INSTRUMENTE MANAGERIALE EDUCAŢIONALE

Toate funcţiile, activităţile şi operaţiile amintite în capitolele anterioare se concretizează

în elaborarea unor instrumente cu ajutorul cărora se ating obiectivele, prin urmare se
realizează un management eficient atât la nivelul organizaţiei şcolare, cât şi la nivelul de
clasei de elevi. Instrumentele manageriale pe care le vom prezenta în continuare au legătură
deci, atât cu activitatea directorului de şcoală, cât şi cu activitatea profesorului. Indiferent
unde s-ar situa în lume, indiferent ce denumire ar putea lua sau limba în care ar vorbi,
directorul instituţiei şcolare elaborează sau consultă diverse documente manageriale.
Profesorul, de asemenea, ca manager al clasei de elevi are sarcina de a consulta sau
elabora o seamă de documente şcolare, curriculare pe care le utilizează în activitatea
managerială la clasa de elevi.

Astfel, planificarea şi organizarea sistemului de învăţământ presupune elaborarea

următoarelor documente cu valoare operaţională, instrumentală:

I. Instrumente de management al instituţiei şcolare

Există documente pe care directorul de şcoală le consultă, ele fiind elaborate de

instituţiile de la nivel superior (ex.MEdCT – planul de învăţământ, programele şcolare etc.) şi
documente pe care le elaborează echipa managerială sau chiar managerul instituţiei şcolare
(ex. planul de şcolarizare, proiectul de dezvoltare, tematici, planificări etc.). Pe lângă
elaborarea documentelor manageriale directorul unei instituţii şcolare în sistemul de
învăţământ românesc mai are şi alte roluri, responsabilităţi, sarcini.

Principalele documente manageriale educaţionale ale directorului de şcoală sunt:

1. Mapa directorului;
2. Dosarul de decizii;
3. Documentele manageriale ale ariei curriculare;
4. Documentele manageriale ale catedrelor;
5. Atribuţiile şefilor de arie curriculară şi de catedră;
6. Autorizaţia de funcţionare;
7. Evaluarea;
8. Documentele responsabilului cu dezvoltarea profesională;
9. Fişa de autoevaluare profesională etc.

1. Mapa directorului reprezintă unul din documentele esenţiale ale procesului

educaţional, de corectitudinea întocmirii acestuia depinde eficienţa întregii activităţi din
unitatea şcolară. Această mapă este constituită din următoarele documente: planul de
învăţământ, structura anului şcolar, planul de şcolarizare, programul managerial anual al
obiectivelor majore pe an şcolar, stabilite în conformitate cu caracteristicile specifice fiecărei
unităţi şcolare, programul managerial pe semestre cu obiectivele operaţionale, schema de
încadrare cu: personal de conducere (manageri de ordin superior); personal didactic;
personal didactic auxiliar; personal administrativ, componenţa Consiliului de Administraţie şi
responsabilităţile manageriale; tematicile şedinţelor consiliului de Administraţie; tematicile
şedinţelor Consiliului Profesoral; componenţa Consiliului pentru Curriculum şi
responsabilităţile manageriale; profesorii diriginţi; colectivele pe arii curriculare şi catedre;
zilele metodice; comisiile de lucru din unitatea şcolară aprobate de Consiliul de
Administraţie; programul cursurilor şcolare; criterii orientative pentru acordarea premierii de
2% şi a salariului de merit; criterii orientative pentru acordarea calificativelor; graficul
examenelor naţionale.
 Dintre acestea vom caracteriza două documente, planul de învăţământ şi planul de
şcolarizare.

a. Planul cadru de învăţământ este un document oficial care include ariile

curriculare, disciplinele studiate într-un anumit nivel şi tip de învăţământ, numărul minim şi
maxim de ore săptămânal alocat fiecărei arii şi discipline. Aceste planuri de învăţământ sunt
elaborate şi avizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi se găsesc pe site-ul
acestuia (www.edu.ro). Pentru învăţământul special diferă chiar la nivelul claselor I-VIII, iar
pentru liceu numărul de ore şi disciplinele studiate diferă în funcţie de filiera, profilul şi
specializarea liceului, de asemenea pentru şcoli profesionale.

Ariile curriculare în care este structurat învăţământul românesc sunt:

- Limbă şi comunicare (disciplinele – limba şi literatura română, limbi străine, limba latină),
- Matematică şi ştiinţele naturii (matematică, ştiinţe ale naturii, chimie, fizică, biologie),
- Om şi societate (educaţie civică, istorie, geografie, religie, filozofie, sociologie, logică etc.),
- Arte (educaţie, plastică, educaţie muzicală),
- Educaţie fizică şi sport,
- Tehnologii (abilităţi practice, educaţie tehnologică, informatică, instruire asistată de
calculator etc.),
- Consiliere şi orientare.

Organizarea planului de învăţământ pe arii curriculare oferă ca avantaje – posibilitatea

integrării demersului monodisciplinar actual într-un cadru interdisciplinar, echilibrarea
ponderilor acordate diferitelor domenii şi obiecte de studiu, concordanţa cu teoriile actuale
privind procesul, stilul şi ritmurile învăţării, continuitatea şi integralitatea demersului didactic
pe întreg parcursul şcolar al fiecărui elev.

O altă modificare pe care o va aduce planul de învăţământ o reprezintă ciclurile

curriculare. Acestea sunt periodizări ale şcolarităţii ce au în comun obiective specifice. Ele
grupează mai mulţi ani de studiu, care aparţin de niveluri şcolare diferite. Aceste cicluri
curriculare sunt: ciclul achiziţiilor fundamentale (grupa pregătitoare, clasele I şi a II-a), de
dezvoltare (clasele III-VI), de observare şi orientare (clasele VII-IX), de aprofundare (clasele
X-XI), de specializare (XII-XIII).

Acest plan cadru este elaborat şi aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului în România, este respectat de toate cadrele didactice dintr-un sistem de
învăţământ şi nu se intervine cu modificări decât de la acelaşi nivel la care a fost elaborat şi
numai până la începutul anului şcolar.

b. Planul de şcolarizare stabileşte numărul de elevi pe clase deja existente şi numărul

de locuri pentru clasele noi.

2. Dosarul de decizii. O altă sarcină managerială importantă a directorului o constituie

întocmirea şi elaborarea deciziilor, în virtutea cărora documentele manageriale sunt puse în
practică prin intermediul consiliilor şi comisiilor. Astfel, la începutul anului şcolar trebuie
elaborate următoarele dispoziţii: încadrarea cadrelor didactice în anul şcolar; numirea
diriginţilor; numirea Comisiei de întocmire a orarului; numirea secretarului Consiliului
Profesoral; numirea Consiliului de Administraţie; numirea secretarului Consiliului de
Administraţie; numirea Consiliului pentru Curriculum; numirea secretarului Consiliului
Profesoral, de Administraţie şi pentru Curriculum, numirea responsabilului cu munca educa-
tivă; numirea Comisiei de consiliere şi orientare şcolară; numirea şefilor de arii curriculare,
catedre sau responsabilii pe discipline; numirea Comisiei de monitorizare a frecvenţei
elevilor; numirea Comisiei de monitorizare a ritmicităţii notării; numirea Comisiei de control al
documentelor şcolare; numirea Comisiei de organizare şi coordonare a examenelor de
situaţii neîncheiate, de corigente şi de diferenţe; numirea Comisiei de protecţia muncii;
numirea Comisiei de apărare împotriva incendiilor; numirea Comisiei de intervenţii în caz de
necesitate; numirea Comisiei de recepţie, inventariere şi casare; numirea Comisiei de
patrimoniu; numirea Comisiei de burse pentru elevi; numirea Comisiei de perfecţionare
metodică şi cercetare; numirea Comisiei de activităţi extraşcolare; numirea Comisiei de
încadrare şi salarizare.

3. Una dintre responsabilităţile manageriale importante ale şefilor de arii curriculare

constă în elaborarea următoarelor documente: banca de date a membrilor acesteia în ordinea
disciplinelor componente ale ariei; zilele metodice şi orarul membrilor ariei; planul managerial
al ariei curriculare pe an şi semestre; atribuţiile responsabilului de arie curriculară, ale şefilor
de catedră sau responsabili pe discipline; responsabilităţi manageriale la nivelul ariei;
tematicile şedinţelor ariei curriculare; analiza activităţii ariei în anul şcolar trecut şi pe
semestre; criterii de selecţie a manualelor şcolare; bibliografie selectivă; tematici de
perfecţionare la nivel de arie curriculară; programul de pregătire pentru examene naţionale;
propuneri de manifestări ştiinţifice la nivel de şcoală; oferta educaţională pentru C.D.Ş. pentru
aria curriculară în funcţie de profil şi specializare; fişa de evaluare profesională a membrilor
ariei; raportul asupra activităţii în anul şcolar trecut şi semestrul I; registrul de procese verbale.
Personalul didactic de aceeaşi specialitate se constituie în catedre unde există trei membri, iar
acolo unde nu este îndeplinită această condiţie se numeşte un responsabil de disciplină. La
nivelul acestor structuri organizatorice, şefii de catedră sau responsabilii de disciplină vor
elabora următoarele documente manageriale: componenţa catedrei sau disciplinei, cu banca
de date corespunzătoare ale membri lor acesteia; ziua metodică şi orarul membrilor acesteia;
planul managerial pe an şcolar şi semestre; planificarea calendaristică; atribuţiile ce revin
fiecărui membru; tematicile şedinţelor de catedră; testele predictive, rezultatul acestora şi mă-
suri preconizate; analiza activităţii catedrei în anul şcolar trecut şi pe semestre; criterii de
selecţie a manualelor şcolare; bibliografie selectivă; oferta educaţională pentru C.D.Ş. la acest
nivel managerial; tematici de perfecţionare la nivel de catedră; programul de pregătire pentru
examene naţionale; fişa de dezvoltare profesională; fişa de evaluare semestrială şi anuală a
fiecărui cadru didactic component al catedrei; raportul asupra activităţii în anul şcolar trecut şi
semestrul I; registrul de procese verbale.

4. Tot aceleaşi documente manageriale sunt specifice, în mare, şi catedrelor.

5. Eficientizarea procesului educaţional presupune stabilirea clară şi pertinentă a

atribuţiilor, competenţelor şi responsabilităţilor ce revin şefilor de arie curriculară, şefilor de
catedră sau responsabililor pe discipline. În acest context, şefilor de arie curriculară, de
catedră sau responsabililor de discipline le revin următoarele atribuţii, responsabilităţi şi
competenţe: să faciliteze comunicarea colegială între profesori; să coordoneze activitatea
structurii organizatorice pentru realizarea concertată a obiectivelor educaţionale, potrivit
planului cadru, programei şcolare şi planului managerial al unităţii şcolare; să faciliteze şi să
coordoneze activitatea de stabilire a curriculei opţionale; să îndrume alcătuirea programelor
pentru curricula opţională pe baza cerinţelor metodologice; să faciliteze realizarea unor teme
intercurriculare (în acest sens ar trebui să identifice şi să pună în evidenţă potenţialul valoric
existent în şcoală); să coordoneze activitatea de evaluare; să iniţieze activităţi în echipă între
profesorii din cadrul ariei curriculare; să îndrume şi să promoveze prin mijloace specifice
promovarea sistemului de valori din societate; să faciliteze schimbul de experienţă într-o
manieră colegială, deschisă, ştiinţifică şi eficientă; să considere această activitate ca o
experienţă educaţională pentru ei înşişi şi să comunice şi celorlalţi ce au învăţat.

6. Orice unitate şcolară, la începutul anului şcolar, în condiţii igienico-sanitare

corespunzătoare, trebuie să obţină şi autorizaţia sanitară de funcţionare, iar pentru aceasta,
în funcţie de caz, sunt necesare următoarele documente: cerere-tip din partea
inspectoratului pentru autorizare; memoriu, cuprinzând structura instituţiei educaţionale
(numărul sălilor de clasă, laboratoare, cabinete, alte încăperi, numărul grupurilor sanitare
pentru profesori şi elevi, specificându-se numărul cabinelor W.C., separat, pe sexe, sistemul
de încălzire, sistemul de aprovizionare cu apă, numărul total de elevi, câte fete şi câţi băieţi,
în câte ture se învaţă) – în cazul în care nu a mai avut autorizaţie, iar dacă a avut, copie
după cea de anul trecut; schiţa instituţiei educaţionale, privind structura interioară şi
vecinătăţile stradale, specificându-se punctele cardinale; declaraţie semnată de directorul
unităţii şcolare privind efectuarea examenelor medicale periodice ale tuturor angajaţilor
(examen clinic general efectuat de medicul de familie, în care trebuie obligatoriu consemnat
că poate lucra într-o unitate de învăţământ şi examen microradiografic pulmonar); tabel
nominal cu datele personale ale angajaţilor- numele şi prenumele; funcţia; adresa; numărul
şi seria buletinului de identitate; codul numeric personal; codul fiscal al unităţii şcolare.