FIŞA DE INFORMARE NR.

67
RAPORTUL MONTI PENTRU RELANSAREA PIEŢEI UNICE

COMPET 4
În data de 10 mai 2010, prof. Mario Monti, preşedintele Universităţii „Luigi Bocconi”
din Milano, fost comisar european pentru piaţa internă, servicii financiare şi politica
fiscală (1995-1999) şi pentru concurenţă (1999-2004), a prezentat raportul „O nouă
strategie pentru piaţa unică în serviciul economiei şi societăţii europene”. 1 Acest
document analizează provocările cu care se confruntă relansarea pieţei unice 2 şi
defineşte o strategie globală pentru a obţine o reuşită din punct de vedere politic,
economic şi social.

I. CAPITOLUL 1 – O PIAŢĂ ÎN CĂUTAREA UNEI STRATEGII

Primul capitol evidenţiază faptul că piaţa unică se află în prezent într-un moment critic
deoarece se confruntă cu trei provocări:
• Integrarea pieţelor naţionale şi-a pierdut sprijinul politic şi social;
• Realizarea unei pieţe eficiente şi durabile este îngreunată de faptul că o parte
dintre componentele sale sunt abordate inegal, în special în cazul noilor sectoare
care însoţesc o economie în continuă evoluţie (de exemplu sectorul social şi cel de
mediu);
• Există sentimentul că piaţa internă ar fi deja finalizată şi că nu mai are nevoie de o
promovare activă şi de un nou angajament politic.
Prof. Monti consideră că, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, buna
funcţionare a uniunii monetare şi a extinderii presupune plasarea pieţei unice în centrul
preocupărilor politice. Criza economică şi financiară şi, mai ales, recentele tensiuni din
zona euro au demonstrat că este necesară crearea „...unei pieţe unice eficiente ca vector
al productivităţii globale şi al competitivităţii economiilor.” Prin urmare, prof. Mario
Monti a propus trei seturi de iniţiative: crearea unei pieţei unice mai solide (capitolul 2);
realizarea unui consens privind consolidarea pieţei unice (capitolul 3); implementarea
măsurilor de consolidare a pieţei unice (capitolul 4).

II. CAPITOLUL 2 – CREAREA UNEI PIEŢE UNICE MAI SOLIDE

Pentru consolidarea pieţei unice, documentul propune mai multe iniţiative care au ca
obiectiv rezolvarea problemelor legate de blocajele şi verigile lipsă care împiedică
inovarea şi încetinesc potenţialul de creştere pe piaţa unică. Iniţiativele sunt grupate în
seturi de recomandări referitoare la următoarele aspecte:

1
Acest raport a fost elaborat la cererea dlui. José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene. În
luna octombrie 2009, preşedintele CE i-a încredinţat prof. Mario Monti misiunea de a pregăti un raport
care să conţină opţiuni şi recomandări pentru relansarea pieţei unice.
2
Actul Unic European (1985) a introdus conceptul de piaţă unică. Acesta prevedea instituirea treptată a
pieţei unice până la sfârşitului anului 1992 prin punerea în aplicare a unui vast program legislativ prin
care să fie eliminate barierele tehnice, administrative, fiscale şi juridice ale statelor membre, instituindu-
se astfel comerţul liber precum şi libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene.

1
1. Asigurarea unei mai bune funcţionări a pieţei unice în beneficiul cetăţenilor,
al consumatorilor şi al IMM-urilor
− îmbunătăţirea accesului la libera circulaţie şi la şedere în alte state membre 3 şi
recunoaşterea actelor oficiale;
− introducerea unui card european de liberă circulaţie, care să conţină informaţii
legate de identitate, naţionalitate, statutul permisului de muncă, statutul social şi
drepturile de securitate socială;
− realizarea de progrese în domeniul divorţurilor transfrontaliere, testamentelor şi
succesiunilor;
− facilitarea soluţionării litigiilor transfrontaliere de drept comercial, inclusiv prin
consolidarea cooperării administrative cu sprijinul portalului e-justiţie 4 ;
− eliminarea dublei impuneri pentru înmatricularea autovehiculelor în cazul mutării
dintr-o ţară în alta;
− îmbunătăţirea transparenţei şi comparabilităţii pieţei în avantajul consumatorilor;
− crearea unui mecanism european pentru acţiunea colectivă în caz de despăgubiri;
− îmbunătăţirea transparenţei taxelor bancare, asigurarea disponibilităţii unor
informaţii standardizate şi comparabile pentru produsele financiare cu amănuntul
şi facilitarea mobilităţii clienţilor;
− crearea unui mediu de afaceri favorabil IMM-urilor şi accelerarea aplicării „Small
Business Act” [COM(2008)0394] 5 ;
− adoptarea Statutului societăţii private europene (SPE) [COM(2008)0396].
2. Modelarea unei pieţe unice digitale în Europa
− crearea unui cadru integrat de reglementare pentru serviciile şi infrastructurile de
telecomunicaţii care să includă consolidarea supravegherii normative la nivel
european, introducerea unui sistem de autorizare paneuropean şi gestionarea şi
alocarea radiofrecvenţelor la nivel european;
− prezentarea de propuneri legate de comerţul electronic pentru eliminarea
fragmentării legislaţiei privind protecţia consumatorilor în UE şi pentru
introducerea de norme armonizate pentru furnizarea, garantarea şi soluţionarea
litigiilor;
− facilitarea tranzacţiilor transfrontaliere online cu amănuntul prin prezentarea de
propuneri privind TVA-ul, taxele de reciclare, impozitele, taxele de copyright;
− simplificarea şi gestionarea drepturilor de autor prin facilitarea acordării de licenţe
paneuropene pentru conţinut (de copyright) şi prin elaborarea unor norme la
nivelul UE privind drepturile de autor şi drepturile digitale;
− prezentarea de propuneri pentru crearea unui cadru juridic la nivelul UE privind
domeniul audio-vizualului online.

3
Raportul redactat de Alain Lamassoure în 2008 pe tema „Cetăţenii şi aplicarea legislaţiei comunitare”
a scos în evidenţă legătura dintre mobilitate şi drepturile cetăţenilor în cadrul pieţei unice.
4
www.e-justice.europa.eu
5
A se vedea fişa de informare nr. 6: http://www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2009/fi_434.pdf.

2
3. Piaţa unică şi creşterea economică ecologică: energie, schimbări climatice şi
mediu
− stabilirea unei pieţe unice a energiei pe deplin funcţională care să fie în beneficiul
consumatorilor prin intermediul unor oferte mai variate şi a unor preţuri mai mici;
− interconectarea pieţelor europene ale energiei pentru garantarea siguranţei
aprovizionării cu energie a Europei;
− propunerea de noi reglementări privind utilizarea pe scară largă a surselor de
energie regenerabilă, contorizarea inteligentă, reţelele inteligente (smart grids) şi
pieţele de comercializare de energie cu amănuntul;
− intensificarea dezvoltării şi utilizării de produse şi tehnologii cu emisii reduse de
carbon şi eficiente din punct de vedere energetic şi a comercializării certificatelor
pentru energii din surse regenerabile;
− suplimentarea finanţării UE în vederea atingerii obiectivului de 50 de miliarde de
euro în următorii 10 ani pentru investiţiile publice şi private în vederea
implementării tehnologiilor energetice necesare, care să contribuie la creşterea
siguranţei aprovizionării energetice şi la combaterea schimbărilor climatice.
4. Piaţa unică a bunurilor: obţinerea unor beneficii depline
− continuarea punerii în aplicare a pachetului legislativ privind produsele 6 , în
special cu privire la principiul recunoaşterii reciproce şi al supravegherii pieţei, şi
extinderea aplicării principiilor în toate domeniile noi;
− revizuirea sistemului UE de standardizare, menţinând avantajele oferite de
sistemul actual şi, în acelaşi timp, obţinând un echilibru adecvat între dimensiunea
europeană şi cea naţională;
− realizarea unui sistem de transport şi logistic integrat, flexibil şi eficient prin
adoptarea unor măsuri pentru eliminarea barierelor administrative şi tehnice;
− stabilirea unui document unic de transport (de preferinţă în format electronic) şi
un regim unic de răspundere pentru transportul multi-modal;
− adoptarea brevetului UE şi instituirea unei jurisdicţii unice în materie de brevete.
5. Piaţa unică a serviciilor: motorul economiei europene
− punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile precum şi
examinarea iniţiativelor care sunt necesare pentru sectoarele de servicii care nu
sunt sau nu au fost pe deplin acoperite de această directivă şi efectuarea de
propuneri în consecinţă;
− consolidarea pieţei unice a serviciilor industriale şi comerciale prin eliminarea
obstacolelor rămase în calea liberei circulaţii a acestora, prin îmbunătăţirea
cadrului european de standardizare a serviciilor şi prin promovarea unor servicii
inovatoare;
− adoptarea unei propuneri de directivă privind asistenţa medicală transfrontalieră
precum şi lansarea unei evaluări comparative a sistemelor de sănătate din statele
membre.

6
Regulamentul (CE) nr. 764/2008, Regulamentul (CE) nr. 765/2008 şi Decizia nr. 768/2008/CE.

3
6. Lucrătorii pe piaţa unică: probleme vechi şi provocări noi
− coordonarea drepturilor de securitate socială pentru persoanele fizice cu o
mobilitate mare, în special pentru cercetători;
− introducerea celui de-al 28-lea regim pentru drepturile de pensie suplimentară
destinat lucrătorilor care prestează activităţi transfrontaliere 7 , care să fie
reglementat în întregime de normele UE dar care să coexiste cu normele naţionale
şi să aibă caracter opţional pentru întreprinderi şi lucrători;
− eliminarea obstacolelor fiscale în cazul muncii rezultate din activităţi
transfrontaliere;
− accelerarea şi facilitarea recunoaşterii automate a calificărilor profesionale;
− îmbunătăţirea corelării competenţelor cu posturile vacante din piaţa unică,
dezvoltarea sistemelor naţionale de calificări şi instituirea unui sistem de
clasificare europeană a competenţelor şi calificărilor;
− consolidarea sistemului EURES 8 şi transformarea lui într-o platformă integrată de
plasare a forţei de muncă în cadrul pieţei unice.
7. Piaţa unică de capital şi servicii financiare
− asigurarea faptului că structura de supraveghere financiară nu va conduce la
fragmentarea pieţei unice;
− sprijinirea pieţei unice şi a integrării financiare prin emiterea de euro-obligaţiuni.
8. Infrastructura fizică a pieţei unice: înfruntarea provocării reprezentate de
investiţii
− facilitarea parteneriatelor public-privat pentru absorbţia fondurilor structurale;
− îmbunătăţirea stimulentelor pentru investitorii pe termen lung pentru a direcţiona
resursele lor către proiectele de infrastructură pe termen lung;
− asigurarea unui cadru juridic cu o siguranţă maximă în ceea ce priveşte politica de
concurenţă în domeniul investiţiilor şi al finanţării infrastructurilor.

III. CAPITOLUL 3 – REALIZAREA UNUI CONSENS PRIVIND

CONSOLIDAREA PIEŢEI UNICE
Pentru crearea unui climat politic favorabil unei acţiuni durabile, prof. Mario Monti
prezintă în cel de-al treilea capitol o serie de iniţiative care să răspundă preocupărilor
identificate prin consultări şi astfel să sprijine atingerea unui consens privind
consolidarea pieţei unice. Aceste iniţiative se referă în special la următoarele:
1. O piaţă unică pentru „o economie socială de piaţă cu grad ridicat de
competitivitate”
− remedierea carenţelor şi definirea unor noi frontiere pentru a genera o nouă
dinamică şi încredere în piaţa unică;

7
Directiva 98/49/CE privind protecţia dreptului la pensie suplimentară al lucrătorilor salariaţi şi al
lucrătorilor care desfăşoară activităţi independente care se deplasează în spaţiul european.
8
EURES - Portalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de muncă: http://ec.europa.eu/eures/

4
− eliminarea asimetriilor interne între integrarea pieţelor la nivel supranaţional şi
protecţia socială la nivel naţional;
− adaptarea normelor existente ale pieţei unice pentru a se ţine seama de contextele
sociale şi locale;
− introducerea unei mai bune coordonări a sistemelor naţionale de reglementare
pentru asigurarea coerenţei acestora şi conformitatea cu principiile UE.
2. Libertăţile economice şi drepturile lucrătorilor după hotărârile pronunţate în
cauzele Viking şi Laval 9
− reducerea ambiguităţilor în cazul interpretării şi punerii în aplicare a Directivei
96/71/CE privind lucrătorii detaşaţi prin facilitarea accesului la informaţie,
consolidarea cooperării între administraţiile naţionale şi sancţionarea eficientă a
abuzurilor;
− combaterea fenomenului de apariţie a întreprinderilor fantomă şi îmbunătăţirea
accesului lucrătorilor detaşaţi la căile de atac în justiţie atunci când drepturile lor
sunt încălcate în ţara gazdă;
− introducerea unei dispoziţii care să garanteze dreptul la grevă conform art. 2 din
Regulamentul (CE) nr. 2679/98 privind funcţionarea pieţei interne în legătură cu
libera circulaţie a mărfurilor între statele membre;
3. Serviciile sociale şi piaţa unică
− aplicarea normelor în domeniul ajutoarelor de stat şi a normelor referitoare la
selecţia furnizorului;
− creşterea flexibilităţii normelor aplicabile compensării financiare, inclusiv printr-o
creştere a pragurilor şi/sau printr-o extindere a listei de activităţi pentru care
compensarea nu trebuie să fie notificată, indiferent de sumele implicate;
− revizuirea normelor privind achiziţiile publice pentru a le alinia la normele în
materie de compensare, în scopul asigurării unei abordări coerente privind micile
servicii de interes economic general;
− prezentarea, eventual în temeiul art. 14 din TFUE, a unei propuneri de regulament
care să asigure că toţi cetăţenii au dreptul la mai multe servicii bancare de bază;
− analizarea şi, dacă este oportună, extinderea serviciului universal în domeniul
comunicaţiilor electronice la furnizarea accesului la internet în bandă largă, în
temeiul art. 14 din TFUE;
− consolidarea drepturilor pasagerilor care folosesc transportul aerian.
4. Valorificarea achiziţiilor publice pentru îndeplinirea obiectivelor politice
europene
− simplificarea şi modernizarea normelor privind achiziţiile publice şi îmbunătăţirea
accesului IMM-urilor la achiziţiile publice prin aplicarea Condului de conduită al
„Small Business Act”;

9
Hotărârile Curţii Europene de Justiţie în cauzele Viking-Line (C-438/05) şi Laval (C-341/05) au
confirmat faptul că sindicatele pot lua măsuri pentru protecţia angajaţilor din statele membre gazdă cu
condiţia ca acestea să respecte legislaţia europeană şi, în special, limitele stabilite prin Directiva privind
detaşarea lucrătorilor.

5
− clarificarea în mai mare măsură a conceptului de „intern”, pe baza jurisprudenţei
recente a Curţii Europene de Justiţie (CEJ);
− utilizarea achiziţiilor publice pentru impulsionarea cercetării şi inovării,
promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi ocuparea forţei de muncă,
prin impunerea unor cerinţe specifice obligatorii.
5. Dimensiunea fiscală a pieţei unice: colaborare pentru protejarea
suveranităţii fiscale
− eliminarea barierelor fiscale din cadrul pieţei unice prin soluţionarea problemei
compensăriii transfrontaliere pentru societăţi, prin facilitarea facturării electronice
a TVA-ului, prin introducerea unui mecanism obligatoriu de soluţionare a litigiilor
în materie de dublă impunere a persoanelor fizice şi prin extinderea Directivei
2003/48/CE privind impozitarea veniturilor din economii;
− definirea bazelor de impozitare a întreprinderilor şi continuarea activităţii
Grupului „Codul de conduită privind fiscalitatea întreprinderilor” 10 ;
− reformarea normelor în materie de TVA într-un mod favorabil pieţei unice;
− înscrierea taxelor de mediu în contextul mai larg al coordonării fiscale şi
analizarea impactului acestora asupra creşterii economice şi a ocupării forţei de
muncă;
− crearea unui cadru pentru dialog strategic cu privire la eventualele avantaje şi
limite ale cooperării şi coordonării fiscale în cadrul pieţei unice prin înfiinţarea, la
iniţiativa Comisiei, a unui Grup „Politică fiscală”, care să fie prezidat de
comisarul responsabil pentru impozitare şi care să cuprindă pe reprezentanţii
personali ai miniştrilor de finanţe din statele membre.
6. Competitivitate şi coeziune: dimensiunea regională a pieţei unice
− evaluarea impactului relansării pieţei unice asupra regiunilor europene;
− introducerea unei clauze de condiţionalitate în fondurile structurale care să
permită recompensarea statelor membre celor mai disciplinate în ceea ce priveşte
transpunerea directivelor pieţei unice;
− înăsprirea normelor care previn utilizarea fondurilor structurale în sprijinul
relocalizării întreprinderilor.
7. Piaţa unică şi politica industrială
− revizuirea Regulamentului (CE) nr. 139/2004 privind controlul concentrărilor
economice între întreprinderi pentru eliminarea „regulei celor două treimi” 11 ;
− definirea unei noi politici industriale care să se bazeze pe o relaţie de consolidare
reciprocă dintre piaţa unică şi normele în materie de concurenţă.
8. Deschisă dar nu dezarmată: dimensiunea externă a pieţei unice
− includerea temei privind accesul proactiv pe piaţă pe agenda G20 şi a altor foruri
multilaterale;

10
Instituit în cadrul Consiliului ECOFIN în temeiul Rezoluţiei din 01 decembrie 1997.
11
Regula celor două treimi impune ca acele concentrări eligibile pentru examinarea de către UE să
rămână, totuşi, de competenţa autorităţilor naţionale de concurenţă atunci când mai mult de două treimi
din cifra de afaceri este realizată în unul şi acelaşi stat membru.

6
− creşterea transparenţei şi consolidarea normelor internaţionale privind subvenţiile
atât la nivel multilateral cât şi în cadrul acordurilor bilaterale şi regionale;
− includerea de către UE a dispoziţiilor privind cele trei principii de bună guvernare
fiscală în cadrul acordurilor internaţionale;
− dezvoltarea unei politici europene cuprinzătoare privind investiţiile care să
servească în mod egal interesele întreprinderilor şi ale investitorilor;
− susţinerea unei mai mari deschideri a pieţelor de achiziţii publice, în special în
ţările BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China).

IV. CAPITOLUL 4 – REALIZAREA UNEI PIEŢEI UNICE SOLIDE

În capitolul 4 sunt formulate câteva recomandări privind consolidarea instrumentelor
necesare pentru relansarea pieţei unice. Sunt abordate două aspecte:
1. Reglementarea pieţei unice, „ma non tropo” 12
− reglementarea pieţei unice prin regulamente în detrimentul directivelor;
− folosirea celui de-al 28-lea regim 13 ca o soluţie ad-hoc, dup caz.
2. Consolidarea aplicării normelor
− stabilirea unor valori de referinţă pentru durata medie maximă a procedurilor
privind încălcarea dreptului UE, care să fie limitată la 6 luni pentru procedurile în
cazul netransmiterii unei notificări şi la 12 luni pentru toate celelalte proceduri;
− analizarea posibilităţilor de aliniere a competenţelor Comisiei în procedurile de
încălcare a dreptului UE la cele pe care le deţine în cadrul politicii concurenţei;
− modificarea Regulamentului de procedură privind ajutoarele de stat pentru a
moderniza şi consolida competenţele de investigaţie ale Comisiei, asigurând astfel
alinierea lor la competenţele de care dispune Comisia în domeniul concentrărilor
economice şi al procedurilor antitrust;
− consolidarea măsurilor de prevenire prin elaborarea de reglementări uşor de
aplicat, pe baza unei evaluări a impactului, introducerea în mod sistematic a
tabelelor de corespondenţă şi îmbunătăţirea asistenţei tehnice oferite
administraţiilor naţionale;
− crearea unor birouri privind piaţa unică în cadrul reprezentanţelor, însărcinate cu
verificarea prealabilă a conformităţii între legislaţia privind piaţa unică şi normele
naţionale de punere în aplicare şi cu stabilirea de legături cu administraţiile
naţionale responsabile pentru punerea în aplicare;
− extinderea procesului de evaluare reciprocă la noile iniţiative legislative;
− integrarea, în analizele de monitorizare a pieţei, a evaluării ex-post a situaţiei
referitoare la punerea în aplicare într-un anumit sector;

12
Dar nu prea mult.
13
Cel de-al 28-lea regim este un cadru legal care nu înlocuieşte normele naţionale dar reprezintă o
alternativă opţională a acesteia.

7
− selectarea anuală a unuia sau a mai multor acte legislative ale UE în vederea
evaluării acestora de către Parlamentul European, prin intermediul unui proces
care integrează contribuţiile parlamentelor naţionale şi ale COSAC;
− extinderea proiectului EU-Pilot 14 la toate cele 27 de state membre şi consolidarea
sistemului SOLVIT 15 prin asigurarea unei co-finanţări din partea UE şi a unui
temei juridic mai clar;
− intensificarea cooperării administrative prin extinderea Sistemului de informare al
pieţei interne (IMI) 16 la alte domenii de legislaţie;
− crearea, pe termen lung, a unei reţele europene de centre de soluţionare alternativă
a litigiilor;
− accelerarea iniţiativelor de formare în domeniul dreptului UE destinate
judecătorilor şi juriştilor, în parteneriat cu statele membre;
− adoptarea unor standarde minime privind dreptul la despăgubiri.

V. CAPITOLUL 5 – O INIŢIATIVĂ POLITICĂ DE CONSOLIDARE A

PIEŢEI UNICE (ŞI A UNIUNII ECONIOMICE ŞI MONETARE)
În ultimul capitol este subliniat faptul că, pentru ca noua strategie să fie un succes, sunt
necesare următoarele acţiuni:
− reorientarea modului în care instituţiile europene abordează piaţa unică şi
redefinirea locului pieţei unice în procesul global de elaborare a politicilor UE;
− crearea unei noi iniţiative politice de sine stătătoare care ar putea genera un nou
impuls pentru realizarea de progrese rapide în ceea ce priveşte iniţiativele rămase
în stadiul de propuneri;
− adoptarea unei viziuni mai unitare şi asigurarea unei mai mari coerenţe în
domeniile de politică relevante pentru promovarea şi realizarea unei pieţe unice
mai solide;
− impunerea unui anumit grad de inovare în modul în care Comisia, Parlamentul şi
Consiliul abordează politicile respective.

VI. POZIŢII
În data de 20 mai 2010, Parlamentul European a adoptat Rezoluţia nr. TA(2010)0186
referitoare la oferirea unei pieţe unice consumatorilor şi cetăţenilor, elaborată de
europarlamentarul Louis Grech (S&D, Malta). 17 Deputaţii au solicitat o abordare
integrată a pieţei unice, care să fie orientată către cetăţeni şi care să stimuleze integrarea
europeană, coeziunea socială, creşterea economică şi dezvoltarea durabilă în cadrul
Uniunii. Pentru consolidarea acesteia este esenţial ca Strategia „Europa 2020” să
menţină dimensiunea socială a modelului european, oferind totodată Uniunii avantajele
competitive de care are nevoie. Comisia ar trebui să prezinte până în luna mai 2011 un

14
http://ec.europa.eu/community_law/index_ro.htm
15
http://ec.europa.eu/solvit/site/index_ro.htm
16
http://ec.europa.eu/internal_market/imi-net/index_ro.html
17
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P7-TA-2010-
0186&language=RO&ring=A7-2010-0132

8
„Act privind piaţa unică” prin care să se stabilească priorităţile pentru crearea unei
economii de piaţă socială, competitivă şi ecologică. Acest document ar trebui să acopere
atât iniţiativele legislative cât şi cele non-legislative.
În cadrul reuniunii din 17 iunie a.c., Consiliul European a salutat raportul prezentat de
dl. Mario Monti precum şi intenţia Comisiei Europene de a da curs iniţiativei de
relansare a pieţei unice prin prezentarea de măsuri concrete. Consiliul European va
reveni asupra acestei teme în cadrul reuniunii din luna decembrie 2010. 18
În data de 25 mai a.c., cu ocazia reuniunii Consiliului Competitivitate (piaţa internă,
industrie şi cercetare), miniştrii din statele membre au dezbătut domeniile prioritare în
vederea revigorării pieţei unice şi a legăturilor dintre integrarea pieţei bunurilor,
serviciilor, muncii şi capitalurilor şi dimensiunea socială şi cetăţenească a Europei.
Dezbaterea informală a urmat unei introduceri din partea prof. Mario Monti privind
raportul său.
O lună mai târziu, Preşedinţia spaniolă a adresat delegaţiilor trei întrebări privind
conţinutul acestui document, în pregătirea reuniunii grupului de lucru „Competitivitate
şi creştere” din data de 08 iulie a.c.: 19
• evidenţierea a trei aspecte ale raportului considerate a fi prioritare pentru
relansarea pieţei unice;
• identificarea unor potenţiale aspecte ale raportului considerate contraproductive
sau inadecvate;
• posibilitatea de includere de măsuri ori recomandări nemenţionate în raport.

Întocmit: Alina PITULICE

Data: 26.07.2010

18
Concluziile Consiliul European de vară (17 iunie 2010):
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/115352.pdf
19
Documentul Consiliului nr. 11600/10:
http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/10/st11/st11600.en10.pdf