Limba Germana Pentru Afaceri - II - 1+II - 2 - AI - Anul I - 112200

1
HAMBURG ANDREA
L imba G ermană P ENTRU

A FACERI
M anual p entru A nul I
W IRTSCHAFTSDEUTSCH F ÜR
A NFÄNGER
L EHRBUCH 1
Universitatea din Oradea

- 2013 -
INTRODUCERE
Scopul acestui curs de iniţiere este introducerea studenţilor în noţiunile de bază ale
limbii germane, însuşirea de către aceştia a unui vocabular de bază care să facă posibilă
purtarea unei conversaţii generale pe teme ca: prezentarea propriei persoane, familia,
programul zilnic, timpul liber, indicarea orei, vremea, locuinţa etc. respectiv a unui minim
vocabular de specialitate economică.
Pe lângă acesta se urmăreşte însuşirea noţiunilor de bază ale gramaticii, cum ar fi: conjugarea
verbelor, pronumele personal, declinarea substantivelor, folosirea timpului prezent, precum şi
exersarea pronunţiei corecte şi a noii ortografii.
Competenţa comunicării într-o limbă străină este utilă în domeniul privat, iar în sfera
profesională ea devine din ce în ce mai mult un imperativ. Prin acest curs studenţii vor
dobândi cunoştinţe elementare de limba germană servindu-le drept bază pentru studii
ulterioare.
CUPRINS
CAP. 1. SISTEMUL FONETIC AL LIMBII 8
8
GERMANE Cap. 1.1. Vocale simple 8
Cap. 1.1.1. Umlaut-uri 8
Cap. 1.1.2. Diftongi 9
Cap. 1.2. Consoane 11
Cap. 1.3. Sistemul fonologic. Lungimea vocalelor, consoane simple şi duble
14
Cap. 2. Angajaţii unei firme. A se prezenta 16
Cap. 2.1. Organigrama întreprinderii 18
Cap. 2.2. Infinitivul verbelor 18
Cap. 2.3. Pronumele personal 18
Cap. 2.4. Conjugarea verbelor
22
Cap. 3. Alcătuirea propoziţiilor 22
Cap. 3.1. Propoziţia afirmativă 22
Cap. 3.2. Propoziţia interogativă 22
Cap. 3.2.1. Interogativa de completare 23
Cap. 3.2.2. Interogativa de decizie 23
Cap. 3.3. Propoziţia negativă
26
Cap. 4. Numere şi sume 27
Cap. 4.1. Indicarea orei 29
Cap. 4.2. Verbele neregulate şi cele cu particulă separabilă
32
Cap. 5. Vremea - Temă de conversaţie în afaceri 32
Cap. 5.1. Anotimpurile şi vremea
36
Cap. 6. Călătorii de afaceri. Nume de ţări. Deplasare şi sejur 36
Cap. 6.1. Deplasare şi sejur. Nume de ţări fără articol 37
Cap. 6.2. Deplasare şi sejur. Nume de ţări cu articolul feminin 37
Cap. 6.2.1. Declinarea articolului 38
Cap. 6.2.1.1. Declinarea articolului hotărât 38
Cap. 6.2.1.2. Declinarea articolului nehotărât 38
Cap. 6.3. Deplasare şi sejur. Nume de ţări cu articolul masculin 39
Cap. 6.4. Deplasare şi sejur. Nume de ţări la plural
41
Cap. 7. Îmbrăcăminte de afaceri. La magazin 43 44
Cap. 7.1. Declinarea substantivelor 45
Cap. 7.1.1. Declinarea tare 45
Cap. 7.1.2. Declinarea slabă
Cap. 7.1.3. Declinarea mixtă 48
48
Cap. 8. La cumpărături 49
Cap. 8.1. La supermarket 51
Cap. 8.2. La piaţă
Cap. 8.3. Mic vocabular de specialitate din domeniul vânzării/cumpărării
53
53
Cap. 9. Declinarea adjectivului. Aplicare în limbajul de afaceri 54
Cap. 9.1. Declinarea tare 55
Cap. 9.2. Declinarea slabă 55
Cap. 9.3. Declinarea mixtă
Cap. 9.4. Descriere de produse 59
61
Cap. 10. Familia - Temă de conversaţie în afaceri 62
Cap. 10.1. Gradele de comparaţie ale adjectivelor
Cap. 10.2. Adjective neregulate 64
66
Cap. 11. Locuinţa
Cap. 11.1. Perechile de adverb-prepoziţie oben/über; unten/unter; vorne/vor;
hinten/hinter 68
69
Cap. 12. La masă. Codul bunelor maniere la masă. Verbele modale 69
Cap. 12.1. La masă 70
Cap. 12.1.1. La micul dejun 71
Cap. 12.1.2. La prânz 72
Cap. 12.1.3. La cină
Cap. 12.2. Verbele modale 75
77
Cap. 13. O călătorie de afaceri. La gară 77
Cap. 13.1. Imperfectul 77
Cap. 13.1.1.Verbe slabe 78
Cap. 13.1.2.Verbe tari
Cap. 13.1.3.Verbe mixte 81
82
Cap. 14. O călătorie de afaceri. La aeroport 84
Cap. 14.1. Viitorul
Cap. 14.2. Pronumele posesiv 88
89
Cap. 15. Îndrumare pe stradă
Cap. 15.1. Imperativul 93
94
Cap. 16. La hotel 95
Cap. 16.1. Numeralul ordinal
Cap. 16.2. Data 98
100
Întrebări de autoevaluare finală 106
Traducerea textelor 110
Cheia întrebărilor de autoevaluare 112
Cheia întrebărilor de autoevaluare finală
Cheia exerciţiilor 122
BIBLIOGRAFIE
INHALTSVERZEICHNIS
Kap. 1. Das phonetische System der deutschen Sprache 8
Kap. 1.1. Die einfachen Vokale 8
Kap. 1.1.1. Die Umlaute 8
Kap. 1.1.2. Die Diphthonge 8
Kap. 1.2. Die Konsonanten 9
Kap. 1.3. Das phonologische System. Länge der Vokale, einfache und Doppel- 11
konsonanten
Kap. 2. Angestellte einer Firma. Sich vorstellen 14

Kap. 2.1. Unternehmensorganigramm 16
Kap. 2.2. Infinitiv der Verben 18
Kap. 2.3. Das Personalpronomen 18
Kap. 2.4. Die Konjugation der Verben 18
Kap. 3. Sätzebildung 22
Kap. 3.1. Der Aussagesatz 22
Kap. 3.2. Der Fragesatz 22
Kap. 3.2.1. Die Ergänzungsfrage 22
Kap. 3.2.2. Die Entscheidungsfrage 23
Kap. 3.3. Die Negation 23
Kap. 4. Zahlen und Summen 26

Kap. 4.1. Die Uhrzeit 27
Kap. 4.2. Unregelmäßige und trennbare Verben 29
Kap. 5. Small Talk-Thema das Wetter 32

Kap. 5.1. Die Jahreszeiten und das Wetter 32
Kap. 6. Geschäftsreisen. Ländernamen. Richtung und Ruhelage 36

Kap. 6.1. Richtung und Ruhelage. Ländernamen Neutra 36
Kap. 6.2. Richtung und Ruhelage. Ländernamen Feminina 37
Kap. 6.2.1. Deklination des Artikels 37
Kap. 6.2.1.1. Deklination des bestimmten Artikels 38
Kap. 6.2.1.2. Deklination des unbestimmten Artikels 38
Kap. 6.3. Richtung und Ruhelage. Ländernamen Maskulina 38
Kap. 6.4. Richtung und Ruhelage. Ländernamen Plural 39
Kap. 7. Geschäftskleidung. Im Kaufhaus 41

Kap. 7.1. Deklination des Substantivs 43
Kap. 7.1.1. Die starke Deklination 44
Kap. 7.1.2. Die schwache Deklination 45
Kap. 7.1.3. Die gemischte Deklination 45
Kap. 8. Beim Einkaufen 48

Kap. 8.1. Im Supermarkt 48
Kap. 8.2. Auf dem Markt 49
Kap. 8.3. Kleine Fachterminologie rund ums Kaufen und Verkaufen 51
Kap. 9. Deklination des Adjektivs. Anwendung in der Geschäftssprache 53
Kap. 9.1. Die starke Deklination 53
Kap. 9.2. Die schwache Deklination 54
Kap. 9.3. Die gemischte Deklination 55
Kap. 9.4. Produktbeschreibung 55
Kap. 10. Small Talk-Thema – die Familie 59

Kap. 10.1. Graduierung der Adjektive 61
Kap. 10.2. Unregelmäßige Adjektive 62
Kap. 11. Die Wohnung 64

Kap. 11.1. Die Adverb-Präposition-Paare oben/über, unten/unter, vorne/vor, 66
hinten/hinter
Kap. 12. Beim Tisch. Tischmanieren im Geschäftsleben. Die Modalverben 68

Kap. 12.1. Beim Tisch 69
Kap. 12.1.1. Beim Frühstück 69
Kap. 12.1.2. Beim Mittagessen 70
Kap. 12.1.3. Beim Abendessen 71
Kap. 12.2. Die Modalverben 72
Kap. 13. Eine Geschäftsreise. Am Bahnhof 75

Kap. 13.1. Das Imperfekt 77
Kap. 13.1.1. Schwache Verben 77
Kap. 13.1.2. Starke Verben 77
Kap. 13.1.3. Gemischte Verben 78
Kap. 14. Eine Geschäftsreise. Am Flughafen 81

Kap. 14.1. Das Futur 82
Kap. 14.2. Das Possessivpronomen 84
Kap. 15. Auskunft auf der Straße 88

Kap. 15.1. Der Imperativ 89
Kap. 16. Im Hotel 93

Kap. 16.1. Das Ordinalnumerale 94
Kap. 16.2. Das Datum 95
Fragen für Selbstbewertung
Übersetzung der Texte 98
Schlüssel der Selbstbewertungsfragen 100
Schlüssel der Selbstbewertungsfragen vom Ende des Lehrmaterials 106
Lösung der Übungen 110
112
BIBLIOGRAFIE
122
CU RS DE LI M BA GE R M A NĂ PE NTR U Ă F A CE RI – A NU L I
CAPITOLUL 1
DAS PHONETISCHE SYSTEM DER DEUTSCHEN
SPRACHE (SISTEMUL FONETIC AL LIMBII GERMANE)
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor face cunoştinţă cu alfabetul limbii germane, vor depista
asemănări şi diferenţe faţă de alfabetul limbii române, îşi vor însuşi regulile de
pronunţie şi vor exersa pronunţia sunetelor inexistente în limba lor maternă. Pe lângă
acesta se va pune accent pe diferenţele semantice rezultate din diferenţe fonematice
(lungimea/scurtimea vocalelor, consoane simple/duble).]
1.1. DIE EINFACHEN VOKALE (VOCALE SIMPLE)
Vocalele simple sunt cele cunoscute din limba română: a , e , i , o , u

Trebuie menţionat că e-ul din germană are mai multe variante de pronunţie:
- e ca în românescul mere, pere; ex: er = el, fertig (fertih) = gata, verhandeln (ferhandăln) =
a negocia
- e lung dacă e urmat de o singură consoană sau dacă e-ul e dublu; ex: lesen (leezăn) = a
citi, leer = gol
- citit ca românescul “ă” dacă face parte din terminaţiile -en; -er; -ler etc.; ex: lesen
(leezăn), der Lehrer (der leerăr) = profesor, der Wirtschaftler (der virciaftlăr)= economist
1.1.1. DIE UMLAUTE (UMLAUT-URI)
Fenomen inexistent în limba română - dacă pe vocalele a, o şi u punem două puncte,

obţinem aşa numitele Umlaut-uri şi rezultatul este:
a -> ä (se pronunţă e deschis) der Bär (der beer) = ursul, das Geschäft (das gheşeft)
= afacere
o -> ö die Köche (aprox. di căhje) = bucătari, die Löhne (aprox. di lăhne) = salarii
u -> ü die Tür = uşa, das Büro = birou
1.1.2. DIE DIPHTHONGE (DIFTONGI)

Diftongii în limba germană sunt următorii:
ai (pronunţat aprox. ae) ex. Mai = luna anului
au ex. das Haus (das haus) = casa, kaufen (caufăn) = a cumpăra
äu (pronunţat ‘a’ ca şi în cuvântul englezesc hot sau aprox. ‘o’ din limba rom. şi
8
‘e’) ex. die Häuser (di hoezăr) – pl. cuvântului das Haus, der Käufer (der
coefăr = cumpărător
ei - aceeaşi pronunţie ca şi la ‘ai’, dar diftongul ‘ei’ este mult mai frecvent folosit,
ex. eins (aenţ) = unu, mein (maen) = al meu
eu - aceeaşi pronunţie ca şi la ‘äu’, dar este mult mai frecvent folosit şi apare în
cuvinte de bază, pe când ‘äu’ de regulă apare în cuvinte derivate dintr-o
formă de bază cu ‘au’ – vezi: das Haus – die Häuser)
ex: heute (hoete) = azi, die Leute (loete) = oamenii, teuer (toeăr) = scump
* Grupul de litere ie se citeşte ca un ‘ i’ lung.
1.2. DIE KONSONANTEN (CONSOANE)
 Notă: Vor fi tratate doar consoanele diferite faţă de limba română şi în paranteză apare
pronunţia în lb. română
c (c) - apare doar în cuvinte de origine străină, cuvinte germane cu ‘c’ nu există; ex. die
Couch (cauci) = canapea
f (f) - este acelaşi ‘f’ ca şi în limba rom., dar în germană mai există încă o consoană care
se pronunţă f
g (gh) - indiferent de vecinătatea vocalică se pronunţă ‘g’ ca în cuvântul rom. gaz.
‘ge/gi’ în cuvinte de origine germană nu există;
ex. das Geld (gheld) = bani; beginnen (beghinăn) = a începe; die Gabel (ghaabăl)
= furculiţă
h - la început de cuvânt se pronunţă ‘h’; ex. das Haus (das haus)
- în interiorul cuvântului sau la sfârşitul lui nu se pronunţă dar prelungeşte vocala
antemergătoare; ex. sehen (zeeăn) = a vedea; die Kuh (chuu) = vaca
 * ‘e’ şi ‘u’ din faţa haşului sunt pronunţate lung
j (‘ i’ din cuvântul iute) – numele literei este Jot
ex. das Jahr (iaar) = an; jung (iung) = tânăr
* în cuvinte de origine germ. ‘ j’ nu se pronunţă niciodată ca în românescul joc
k (c) – este semnul grafic german pentru sunetul ‘c’

ex. die Kuh; klein (claen) = mic; der Markt (marct) = piaţă
s -(z) – la început de cuvânt şi în interiorul lui
ex. sehen (zeeăn); der Käse (cheeze) = caşcaval; die Börse (bărze) = bursă
-(s) – la sfârşit de cuvânt, ex. das Haus (haus); die Maus (maus) = şoarece
ß (s) – are valoare de doi de ‘s’, deci se pronunţă accentuat şi în noua ortografie apare
după: vocală lungă - süß = dulce, das Maß (maas) = măsură
diftong - draußen (drausăn) = afară,
iar după vocală scurtă apare ‘ss’ - dass (dass) = că, das Inkasso (incasso) =
încasare
v (f) – în cuvintele de origine germană, ex. vier (fiir) = patru; der Vater (faată) = tată;
verhandeln (ferhandăln) = a negocia
w (v) - ex. wir (vir) = noi; die Welt (velt) = lumea; die Wirtschaft (virciaft) = economie
9
y - (ü) - în cuvinte de origine greacă; ex. das Gymnasium (gümnazium) = gimnaziu

- (i) - în cuvinte de origine engleză, ex. die Yacht (iaht)
z (ţ) – ex. zehn (ţeen) = zece; das Zimmer (ţimă) = cameră; zahlen (ţaalăn) = a plăti
Grupurile de litere
ch - (h) după vocalele a , o , u şi diftongul ‘au’

ex. acht (aht) = opt; kochen (cohăn) = a găti; suchen (zuhăn) = a căuta; der Bauch
(bauh) = burtă
- (aprox. hj) după vocalele ä , e , i , ö şi ü şi diftongii ai , ei , äu , eu
ex. lächeln (lehjăln) = a zâmbi; echt (ehjt) = veritabil; ich (ihj) = eu; möchte (măhjte)
= aş dori; die Küche (chühje) = bucătărie; leicht (laehjt) = uşor; räuchern
(roehjern) = a afuma; feucht (foehjt) = umed
pf (pf) – ex. das Pferd (pferd) = cal; das Pfund = ca. 500 grame, liră
ph (f) – formă provenită din limba greacă pentru sunetul ‘f’;
ex. die Bibliographie (bibliografii) = bibliografie
sch (ş) - ex. schon (şon) = deja
sk \ / (şc) - ex. die Skulptur (şculptuur) = sculptură
sp la început de cuvânt (şp) - ex. spielen (şpiilăn) = a se juca
st / \ (şt) - ex. die Straße (ştraase) = stradă; die Strategie (ştrateghii)
= strategie
 * Cititorii atenţi au putut depista că anumite cuvinte au fost scrise cu literă mare chiar
dacă nu erau nume proprii. Aceste cuvinte erau toate substantive şi în limba germană ele se
scriu cu majusculă, iar cuvintele din faţa lor der, die respectiv das sunt articolele hotărâte
care în germană formează cuvinte aparte.
der – articol masculin -> substantivul va fi masculin

die – articol feminin -> substantivul va fi feminin
das – artricol neutru -> -/- va fi neutru
M F N
der die das
\  /
Pl.
die * la plural substantivele nu mai au genuri, toate fiind folosite cu articolul ‘die’
Articolul nehotărât
M F N Pl
ein eine ein -
 În privinţa genurilor nu vă orientaţi după limba română, pentru că ceea ce în română

este masculin nu-i sigur că şi în germană are acelaşi gen.
10
1.3. DAS PHONOLOGISCHE SYSTEM. LÄNGE DER

VOKALE, EINFACHE UND DOPPELKONSONANTEN
(SISTEMUL FONOLOGIC. LUNGIMEA VOCALELOR, CONSOANE SIMPLE ŞI
DUBLE)
Diferenţa foarte mare a vocalelor germane faţă de cele româneşti este lungimea
respectiv scurtimea lor. Pe când în română vocalele sunt medii, în limba germană ele pot fi
lungi sau scurte. Există reguli precise care ghidează acest fenomen.
Vocala – lungă * vocală dublă

ex. aa, ee, ii, oo etc.
das Haar (haar) das Meer (meer) das Moos (moos)
(păr) (mare) (muşchi de pe copac)
* vocală urmată de ‘h’ (ceea ce se cheamă ‘h’ de prelungire, pentru că
prelungeşte vocala din faţa lui)
ex. ah, eh, oh etc.
das Jahr (iaar) sehen (zeeăn) der Lohn (loon)
(an) (a vedea) (leafă)
* vocală urmată de o singură consoană
ex. malen (maalăn) = a picta; leben (leebăn) = a trăi
respectiv se află în poziţie finală într-o silabă accentuată
ex: le-sen (leezăn); ma-len
Vocala – scurtă * urmată de două sau mai multe consoane (pot fi şi consoane duble)
ex. merken (mercăn) = a-şi nota; kommen (chommăn) = a veni;
der Makler (maclă) = agent de imobiliare/la bursă
Consoane duble – fenomen necunoscut în limba română, rezultatul lui este o pronunţie
accentuată a consoanelor în cauză
ex. tt - matt (matt) [fără vlagă]
mm - kommen
ll - toll (toll) [fain]
* dublarea consoanelor ‘k’ şi ‘z’ se face în felul următor

ck = valoarea ‘kk’ ex. der Zucker (ţucchă) = zahăr
tz = valoarea ‘zz’ ex. die Katze (chaţţe) = pisică; die Sitzung (ziţţung) = şedinţă
 În cazul consoanelor duble vocala antemergătoare este scurtă.
Este foarte important ca fiecare cuvânt să fie pronunţat corect, în primul rând nu
pentru acurateţea fonetică, ci pentru înţelegerea corectă a mesajului. Există foarte multe
cuvinte construite din aceleaşi sunete, numai că unul se pronunţă cu vocală lungă şi
consoană simplă, iar celălalt cu vocală scurtă şi consoană accentuată, iar sensul celor două
cuvinte este foarte diferit.
11
Se presupune că nu doriţi ca în loc de stellen (ştellăn) [a aşeza în poziţie verticală] să se

înţeleagă stehlen (şteelăn) [a fura]. În stellen avem vocală scurtă, iar în stehlen aceeaşi
vocală este lungă.
Iată o listă cu câteva cuvinte perechi unde puteţi exersa pronunţia vocalei lungi /
consoanei simple versus vocală scurtă / consoană accentuată. La cele mai multe perechi
avem aceleaşi sunete constitutive dar există şi exemple de cuvinte cu sunete puţin diferite.
* Notă: substantivele sunt date fără articol pentru că scopul urmărit aici este însuşirea
pronunţiei corecte şi nu genurile substantivelor.
Armee - Arme wessen? - Wesen Bahn - bannen

(armee) (arme) (vessăn) (veezăn) (baan) (bannăn)
armată braţe al,a,ai,ale cui? fiinţă cale a exila, bis. a blestema
Heer - Herr messen - lesen Kahn - kann

(heer) (herr) (messăn) (leezăn) (chaan) (chann)
idem domn a măsura a citi barcă el/ea poate
Meer - merken Kasse - Käse kam - Kamm

(meer) (mercăn) (chasse) (cheeze) (chaam) (chamm)
marea a-şi nota casă de bani caşcaval el/ea venea piaptăn
Moos - Most müssen - Gemüse Hahn - Hanne

(moos) (most) (müssăn) (gemüüze) (haan) (hanne)
muşchi de must a trebui legume cocoş nume de fată
pe copac
Haar - harren Insassen - saßen mahnen - Mann
(haar) (harrăn) (inzassăn) (zaasăn) (maanăn) (mann)
păr a aştepta cu dor cei care stau ei/ele şedeau a avertiza bărbat, soţ
în interior
lassen - lasen Vater - Gevatter

(lassăn) (laazăn) (faată) (ghefattă)
a lăsa ei/ele citeau tată cumătru
in - ihn hold - holen Höhle - Hölle

(in) (iin) (hold) (hoolăn) (aprox. hăăle) (hălle)
în pe el drăguţ a aduce peşteră iad
mit - mieten Mond - Mohn Möhre - Mönch

(mit) (miităn) (mond) (moon) (aprox. măăre) (mănhj)
cu a închiria lună de pe cer mac morcov călugăr
ritt - rieten Tonne - Ton mögen - möchte

(ritt) (riităn) (thonne) (thoon) (măăghăn) (măhjte)
←reiten ←raten tonă sunet, lut a-i plăcea aş dori
călăreau sfătuiau
12
wirr - wir, vier Wonne - wohne Köhler – Kölner

(virr) (viir, fiir) (vonne) (voone) (chăălă) (chălnă)
confuz noi, patru bucurie mare eu locuiesc cărbunar din Köln
Donner - Donar König - könnt’ ich

(donnă) (doonar) (chănihj) (chăntihj)
tunet zeul tunetului rege de-aş putea
în mitologia germanică
Uhr - murren Mühle - Müll

(uur) (murrăn) (müüle) (müll)
oră, ceas a mormăi moară gunoi
pur - purren Tür - Türke

(puur) (purrăn) (thüür) (thürche)
pur a toarce - pisica uşă turc
Wut - Wunsch Hügel - hübsch

(vuut) (vunci) (hüügăl) (hüpş)
mânie dorinţă deal drăguţ la înfăţişare
super - Suppe Brühe - brüllen

(zuupă) (zupphe) (brüüee) (brüllăn)
superb supă supă de carne a răcni
vermuten - Mutter Kühe - Küche

(fermuutăn) (muttă) (chüüee) (chühje)
a bănui mamă vaci bucătărie
 Autoevaluare:
1. Ce particularitate prezintă substantivele în limba germană? Ce rol au cuvintele der, die şi das în faţa
lor?
2. De ce este atât de importantă pronunţia adecvată a cuvintelor în limba germană? Ce particularităţi

prezintă vocalele şi consoanele? Există aceste fenomene şi în limba română, dar în alte limbi cunoscute
de dvs.?
 Rezumatul acestei secţiuni:

 Sistemul vocalic şi consonantic al limbii germane arată atât asemănări cât şi deosebiri faţă de cel din
limba romănă. Printre deosebirile majore în privinţa vocalelor se numără lungimea/scurtimea lor, iar ceea
ce priveşte consoanele posibilitatea de a le dubla, toate aceste fenomene având importanţă semantică.
 În limba germană toate substantivele se scriu cu majusculă, iar genul lor este dat de articolul din faţa lor
care formează un cuvânt separat. Nu se pot trage concluzii şi nici face paralele în privinţa genurilor în
limba germană pornind din limba română.
13
CAPITOLUL 2
ANGESTELLTE EINER FIRMA. SICH VORSTEL-
LEN (ANGAJAŢII UNEI FIRME. A SE PREZENTA)
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii îşi vor însuşi un vocabular de bază necesar pentru a putea
vorbi despre propria persoană. Vor învăţa formule de întrebare şi răspuns referitoare la
date personale, denumire de profesii, vor aborda organigrama unei firme. Tot aşa vor
face cunoştinţă cu noţiuni elementare ale gramaticii limbii germane, cum ar fi
pronumele personal, conjugarea verbelor, cunoştinţe care le vor permite formularea de
enunţuri referindu-se la orice persoană.]
der Name (nume) das Alter (vârsta)
Wie heißt du / heißen Sie? - Ich heiße… Wie alt bist du / sind Sie?
Cum te cheamă / vă -/- ? \ Mă cheamă … / Câţi ani ai / aveţi?
Wer bist du / sind Sie? - \ Ich bin … / Ich bin 19 (Jahre alt).*
Cine eşti tu / sunteţi dvs? \ Sunt … / Am 19 ani.
Was ist dein / Ihr Name? - \ Mein Name ist…/
Care e numele tău / dvs? \ Numele meu este …
sich vorstellen
/ \
der Wohnort (domiciliul) / \ der Beruf (profesia)
/ \
Wo wohnst du / wohnen Sie? / \ Was bist du / sind Sie von Beruf?
Und stai / staţi? Ce eşti / sunteţi de profesie?
- Ich wohne in Großwardein. \ - Ich bin - Student/in
Stau la Oradea. / \ - Ingenieur / Ingenieurin
Ich wohne auf Eminescustraße, \ - Lehrer / Lehrerin
Nummer 10. / \ - Buchhalter / Buchhalterin
Stau pe strada Eminescu nr. 10 - Sunt - student/ă
/ \ - inginer/ă
/ \ - profesor/profesoară
/ \ - contabil/ă
/ \ Was arbeitest du / arbeiten Sie?
/ \ Ce lucrezi / lucraţi?
/ \ - Ich arbeite als …
/ \ Lucrez ca şi …
/ \
/ \
14
die Herkunft (origine) das Hobby

\
Woher kommst du / kommen Sie? \ Was ist dein / Ihr Hobby?
De unde vii / veniţi? \ Ce-i hobby-ul tău / dvs.?
- Ich komme aus Rumänien. \ Was sind deine / Ihre Hobbys?
Vin din România. \ Care sunt hobby-urile tale / dvs.?
\
- Mein Hobby ist lesen.
- Meine Hobbys sind lesen
reisen
Schah spielen.
Hobby-urile mele sunt a citi
a călători
a juca şah.
* Jahre alt = de…ani, se foloseşte facultativ dar Jahre formează împreună cu alt o structură
inseparabilă.
 Angestellte einer Firma - Konversation
Herr Müller arbeitet in einer großen Firma. Es ist Mittagspause und er sitzt in der
Mensa.
Herr Molten Guten Tag! Ist hier noch frei?

Herr Müller Grüß Gott! Ja, sicher.
Herr Molten Mein Name ist Robert Molten, ich arbeite in der Produktion.
Herr Müller Es freut mich, ich bin Hans Müller und bin Buchhalter.
Herr Molten Nett, Sie kennen zu lernen.
Herr Müller Sind Sie Ingenieur?
Herr Molten Nein, ich bin Kontrolleur, ich mache die Qualitätskontrolle.
Herr Müller Schön. Wohnen Sie hier in Köln?
Herr Molten Nein, ich komme aus Remscheid. Und Sie?
Herr Müller Ich bin Kölner, aber ich reise viel. Das ist mein Hobby.
Herr Molten Ich mag Schach spielen und lesen.
Nach dem Essen
Herr Müller Vielleicht treffen wir uns auch morgen.

Herr Molten Ja, bis morgen dann.
Herr Müller Auf Wiedersehen!
Wörterverzeichnis (Glosar)
der/die Angestellte = angajat die Produktion = producţie

die Firma (Firmen) = firmă es freut mich = îmi pare bine
sich vorstellen = a se prezenta nett = drăguţ
groß = mare kennen lernen = a face cunoştinţă
die Mittagspause = pauză de masă nein = nu
sitzen = a şede der Kontrolleur (-e) = controlor, inspector
15
die Mensa (Mensen) = cantină machen = a face

hier = aici die Qualität (-en) = calitate
noch = încă die Kontrolle (-n) = control
frei = liber schön = frumos
ja = da aber = dar
sicher = desigur viel = mult
ich mag = îmi place auch = de asemenea
nach = după morgen = mâine
das Essen = mâncare dann = atunci
vielleicht = poate bis morgen = pe mâine (salutare)
wir treffen uns (sich treffen) = ne întâlnim
* Traducerea textului o găsiţi la sfârşitul cursului.
Grußformeln (Formule de salutare)
Guten Morgen! = bună dimineaţa! Auf Wiedersehen! = la revedere!

Guten Tag! = bună ziua! Auf Wiederhören! = la revedere la telefon
Guten Abend! = bună seara! Hallo/Grüß dich! = ciau la întâlnire
Grüß Gott! = bună ziua! (în Austria şi Bavaria)
Ade! = la revedere! (familiar) Tschüs(s)! = ciau la despărţire
Gute Nacht! = noapte bună! Bis morgen = pe mâine!
Schlaf gut/schlafen Sie gut! = somn uşor! Bis bald = pe curând!
schlafen = a dormi bald = curând

gut = bine
2.1. UNTERNEHMENSORGANIGRAMM (ORGANIGRAMA ÎNTRE-

PRINDERII)
În funcţie de mărimea unei firme ea constă din mai multe departamente. Iată
numele câtorva dintre ele, respectiv profesiile/posturile oamenilor lucrând în aceste
departamente.
Unternehmensleitung
Personal und
Verwaltung
(Buchhaltung,
Produktion Finanzabteilung,
Absatz / Marketing
Personalabteilung)
16
Wörterverzeichnis
das Unternehmen (-) = întreprindere die Leitung (-en) = conducere

das Organigramm (-e) = organigramă die Verwaltung = administraţie
die Buchhaltung = contabilitate der Absatz = desfacere
die Abteilung (-en) = departament das Marketing
die Finanzabteilung = departamentul de finanţe
die Personalabteilung = departamentul resurse umane
La firme mai mari putem găsi şi alte departamente cum ar fi:

- Forschung und Entwicklung
- Beschaffung
- Spedition
- Werbeabteilung
Wörterverzeichnis
die Forschung = cercetare die Spedition = expediere

die Entwicklung = dezvoltare die Werbeabteilung = departamentul de
die Beschaffung = aprovizionare publicitate
Berufe
Ingenieur
Ingenieur Unternehmensleitung Geschäftsführer Produktion
Wirtschaftler Arbeiter Kontrolleur
Buchhalter Sachbearbeiter Marktforscher Handelsagent
Personal und Verwaltung Personalchef Absatz / Marketing
Finanzexperte Finanzdirektor Absatzleiter Werbetexter
Wörterverzeichnis
der Geschäftsführer (-) = director administrativ der Marktforscher (-) = cercetător

der Arbeiter (-) = muncitor de piaţă
der Sachbearbeiter (-) = referent der Handelsagent (-en) = agent
der Personalchef (-s) = şef personal comercial
der Absatzleiter (-) = şeful departamentului de vânzări
der Finanzexperte (-n) = expert financiar
der Finanzdirektor (-en) = director financiar der Werbetexter (-) = cel care scrie
texte publicitare
17
2.2. INFINITIV DER VERBEN (INFINITIVUL VERBELOR)

Infinitivendungen (Terminaţiile infinitivului)
1. heißen \
wohnen cea mai frecventă terminaţie de infinitiv
kommen /
2. klingeln (a suna) \ sunt mai rare
3. rudern (a vâsli) /
2.3. DAS PERSONALPRONOMEN (PRONUMELE PERSONAL)

Pronumele personale sunt:
Sg. ich (eu) Pl. wir (noi)

du (tu) ihr (voi)
er (el) -- sie (ei/ele) * substantivele având la pl. o singură formă (neindicând
sie (ea) / gen) şi pronumele va avea doar o formă
es (pentru subst. neutre)
2.4. DIE KONJUGATION DER VERBEN (CONJUGAREA

VERBELOR)
Când vrem să conjugăm un verb, tăiem terminaţia infinitivului şi la rădăcina

obţinută adăugăm terminaţiile personale. Ex.
1. wohn/en - e - en
- st -t
-t - en
 * verbul nu se poate conjuga fără pronume, iar în propoziţie predicatul trebuie să

aibă un subiect (pronume sau substantiv).
* persoana I. şi III. pl sunt identice nu numai între ele dar în mod obligatoriu şi cu
forma infinitivului.
Ex. ich wohne wir wohnen eu locuiesc noi locuim

du wohnst ihr wohnt tu locuieşti voi locuiţi
er/sie/es wohnt sie wohnen el/ea locuieşte ei/ele locuiesc
Sie (pron. de politeţe) wohnen dvs. locuiţi
ca la I. şi III. pl.
heiß/en
ich heiße wir heißen pe mine mă cheamă pe noi ne cheamă

du heißt * ihr heißt pe tine te cheamă pe voi vă cheamă
er/sie/es heißt sie heißen pe el/ea îl/o cheamă pe ei/ele îi/le cheamă
Sie heißen pe dvs. vă cheamă
18
* la persoana a II.-a sg. ar fi trebuit adăugată terminaţia st, dar pentru că ß are deja valoarea
de ‘ss’, nu mai adăugăm doar terminaţia t şi astfel formele de pers. a II.-a, şi a III.-a sg.
sunt identice.
arbeit/en
ich arbeite (eu muncesc) wir arbeiten
du arbeitest* ihr arbeitet*
er arbeitet* sie arbeiten
* la persoana a II.-a, a III.- a sg. şi a II.-a pl. a trebuit să adăugăm un e de legătură între
rădăcina verbului (arbeit) şi terminaţiile st, t pentru înlesnirea pronunţiei. Acest fenomen
apare atunci când rădăcina verbului se termină în ‘t’ sau ‘d’ (în mod obligatoriu) pentru că
după aceste consoane nu se pot pronunţa terminaţiile st şi t sau când din cauza unor
consoane/grupări de consoane altfel n-am putea pronunţa.
Ex. find/en leugn/en (a nega)
ich finde (eu găsesc) wir finden ich leugne wir leugnen
du findest ihr findet du leugnest ihr leugnet
er findet sie finden er leugnet sie leugnen
2. klingel/n * în cazul verbelor cu terminaţia ln respectiv rn nu tăiem toată terminaţia

infinitivală, ci doar n-ul, terminaţiile personale sunt aceleaşi.
lächel/n ( a zâmbi)
ich klingle * wir klingeln * ich lächle * wir lächeln *
du klingelst ihr klingelt du lächelst ihr lächelt
er klingelt sie klingeln er lächelt sie lächeln
ich klingle * se pierde e-ul din rădăcină dar numai la pers. I., în rest lucrăm cu rădăcina
(eu sun) klingel
wir klingeln * nu se adaugă terminaţia en, ci doar n ca să fie forma identică cu infinitivul,
iar la pers. a III.-a pl. tot aşa
3. ruder/n
ich rudere (eu vâslesc) wir rudern * tot aşa ca la klingeln

du ruderst ihr rudert
er rudert sie rudern
kletter/n (a se căţăra)
ich klettere wir klettern
du kletterst ihr klettert
er klettert sie klettern
19
Verbele sein (a fi) şi haben (a avea)
sein hab/en
ich bin wir sind ich habe wir haben
du bist ihr seid du hast * b din rădăcină cade ihr habt
er ist sie sind er hat * sie haben
eu sunt noi suntem eu am noi avem

tu eşti voi sunteţi tu ai voi aveţi
el este ei/ele sunt el are ei/ele au
 Autoevaluare:
1. De ce există în limba germană pentru ei / ele unica formă de sie?
2. Este greşită oare forma ‘kommst’ şi dacă da, de ce?

 Pentru a se putea face referire la orice persoană avem nevoie de conjugarea verbelor. Tot aşa ca în
limba română pentru a conjuga un verb se ia forma lui de infinitiv şi prin eliminarea terminaţiei de
infinitiv se ajunge la rădăcina verbului la care se adaugă terminaţiile personale. Diferenţa faţă de limba
română este că în limba germană toate verbele se conjugă după aceeaşi schemă, adică verbele primesc
aceleaşi terminaţii personale indiferent de forma lor de infinitiv.
 Există totuşi mici alteraţii în funcţie de terminaţia de infinitiv a verbului: verbele cu infinitivul terminat
în ln şi rn la persoana I şi III pl vor primi în loc de terminaţia -en numai -n. Nu uitaţi forma acestor două
persoane este întotdeauna identică cu forma de infinitiv a verbului.
 Anumite particularităţi arată şi verbele ale căror rădăcină se termină în s sau ß, – acestea la persoana a
II.-a sg. vor primi în loc de terminaţia -st, doar -t, deoarece în rădăcină există deja s –, respectiv verbele
ale căror rădăcină se termină în t, d sau grup de consoane după care nu s-ar putea pronunţa o terminaţie
începând cu consoană. În cazul lor la pers. a II.-a şi a III.-a sg respectiv a II.-a pl. (unde terminaţia
personală începe cu consoană) pentru înlesnirea pronunţiei se adaugă un e de legătură în faţa terminaţiei
personale.
 Exerciţii:
1. Ergänzen Sie! (Completaţi!)
ich les ...; ihr send ...; er wander ...; du sag ...;
wir hab ...; du pass ...; wir wander ....; es reiß ...;
du bring ...; ich bettl ...; Sie lach ....; ihr bind ...;
sie sing ...; sie biet ...; Sie lächel ...; ich versicher ...
20
2. Passen Sie die Dominos zusammen, so dass sie eine Kette bilden! Suchen Sie dabei für jedes
Pronomen eine entsprechende Verbform! Die Kette muss am Ende schließen. (Potriviţi dominourile în
aşa fel ca să formeze un lanţ, fiecărui pronume găsiţi o formă verbală corespunzătoare. La sfârşit lanţul
trebuie să se închidă.)
macht/wir fahre/ihr er/du seid/wir
sehen/ich spielst/sie stehen/sucht
schlafen/ihr
Beispiel: /wir -> stehen/sucht -> ?
3. Ergänzen Sie die Sätze mit folgenden Wörtern! (Completaţi propoziţiile cu cuvintele de mai jos!)
Abteilungen, Firma, die Qualitätskontrolle, der Geschäftsführer, Produktion, Personalchef
In der ............... arbeiten ein Ingenieur und zehn Arbeiter.

Aufgabe des Kontrolleurs ist .................................. .
.................................. leitet ein Unternehmen.
Herr Müller ist ........................... bei Siemens AG.
Eine Firma hat mehrere ........................... .
Diese ............... hat nur zehn Angestellte.
die Aufgabe (-n) = sarcină mehr = mai mult

leiten = a conduce nur = numai
AG. – Aktiengesellschaft = SA zehn = zece
21
CAPITOLUL 3
SÄTZEBILDUNG (ALCĂTUIREA PROPOZIŢIILOR)
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor face cunoştinţă cu regulile de formare ale diferitelor tipuri
de propoziţii cum ar fi propoziţia enunţiativă, interogativă şi negativă, respectiv topica
cuvintelor în aceste propoziţii.]
3.1. DER AUSSAGESATZ (PROPOZIŢIA AFIRMATIVĂ)
În propoziţia germană locul verbului este bine definit şi strict. În propoziţia

enunţiativă el trebuie să fie al doilea element. Propoziţia poate începe cu subiectul sau un
complement, dar verbul urmează în mod obligatoriu imediat după acesta. În afară de
verb/predicat restul elementelor din propoziţie poate fi mutat după plac şi sensul dorit de a
fi subliniat.
2
Ex: Ich wohne in Großwardein, in Rumänien.
2
In Großwardein wohne ich.
2
Heute gehe ich nach Hause. (Azi mă duc acasă)
2
Ich gehe heute nach Hause.
3.2. DER FRAGESATZ (PROPOZIŢIA INTEROGATIVĂ)

fragen = a întreba -> die Frage = întrebare
antworten = a răspunde -> die Antwort = răspuns
Avem 2 feluri de propoziţii interogative - interogativă de completare (răspunsul e

o informaţie cu care completez cele ştiute până acum)
- interogativă de decizie
(răspunsul e da sau nu)
3.2.1. DIE ERGÄNZUNGSFRAGE (INTEROGATIVA DE COMPLETA-

RE)
Interogativa de completare începe cu cuvânt interogativ după care urmează verbul
ca şi în propoziţia enunţiativă.
22
2
Wie heißt du? - Ich heiße Katja. (răspunsul este o informaţie)}verbul este tot a II.-a
2 } unitate ca şi în
Wo wohnst du? - Ich wohne in Großwardein. } enunţiativă, iar prima
unitate o formează cuvintele interogative cu w (W-Wörter)
W-Wörter (cuvinte interogative)
wer? = cine? wie? = cât, cum?

was? = ce? wann? = când?
wo? = unde? warum? = de ce ?
wohin? = încotro?
woher? = de unde?
woher? wo? wohin?

----------- > x --------- >
(indică mişcare şi direcţie, (stare) (indică mişcare, îndepărtare de
apropiere de vorbitor) vorbitor)
D. D. Akk.
Ex:
Woher kommst du? Wo bist du? Wohin gehst du?
\ \
cuplat cu (her) cuplat cu (hin)
(De unde vii?) (Unde eşti?) (Încotro te duci?)
3.2.2. DIE ENTSCHEIDUNGSFRAGE (INTEROGATIVA DE DECIZIE)

2
Er wohnt in Köln. \
<-------/ \ - în interogativa de decizie verbul este prima unitate, deci începem
1 / propoziţia cu el
Wohnt er in Köln? /
1
Sie ist Studentin. - Ist sie Studentin?
1
Du arbeitest hier. - Arbeitest du hier?
3.3. DIE NEGATION (PROPOZIŢIA NEGATIVĂ)

ableugnen = a nega
Există 3 feluri de negaţie:
1. Kommst du auch? (Vii şi tu?)

Nein. – se referă la întreaga propoziţie
Nein, ich komme nicht. (Nu, eu nu vin.)
23
2. Er wohnt hier. (El stă aici)

Er wohnt nicht hier. – nicht se referă doar la o parte din propoziţie dar alta decât
(El nu stă aici) substantivul
Nicht er wohnt hier, (sondern sie.) - locul lui nicht este variabil, el stă în faţa
[Nu el stă aici, (ci ea)] elementului pe care-l neagă, mai puţin în cazul
verbului unde stă după.
Ex: Er spielt nicht.
(El nu se joacă.)
Dacă verbul are un complement direct, acesta se intercalează între verb şi cuvântul
nicht.
compl. dir.
Ex: Er kauft das Buch nicht.
3. Substantivele se neagă prin kein (M)  keine (F)  kein (N)  keine (Pl.)
kein Junge = nici un băiat - masc. Hier steht kein Junge. stehen = a sta în picioare
keine Frau = nici o femeie - fem. Keine Frau heißt Monika. (Pe nici o femeie nu o
cheamă Monika.)
kein Kind = nici un copil - neutru Ich habe kein Kind. (N-am [nici un] copil.)
keine Kinder = nici un copil - pl. Ich habe keine Kinder. (N-am copii.)
* propoziţiile enunţiative în care apare articolul nehotărât ein / eine / ein sau s-ar putea
introduce, vor forma negaţia cu kein / keine / kein.
 Autoevaluare:
1. Care este poziţia verbului în propoziţia enunţiativă, interogativă de completare şi interogativă de
decizie?
2. Care este diferenţa dintre negaţiile ‘nein’ şi ‘nicht’? Ce se neagă prin kein / keine / kein?

 În limba germană verbul are o topică fixă în propoziţie. În propoziţiile afirmative, negative şi
interogativele de completare el este al doilea element (după cuvântul interogativ), iar interogativele de
decizie încep cu verb. Restul elementelor din propoziţie pot fi amplasate oriunde în funcţie de intenţia de
comunicare.
 Există trei feluri de negaţie, utilizate pentru diferite scopuri. Negarea întregii propoziţii (răspunsul la o
interogativă de decizie) se face prin cuvântul negativ nein. Dacă se vrea negarea anumitor elemente din
propoziţie mai puţin a substantivului, se va folosi cuvântul nicht amplasat în faţa elementului de negat. În
cazul verbului nicht va sta după acesta, iar dacă în propoziţie există şi un complement direct, acesta se va
intercala între verb şi cuvântul nicht. Substantivele se vor nega prin kein / keine / kein, keine la pl.,
24
principiul de control este existenţa lui ‘ein / eine / ein’ în propoziţia afirmativă sau posibilitatea de
introducere a unuia dintre aceste cuvinte.
 Exerciţii:
Morgen …….. (fahren) ich nach Hause. Sie ……….(schlafen Pl) bis neun Uhr. Warum
………... (arbeiten) du bis spät in der Nacht? Wer ……. (kommen) heute nicht? Ihr ……
(lernen) Deutsch.
2. Bilden Sie Sätze und stellen Sie danach Fragen! (Formulaţi propoziţii şi puneţi întrebări referitoare la
ele!)
a) sein; groß; das Haus; und; hell

b) die Kinder; im Wohnzimmer; sitzen
c) kaufen; mir; einen Rock; ich
d) mein Bruder; als; arbeiten; Buchhalter
e) Monika; eine Wohnung; suchen
f) alle; stehen; Mitarbeiter; im Hof
hell = luminos die Wohnung (-en) = locuinţă

das Wohnzimmer (-) = cameră de zi alle = toţi, toate
der Rock (..e) = fustă der Mitarbeiter (-) = colaborator
der Bruder (..) = frate der Hof (..e) = curte
3. Leugnen Sie die Sätze der Übung 2 ab! (Negaţi propoziţiile exerciţiului 2!)
25
CAPITOLUL 4
ZAHLEN UND SUMMEN (NUMERE ŞI SUME)
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor învăţa să numere, să indice sume, ora şi vor face
cunoştinţă cu două categorii de verbe neîntâlnite până acum – verbele neregulate şi cele
cu particulă separabilă – şi cu particularităţile lor.]
0 – null 8 – acht 16 – sechzehn * se taie ‘s’ din sechs

1 – eins 9 – neun 17 – siebzehn * se taie ‘en’ din sieben
2 – zwei 10 – zehn …………..
3 – drei 11 – elf
4 – vier 12 – zwölf
5 – fünf 13 – dreizehn * terminaţia cifrelor între 13 şi 19 inclusiv este zehn
6 – sechs 14 – vierzehn
7 – sieben 15 – fünfzehn
20 – zwanzig * ig la sfârşit de cuvânt se citeşte (ihj)

30 – dreißig * excepţie
40 – vierzig \
50 – fünfzig \ terminaţia pentru zeci este zig
60 – sechzig * /
70 – siebzig * /
…………..
100 – hundert
21 – einundzwanzig * în germană se pronunţă invers (unu şi douăzeci)

22 – zweiundzwanzig
23 – dreiundzwanzig
……….
26 – sechsundzwanzig * aici nu se taie ‘s’
27 – siebenundzwanzig * aici nu se taie ‘en’
……….
31 – einunddreißig
32 – zweiunddreißig etc.
……………………..
101 – hunderteins * aici ordinea este cea din română (o sută unu)
102 – hundertzwei 121 – hunderteinundzwanzig
………………… 122 – hundertzweiundzwanzig
107 – hundertsieben …………………………….
…………………. 130 – hundertdreißig
110 – hundertzehn 131 – hunderteinunddreißig
………………………….
200 – zweihundert
26
201 – zweihunderteins
300 – dreihundert
400 – vierhundert
……………………
1000 – tausend
1001 – tausendeins
1010 – tausendzehn
1021 – tausendeinundzwanzig
1100 – tausendeinhundert
1101 – tausendhunderteins
2000 – zweitausend
10000 – zehntausend
10001 – zehntausendeins etc.
 În germană cifrele se scriu într-un cuvânt oricât de lungi ar fi.
4.1. DIE UHRZEIT (INDICAREA OREI)

Wie viel Uhr ist es? - Es ist ….
(Cât este ceasul?) (Este ora…)
Wann kommst du? - Um …Uhr.
(Când vii?) (La ora …)
Wie viel Uhr ist es?
1200 Es ist zwölf Uhr mittags.

(Este ora 12 la amiază.)
1210 Es ist zwölf Uhr zehn Minuten.

(E ora 12 şi 10 minute.) die Minute (-n) = minut
Es ist zehn (Minuten) nach zwölf. * nach = după
(Sunt 10 minute după 12.)
12
^
(trei sferturi) dreiviertel 9< * >3 viertel das Viertel = sfert
v
6
halb (jumătate)
1215 Es ist viertel / Viertel eins. * În germană se spune este un sfert  jumătate
(E 12 şi un sfert.) etc. din ora următoare (sfert /jumătate şi
Es ist viertel nach zwölf. ora următoare)
(E un sfert după 12.)
Es ist fünfzehn (Minuten) nach zwölf.
(Sunt 15 minute după 12.)
27
1230 Es ist halb eins. * vezi mai sus

Es ist dreißig (Minuten) nach zwölf.
(Sunt 30 de minute după 12.)
Es ist dreißig (Minuten) vor eins. vor = înainte
(Sunt 30 de minute înainte de 1.)
1245 Es ist dreiviertel eins. * vezi mai sus

Es ist viertel vor eins.
(E un sfert înainte de 1.)
Es ist fünfundvierzig (Minuten) nach zwölf.
(Sunt 45 de min. după 12.)
Es ist fünfzehn (Minuten) vor eins.
(Sunt 15 min. înainte de 1.)
 * cu unităţile halb şi dreiviertel nu se poate folosi vor şi nach, deci este greşit să se
spună:
Es ist halb nach zwölf. sau Es ist dreiviertel vor eins.
 * unităţile viertel, halb şi dreiviertel se pot folosi numai până la ora 12, după care se
revine la cifra simplă, adică nu ora 13, ci ora 1.
Ex: 1315 Es ist viertel zwei.

1445 Es ist dreiviertel drei.
1258 Es ist zwei (Minuten) vor eins.

(Sunt 2 min. înainte de 1, 1 fără 2 min.)
Es ist kurz vor eins. kurz = scurt
(În curând e ora 1.)
1300 Es ist ein Uhr.

(E ora 1.)
Es ist dreizehn Uhr.
(E ora 13.)
1303 Es ist kurz nach eins.

(E puţin după ora 1.)
2400 Es ist vierundzwanzig Uhr.

(E ora 24.)
Es ist zwölf Uhr nachts / in der Nacht.
(E 12 noaptea.)
28
4.2. UNREGELMÄßIGE UND TRENNBARE VERBEN

(VERBELE NEREGULATE ŞI CELE CU PARTICULĂ SEPARABILĂ)
Verbele neregulate
Categorie de verbe neîntâlnită până acum; aceste verbe se caracterizează prin

următoarea trăsătură: la conjugarea la indicativ prezent la pers. a II.-a şi a III.-a sg. verbul
îşi schimbă vocala din rădăcină. La restul persoanelor rădăcina rămâne nealterată, iar
terminaţiile personale sunt peste tot cele cunoscute deja.
Există trei feluri de schimb de vocală: a → ä (fahren → du fährst)
e → i (helfen → du hilfst)
e → ie (sehen → du siehst)
fahren = a călători
ich fahre wir fahren eu călătoresc etc.

II., III. / du fährst ihr fahrt
sg. \ er fährt sie fahren
helfen = a ajuta sehen = a vedea
ich helfe wir helfen ich sehe wir sehen

du hilfst ihr helft du siehst ihr seht
er hilft sie helfen er sieht sie sehen
Verbele cu particulă separabilă
Anumite verbe au în faţă o silabă lipită de verb care îi schimbă sensul, iar la
conjugarea la indicativ prezent această particulă se separă de verb şi se pune după el, topica
fiind astfel: pron. pers. → verb → particulă
Ex: ankommen = a sosi abfahren = a porni la drum
ankommen an
\-------------------------↑
ich komme an * wir kommen an eu sosesc noi sosim

du kommst an ihr kommt an tu soseşti voi sosiţi
er kommt an sie kommen an el soseşte ei/ele sosesc
abfahren ab
\-------------------------↑
ich fahre ab * wir fahren ab

du fährst ab ! (şi neregulat) ihr fahrt ab
er fährt ab sie fahren ab
29
* nu uităm particula pentru că ea întotdeauna schimbă sensul cuvântului (vezi kommen =

a veni ↔ ankommen = a sosi; fahren = a călători ↔ abfahren = a porni la drum)
 * cum aţi putut observa şi după exemplul lui abfahren unul şi acelaşi verb poate fi şi
neregulat şi cu particulă separabilă
* Topica în propoziţia cu verb cu particulă separabilă este:
2
subiect/alt element verb ……………….. particulă.
2
Ex: Er kommt morgen um vier Uhr an.
\--------------------------------↑
 Autoevaluare:
1. Care este terminaţia folosită pentru exprimarea cifrelor între 13-19, dar pentru zeci?
2. Pentru indicarea orei 1630 care este / sunt varianta/ele corectă/e? Bifaţi!
Es ist halb nach sechzehn Uhr.

Es ist halb nach vier.
Es ist halb fünf.
Es ist halb vor fünf.
Es ist dreißig nach vier.
3. Verbele cu particulă separabilă primesc alte terminaţii personale decât cele simple?

 În limba germană pentru indicarea cifrelor între 13-19 se foloseşte terminaţia -zehn, iar pentru indicarea
zecilor -zig. O particularitate a limbii germane este pronunţarea cifrelor între zeci invers faţă de limba
română; ex: einundzwanzig (douăzecişiunu) sau vierundachtzig (optzecişipatru).
 Ora se poate indica cu minute sau cu unităţile viertel, halb şi dreiviertel, dar acestea din urmă se pot
folosi numai între 1-12. Între 13-24, dacă se vrea folosirea unităţilor, cifrele trebuie transformate în cifre
simple 1, 2, 3 etc. Diferenţa majoră faţă de limba română în folosirea acestor unităţi constă în faptul că în
limba germană se va indica ora următoare şi nu cea care a trecut. Ex: Este unu şi un sfert. = Es ist viertel
zwei.
 Verbele neregulate şi cele cu particulă separabilă primesc aceleaşi terminaţii personale la conjugare ca
şi verbele simple, numai că cele neregulate au schimb de vocală la pers. a II.-a şi a III.-a sg. (a → ä, e →
i, e → ie ), iar la cele cu particulă separabilă în timpul conjugării particula se separă de verb şi se pune
după el. În propoziţie particula este ultimul element.
30
 Exerciţii:
1. Schreiben Sie es mit Ziffern! (Scrieţi cu cifre!)
fünfundsechzig dreißig
null neunzehn
siebzehn siebzig
achtundneunzig dreiundzwanzig
2. Geben Sie die Summen in Buchstaben an! (Indicaţi sumele în litere!)
a) Das Buch kostet 15 Euro.

b) Das Parfüm kostet 3199 Euro.
c) Die Summe beträgt 2.050 Euro.
d) Dieses Haus kostet 162.000 Euro.
e) Der Preis des Autos ist 9.600 Euro.
f) Das ist ein Vertrag im Wert von 17.800 Euro.
kosten = a costa der Vertrag (..e) = contract

betragen (er beträgt) = a se însuma la im Wert von = în valoare de
der Preis (-e) = preţ
3. Übersetzen Sie! (Traduceţi!)
La 10 şi jumătate începe şedinţa. La 1025 suntem deja în sală. Şedinţa durează 2 ore, deci se
termină după ora 12. La ora 13 fix vine furnizorul.
a începe = beginnen oră = die Stunde (-n)

şedinţă = die Sitzung (-en) deci = also
deja = schon a se termina = enden
sală = der Saal (Säle) furnizor = der Lieferant (-en)
a dura = dauern
4. Konjugieren Sie die Verben und bilden Sie danach Sätze mit ihnen! (Conjugaţi verbele şi alcătuiţi
după aceea propoziţii cu ele!)
geben (e → i) aufstehen
(a da) (a se ridica / scula)
schlafen anhaben
(a dormi) (a purta)
waschen mitbringen
(a spăla) (a aduce cu sine)
31
CAPITOLUL 5
SMALL TALK-THEMA DAS WETTER (VREMEA - TEMĂ DE
CONVERSAŢIE ÎN AFACERI)
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii îşi vor însuşi numele anotimpurilor, al zilelor săptămânii şi al
lunilor anului, vor acumula un vocabular de bază pentru a putea purta o conversaţie
despre vreme cu viitorii lor parteneri de afaceri.]
5.1. DIE JAHRESZEITEN UND DAS WETTER (ANOTIMPURILE

ŞI VREMEA)
Die Jahreszeiten (Anotimpurile)
Welches sind die Jahreszeiten? Die Jahreszeiten sind: der Winter (iarna)
(Care sunt anotimpurile?) der Frühling (primăvara)
der Sommer (vara)
Wie viele Jahreszeiten haben wir? der Herbst (toamna)
(Câte anotimpuri avem?)
Wir haben vier Jahreszeiten.

(Avem patru anotimpuri.)
Die Tage der Woche (Zilele săptămânii) die Woche = săptămână
Montag - luni Donnerstag - joi

Dienstag - marţi Freitag - vineri
Mittwoch - miercuri Samstag / Sonnabend* - în unele regiuni sâmbătă
Sonntag – duminică
Die Monate (Lunile)
Januar April Juli Oktober

Februar Mai August November
März Juni September Dezember
Das Wetter (Vremea)
32
Wie ist das Wetter im Winter / Frühling / Sommer / Herbst?

(Cum este vremea iarna / primăvara / vara / toamna?)
Das Wetter ist/es ist … (Este …)
im Winter im Frühling
* Es ist sehr kalt. * Es ist lauwarm. Es ist angenehm.

(Este foarte frig) (E călduţ) (E plăcut)
* Es schneit. * Die Bäume grünen.
(Ninge.) (Copacii înverzesc)
* Überall liegt Schnee. * Alles ist grün.
(Peste tot este zăpadă.) (Totul este verde)
* Alles ist weiß. * Die Sonne scheint.
(Totul este alb.)
* Der Wind bläst.
(Vântul suflă.)
das Wetter
* Es ist heiß. * Es ist kühl.

(Este foarte cald.) (Este răcoare.)
* Die Sonne scheint warm / heiß. * Es regnet oft.
(Soarele străluceşte cald.) (Plouă des.)
* Alles ist grün. * Die Sonne scheint matt.
* Wir haben Ferien / Urlaub. (Soarele străluceşte fără vlagă.)
(Suntem în vacanţă/concediu.) * Die Blätter fallen.
* Der Himmel ist heiter. (Frunzele cad.)
(Cerul este senin.) * Der Wind bläst kalt.
(Vântul suflă rece)
im Sommer im Herbst
kalt = rece die Bäume (sg. der Baum) = copacii

schneien = a ninge grünen = a înverzi
der Schnee = zăpadă die Sonne (-n) = soarele
liegen = a se aşterne, a se întinde scheinen = a străluci
überall = peste tot heiß = fierbinte
alles = totul die Ferien pl. = vacanţă
weiß = alb der Urlaub (-e) = concediu
der Wind = vântul kühl = răcoros
blasen = a sufla* verb neregulat regnen = a ploua
der Himmel = cer oft = des
heiter = senin die Blätter (sg. das Blatt) = frunzele
matt = palid, fără putere fallen = a cădea
33
 Small Talk über das Wetter - Konversation
Hans Klaber (Österreich) und Peter Smith (USA - Florida) sind Geschäftspartner.
Nach den Verhandlungen unterhalten sie sich. Sie sprechen über das Wetter in beiden
Ländern.
Hans Klaber In Florida ist das Wetter jetzt wohl schön.

Peter Smith Tja, es ist sonnig und angenehm. Es ist 27 Grad.
Hans Klaber Wie schön. Bei uns ist es im November immer regnerisch und kalt.
Oft schneit es sogar.
Peter Smith Heute ist es zum Glück nicht so kalt.
Hans Klaber Ja, es ist 10 Grad und der Wind bläst auch nicht. Nächste Woche
schneit es aber.
Peter Smith Im Dezember mache ich Urlaub in Tirol, ich will Schi fahren.
Hans Klaber Wie schön.
Österreich = Austria bei uns = la noi

der Geschäftspartner (-) = partener de afacere immer = întotdeauna
nach = după regnerisch = ploios
die Verhandlung (-en) = negociere sogar = chiar şi
sich unterhalten = a discuta zum Glück = spre noroc
sprechen über + Akk. = a vorbi despre der/die/das nächste = următorul
das Land ( er) = ţară
..
der Urlaub (-e) = concediu
beide = ambii, ambele ich will (wollen) = vreau
jetzt = acum Schi fahren = a schia
wohl = desigur
sonnig = însorit
es ist 27 Grad = 27 grade !!! în lb. germană ‘grad’ nu se pune la pl.
 Exerciţii:
1. Was passt zusammen? (Ce se potriveşte?)
Es ist … Die Sonne … … kühl.

Alles … … ist es heiß.
… im Winter?
… regnet es oft. … sehr kalt.
Im Sommer …. … scheint warm. Es ist …

… ist alles grün.
Der Wind …
… im Frühling. … ist weiß. Im Herbst …
… Urlaub. … bläst. Die Bäume grünen …
Im Frühling …
Schnee … … ist schön.
34
Das Wetter … Im Sommer haben wir … … liegt überall.

Wie ist das Wetter …
2. Was stimmt nicht? (Ce nu se potriveşte?)
a) Im Winter scheint die Sonne matt. Die Blumen blühen. Es ist kalt und Schnee
liegt überall.
b) Die Temperaturen sind im Sommer am höchsten (cele mai ridicate). Manchmal

ist es zwischen (între) 300- 400 C Grad. Es regnet oft. Es ist Nebel. (ceaţă)
c) Die Natur ist im Frühling grün. Die Bäume haben grüne Blätter. Die
Temperatur liegt über 300 C Grad. Es ist angenehm und der Himmel ist blau.
d) Im Herbst scheint die Sonne jeden Tag. Oft ist es neblig (ceţos) und es regnet.
Im November ist das Wetter unangenehm. Es ist kalt und die Blätter fallen.
35
CAPITOLUL 6
GESCHÄFTSREISEN. LÄNDERNAMEN. RICHTUNG
UND RUHELAGE (CĂLĂTORII DE AFACERI. NUME DE ŢĂRI.
DEPLASARE ŞI SEJUR)
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor învăţa să exprime deplasarea şi starea atât în legătură cu
nume geografice cât şi cu substantive comune. Prin însuşirea declinării articolului
hotărât şi a celui nehotărât studenţii vor putea exprima relaţiile dintre lucruri şi vor fi
capabili să formuleze şi propoziţii mai complexe cu complement direct / indirect,
complemente circumstanţiale etc.]
Die Kontinente (Continentele)
Europa Asien (Asia) Australien (Australia)

Amerika Afrika (Africa)
Ländernamen (Nume de ţări)
Numele de ţări în lb. germană putem împărţi în 4 grupe:

1. nume de ţări fără articol (Neutra) - cele mai frecvente
2. -/- cu articolul feminin (Feminina)
3. -/- cu articolul masculin (Maskulina)
4. -/- la pl.
Iată câteva exemple din fiecare grup:

1. Frankreich, Italien, Ungarn, Österreich, Rumänien etc.
2. die Schweiz, die Türkei, die Slowakei etc.
3. der Iran, der Irak, der Sudan etc.
4. die Niederlande, die Vereinigten Staaten
6.1. RICHTUNG UND RUHELAGE. LÄNDERNAMEN

NEUTRA (DEPLASARE ŞI SEJUR. NUME DE ŢĂRI FĂRĂ ARTICOL)
Richtung Wohin fährst* du? - verb neregulat (fahren)

--> (Unde călătoreşti?)
(direcţie)
cere acuzativ Ich fahre nach Deutschland. Mă duc în Germania.
36
Frankreich. Franţa.
Italien. Italia.
Ungarn. Ungaria.
Österreich. Austria.
Ruhelage Wo bist du?

x (Unde eşti?)
(stare)
cere dativ Ich bin in Deutschland. Sunt în Germania.
Frankreich. Franţa.
Italien. Italia.
Ungarn. Ungaria.
Österreich. Austria.
 * deci la întrebarea wohin? răspunsul va fi întotdeauna la acuzativ (Akk.), la întrebarea

wo? răspunsul va fi la dativ (D.)

FEMININA (DEPLASARE ŞI SEJUR. NUME DE ŢĂRI CU ARTICOLUL
FEMININ)
Richtung Wohin fährst du?

-- > Ich fahre in die * Schweiz. Mă duc în Elveţia
Akk. Türkei. Turcia.

x Ich bin in der * Schweiz. Sunt în Elveţia.
D. Türkei. Turcia.
* Pentru exprimarea deopotrivă a direcţiei şi stării cu nume geografice cu articol se

foloseşte prepoziţia in, diferenţa rezultând din diferenţa de caz: Akk. pentru direcţie şi
D. pentru stare. Totodată vom avea nevoie de declinarea articolului întrucât numele
proprii se declină ca un substantiv comun. Iată declinarea articolului!
6.2.1. DEKLINATION DES ARTIKELS (DECLINAREA

ARTICOLULUI)
Cele două feluri de articol: articolul hotărât (der, die, das) şi articolul nehotărât (ein,
eine, ein) se declină după aceeaşi schemă, deci vor avea aceleaşi terminaţii.
6.2.1.1. DEKLINATION DES BESTIMMTEN ARTIKELS
37
(DECLINAREA ARTICOLULUI HOTĂRÂT)
M F N Pl. *
N. der die das die
G. des (+s la subst.) der des (+s la subst.) der
D. dem der dem den (+n la subst.)
Akk. den die das die
* (o singură formă, nu există gen)
6.2.1.2. DEKLINATION DES UNBESTIMMTEN ARTIKELS

(DECLINAREA ARTICOLULUI NEHOTĂRÂT)
M F N Pl
N. ein (un) eine ein -
G. eines (+s la subst.) (al unuia) einer eines (+s la subst.) -
D. einem (unuia) einer einem -
Akk. einen (pe un, un) eine ein -
 * articolul nehotărât nu are pl. întrucât doi, trei etc. nu este articol, ci numeral.

MASKULINA (DEPLASARE ŞI SEJUR. NUME DE ŢĂRI CU ARTICOLUL
MASCULIN)

-- > Ich fahre in den Iran. Mă duc în Iran.
Akk. Irak. Irak.

x Ich bin in dem Iran. Sunt în Iran.
D. \ / Irak. Irak.
im

PLURAL (DEPLASARE ŞI SEJUR. NUME DE ŢĂRI LA PLURAL)
38

-- >
Akk. Ich fahre in die Vereinigten Staaten. Mă duc în Statele Unite.
Niederlande. Olanda.

x
D. Ich bin in den Vereinigten Staaten. Sunt în Statele Unite.
Niederlanden (D. Pl.). Olanda.
Întrebările aferente cazurilor
N. wer? was? (cine?, ce?)

G. wessen? (al, a, ai, ale cui?)
D. wem? wo? woher? wann? (cui?, unde?, de unde?, când?)
Akk. wen? was? wohin? (pe cine?, ce?, încotro?)
 Autoevaluare:
1. Dacă la nume de ţări cu articol se foloseşte atât pentru exprimarea direcţiei cât şi a stării prepoziţia
‘in’care este atunci principiul de diferenţiere?
2. După schema de declinare învăţată declinaţi următoarele substantive comune cu articolul hotărât şi
nehotărât la sg. şi pl.:
der Baum (..e), die Katze (-n), das Haus (..er), der Vater (..), die Frau (-en), das Kind (-er)
* în paranteză aveţi terminaţiile de plural

 Majoritatea numelor geografice nu primesc articol, dar există şi câteva cu articolul feminin, masculin,
respectiv la pl. Cele cu articol se vor declina tot aşa ca şi substantivele comune.
 Articolul hotărât şi cel nehotărât se declină după aceeaşi schemă, adică au aceleaşi terminaţii.
 În limba germană există diferenţă majoră între exprimarea direcţiei / mişcării şi a stării, chiar dacă în
limba română acest fenomen nu se evidenţiază. Direcţia, mişcarea (întrebarea wohin?) va fi cuplată cu
Akk., starea (întrebarea wo?) cu D.
 Exerciţii:
1. Übersetzen Sie! (Traduceţi!)
- Unde pleci vara?

- În Olanda.
39
- Cum este vremea acolo?

- Nu este foarte cald şi plouă des.
- În Franţa este mai plăcut.
- Poate (vielleicht), dar nu stau (bleiben) decât 10 zile. După aceea mă duc în Italia.
Acolo este cald şi marea este frumoasă.
2. Wählen Sie die richtige/n Variante/n! (Alegeţi varianta/tele corectă/e!)
* Morgen fährt Herr Müller …….. * Warum öffnet er eine Filiale ……..
a) nach Kanada. a) in die Schweiz?
b) in Kanada. b) in Schweiz?
c) ins Kanada. c) in der Schweiz?
d) in den Kanada. d) in den Schweiz?
* ………… regnet es selten. (rar) * Wo liegt die Fabrik? ……….

a) Im Australien a) in den Niederlande.
b) Nach Australien b) in der Niederlande.
c) In Australien c) in den Niederlanden.
d) in Niederlanden.
* Der Zug …… hat Verspätung.

a a) nach München
b) in München
c) in die München
d) nach Rostock
öffnen = a deschide
die Filiale (-n) = filială
die Verspätung (-en) = întârziere
CAPITOLUL 7
GESCHÄFTSKLEIDUNG. IM KAUFHAUS (ÎMBRĂCĂMIN-
TE DE AFACERI. LA MAGAZIN)
40
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii îşi vor însuşi un vocabular de bază în jurul tematicii
îmbrăcăminte, încălţăminte, vor acumula sintagme, expresii utilizate la cumpărături şi
vor simula scene la magazin. Prin însuşirea declinării substantivului (a celor trei tipuri
de declinare) ei îşi vor aprofunda şi extinde cunoştinţele dobândite la capitolul
declinarea articolului.]
Wörterverzeichnis (Glosar)
Damenkleidung (îmbrăcăminte de damă) Herrenkleidung (-/- de bărbaţi)
das Höschen (-)/der Slip (-s) der Boxer (-s)/der Slip (-s)
(chiloţi) (-/-, boxăr)
der Büstenhalter (-) r BH(-s) das Unterhemd (-en)
(sutien) (maieu)
die Bluse (-n) das Hemd (-en)
(bluză) (cămaşă)
der Rock (..e) die Hose (-n)
(fustă) (pantaloni)
das Kleid (-er) die Jacke (-n)
(rochie) (geacă, sacou)
das Kostüm (-e) der Anzug (..e)
(costum de damă) (costum bărbătesc)
die Krawatte (-n)
(cravată)
der Pullover (-s)/Pulli (-s) der Hut (..e)

(pulovăr) (pălărie)
die Jeans der Schuh (-e)
(blugi) (pantofi)
der Mantel (..) die Boots (buts)
(palton) (bocanci)
die Mütze (-n) der Handschuh (-e)
(şapcă) (mănuşă/mănuşi)
* Notă: În paranteză apar terminaţiile de plural ale substantivelor.
die Büste = sân

halten = a ţine
Die Farben (Culorile)
rot (roşu) blau (albastru) hellblau <-> dunkelblau
41
weiß (alb) schwarz (negru) hellgrün <-> dunkelgrün etc.

grün (verde) braun (maro) (verde deschis) (-/- închis)
beige (bej) gelb (galben)
orange (portocaliu) lila (mov)
Die Geschäftskleidung
Dame Herr
Kostüm – Jacke Anzug – Jacke

\ Rock/Kleid \ Hose
\ Weste (eventuell) \ Weste (eventuell)
Hosenanzug – Jacke Farben: grau, schwarz,

\ Hose dunkelblau, braun
\ Weste (eventuell)
Hemd – dezente Farben
Farben: grau, schwarz, dunkelblau, braun, dunkelgrün Krawatte – dezente Farben und
Bluse – dezente Farben und Muster Muster
Strümpfe/Strumpfhose (hautfarben) Kavaliertuch – zur Krawatte
passende Schuhe passend
Accesoires (Knöpfe, Brille, Uhr, Armband, Kette, usw.) Socken – wadenhoch, dunkle
\ höchstens 13 Farben
passende Schuhe
Wörterverzeichnis
die Weste (-n) = vestă der Knopf (..e) = nasture

eventuell = eventual die Uhr (-en) = ceas
das Muster (-) = model, imprimeu das Armband (..er) = brăţară
die Strumpfhose (-n) = ciorapi pantaloni die Kette (-n) = lanţ
der Strumpf (..e) = ciorapi usw. = und so weiter = etc.
hautfarben = de culoarea pielii höchstens = cel mult
passend = potrivit das Kavaliertuch (..er) = batistă decorativă
das Accesoire (-s) = accesoriu die Socke (-n) = şosetă
die Brille (-n) = ochelari wadenhoch = până la mijlocul gambei
 Im Kaufhaus – Konversation (La magazinul universal)
Verkäufer Guten Tag! Bitte schön!

Käufer Guten Tag! Ich möchte einen Anzug, Größe 54.
V. Welche Farbe möchten Sie?
K. Dunkelgrau.
V. Tut mir Leid, Grau haben wir nicht. Was sagen Sie zu diesem?
K. Haben Sie auch andere Modelle?
V. Moment mal! Ja, bitte. In Schwarz haben wir auch Zweireiher.
K. Wo kann ich das probieren?
42
V. Dort ist die Umkleidekabine.
Der Anzug passt sehr gut.
K. Was kostet das?

V. 120 Euro.
K. Ich kaufe ihn.
V. Zahlen Sie bar oder mit Kreditkarte?
K. Bar. Bitte das Geld.
V. Danke! Auf Wiedersehen!
K. Danke auch! Auf Wiedersehen!
Wörterverzeichnis
bitte schön = poftiţi ich kann = pot

ich möchte = aş dori probieren = a proba
groß = mare -> die Größe = mărime die Umkleidekabine (-n) = cabină de probă
welche Farbe? = care/ce culoare? passen = a se potrivi
(es) tut mir Leid = îmi pare rău kosten = a costa
sagen = a spune kaufen = a cumpăra -> der Käufer =
was sagen Sie zu…? = ce ziceţi de…? cumpărător
ander = alt verkaufen = a vinde -> der Verkäufer =
moment mal! = o clipă vânzător
der Zweireiher (-) = sacou cu 2 şiruri de nasturi
zahlen = a plăti das Geld = bani

bar zahlen = a plăti în numerar danke! = mulţumesc!
die Kreditkarte (-n)
7.1. DEKLINATION DER SUBSTANTIVE (DECLINAREA

SUBSTANTIVELOR)
Substantivele se declină împreună cu articolul lor, iar declinarea substantivului

înseamnă în mare măsură declinarea articolului, substantivul în sine suferind puţine
transformări în urma declinării. Există trei categorii de declinare: tare (stark), slabă
(schwach) şi mixtă (gemischt). Pentru a stabili tipul de declinare avem nevoie de
terminaţiile de pl. ale substantivului.
Pluralendungen (Terminaţii de pl.)
- 0 cu/fără Umlaut Ex. der Vater – die Väter (cu Umlaut)

der Lehrer – die Lehrer (fără Umlaut)
- er -/- Ex. das Buch – die Bücher (carte)
das Kind – die Kinder (copil)
43
- e -/- Ex. der Schrank – die Schränke (dulap)

der Tisch – die Tische (masă)
- (e)n Ex. die Frau – die Frauen (femeie)
die Katze – die Katzen (pisică)
- s (la subst. de origine străină, la prescurtări constând doar din iniţiale, cuvinte
prescurtate)
Ex. das Auto - die Autos
der Computer - die Computers
der LKW - die LKWs (TIR)
die Uni - die Unis (universitate)
7.1.1. DIE STARKE DEKLINATION (DECLINAREA TARE)

are următoarele indicii:
N. Pl. terminaţiile - 0 \ toate subst. cu aceste terminaţii de pl. vor avea la G. sg.
- e \ terminaţia -(e)s dacă sunt masculine sau neutre, cele
- er / feminine nu primesc terminaţie
-s /
G. Sg. terminaţia - (e)s * e-ul este de legătură adăugat pentru înlesnirea pronunţiei
unde e cazul: (cuvinte monosilabice, cele terminate în s,
ß, z, tz, sch etc.)
M F N
der Lehrer die Mutter (mama) das Kind
N. der Lehrer (profesorul) die Mutter (mama) das Kind *

G. des Lehrers (al profesorului) der Mutter (al mamei) des Kindes
D. dem Lehrer (profesorului) der Mutter (mamei) dem Kind
Akk.den Lehrer (profesorul) die Mutter (mama) das Kind
* N. copilul, G. al copilului, D. copilului, Akk. copilul
Pl.
N. die Lehrer/Mütter/Kinder (profesorii/mamele/copii)

G. der Lehrer/Mütter/Kinder (al profesorilor/mamelor/copiilor)
D. den Lehrern/Müttern/Kindern * (profesorilor/mamelor/copiilor)
Akk. die Lehrer/Mütter/Kinder (profesorii/mamele/copii)
* la declinarea articolului s-a văzut că substantivele la D. pl. primesc un n dacă nu se

termină deja în n. În cazul în care terminaţia lor de pl. este - (e)n nu se mai adaugă şi n-ul
de la D. pl.
 * Observaţi că toate substantivele indiferent de gen la pl. au aceeaşi declinare.
44
7.1.2. DIE SCHWACHE DEKLINATION (DECLINAREA SLABĂ)

are următoarele indicii:
la N. Pl. terminaţia - (e)n * la subst. care se termină la sg. în ‘e’ se adaugă doar -n, la
celelalte -en
G. Sg. terminaţia - (e)n – deci substantivele slabe, adică cu terminaţia de pl. -en vor
primi la G. sg. terminaţia -en (şi nu -s cum era la cele tari)
 substantivele masc. de declinare slabă vor primi şi la următoarele cazuri terminaţia -en:
D. sg. -(e)n Akk. sg. -(e)n
der Student (-en) die Frau (-en) die Katze (-n)
N. der Student (studentul) die Frau die Katze

G.! des Studenten (al studentului) der Frau der Katze
D.! dem Studenten (studentului) der Frau der Katze
Akk.! den Studenten (studentul) die Frau die Katze
Pl.
N. die Studenten (studenţii) die Frauen die Katzen
G. der Studenten (ai studenţilor) der Frauen der Katzen
D. den Studenten (studenţilor) * den Frauen den Katzen
Akk. die Studenten (studenţii) die Frauen die Katzen
* nu se adaugă n-ul de la D. pl. pentru că subst. se termină deja în n
7.1.3. DIE GEMISCHTE DEKLINATION (DECLINAREA MIXTĂ)

- se cheamă aşa pentru că are o trăsătură de la declinarea tare şi una de la cea slabă
- indicii : N. Pl. terminaţia - (e)n
G. Sg. terminaţia - (e)s
der Staat (-en) Pl.

N. der Staat (statul) die Staaten (statele)
G. des Staates (al statului) der Staaten (al statelor)
D. dem Staat (statului) den Staaten (statelor)
Akk.den Staat (statul) die Staaten (statele)
das Auge (-n) Pl.

N. das Auge (ochiul) die Augen (ochii)
G. des Auges (al ochiului) der Augen (al ochilor)
D. dem Auge (ochiului) den Augen (ochilor)
Akk. das Auge (ochiul) die Augen (ochii)
der Autor (-en) Pl.

N. der Autor (autorul) die Autoren (autorii)
G. des Autors (al autorului) der Autoren (al autorilor)
45
D. dem Autor (autorului) den Autoren (autorilor)

Akk. den Autor (autorul) die Autoren (autorii)
 Având în vedere că declinarea slabă şi mixtă se caracterizează prin aceeaşi terminaţie de

N. pl., în caz de dubii se consultă dicţionarul unde după fiecare substantiv apar în paranteză
două terminaţii, prima fiind terminaţia de G. sg., cea de-a doua N. pl. Terminaţia de G. sg.
ne indică dacă substantivul este slab sau mixt.
 Autoevaluare:
1. Când se adaugă la declinare ‘e’-ul de legătură la G. sg?
2. Când nu se adaugă terminaţia ‘n’ la D. pl?
3. Având în vedere că articolul hotărât şi cel nehotărât se declină la fel, declinaţi exemplele de la
fiecare tip de declinare şi cu articolul nehotărât!

 Declinarea substantivului nu aduce foarte multă noutate faţă de declinarea articolului ea constând în
mare măsură din declinarea acestuia din urmă.
 Totuşi trebuie sţiut că există trei tipuri de declinare (tare, slab şi mixt) stabilite în funcţie de terminaţia
de pl. a substantivului. Cele 5 terminaţii de pl. se distribuie în felul următor:
- 0/ - e/ - er/ - s – declinare tare
- en – declinare slabă sau mixtă.
Trăsăturile declinării tari sunt: G. sg. - terminaţia - (e)s la substantive masculine sau neutre, cele feminine
nu primesc terminaţie.
Trăsăturile declinării slabe sunt: G. sg. - terminaţia - en la substantive masculine, cele feminine nu
primesc terminaţie.
subst. masculin: D, Akk. sg. – tot terminaţia - en !!!
Trăsăturile declinării mixte sunt: G. sg. - terminaţia - (e)s la substantive masculine sau neutre, cele
feminine nu primesc terminaţie.
 În caz de dubiu în privinţa tipului de declinare (mai ales slab/mixt) se consultă dicţionarul unde după
substantiv sunt indicate două terminaţii: prima = G. sg., a doua = N. pl.
 Exerciţii:
1. Beschreiben Sie die Kleidung von Familie Müller (Vater, Mutter und ein Mädchen) in verschiedenen
Situationen! (Descrieţi îmbrăcămintea familiei Müller (tată, mamă şi o fetiţă) în diferite situaţii!
Familie Müller macht einen Ausflug ins Gebirge.

Vater trägt: Mutter trägt: Ilse trägt:
46
Familie Müller geht einkaufen.

Familie Müller geht zu einer Geburtstagsparty.

der Ausflug (..e) = excursie tragen (du trägst, er trägt) = a purta

das Gebirge = munţi der Geburtstag (-e) = zi de naştere
2. Wählen Sie die richtige/n Variante/n! (Alegeţi varianta/tele corectă/e!)
* Ich kaufe mir …….. . * Das rote Kleid gefällt ………. nicht.
a) ein Pullover. a) dem Mädchen
b) eines Pullover. b) das Mädchen
c) einen Pullover. c) des Mädchen
d) eines Pullovers. d) des Mädchens
* Das Haus … ist in der Stadt. * Auf … Tisch findest du ein Buch.
a) des Chef a) den
b) des Chefs b) der
c) der Chef c) dem
d) der Chefen d) das
* Ich brauche ……… * Monika sieht sich ……. an.

a) den Buch. a) die Films
b) die Bücher. b) die Filme
c) das Buch. c) den Film
d) die Buch. d) der Film
* Fährst du mit +D ………..

a) den Auto?
b) dem Auto?
c) das Auto?
d) dem Autos?
die Stadt (..e) = oraş sich etwas ansehen = a se uita la

brauchen = a avea nevoie +Akk.
47
CAPITOLUL 8
BEIM EINKAUFEN (LA CUMPĂRĂTURI)
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii îşi vor însuşi un vocabular de bază în jurul tematicii alimente,
legume, fructe, vor acumula sintagme, expresii utilizate la cumpărături şi vor simula
scene la supermarket şi piaţă. Vocabularul de specialitate economică din aria tematică
vânzare/cumpărare oferit va asigura extinderea cunoştinţelor în domeniul profesional.]
8.1. IM SUPERMARKT (LA SUPERMARKET)

Einkaufsliste
1 Liter Öl Paprika
Nudeln 1 Bd. Petersilie
Mehl Salat
10 Eier Obst
250 g Leberwurst Backmargarine
Tomaten Quark (2 Becher)
Bohnen
Wörterverzeichnis
ein/kaufen = a face cumpărături der/die Paprika (-s) = ardei

die Einkaufsliste (-n) = listă de cumpărături das Bund (-e) (Bd.) = legătură
das Öl = ulei die Petersilie = pătrunjel
das Mehl = făină die Backmargarine (-n) = margarină
die Nudel (-n) = tăiţei pt. copt
das Ei (-er) = ouă der Quark = brânză de vacă
die Leberwurst (..e) = cremvurşti der Becher (-) = cană, pahar din
plastic
 Im Supermarkt
Nach dem Frühstück geht Mutter einkaufen. Sie braucht Lebensmittel fürs Mittag-
essen. Zuerst geht sie in den Supermarkt, dann auf den Markt. Sie kauft immer im Aldi *
ein. Die Preise sind günstig und es gibt auch Sonderangebote wie z.B. ein Pfund Kaffee für
299 Euro.
Mutter Entschuldigung, wo finde ich die Teigwaren, ich will Nudeln kaufen.
Verkäuferin Das dritte Regal links. Wir haben sehr gute italienische Nudeln. Sie sind
48
wirklich köstlich.
M Danke.
V Bitte.
Mutter schaut in der Einkaufsliste nach: ein Liter Öl, Nudeln, Mehl für den Quark-
kuchen, die hab’ ich schon. Zehn Eier, Backmargarine, 250 g Leberwurst und zwei Becher
Quark, die fehlen noch.
(bei den Fleischwaren)

M Guten Tag. Ist die Leberwurst frisch?
V Selbstverständlich.
M 250 g bitte.
V Ja, noch etwas bitte?
M Hm, ja fünf Putenbrustfilets. Die von dort sind gut. Danke.
V Bitte sehr.
Mutter hat schon alles im Einkaufswagen, sie geht jetzt zur Kasse.
Kassiererin 3049 Euro und eine Tüte bitte.
M Danke. Auf Wiedersehen.
V Auf Wiedersehen.
* Aldi este un lanţ de magazine tip supermarket cu preţuri avantajoase
Wörterverzeichnis
das Frühstück (-e) = mic dejun wirklich = într-adevăr

das Lebensmittel (-) = aliment köstlich = gustos
das Mittagessen (-) = prânz nach/schauen = a se uita, a controla
zuerst = prima dată fehlen = a lipsi
der Markt (..e) = piaţă die Fleischware (-n) = produse din carne
immer = întotdeauna selbstverständlich = bineînţeles
günstig = avantajos die Pute (-n) = curcan
das Angebot (-e) = ofertă die Putenbrust (..e) = piept de curcan
das Sonderangebot (-e) = ofertă specială der Einkaufswagen (-) = cărucior
das Pfund = cca. ½ kg die Tüte (-n) = pungă
die Teigware (-n) = paste făinoase
ich will (wollen) = vreau
der/die/das dritte = al treilea
das Regal (-e) = raft
8.2. AUF DEM MARKT (LA PIAŢĂ)


Vom Aldi fährt Mutter direkt auf den Markt. Sie will frisches Gemüse und Obst.
Eine Frau Sind diese Bioäpfel?

Obstfrau Hundertprozentig! Möchten Sie?
Frau Was kostet ein Kilo?
Of 5 Euro.
49
Frau Was, so teuer??! Auf Wiedersehen.

Mutter Was kosten die Bohnen?
Marktfrau 3 Euro, sie sind ganz frisch.
M Ja, das sehe ich.
Mf Wie viel kaufen Sie?
M 3 Pfund.
Mf Gut. Ich wiege mal ab, also drei Pfund grüne Bohnen, das macht 450 Euro.
Bitte.
M Danke. Hier, das Geld.
Mf Danke. Auf Wiedersehen.
Mutter kauft auch ein Kilo Tomaten für 150 Euro, grüne Paprika und ein Bund
Petersilie. Auf dem Tisch liegen sehr schöne Birnen.
M Was kosten die Birnen?

Obstfrau 290 Euro, sie sind honigsüß und saftig. Schauen Sie, wie schön gelb sie sind.
M Ein Kilo möchte ich davon und auch ein Pfund Pflaumen.
Of Das macht 350 Euro.
M Danke. Auf Wiedersehen.
Ihr Korb ist schon voll, aber sie braucht noch ein paar Köpfe grünen Salat. Danach
fährt sie nach Hause und beginnt zu kochen.
Wörterverzeichnis
das Obst = fructe (fără pl.) ab/wiegen = a cântări

das Gemüse = legume (fără pl.) die Birne (-n) = pere
der Bioapfel (..) = mere bio honigsüß = dulce ca mierea
die Obstfrau (-en) = precupeaţă care vinde fructe saftig = zemos
hundertprozentig = sută la sută schauen = a privi
möchten Sie? = doriţi? ich möchte = aş dori
die Marktfrau (-en) = precupeaţă die Pflaume (-n) = prune
voll = plin der Kopf (..e) = cap, căpăţână

der Korb (..e) = coş der Salat (-e) = salată
beginnen = a începe danach = după aceea
50
8.3. KLEINE FACHTERMINOLOGIE RUND UMS KAUFEN

UND VERKAUFEN (MIC VOCABULAR DE SPECIALITATE DIN DOMENI-
UL VÂNZĂRII/CUMPĂRĂRII)
der Käufer der Verkäufer der Kauf der Verkauf der Preis
der Schlussverkauf das Angebot zahlen

kaufen, verkaufen
das Sonderangebot der Ankauf der Vertrag
einen Vertrag abschließen verhandeln die Verhandlung das Geschäft
der Rabatt Rabatt gewähren günstig bar zahlen die Banküberweisung
die Anzahlung der Kredit der Zins
Wörterverzeichnis
der Kauf (..e) = cumpărare das Geschäft (-e) = afacere

der Verkauf ( e) = vânzare
..
der Rabatt (-e) = reducere de preţ
der Schlussverkauf (..e) = lichidare de stoc Rabatt gewähren = a acorda rabat
der Preis (-e) = preţ günstig = avantajos
das Angebot (-e) = ofertă die Banküberweisung (-en) = virament bancar
das Sonderangebot (-e) = ofertă specială die Anzahlung (-en) = avans
der Ankauf ( e) = achiziţie
..
der Kredit (-e)
der Vertrag (..e) = contract der Zins (-en) = dobândă
einen Vertrag abschließen = a încheia un contract
verhandeln = a negocia
die Verhandlung (-en) = negociere
 Exerciţii:
1. Sie wollen eine Party machen. Schreiben Sie eine Einkaufsliste, bevor Sie einkaufen gehen! (Vreţi să
organizaţi o petrecere. Faceţi o listă de cumpărături înainte de a merge la cumpărături!)
bevor = înainte de
2. Ergänzen Sie die fehlenden Buchstaben! Welche Wörter sind gemeint? (Completaţi cu literele care
lipsesc! Care sunt cuvintele căutate?)
*V_r_ _u_ _r * g _ _ s_ i _
*_a__tt *_n__bo_
* V e _ _ a _ d_ _ n _ *B__k__er__i_u_g
51
* _ _ b_ t_ g _ _ ä _ r _ _ *_a__e_
*A__a_l__g * e _ _ e n _ e _ t _ _ g _ b sch _ _ e _ e _
3. Bilden Sie einen Dialog, verwenden Sie dabei wenigstens 5 Ausdrücke der vorherigen Übung!
(Formulaţi un dialog folosind cel puţin 5 expresii din exerciţiul anterior!)
52
CAPITOLUL 9
DEKLINATION DES ADJEKTIVS. ANWENDUNG IN
DER GESCHÄFTSSPRACHE (DECLINAREA ADJECTIVULUI.
APLICARE ÎN LIMBAJUL DE AFACERI)
INTRODUCERE
[În acest capitol prin intermediul declinării adjectivelor studenţii îşi vor aprofunda,
extinde şi conştientiza cunoştinţele despre declinarea substantivului, iar prin descrierea
de produse vor întâlni o aplicare în practica comunicării profesionale a cunoştinţelor nou
dobândite.]
La adjective, asemenea substantivelor, există 3 categorii de declinare (tare, slabă şi

mixtă), dar criteriile de categorisire sunt altele decât la substantive. Unul şi acelaşi adjectiv
poate fi declinat tare, slab sau mixt în funcţie de cuvântul determinant (articol, pronume,
alt adjectiv etc.) ce îl însoţeşte.
9.1. DIE STARKE DEKLINATION (DECLINAREA TARE)
Un adjectiv se declină tare, dacă în faţa lui nu apare nici articol hotărât/ nehotărât,
nici pron. posesiv sau vreun cuvânt cu valoare de articol.
Ex. grüner Pullover – în acest caz adjectivul primeşte terminaţia articolului hotărât al
substantivului lângă care stă (şi aceasta la fiecare caz, mai puţin
G.sg. masc./neutru)
M F N
N. grüner Pullover grüne Jacke grünes Kleid
G. grünen Pullovers * grüner Jacke grünen Kleides *
D. grünem Pullover grüner Jacke grünem Kleid
Akk.grünen Pullover grüne Jacke grünes Kleid
Pl.
N. grüne Pullovers/Jacken/Kleider
G. grüner Pullovers/Jacken/Kleider
D. grünen Pullovers/-/-/Kleidern *
Akk. grüne Pullovers etc.
* la G. sg. masc. şi neutru adjectivul nu primeşte terminaţia -s cum ar trebui să fie după
articol, ci terminaţia -en, iar substantivului i se adaugă terminaţia bine cunoscută -s
53
* în cazul subst.-lor care au terminaţia de pl. -s la D. pl. nu se adaugă n-ul
Ex. Ich kaufe grüne Pullovers. (Cumpăr pulovere verzi.)

Ich trage immer schwarze Jacken. (Port întotdeauna geci negre.)
9.2. DIE SCHWACHE DEKLINATION (DECLINAREA SLABĂ)
Adjectivul se declină slab, dacă este însoţit de articolul hotărât der/die/das sau alte
cuvinte din aceeaşi categorie (ex: dieser/diese/dieses, pl. diese = acesta, aceasta
jener/jene/jenes, pl. jene = acela, aceea
jeder/jede/jedes = fiecare
derselbe/dieselbe/dasselbe, pl. dieselben = acelaşi,
aceeaşi etc.)
M F N
der grüne Pullover die grüne Jacke das grüne Kleid
N. der grüne Pullover die grüne Jacke das grüne Kleid

G. des grünen Pullovers der grünen Jacke des grünen Kleides
D. dem grünen Pullover der grünen Jacke dem grünen Kleid
Akk. den grünen Pullover die grüne Jacke das grüne Kleid
Concluzii: * la N. peste tot terminaţia adjectivului este -e

* la G., D. peste tot -/- este -en
* fem. N. şi Akk. este la fel, cum am văzut şi la declinarea substantivelor şi tot
aşa şi neutru N. şi Akk.
Pl
N. die grünen Pullovers/Jacken/Kleider
G. der grünen Pullovers/ etc.
D. den grünen Pullovers/Jacken/Kleidern
Akk. die grünen Pullovers/Jacken/Kleider
Concluzii: peste tot terminaţia adjectivului este -en
Ex. Die grüne Jacke gefällt mir.

(Geaca verde îmi place.)
gefallen = a-i plăcea * verb neregulat şi se foloseşte cu subst. la D.
Die Farbe des grünen Pullovers ist schön.

(Culoarea pulovărului verde e frumoasă.)
54
9.3. DIE GEMISCHTE DEKLINATION (DECLINAREA MIXTĂ)

Un adjectiv se declină mixt, dacă este însoţit de articolul nehotărât ein/eine/ein sau
alte cuvinte din aceeaşi categorie (ex: kein/keine/kein, pl. keine = niciun/o
mein/meine/mein, pl. meine = al meu
dein/deine/dein, pl. dein = al tău etc.
M F N
ein grüner Pullover eine grüne Jacke ein grünes Kleid
N. ein grüner Pullover eine grüne Jacke ein grünes Kleid

G. eines grünen Pullovers einer grünen Jacke eines grünen Kleides
D. einem grünen Pullover einer grünen Jacke einem grünen Kleid
Akk. einen grünen Pullover eine grüne Jacke ein grünes Kleid
Pl.
-
Concluzii: * la N. şi Akk. adjectivul se comportă ca la declinarea tare, iar la G. şi D. ca la

declinarea slabă, adică:
* la N. şi Akk. adjectivul primeşte terminaţia articolului hotărât al subst.-ului
lângă care stă
* la G., D. terminaţia peste tot este -en
Ex. Er trägt einen grünen Pullover.

(El poartă un pulovăr verde.)
Ich möchte eine grüne Jacke.

(Aş dori o geacă verde.)
 Important: la structuri compuse din articol + adjectiv + substantiv se declină fiecare

element în parte, cheia întregii declinări fiind declinarea articolului, întrucât după cum aţi
putut observa toate declinările se bazează pe terminaţiile cunoscute de la declinarea
articolului.
9.4. PRODUKTBESCHREIBUNG (DESCRIERE DE PRODUSE)
La descrierea produselor pot apărea foarte multe adjective. Acestea trebuie

declinate. Descrieţi următoarele produse folosind adjectivele/trăsăturile indicate!
100 Satinblusen 50 Bälle 50 Bälle
- weiß - rot - grün

- lang - weiße Tupfen - Streifen
- Knöpfe - groß - klein
55
100 Kilo Bananen 50 Kilo Bananen 150 Plastikmappen
- unreif - halbreif - blau

- Größe M - Spanien - klein (DIN A5)
- Costa Rica - Größe S - Druckknopf
der Preis für einen Mantel der Preis für 1 m2 Bodenteppich
- schwarz - einfarbig
- lang - schadstoff-frei
- zwei Reihen von Knöpfen - gedrucktes Muster
- Pelzkragen
Wörterverzeichnis
der Tupfen (-) = bulină der Druckknopf (..e) = capsă

unreif = necopt der Pelzkragen (-) = guler cu blană
halbreif = pe jumătate copt m2 = das Quadratmeter
der Bodenteppich (-e) = mochetă der Schadstoff (-e) = substanţă nocivă
einfarbig = uni schadstoff-frei = fără substanţe nocive
gedruckt = imprimat
 Autoevaluare:
1. Se poate spune despre un adjectiv că este declinat slab, tare şi mixt? Dacă da, de ce depinde felul
declinării?
2. Dacă în faţa unui adjectiv stă pronumele posesiv „sein”, ce terminaţie va primi adjectivul la N. sg.,
dar la N. pl.?
3. Dacă în faţa unui adjectiv nu stă cuvânt de genul unui articol şi este cuplat cu un substantiv
masculin, ce terminaţie va primi adjectivul la G. sg., dar la G. pl.

 Şi adjectivele se declină tare, slab sau mixt ca şi substantivele, numai că unul şi acelaşi adjectiv
poate fi declinat în cele trei felurile în funcţie de cuvântul care stă în faţa sa. Vorbim de declinarea
tare a adjectivului, dacă în faţa sa nu stă niciun cuvânt de genul unui articol (adjectivul poate fi
însoţit de un alt adjectiv, anumite pronume nehotărâte sau numeral). Dacă adjectivul este însoţit
de articolul hotărât (der/die/ das), pronumele demonstrativ (dieser/diese/dieses; jener/jene/jenes;
56
derselbe/ dieselbe/dasselbe etc.), pronumele nehotărât jeder/jede/jedes, el se declină slab, iar dacă
stă în vecinătatea articolului nehotărât (ein/eine/ein), pronumelui posesiv cu toate formele lui
(mein/meine/mein; dein/deine/dein etc.) şi a pronumelui negativ (kein/keine/kein) se va declina
mixt.
 În cazul declinării tari, întrucât în faţa adejctivului nu stă articol, acesta la toate cazurile şi genurile,
atât la sg. cât şi la pl. primeşte terminaţia articolului hotărât (ex: N. - kluger Schüler, kluge Frau,
kluges Kind; D. - klugem Schüler, kluger Frau, klugem Kind; Akk. pl. - kluge Schüler, kluge
Frauen, kluge Kinder etc.), excepţie făcând G. sg. masculin şi neutru unde terminaţia adjectivului
este -en (klugen Schülers, klugen Kindes).
 Declinarea slabă a adjectivului se caracterizează la N. sg. la toate genurile prin terminaţia -e (ex: der
kluge Schüler, die kluge Frau, das kluge Kind), la G. şi D. sg. la toate genurile prin terminaţia -en
(ex: G. - des klugen Schülers, der klugen Frau, des klugen Kindes; D.- dem klugen Schüler, der
klugen Frau, dem klugen Kind), la Akk. sg. masculin prin terminaţia -en (ex: den klugen
Schüler), iar la feminin şi neutru prin terminaţia -e (ex: die kluge Frau, das kluge Kind). La plural
peste tot terminaţia va fi -en (ex: N. – die klugen Schüler/ Frauen/Kinder, G. – der klugen
Schüler/ Frauen/ Kinder etc.).
 Conform numelui declinarea mixtă va reprezenta o combinaţie dintre declinarea slabă şi cea tare,
astfel la N. şi Akk. sg. adjectivul va primi terminaţia aferentă declinării tari (ex: N - ein kluger
Schüler/eine kluge Frau/ein kluges Kind; Akk. - einen klugen Schüler, eine kluge Frau, ein
kluges Kind). La G. şi D. sg. adjectivul va primi terminaţiile aferente declinării slabe (ex: G. -
eines klugen Schülers, einer klugen Frau, eines klugen Kindes; D.- einem klugen Schüler, einer
klugen Frau, einem klugen Kind). Atenţie: adjectivul va fi însoţit de articolul nehotărât (ein),
pronumele negativ (kein) sau cel posesiv (mein)!!! La plural adjectivul va primi terminaţiile
aferente declinării slabe (ex: N. – keine klugen Schüler/Frauen/Kinder, G. – keiner klugen
Schüler/Frauen/ Kinder etc.). Când adjectivul este însoţit de articolul nehotărât, nu poate formula
pluralul!!!
 Exerciţii:
1. Welches ist die richtige Form? (Care este forma corectă?)
mein kleiner Junge ↔ mein kleine Junge

liebes Kind ↔ lieber Kind
die schöner Blume ↔ die schöne Blume
das kleines Kind ↔ das kleine Kind
eine nette Frau ↔ nette Frau
deines guten Freundes ↔ dein guter Freund
keinem großes Heft ↔ keinem großen Heft
diese junge Frau ↔ diese jungen Frau
jene alten Frauen ↔ jene alte Frauen
Die Schwester ……. (meine* Mutter) wohnt in Florida. Sie hat dort ein ……… (schön)
Haus. Hinter ……. (das Haus) liegt ein Garten mit (D) ……… (viel) Blumen. Ihr Auto ist
rot, das ………..(der Sohn, Michael) ist schwarz. Das …….. (schwarz) Auto gefällt mir
besser, aber das …….. (rot) ist neuer. Michael fährt jeden Tag mit …….. (das; schwarz;
Auto) in …….. (die Stadt). Er arbeitet bei (D) ……….. (eine; groß; Firma). ………. (sein
Urlaub) verbringt er dieses Jahr bei uns.
* mein/meine/mein (al meu) primeşte la declinare aceleaşi terminaţii ca şi ein/eine/ein
57
3. Was passt zusammen? Bilden Sie danach Sätze! (Ce se potriveşte? Formulaţi propoziţii cu aceste
structuri!)
das rote Projekte

in der braunen schöne Pullover
der kleiner Junge
einem Röcke
modische Buget
ein schönes jungen Lehrer
ein Land
die kurzen langen Mantels
einen weißen Jacke
des Schuhe
profitable Hut
mit dem jetzigen Haus
jetzig = de acum
das Buget (-s)
CAPITOLUL 10
58
SMALL TALK-THEMA - DIE FAMILIE (FAMILIA - TEMĂ

DE CONVERSAŢIE ÎN AFACERI)
INTRODUCERE
[Prin însuşirea denumirii membrilor familiei studenţii dobândesc aptitudinea de a vorbi
despre familia lor şi despre membrii ei, aptitudine ce poate fi fructificată în viaţa
profesională când vine rândul socializării în sfera de afaceri. În prezentarea mai amplă a
membrilor familiei, respectiv în compararea trăsăturilor anumitor produse ei vor fi
ajutaţi şi de gradele de comparaţie ale adjectivelor (regulate şi neregulate).]
Welches sind die Familienmitglieder? das Mitglied (-er) = membru

(Care sunt membrii familiei?) das Familienmitglied = membrul familiei
Die Familienmitglieder sind:
die Großeltern (bunicii)

/ \
(bunica) die Großmutter der Großvater (bunicul)
\ /
das Ehepaar (soţi)
die Eltern (părinţii)
/ \
(mama) die Mutter der Vater (tata)
(soţie) die Frau/Gattin ----------------- der Mann/Gatte (soţ)
↑ ↑
----------------------------------
die Kinder (copii)
/ \
(fiica) die Tochter der Sohn (fiul)
Inge Robert
/ \
die Schwester (sora) der Bruder (fratele)
\ /
\------------------------------ /
Geschwister (fraţi)
(nepoată după bunic) die Enkelin der Enkel (nepot)

\ /
die Enkelkinder (nepoţi)
(mătuşă) die Tante der Onkel (unchi)

\ /
(verişoară) die Cousine der Cousin (verişor)
59
die Cousins (verişori)
 Small Talk-Thema – Die Familie
Herr Markus ist ein deutscher Geschäftsmann auf Geschäftsreise in China. Er will
dort einen Vertreiber für seine Gartengeräte finden. So verhandelt er mit Herrn Li Xiung,
einem potentiellen Geschäftspartner. Dieser will ihn aber besser kennen lernen.
Li Xiung Haben Sie Familie, Herr Markus?

Markus Ja, ich bin verheiratet und habe zwei Kinder, eine Tochter und einen Sohn.
Li Xiung Wie schön! Wie alt sind sie?
Markus Meine Tochter, Monika, ist fünfzehn und mein Sohn, Ralf, sieben. Er geht
diesen Herbst in die Schule.
Li Xiung Ihre Frau ist wohl Hausfrau und kümmert sich um die Kinder.
Markus Nein, meine Frau arbeitet als Lehrerin.
Li Xiung Leben Ihre Eltern noch?
Markus Mein Vater leider nicht, nur meine Mutter.
Li Xiung Wohnen Sie zusammen?
Markus Nein, meine Mutter wohnt zwar in demselben Dorf, aber allein.
Li Xiung Haben Sie Geschwister?
Markus Ja, ich habe eine Schwester. Sie wohnt in Berlin.
Li Xiung Haben Sie vielleicht auch ein Familienfoto dabei?
Markus Ja, dieses Foto ist ganz neu. Es wurde auf der Geburtstagsparty meines
Sohnes gemacht.
Li Xiung Sie haben eine sehr schöne Familie.
Markus Danke.
Wörterverzeichnis
der Geschäftsmann (pl. Geschäftsleute) = om de afaceri leben = a trăi

die Geschäftsreise (-n) = călătorie de afaceri noch = încă
der Vertreiber (-) = distribuitor leider = din păcate
das Gartengerät (-e) = unelte de grădinărit nur = numai
besser = mai bine zusammen = împreună
kennen lernen = a cunoaşte zwar = deşi
verheiratet = căsătorit allein = singur
wohl = desigur vielleicht = poate
sich kümmern + um + Akk. = a se ocupa de dabei = (aici) la dvs.
wurde gemacht = s-a făcut
die Geburtstagsparty (-s) = petrecere de zi de naştere
10.1. DIE STEIGERUNG DER ADJEKTIVE (GRADELE DE

COMPARAŢIE ALE ADJECTIVELOR)
60
Pentru a exprima trăsăturile anumitor lucruri, obiecte etc. în raport cu trăsăturile

altora avem nevoie de gradele de comparaţie ale adjectivelor. Există trei grade de
comparaţie: pozitiv, comparativ şi superlativ.
Adjektive
klein (mic) groß

dünn (subţire) jung
alt hoch (înalt)
Positiv Komparativ Superlativ
* klein kleiner der/die/das kleinste

(formă atributivală)
kleiner als… am kleinsten
(mai mic decât) (formă adverbială)
Max ist klein. Udo ist kleiner (als Max). Peter ist der kleinste (Junge).
[Peter este cel mai mic (băiat)].
Peter ist am kleinsten. (Junge) *
 * cu forma adverbială nu se pot folosi substantive!
* articolul aferent formei superlative depinde de genul substantivului lângă care stă
adjectivul la forma de superlativ.
* dünn dünner der/die/das dünnste

am dünnsten
Tina ist dünn. Eva ist dünner. Katja ist die dünnste Frau.
Katja ist am dünnsten.
* groß größer * der/die/das größte *

am größten
 * majoritatea adjectivelor care au în rădăcină a, o sau u primesc la comparativ şi
superlativ Umlaut
* în der/die/das größte tot aşa ca şi în du heißt după ß nu adăugăm terminaţia -ste
ci doar -te
Mein Haus ist groß. Dein Haus ist größer. Sein Haus ist - das größte.
(casa ta) (casa lui) - am größten.
* jung jünger * vezi mai sus der/die/das jüngste

am jüngsten
Er ist jung. Sie ist jünger. Petra ist die jüngste Tochter.
Petra ist am jüngsten.
61
* alt älter * der/die/das älteste * e de

legătură
am ältesten
* hoch höher * cade c der/die/das höchste

am höchsten
Das Haus ist hoch. Der Baum ist höher als das Haus.
Der Turm ist der höchste.
Der Turm ist am höchsten.
10.2. UNREGELMÄßIGE ADJEKTIVE (ADJECTIVE NEREGULATE)
Unele adjective nu formează gradele de comparaţie după regulă (printr-o terminaţie

adăugată formei de bază), ci prin cale lexicală (cu ajutorul unui alt adjectiv la care se
adaugă aceste terminaţii). Iată câteva exemple:
* viel mehr der/die/das meiste

(mult) am meisten
Er hat viel Geld. Sie hat mehr Geld. Ich habe das meiste Geld.
(Are mulţi bani.) (Ea are mai mulţi bani.) (Eu am cei mai mulţi bani.)
* gut besser der/die/das beste

(bun) am besten
* wenig weniger der/die/das wenigste } are o formă

(puţin) am wenigsten } regulată şi una
minder der/die/das mindeste } neregulată
am mindesten }
* oft öfter der/die/das öfteste }

(des) am öftesten } tot aşa
häufiger der/die/das häufigste}
am häufigsten }
 Autoevaluare:
1. Ce terminaţie primeşte adjectivul la gradul comparativ?
2. De ce nu este corect: am schnellsten Auto?
3. Adjectivele neregulate nu au grade de comparaţie?
62

 În limba germană majoritatea adjectivelor îşi formează gradul comparativ prin terminaţia -er adăugată
la forma de bază a adjectivului, iar superlativul prin adăugarea articolului şi a terminaţiei -ste.
Superlativul are însă două forme: una atributivală, formulată după cum s-a prezentat mai sus şi după
care poate urma substantiv (este facultativ) şi una adverbială formulată cu prepoziţia an + articolul
masculin la D. şi terminaţia -sten adăugată la adjectiv. După această formă nu mai poate urma substantiv.
 Există câteva adjective care fiind neregulate nu formează gradele de comparaţie prin adăugarea
terminaţiilor la forma de bază a adjectivului, ci prin cale lexicală, adică adăugând terminaţiile la un alt
cuvânt. Unele adjective neregulate au şi o formă regulată de comparativ şi superlativ.
 Exerciţii:
1. Ergänzen Sie mit der fehlenden Form! (Completaţi cu forma care lipseşte!)
schön - …?…. - am schönsten …?….. - …?…… - die längste

…?……- …?….. - der größte dick - …?…… - das dickste
viel - ……?….. - ……?…….. ……?… - minder - …?……
…?……- kürzer - …..?…….. ……?…... - teurer - …?……
…?…… - besser - …?……..
2. Was für Wörter sind im Raster versteckt? (Care sunt cuvintele ascunse?)
M E F Ö K T O C H T E R M I
B H I D V A T E R S N J W I
X C G H S N X P E A E G O N
T Ü C E A T U N T E N Z H F
Ä K O C H E N M T X C R N I
H A U S K F R B U I A A Z L
I Y S P D A Q H M L D W I K
X H I N T E N Q S S T H M E
K N N R D B D H S M P V M L
Y E H E P A A R O J C E E T
Ü O B E N D M D R C O S R E
S F E Y G P O L G T E A M R
Ü V N R R B S F G A R T E N
Bilden Sie danach Sätze mit ihnen!
3. Sprechen Sie über die eigene Familie! Verwenden Sie dabei die Graduierung der Adjektive!
(Prezentaţi-vă propria familie! Folosiţi în această prezentare gradele de comparaţie ale adjectivelor!)
CAPITOLUL 11
DIE WOHNUNG (LOCUINŢA)
63
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor face cunoştinţă cu denumirile diferitelor încăperi din
locuinţă, iar prin însuşirea anumitor prepoziţii locale ei îşi vor putea prezenta propria
locuinţă. Se va pune accent şi pe diferenţa dintre prepoziţiile sus numite şi perechile lor
de adverbe, studenţii fiind familiarizaţi cu modalitatea de control pentru diferenţierea
celor două categorii de cuvinte.]
das Gästezimmer
(camera pentru oaspeţi)
die Küche das Bad(ezimmer)
(bucătăria) (baia)
(biroul) das Arbeitszimmer die Wohnung das Wohnzimmer

(camera de zi)
das Schlafzimmer das Kinderzimmer

(dormitorul) (camera copiilor)
das Vorzimmer
(antreu)
Was machen wir in der Küche? wo? – D. In der Küche essen wir. / kochen wir.
(Ce facem în bucătărie?)
essen = a mâncă kochen = a găti
Was machen wir im Bad? Im Bad baden wir.

(Ce facem în baie?) (a face baie) – de aici das Badezimmer
Was machen wir im Arbeitszimmer? Wir arbeiten dort.

(Ce facem în birou?) (Lucrăm acolo.)
Was machen wir im Wohnzimmer? Wir sitzen und sehen fern.*

sitzen = a şedea
fern/sehen = a se uita la televizor
* fernsehen – este un verb compus şi se conjugă ca şi verbele cu particulă separabilă, iar

sehen este verb neregulat, la pers. a II.-a şi a III.-a sg. e se va schimba în ie, deci (du siehst,
er sieht)
fern/sehen – ich sehe fern (eu mă uit la tv) wir sehen fern
du siehst fern ihr seht fern
er sieht fern sie sehen fern
Was machen wir im Schlafzimmer? Wir schlafen im Schlafzimmer.

(dormim) – de aici das Schlafzimmer
64
 Haus zu vermieten (Casă de închiriat)
Herr Braun ist Makler, er vermittelt den Kauf, Verkauf und das Vermieten von
Immobilien. Er zeigt einem Kunden ein großes Haus im Vorort.
Herr Braun Das Haus hat fünf Zimmer, eine Küche, ein Gäste-WC im Erdgeschoss und
zwei Bäder im ersten Stock. Kommen Sie herein! Hier unten sind das
Wohnzimmer und das Arbeitszimmer und oben das Kinderzimmer, ein
Schlafzimmer und das Gästezimmer. Die Küche liegt neben dem
Wohnzimmer und das ist das Gäste-WC. Über dem Arbeitszimmer befindet
sich das Gästezimmer und ein Bad. Das andere Bad liegt zwischen dem
Kinderzimmer und dem Schlafzimmer.
Kunde Gehört der Garten hinten auch zu diesem Haus?
Herr Braun Ja und die Garage vorne auch. Sie können aber auch vor dem Haus parken,
die Gegend ist sehr sicher. Wir gehen jetzt hinter das Haus und ich zeige
Ihnen den Garten.
Wörterverzeichnis
vermieten = a da în chirie neben = lângă

der Makler (-) = agent la bursă/de imobiliare über = deasupra
vermitteln = a intermedia sich befinden = a se afla
die Immobilie (-n) = imobil ander = alt
zeigen = a arăta zwischen = între
der Kunde (-n) = client gehören + D. = a aparţine
der Vorort (-e) = suburbie der Garten = grădină
das Gäste-WC (-s) = baie de serviciu hinten = în spate
das Erdgeschoss = parter – im Erdgeschoss = la parter
im ersten Stock = la etajul I. die Garage = garaj
herein/kommen = a intra vorne = în faţă
unten = jos können = a putea
oben = sus vor = în faţa a ceva
parken = a parca hinter = în spatele a ceva

die Gegend = împrejurime sicher = sigur
11.1. DIE ADVERB-PRÄPOSITION-PAARE OBEN/ÜBER,

UNTEN/UNTER, VORNE/VOR, HINTEN/HINTER) (PERECHILE
DE ADVERB-PREPOZIŢIE OBEN/ÜBER, UNTEN/UNTER, VORNE/VOR, HINTEN/
HINTER)
65
În textul de mai sus aţi putut găsi cuvinte ca oben, unten, über, vor, vorne,
hinten, hinter folosite când cu o formă când cu alta. Ce ar însemna această inconsecvenţă?
Este oare o greşeală?
Nu. Există şi forma de
unten şi unter} numai că înseamnă lucruri diferite şi sunt categorii gramaticale
oben şi über } diferite – prima coloană conţine adverbe, iar a II.-a prepoziţii
vorne şi vor }
hinten şi hinter}
(adverb) (prepoziţie)
unten = jos - adv. Peter ist unten.* (Peter este jos).

unter = sub - prep. Peter ist unter *dem Baum. (Peter este sub copac). Wo? – D.
* lângă adverb nu poate să apară un substantiv, pe când prepoziţia nu poate fi folosită

fără el
oben = sus - adv. Das Regal ist oben. (Raftul este sus.)
über = peste, deasupra - prep. Das Regal hängt über dem Bett. (Raftul este
deasupra patului.)
(hängen = a atârna)
vorne = în faţă - adv. Die Garage ist vorne. (Garajul este în faţă.)
vor = în faţa a ceva - prep. Das Auto steht vor der Garage. (Maşina stă în faţa
garajului.)
hinten = în spate - adv. Der Garten ist hinten. (Grădina este în spate.)
hinter = în spatele a ceva - prep. Der Garten ist hinter dem Haus. (Grădina este în
spatele casei).
 Autoevaluare:
1. Care este diferenţa majoră dintre adverb şi prepoziţie în aceste perechi de cuvinte atât de
asemănătoare?

 În limba germană există câteva prepoziţii locale şi adverbe de loc foarte asemănătoare, dar foarte
diferite totuşi în sens şi funcţie. Adverbele stau lângă verb şi fiind cuvinte de sine stătătoare formează
singuri complementul circumstanţial de loc, pe când prepoziţiile ca elemente de legătură nu pot exista fără
un substantiv însoţitor. Prepoziţia şi substantivul formează împreună complementul circumstanţial de loc.
Foarte important este că adverbele nu pot fi însoţite de substantiv.
66
 Exerciţii:
1. Geben Sie wenigstens drei Räume an, deren Namen aus einem Verb gebildet sind! (Indicaţi cel puţin
trei încăperi ale căror nume este format dintr-un verb!)
2. Ergänzen Sie!
Hinter …….......... (das Haus) liegt ein großer Garten.
Unter ……….... (die Jacke) trägt sie einen Pullover.
Unter ………..... (mein Büro) ist der Sitzungssaal.
Die Leute stehen vor ………...... (die Tür) und warten.
Sie machen dich hinter ………........ (dein Rücken) schlecht.
Steh nicht vor …………..... (der Fernseher), ich sehe nichts!
Über ………........ (die Stadt) bläst ein starker Wind.
Du hast es vor ……............. (die Augen).
Er trägt immer eine Weste über ……....... (das Hemd).
der Sitzungssaal (pl. Säle) = sală de şedinţe die Tür (-en) = uşă
die Leute = oamenii der Rücken (-) = spate
warten = a aştepta nichts = nimic
der Fernseher (-) = televizor
jemanden hinter dem Rücken schlecht machen = a vorbi despre cineva pe la spate
3. Was ist falsch? Korrigieren Sie! (Ce este greşit? Corectaţi!)
a) Unten dem Baum steht eine Bank.

b) Der Keller ist oben.
c) Oben dem Keller finden wir die Küche.
d) Hinter schlafen die Kinder.
e) Vorne der Schule wartet Pauls Vater.
f) Paul ist aber hinter, im Hof.
g) Über, im ersten Stock wohnt Familie Marek.
h) Er steht hinten der Tür.
i) Die Büroräume sind hinten der Werkstatt.
der Raum (..e) = încăpere die Werkstatt (..e) = atelier
CAPITOLUL 12
BEIM TISCH. TISCHMANIEREN IM GESCHÄFTS-
LEBEN. DIE MODALVERBEN (LA MASĂ. CODUL BUNELOR
67
MANIERE LA MASĂ. VERBELE MODALE)
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor învăţa denumirile meselor zilei, îşi vor însuşi vocabularul
aferent tematicii şi vor dobândi competenţe în privinţa conduitei corecte la masă atât în
viaţa privată cât şi mai ales în cea profesională de afaceri. Pentru o exprimare mai
nuanţată a acţiunilor ei vor face cunoştinţă cu cele şase verbe modale din limba
germană, cu trăsăturile şi modul lor de utilizare.]
Tischmanieren im Geschäftsleben
În viaţa de afaceri se pune mare accent pe bunele maniere în general şi pe cele la

masă în special. Dacă nu cunoaştem anumite reguli elementare, putem creea o impresie atât
de proastă încât să pună în pericol relaţiile de afaceri. Iată câteva dintre aceste reguli !
Tacâm (Das Besteck)
Din numărul şi aranjarea tacâmurilor putem deduce multe informaţii. Dacă avem 2
furculiţe şi 2 cuţite, vom servi un aperitiv şi un fel principal, tacâmurile fiind folosite din
exterior spre interior, adică aperitivul va fi servit cu setul de furculiţă/cuţit din exterior.
Linguriţa/furculiţa pentru desert va fi aşezată în capul farfuriei. Tacâmul odată luat în
mână, nu mai poate atinge masa, el va fi poziţionat chiar şi pentru o scurtă pauză pe
farfurie.
Şervet (Die Serviette)
Cu excepţia servirii homarului şervetul nu se pune în jurul gâtului, ci se aşează în

poale. Dacă trebuie să ne ridicăm de la masă, el va fi aşezat împăturit în stânga farfuriei. În
caz că îl scăpăm, cerem unul curat.
Pahar, urări (Anstoßen der Gläser)
La o masă de afaceri nu se urează poftă bună şi nici nu se ciocnesc pahare. Un mod

mult mai elegant de a exprima aceste lucruri este de a se uita unul la celălalt şi a da din cap
aprobator, respectiv a înlocui ciocnitul cu ridicarea paharelor şi urarea de noroc întorcându-
se unul la celălalt. Bineînţeles paharele cu coadă se ţin de aceasta pentru a nu lăsa urme
unsuroase pe partea superioară.
12.1. BEIM TISCH (LA MASĂ)
essen den Tisch decken der Löffel die Tasse der Teelöffel
der Dessertlöffel der Teller das Messer die Gabel das Brot
das Glas die Serviette beim Tisch die Tischdecke trinken
68
la masă
das Frühstück das Mittagessen das Abendessen
guten Appetit! zum Wohl! sich bedienen
Wörterverzeichnis
den Tisch decken = a pune masa das Glas (..er) = pahar

der Löffel (-) = lingură die Serviette (-n) = şerveţel
der Teelöffel (-) = linguriţă die Tischdecke (-n) = faţă de masă
die Tasse (-n) = ceaşcă das Frühstück (-e) = mic dejun
der Teller (-) = farfurie das Mittagessen (-) = prânz
das Messer (-) = cuţit das Abendessen (-) = cină
die Gabel (-n) = furculiţă der Appetit = poftă
das Brot (..e) = pâine zum Wohl = să ne fie de bine, sănătate!
sich bedienen = a se servi das Geschäftsleben = sfera/viaţa de afaceri
die Maniere (-n) = maniere
12.1.1. BEIM FRÜHSTÜCK (LA MICUL DEJUN)

der Käse das Käsebrot die Milch der Zucker
der Kaffee der Milchkaffee der Tee
das Brot bestreichen Brot schneiden

frühstücken
die Marmelade die Butter die Salami der Honig
das Müsli das Spiegelei die Omlette der Schinken die Wurst
Wörterverzeichnis
der Käse = caşcaval schneiden = a tăia

das Käsebrot = sandviş cu caşcaval frühstücken = a lua micul dejun
der Zucker = zahăr die Marmelade = gem
der Kaffee (-s) = cafea die Butter = unt
der Milchkaffee = cafea cu lapte die Salami (-s) = salam
bestreichen = a unge der Schinken = şuncă
das Spiegelei (-er) = ouă ochiuri die Wurst (..e) = cârnaţi

Familie Mertz sitzt beim Tisch. Sie frühstücken.
Mutter Peter, was trinkst du?

Vater Einen Kaffee, bitte! Liebling, soll ich Brot schneiden?
Mutter Ja, bitte. Berti, hol* die Butter! * - forma de imperativ
Berti Mama, ich will kein Käsebrot. Müsli schmeckt besser.
69
Mutter Ok, du kannst dann das essen. Hier hast du deine Milch und im Teller ist
das Müsli. Monika, komm essen!
Monika Guten Morgen! Ich bin so hungrig! Was essen wir?
Vater Es gibt Käse, Salami, Honig, Tee und Milch.
Berti Ich esse Müsli. Willst du auch?
Monika Nein, ich mag das nicht. Ich nehme Käsebrot und trinke Tee.
Mutter So, jetzt hat jeder sein Essen. Guten Appetit!
Alle Guten Appetit!
Wörterverzeichnis
Liebling = dragă hungrig = flămând

soll ich…? = să …? so ... = atât de….
holen = a merge după şi a aduce es gibt +Akk. = este
schmecken = a-i plăcea la gust jeder = fiecare
besser = mai bine/mult nehmen = a lua
12.1.2. BEIM MITTAGESSEN (LA PRÂNZ)

die Suppe das Fleisch die Beilage das Gericht die Vorspeise
der Salat die Soße das Dessert der Wein

zu Mittag essen
das Getränk das Mineralwasser
satt lecker das Salzfässchen den Mund wischen kochen
Wörterverzeichnis
die Suppe (-n) = supă die Soße (-n) = sos

das Fleisch = carne das Dessert (-s)
die Beilage (-n) = garnitură der Wein = vin
das Gericht (-e) = fel de mâncare das Getränk (-e) = băutură
die Vorspeise (-n) = aperitiv (mâncare) zu Mittag essen = a lua prânzul
das Mineralwasser = apă minerală das Salz = sare
satt = sătul das Salzfässchen (-) = solniţă
lecker = delicios wischen = a şterge

Familie Mertz isst heute zusammen zu Mittag. Die Kinder helfen den Tisch decken.
Neben den Teller legen sie rechts eine Serviette, das Messer und den Löffel und links die
Gabel. Die Gläser kommen auch auf den Tisch. Mutter holt die Suppe.
Mutter Die Suppe ist schon auf dem Tisch.

Monika Was essen wir heute?
Mutter Gemüsesuppe und Kalbsbraten mit Kartoffelklößen. Es gibt auch Soße und
70
Gurkensalat.
Berti Hm, lecker.
Mutter Und ich habe auch eine Überraschung.
Kinder Was ist das, was ist das?
Mutter Zuerst essen und dann sehen.
Vater Wer hat Durst? Helene, trinkst du auch ein Glas Wein?
Mutter Ja, bitte. Kinder, wollt ihr Mineralwasser oder Apfelsaft?
Monika Ich trinke Wasser.
Berti Ich aber Saft.
Nach dem Essen.
Mutter Und jetzt kommt die Überraschung.
Monika Vanille-Eis mit Schokoguss. Toll!
Wörterverzeichnis
zusammen = împreună der Kloß (..e) = gomboţ

helfen = a ajuta die Gurke (-n) = castravete
legen = a pune orizontal die Überraschung (-en) = surpriză
rechts = (la) dreapta Durst haben = a-i fi sete
links = (la) stânga der Apfelsaft (..e) = suc de mere
die Gemüsesuppe (-n) = supă de legume die Vanille = vanilie
der Braten = friptură das Eis = îngheţată
das Kalb (..er) = viţel die Schoko(lade)
der Guss (..e) = sos, topping toll = fain
12.1.3. BEIM ABENDESSEN (LA CINĂ)

belegtes Brötchen die Bratwurst die Currywurst
die Spaghetti der Kartoffelsalat der Milchreis die Pizza
zu Abend essen
gegrillter Fisch der Eintopf
das Bier der Wein das Schinkenbrot warm essen
Wörterverzeichnis
das Abendessen (-) = cină der Fisch (-e) = peşte

das Brötchen (-) = chiflă gegrillt = la grătar
belegtes Brötchen = sandviş zu Abend essen = a lua cina
die Wurst (..e) = cârnaţi der Eintopf (..e) = fel unic de mâncare
die Bratwurst = cârnaţi prăjiţi das Bier = bere
die Currywurst = cârnaţi condimentaţi cu curry das Schinkenbrot (..e) = sandviş cu
der Milchreis = orez cu lapte şuncă
warm essen = a mânca mâncare gătită
71
12.2. DIE MODALVERBEN (VERBELE MODALE)

În cele două texte de mai sus aţi putut depista câteva cuvinte scoase în evidenţă, ele
fac parte din categoria verbelor modale. În limba germană există 6 verbe modale, ele
exprimă atitudinea vorbitorului faţă de cele spuse. Astfel ele nuanţează verbele lângă care
stau. Cele 6 verbe sunt:
können = a putea, a şti müssen = a trebui

mögen = a-i plăcea wollen = a vrea
dürfen = a avea voie sollen = ar trebui – obligaţie morală
können mögen dürfen
ich kann* ich mag* ich darf *

du kannst du magst du darfst
er/sie kann* er/sie mag* er/sie darf*
wir können wir mögen wir dürfen
ihr könnt ihr mögt ihr dürft
sie können sie mögen sie dürfen
müssen wollen sollen
ich muss * ich will* ich soll*

du musst du willst du sollst
er/sie muss* er/sie will* er/sie soll*
wir müssen wir wollen wir sollen
ihr müsst ihr wollt ihr sollt
sie müssen sie wollen sie sollen
 * în afară de ‘sollen’ celelalte verbe modale se conjugă la singular neregulat, adică

cu schimb de vocală, iar persoana I şi a III.-a sg. nu primesc terminaţie personală
(ich kann, er kann etc.)
* când se foloseşte verbul modal lângă un alt verb, acesta din urmă va sta la
infinitiv la sfârşitul propoziţiei, iar conjugat va fi verbul modal;
ex.: soll ich ....... schneiden?\ infinitiv
du kannst …. essen /
* verbele modale acceptă doar infinitivul scurt (fără zu)

ex: du kannst ….. schlafen; wir wollen …. gehen
Topica în propoziţia cu verb modal
- în propoziţia enunţiativă şi cea interogativă de completare verbul modal este a II.-

a unitate (cel conjugat), iar infinitivul celuilalt verb merge la sfârşit.
2
Ex: Ich will Nudeln kaufen.
72
\--------------------/
2
Wann kannst du heute kommen?
\--------------------/
- în propoziţia interogativă de decizie verbul modal este I.-a unitate (cel conjugat), iar
infinitivul celuilalt verb merge la sfârşit.
1
Ex: Soll ich heute kommen?
\--------------------/
 Autoevaluare:
1. Este corectă structura „Ich will Nudeln zu kaufen”? Motivaţi răspunsul!
2. Care verb modal nu va avea schimb de vocală în rădăcină la persoanele I, II şi III sg.?

 În limba germană există 6 verbe modale care au rolul de a nuanţa cele exprimate prin verb, de a
exprima atitudinea vorbitorului faţă de acţiune. Aceste şase verbe au următoarele trăsături comune:
1. în afară de sollen la pers. I, II şi III sg. îşi schimbă vocala din rădăcină după cum
urmează: können \
mögen a (ich kann/mag/darf, du kannst/magst/darfst, er kann/mag/darf)
dürfen /
wollen → i (ich will, du willst, er will)
müssen → u (ich muss, du musst, er muss)
2. după cum reiese şi din exemplele anterioare la pers. I. şi III. sg. aceste verbe nu primesc
terminaţie personală (ich kann/er kann; ich mag/er mag; ich darf/er darf; ich will/er will;
ich muss/er muss şi ich soll/er soll)
3. verbele modale, care însoţesc un alt verb, nu pot fi folosite decât cu infinitivul scurt (fără
zu)
 Dacă în propoziţie un verb modal însoţeşte un alt verb, se conjugă verbul modal, deci el va ocupa
poziţia verbului conjugat (elementul II într-o propoziţie enunţiativă, în interogativa de completare şi
în negaţii; elementul I în interogativa de decizie), iar celălalt verb va sta la infinitiv la sfârşitul
propoziţiei.
 Exerciţii:
1. Stellen sie das tägliche Menü für eine Woche zusammen! Das Beispiel hilft Ihnen. (Alcătuiţi meniul
zilnic pentru o săptămână! Modelul vă ajută.)
zusammen/stellen = a alcătui das Menü = meniu
73
Beispiel: Montag
Frühstück: Käsebrot mit Tomaten Mittagessen: Kartoffelsuppe

Kaffee Kalbsragout mit Nudeln
Gurkensalat
Abendessen: ......
2. Ergänzen Sie mit dem entsprechenden Modalverb! (Completaţi cu verbul modal corespunzător!)
a) Thomas …….. gut schwimmen. b) Wir ……… warten. c) ……… wir hier rauchen?
d) …….. ihr auch mitkommen? e) Sie ……… Mathe besser als ich. f) Ich ……
Schokolade nicht. g) ……… du jetzt unbedingt weggehen?
unbedingt = neaparat weg/gehen = a pleca
3. Bilden Sie Sätze!
a) in; müssen; früh; die Kinder; das Bett

b) nicht; wir; dürfen; warum; hingehen
c) einkaufen; gehen; ich; sollen?
d) wollen; heute; essen; in; ich; das Restaurant
e) mir; können; ein Flugticket; du; kaufen?
f) deine; Frisur; mögen; ich
hin/gehen = a pleca acolo die Frisur (-en) = freză

das Flugticket (-s) = bilet de avion
4. Ergänzen Sie die Modalverben mit den fehlenden Buchstaben. Jedes Kreuz steht für einen
Buchstaben. (Completaţi verbele modale cu literele care lipsesc. Fiecare x reprezintă o literă.)
der Buchstabe (-n) = literă das Kreuz (-e) = cruce
x
x a
m ö g e n
x
wx l x e x
e
x a x n s x
x
l
x
x ü r x t
CAPITOLUL 13
EINE GESCHÄFTSREISE. AM BAHNHOF (O CĂLĂTORIE
DE AFACERI. LA GARĂ)
74
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii se vor familiariza cu un minim vocabular în jurul temei
călătorie/gară, vor învăţa să exprime acţiuni trecute utilizând timpul imperfect. Pe lângă
regulile de formare a acestui timp verbal ei vor face cunoştinţă cu trei categorii de verbe
neîntâlnite până acum – verbe tari, slabe şi mixte – şi cu caracteristicile lor.]
planen Termine festsetzen Flugticket buchen Zugticket kaufen
Hotelzimmer reservieren die Besprechung

eine Geschäftsreise
die Verhandlung das Small Talk
das Geschäftsessen das Team der Vertrag den Vertrag abschließen
Hände schütteln erfolgreich
Wörterverzeichnis
der Termin (-e) = termen, întâlnire das Geschäftsessen (-) = masă de

fest/setzen = a stabili afaceri
das Flugticket (-s) = bilet de avion das Team (-s) = echipă
buchen = a rezerva der Vertrag (..e) = contract
die Geschäftsreise (-n) = călătorie de afaceri ab/schließen = a încheia, a încuia
die Besprechung (-en) = discuţie schütteln = a scutura
die Verhandlung (-en) = negociere Hände schütteln = a da mâna
das Small Talk = taifas erfolgreich = cu succes
 Am Bahnhof
Herr Müller ist auf einer Geschäftsreise in Hessen. Seine Frau begleitete ihn auch.
Nach den Verhandlungen wollen sie am Wochenende Ausflüge machen. Sie wollen die
Gegend kennen lernen. Wir treffen sie am Bahnhof.
Herr M. Guten Tag! Wir möchten ein Wochenendticket.

Beamtin Guten Tag! Einen Moment bitte! 25 Euro bitte und damit können Sie bis
2400 Uhr am Sonntag fahren.
Herr M. Ja, das ist günstig. Danke schön. Noch eine Frage bitte! Wann fährt der
nächste Zug nach Düsseldorf?
Beamtin Personen- oder Schnellzug?
Herr M. Schnellzug.
Beamtin Um halb zehn, also in einer halben Stunde, aber Sie haben einen
Personenzug in zehn Minuten.
Herr M. Danke! Auf Wiedersehen!
75
Beamtin Auf Wiedersehen!
Frau M. Ich dachte, du kommst nicht mehr! Du machtest der Beamtin schon wieder
den Hof.
Herr M. Aber Liebling!
Frau M. Kein aber! Wo sind die Tickets?
Herr M. Hier hast du sie. Sie waren wirklich günstig.
Frau M. Wann fahren wir?
Herr M. In zehn Minuten fährt ein Personenzug und um halb zehn ein Schnellzug.
Lautsprecher Der D-Zug D-603 Stuttgart-Hamburg fährt durch.Vorsicht beim Gleis 5!

Der D-Zug D-603 Stuttgart-Hamburg fährt durch.Vorsicht beim Gleis 5!
Der Schnellzug S-207 Bamberg-Düsseldorf hat zehn Minuten Verspätung.
Wir bitten Sie um Verständnis. Der Schnellzug S-207 Bamberg-Düsseldorf
hat zehn Minuten Verspätung. Wir bitten Sie um Verständnis.
Herr M. Das ist unser Zug. Er kommt dann erst um 940.
Frau M. Was für Zustände!
Wörterverzeichnis
der Bahnhof (..e) = gară nicht mehr = nu mai

begleiten = a însoţi in zehn Minuten = peste zece minute
am Wochenende = la sfârşit de săptămână den Hof machen = a face curte
(das Wochenende) der Lautsprecher (-) = difuzor
der Ausflug ( e) = excursie
..
der IC = Intercity
treffen (du triffst, er trifft) = a întâlni der D-Zug (Durchgangszug) = rapid
das Wochenendticket (-s) = tichet cu care un grup de câteva persoane poate călători în
weekend cât doreşte
die Beamtin (-nen) = funcţionară durch/fahren = a trece prin
damit = cu acesta Vorsicht! = atenţie!
am Sonntag = duminică bei + D.= la
wirklich = într-adevăr das Gleis (-e) = linie de cale ferată
günstig = avantajos die Verspätung = întârziere
der/die/das nächste = următorul/oarea das Verständnis = înţelegere
der Personenzug (..e) = tren personal bitten um + Akk. = a cere ceva
der Schnellzug = tren accelerat erst = numai
denken = a gândi der Zustand (..e) = (aici) condiţie
13.1. DAS IMPERFEKT (IMPERFECTUL)

Până acum aţi putut exprima doar acţiuni la prezent. În acest capitol veţi învăţa să
utilizaţi şi un timp verbal trecut şi anume imperfectul, care în limba germană este timpul
relatării, adică se foloseşte cu predilecţie pentru relatarea unor acţiuni, evenimente trecute.
Pentru a putea forma imperfectul verbelor trebuie să ştim că există trei categorii de verbe:
- slabe - tari - mixte
76
Ce înseamnă acesta şi de unde ne dăm seama?
13.1.1. SCHWACHE VERBEN (VERBE SLABE)

Verbul este de conjugare slabă, dacă nu poate forma imperfectul de la sine, ci are
nevoie de o terminaţie de imperfect. Aceasta este -te.
Modelul de formare
rădăcina verbului + -te + terminaţiile personale cunoscute de la prezent: -* -n*

- st -t
-* -n*
 * persoana I şi III sg. nu primesc terminaţie personală!
* la persoana I şi III pl. nu se adaugă terminaţia -en, ci doar -n pentru că deja există
un ‘e’ în terminaţia -te.
Ex.:
machen - mach + -te + - -n ich machte wir machten
- st -t du machtest ihr machtet
- -n er machte sie machten
(eu făceam, tu făceai etc.)
spielen - spiel + -te + terminaţii personale ich spielte wir spielten

du spieltest ihr spieltet
er spielte sie spielten
(mă jucam, te jucai, etc.)
Verbul haben
hab + -te + terminaţiile personale ich hatte wir hatten
/ du hattest ihr hattet
t er hatte sie hatten
(eu aveam, tu aveai etc)
13.1.2. STARKE VERBEN (VERBE TARI)

Un verb este de conjugare tare, dacă îşi poate forma imperfectul singur, fără nici o
terminaţie de imperfect. În acest caz însă se schimbă vocala din rădăcină. La anumite verbe
se schimbă şi restul rădăcinii, dar acest fenomen nu este foarte frecvent (ex : gehen →
ging).
Modelul de formare
rădăcina cu schimb de vocală + terminaţii personale: - - en *

tot aşa ca la verbele slabe - st -t
- - en *
77
 * la pers. I şi III pl. se adaugă terminaţia -en pentru că rădăcina verbului nu se

termină în vocală.
Ex.:
gehen - ging + - - en ich ging wir gingen
(rădăcina schimbată) - st -t du gingst ihr gingt
- - en er ging sie gingen
(eu mergeam, tu mergeai etc.)
kommen - kam + terminaţiile personale ich kam wir kamen

du kamst ihr kamt
er kam sie kamen
Verbul sein
war + terminaţiile personale ich war wir waren
(neregulat) du warst ihr wart
er war sie waren
13.1.3. GEMISCHTE VERBEN (VERBE MIXTE)

Verbele mixte sunt într-un număr mai restrâns şi se cheamă mixte pentru că la
formarea imperfectului ele se comportă şi ca cele tari, şi ca cele slabe, adică îşi schimbă şi
vocala din rădăcină şi primesc şi terminaţia de imperfect -te. De multe ori îşi schimbă nu
numai vocala din rădăcină dar şi consoanele.
Modelul de formare
rădăcina schimbată a verbului + -te + - -n

(schimb de vocală/vocală şi consoană) - st -t
- -n
Ex.:
denken - dach + - te + terminaţiile personale ich dachte wir dachten
(schimb de vocală şi consoană) du dachtest ihr dachtet
er dachte sie dachten
(eu gândeam, tu gândeai etc)
bringen - brach + - te + terminaţiile personale ich brachte wir brachten

(schimb de vocală şi consoană) du brachtest ihr brachtet
er brachte sie brachten
(eu aduceam, tu aduceai etc)
senden - sand + - te + terminaţiile ich sandte wir sandten

(numai schimb de vocală) du sandtest ihr sandtet
er sandte sie sandten
(eu trimiteam, tu trimiteai etc)
78
 * Verbele cu particulă separabilă şi cele compuse au şi la imperfect forma verbului

separată de particulă, respectiv de celălalt cuvânt.
Ex: auf/stehen – stand auf = se scula, se ridica în picioare;

an/kommen – kam an; fern/sehen – sah fern etc.
De unde se ştie totuşi dacă un verb este slab, tare sau mixt? Pe de o parte trebuie
învăţate formele de bază ale verbelor (infinitiv/imperfect/participiu perfect), de unde ne
dăm seama, pe de altă parte ne ajută şi dicţionarele unde sunt marcate aceste forme.
 Autoevaluare:
1. Ce trăsături prezintă un verb slab, dar unul mixt?
2. De unde ştiu în ce îşi va schimba rădăcina un verb tare?
3. Dintre formele ich spielte; er spieltet; sie sahe; er dachte; er brachte; sie brachen; er bringte care sunt
corecte?

 Şi la verb întâlnim categoriile slab, tare, mixt ca la substantiv sau adjectiv, iar această categorisire se
evidenţiază din forma de imperfect al verbului. Verbele care nu pot forma imperfectul fără vreo
terminaţie specifică, sunt slabe, cele care formează imperfectul schimbându-şi rădăcina dar fără a
recurge la vreo terminaţie de imperfect, sunt tari, iar cele mixte îşi şi schimbă rădăcina şi au nevoie
şi de terminaţie de imperfect.
 O trăsătură comună a tuturor categoriilor de verbe (slab, tare, mixt) este că la imperfect la pers. I şi
III sg. nu primesc terminaţie personală, numai de imperfect, dacă este cazul (ich suchte; er suchte;
ich sah; er sah; ich brachte; er brachte) şi au astfel formă identică.
 Reţineţi că verbele au aceleaşi terminaţii personale la toate timpurile verbale, astfel terminaţiile
personale aplicate la imperfect sunt cele cunoscute de la timpul prezent.
 În identificarea verbelor ca slabe, tari, mixte ne ajută dicţionarele, care în mod obligatoriu trebuie să
conţină un tabel cu verbele neregulate. Aici sunt incluse toate verbele care la vreun timp verbal, sau
mod suferă modificări în rădăcină. Aşadar acest tabel va indica forma verbelor tari şi mixte, iar cele
care nu se regăsesc aici, sunt slabe.
 Exerciţii:
1. Ergänzen Sie mit den Verben im Imperfekt! (Completaţi cu verbele la imperfect!)
Mutter …….. (lesen) den Brief nicht. Sie ……… (wissen), was darin ….. (stehen). Peter
….. (schreiben) nur dann, als er Geld ……… (brauchen). Er ……. (wollen) immer etwas.
79
Jeden Monat ……. (kaufen) er sich etwas Neues. Als er kein Geld mehr ……. (haben),
(bitten) ……. er die Eltern darum.
schwaches Verb starkes Verb gemischtes Verb

brauchen lesen (schimb de vocală în “a”) wissen (→ u)
wollen schreiben (→ ie)
kaufen bitten (→ bat)
haben stehen (→ stand)
2. Verwandeln Sie den Text ins Imperfekt! (Treceţi textul la imperfect!)
Ich stehe um 7 Uhr auf. Ich habe viel zu tun, deshalb beginne ich früh zu arbeiten. Nach
dem Jogging frühstücke ich und gehe zur Arbeit. Im Büro ist es angenehm kühl, so kann
ich gut arbeiten. Um 12 Uhr mache ich eine Pause. Meine Kollegen sind schon in der
Kantine. Ich esse zu Mittag erst um 1 Uhr.
deshalb = de aceea
3. Ergänzen Sie das Gedicht mit den Verben von der Säule rechts. Der Reim hilft Ihnen. Geben Sie
dann die Verben im Infinitiv an! (Completaţi poezia cu verbele din coloana din dreapta. Rima vă ajută.
Indicaţi după aceea formele de infinitiv ale verbelor!)
Die Glocke bim-bam

der Herbst so rasch …
Starker Wind …….

über der Wies’.
(Wiese)
Der Sommer …… ging
und es blieb der Wind. dachte
kam
Der Junge lachte, war
weil er ans Obst ….. , blies
das ihm seine Mutter …. brachte
fuhr
Wie schön der Sommer …..,
sagt ein Liebespaar.
Es war Luxus pur,

als es ans Meer …….
Jetzt ist das aber vorbei,

sie warten auf den nächsten Mai.
CAPITOLUL 14
EINE GESCHÄFTSREISE. AM FLUGHAFEN (O CĂLĂTO-
RIE DE AFACERI. LA AEROPORT)
80
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii îşi vor extinde vocabularul însuşit în jurul temei călătorie cu
termeni noi din domeniul călătoriilor aeriene. Învăţarea formelor şi declinării
pronumelui posesiv le dă prilej pentru recapitularea declinării articolului, ce stă la baza
tuturor declinărilor în limba germană. Totodată studenţii vor învăţa să formuleze
viitorul.]
 Am Flughafen
Herr Markus wohnt in Köln. Er fährt zum Flughafen und holt seinen
Geschäftsfreund, Hans Kalber, ab.
Herr Markus: Guten Tag. Entschuldigung, wann landet Flug PL 302? Kommt die
Maschine pünktlich an?
Schalter Lufthansa: Ja, sie landet in fünf Minuten. Die Passagiere werden durch
Korridor 3 kommen.
Herr M.: Vielen Dank.
Beamtin: Bitte.
Lautsprecher Lufthansa D 604 Köln-Lübeck startet in zwanzig Minuten. Wir

bitten unsere Fluggäste zum Einchecken. Lufthansa D 604 Köln-
Lübeck - Start in zwanzig Minuten. Fluggäste zum Einchecken bitte!
Wir wünschen Ihnen angenehmen Flug!
Landung Lufthansa PL 302. Passagiere kommen durch Korridor 3.
Herr Robert Ferrero, Sie werden am Schalter Swissair erwartet!
Herr Robert Ferrero, kommen Sie zum Schalter Swissair.
Herr Markus erblickt seinen Freund.
Herr M.: Hallo Hans! Wie geht’s? Wie war dein Flug?
Hans Kalber: Hallo! Schön dich wiederzusehen. Der Flug war sehr angenehm.
Wohin geht’s jetzt?
Herr M.: Zu meinem Auto und dann ins Hotel. Komm!
Wörterverzeichnis
der Flughafen (..) = aeroport der Passagier (-e) = der Fluggast (..e) =
ab/holen = a lua pe cineva de undeva pasager
sein = al său der Gast (..e) = musafir, oaspete
der Geschäftsfreund (-e) = partener de afaceri unser = al nostru
fliegen = a zbura einchecken = a face controlul înainte
der Flug (..e) = zbor de zbor
landen = a ateriza – die Landung = aterizare der Schalter (-) = ghişeu
die Maschine (-n) = avion erwarten = a aştepta
pünktlich = punctual erblicken = a observa, a zări
81
werden kommen = vor veni dein = al tău

der Korridor (-e) wieder/sehen = a revedea
starten = a porni mein = al meu
14.1. DAS FUTUR (VIITORUL)
Se formează cu auxiliarul werden + infinitivul verbului care exprimă acţiunea.
werden - verb neregulat

/
i (pers. II, III sg) ich werde wir werden
du wirst * ihr werdet
er wird * sie werden
 * la pers. a II.-a sg. cade d-ul din rădăcină

* la pers. a III.-a sg. nu primeşte terminaţie
Iată câteva exemple:
kommen fahren
ich werde kommen = voi veni ich werde fahren = voi călători
du wirst kommen du wirst fahren
er wird kommen er wird fahren
wir werden kommen wir werden fahren
ihr werdet kommen ihr werdet fahren
sie werden kommen sie werden fahren
sein haben
ich werde sein = voi fi ich werde haben = voi avea

du wirst sein du wirst haben
er wird sein er wird -/-
wir werden sein wir werden -/-
ihr werdet sein ihr werdet -/-
sie werden sein sie werden -/-
fernsehen anhaben
ich werde fernsehen = mă voi uita ich werde anhaben = voi purta
la televizor du wirst anhaben
du wirst fernsehen er wird -/-
er wird -/- wir werden -/-
wir werden -/- ihr werdet -/-
82
ihr werdet -/- sie werden -/-

sie werden -/-
 * pentru că verbul care exprimă acţiunea trebuie să fie la infinitiv, verbele neregulate,
cele compuse, respectiv cele cu particulă separabilă apar şi ele la infinitiv, deci nu există
schimb de vocală respectiv nu se separă.
Astfel: er wird fahren (comparaţi cu: er fährt)

ich werde fernsehen (comparaţi cu: ich sehe fern)
ich werde anhaben ( -/- cu: ich habe an)
 * în propoziţie auxiliarul conjugat va lua locul verbului conjugat, adică va fi a II.-a

unitate în propoziţia enunţiativă şi interogativa de completare şi prima unitate în
interogativa de decizie, iar infinitivul celuilalt verb va merge la sfârşit
Beispiele (Exemple):
2 2
Ich werde heute zu dir kommen. Warum werdet ihr heute nicht fernsehen?
2 2
Er wird nach Berlin fahren. Was wird sie an der Party anhaben?
2 2
Wir werden bald ein Haus haben. Wann wird Ihr Chef ankommen?
2 1
Wann wirst du dort sein? Werdet ihr sie besuchen?
zu dir = la tine bald = în curând

die Party = chef an der Party = la chef
* există în limba germană o tendinţă nouă de a înlocui forma tradiţională de viitor cu

indicativul prezent pentru exprimarea unei acţiuni viitoare, iar forma de werden + infinitiv
să exprime mai degrabă voinţă decât ceva, ce se întâmplă în viitor.
Ex. Ich werde dieses Buch lesen. (Voi citi această carte, vreau s-o citesc.)
– astfel werden devine sinonim cu wollen (ich werde = ich will)
14.2. DAS POSSESSIVPRONOMEN (PRONUMELE POSESIV)

Formele pronumelui posesiv sunt:
mein (al meu) }
dein (al tău) }
sein (al lui) }
ihr (al ei) }
83
sein (neutru) } se declină ca şi ein/eine/ein, deci:

unser (al nostru) }
euer (al vostru) }
ihr (al lor) }
Ihr (al dvs.) }
M F N
N. mein Vater meine Mutter mein Buch
G. meines Vaters meiner Mutter meines Buches
D. meinem Vater meiner Mutter meinem Buch
Akk. meinen Vater meine Mutter mein Buch
Pl.
N. meine Väter/Mütter/Bücher
G. meiner -/-
D. meinen Vätern/Müttern/ Büchern
Akk. meine Väter/Mütter/Bücher
 * tot aşa se declină şi la celelalte persoane, lucrurile se complică însă puţin la pers. a
III.-a sg. unde pronumele posesiv indică sexul/genul posesorului (sein = masculin; ihr =
feminin), iar terminaţia primită la declinare arată sexul/genul “obiectului” posedat.
Ex.:
sein 0 Vater (der Vater von Thomas) deci: N. sein Vater
/ \ G. seines Vaters
posesorul e şi “obiectul” posedat e masculin D. seinem Vater
bărbat Akk. seinen Vater
ihr 0 Vater (der Vater von Katja) N. ihr Vater

/ \ G. ihres Vaters
posesorul e “obiectul” posedat e masculin D. ihrem Vater
femeie Akk. ihren Vater
seine Frau (die Frau von Thomas) N. seine Frau

/ \ G. seiner -/-
posesorul e “obiectul” posedat e feminin D. seiner -/-
bărbat Akk. seine -/-
ihre Mutter (die Mutter von Katja) N. ihre Mutter

/ \ G. ihrer Mutter
84
posesorul “obiectul” posedat e feminin D. ihrer Mutter

e femeie Akk. ihre Mutter
sein 0 Kind (das Kind von Thomas) N. sein Kind

/ \ G. seines Kindes
posesorul e “obiectul” posedat e neutru D. seinem Kind
un bărbat Akk. sein Kind
ihr 0 Kind (das Kind von Katja) N. ihr Kind

/ \ G. ihres Kindes
posesorul “obiectul” posedat e neutru D. ihrem Kind
e femeie Akk. ihr Kind
sein e Kinder (die Kinder von Thomas) N. seine Kinder

/ \ G. seiner Kinder
posesorul sunt mai multe “obiecte” posedate D. seinen Kindern
e bărbat Akk. seine Kinder
ihr e Kinder (die Kinder von Katja) N. ihre Kinder

/ \ G. ihrer Kinder
posesorul sunt mai multe “obiecte” posedate D. ihren Kindern
e femeie Akk. ihre Kinder
 * Atenţie: euer la declinare la anumite cazuri pierde ‘e’ din rădăcină! Iată formele lui:
M F N
N. euer Lehrer eure Mutter euer Kind
G. eures Lehrers eurer Mutter eures Kindes
D. eurem Lehrer eurer Mutter eurem Kind
Akk. euren Lehrer eure Mutter euer Kind
Pl.
N. eure Lehrer/Mütter/Kinder
G. eurer -/-
D. euren Lehrern/Müttern/Kindern
Akk. eure -/-
 * Aveţi grijă, nu confundaţi pronumele posesiv cu ideea de genitiv! Pronumele posesiv
arată o posesie, dar tot aşa ca şi pronumele personal poate sta la diferite cazuri: nominativ,
genitiv, dativ sau acuzativ. Structura dein Haus este la nominativ pe când la genitiv are
forma de deines Hauses.
 Autoevaluare:
85
1. Viitorul fiind un timp verbal compus care este topica elementelor constitutive?
2. Cu ce se poate înlocui forma tradiţională a viitorului?
3. Cum se declină pronumele posesiv? La persoana a III.-a sg. ce arată forma pronumelui şi ce
terminaţia?
4. Care este diferenţa dintre următoarele structuri:
dein Vater – deines Vaters ihre Kinder – seine Kinder
sein Haus – ihr Haus ihre Arbeit – ihre Kleider
seine Mutter – sein Kind

 În limba germană viitorul va fi formulat cu ajutorul verbului auxiliar ,werden‛ şi infinitivul verbului
care exprimă acţiunea. Verbul ,werden‛ este neregulat, deci la pers. II şi III. sg. îşi schimbă rădăcina
în ,wird‛. Atenţie la pers. a II.-a cade şi ,d‛ din rădăcină, iar la pers. a III.-a nu primeşte terminaţie!!!
 De multe ori ideea de viitor se va exprima prin intermediul indicativului prezent şi eventual un
adverb de timp cu sens de viitor, iar auxiliarul ,werden‛ devine sinonim cu ,wollen‛.
 Pronumele posesiv va primi la declinare aceleaşi terminaţii ca şi articolul hotărât. Trebuie acordată
atenţie formelor la pers. III sg. pentru că sunt diferite în funcţie de genuri. Pe când la celelalte
persoane pronumele nu are genuri, la această formă trebuie să ţinem cont de genul/sexul posesorului
exprimat prin pronumele posesiv şi de genul/sexul „obiectului posedat” care va reieşi din terminaţia
acordată pronumelui. Astfel sein Vater va indica un posesor masculin şi prin lipsa de terminaţie un
„obiect posedat” tot masculin, ihres Vaters se va referi la un posesor feminin şi un „obiect posedat”
masculin, ihres Kindes la un posesor feminin şi un „obiect posedat” neutru.
 Atenţie: pronumele posesiv are forme pentru toate cazurile (poate sta la N.,G., D., Akk.) singular şi
plural, deci nu este de confundat cu ideea de Genitiv pentru că nu este o formă de genitiv a
pronumelui personal.
 Exerciţii:
1. Formulieren Sie aus dem Wörterhaufen und den Konstruktionen fünf sinnvolle Sätze! (Formulaţi din
aceste cuvinte şi construcţii 5 propoziţii cu sens!)
in die Stadt pflanzen ihr spät werdet

wirst schon wieder werde
86
Blumen abfahren? im November ich
Sport treiben du werden wird jeden Tag

von nun an
ankommen meine Mutter gehen? sie wann
2. Was versprechen Sie Ihrem Chef? Formulieren Sie die Konstruktionen im Futur! (Ce îi promiteţi
şefului dvs.? Formulaţi construcţiile la viitor!)
früher ins Büro kommen am Fortbildungsseminar teilnehmen

weniger rauchen die Präsentation nicht vergessen
die Korrespondenz erledigen nur eine Woche in den Urlaub fahren
z.B. Von nun an werde ich früher ins Büro kommen.
erledigen = a rezolva die Präsentation (-en) = prezentare

teilnehmen + am + D. = a participa la vergessen = a uita
das Fortbildungsseminar (-e) = seminar de perfecţionare
3. Wer ist das? Erklären Sie! Das Muster hilft Ihnen. (Cine este acesta? Explicaţi după model!)
z.B. meine Großmutter = die Mutter meines Vaters/meiner Mutter
mein Cousin ? seine Schwiegermutter (soacră) ?

meine Tante ? mein Stiefvater (tată vitreg) ?
dein Bruder ? unsere Enkelin (nepoată după bunici) ?
ihre Schwägerin ? deine Cousins ?
(cumnată)
4. Was passt zusammen? (Ce se potriveşte?)
mein Kindern
ihre Hauses
unseren Mutter
euer Sohn
Ihres Job
deines Eltern
meinen Tochter
eures Chefs
seine Zimmer
CAPITOLUL 15
AUSKUNFT AUF DER STRAßE. DER IMPERATIV
(ÎNDRUMARE PE STRADĂ. IMPERATIVUL)
87
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor învăţa să ceară informaţii pe stradă, îşi vor însuşi cuvinte
cheie la această tematică, vor face cunoştinţă cu formele declinate ale pronumelui
personal (dativ şi acuzativ) şi vor învăţa să formuleze şi utilizeze modul imperativ.]
Wo finde ich das Museum? Ich suche die Nicolaikirche. nach links
Ist das weit? Auskunft auf der Straße nach rechts
Wie komme ich zu…..? geradeaus die erste Straße links an der Ecke
nach links abbiegen an der Kreuzung
Wörterverzeichnis
nach links = la stânga der/die/das erste = primul, prima

weit = departe die Ecke (-n) = colţ
nach rechts = la dreapta an der Ecke = la colţ
Wie komme ich zu…..? = Cum ajung la…..? ab/biegen = a face cotitura
geradeaus = drept înainte die Kreuzung (-en) = intersecţie
 Auskunft auf der Straße
Herr Müller Guten Tag! Entschuldigung, wir suchen das Hotel „Die Tanne“. Können Sie
uns helfen?
Fußgänger 1 Wie bitte?
Herr M. Wie kommen wir zum Hotel „Die Tanne“? Kennen Sie den Weg?
F Tut mir Leid, ich bin auch fremd hier.
Herr M. Danke. Auf Wiedersehen!
Entschuldigung, können Sie uns helfen? Wir suchen das Hotel „Die Tanne“.
Fußgänger 2 „Die Tanne“, hm, das ist weit. Haben Sie viel Gepäck?
Herr M Ja.
F2 Nehmen Sie dann lieber ein Taxi.
Herr M. Wo ist der Taxistand?
F2 Gehen Sie hier geradeaus, ungefähr fünfhundert Meter, dann die erste
Straße nach links. Nehmen Sie Taxi Ziller, das ist günstig und bequem!
Herr M. Vielen Dank. Auf Wiedersehen!
F2 Bitte! Auf Wiedersehen!
Wörterverzeichnis
helfen + D = a ajuta das Gepäck (cu sens de pl) = bagaj
88
uns = nouă lieber = mai degrabă (gern – lieber – am liebsten)

der Weg (-e) = drum cu plăcere – cu mai mare plăcere etc.
kennen = a cunoaşte der Taxistand (..e) = staţie taxi
tut mir Leid = îmi pare rău ungefähr = circa
fremd = străin bequem = comod
Personalpronomen im Akkusativ und Dativ (Pronumele personal la acuzativ şi dativ)
Până acum am cunoscut numai formele pronumelui personal la Nominativ. În textul

de mai sus am întâlnit propoziţia „Können Sie uns helfen?“ şi am constatat că verbul helfen
cere cazul dativ. Prin urmare pronumele personal ce îi urmează este la dativ. Iată şi formele
pentru celelalte persoane! În schema de mai jos sunt indicate şi formele pronumelui
personal la acuzativ.
N. D. Akk.
ich mir (mie) mich (pe mine mă)
du dir (ţie) dich (pe tine te)
er ihm (lui) ihn (pe le îl)
sie ihr (ei) sie (pe ea o)
es ihm es
wir uns (nouă) uns (pe noi ne)
ihr euch (vouă) euch (pe voi vă)
sie ihnen (lor) sie (pe ei îi i / pe ele le)
15.1. DER IMPERATIV (IMPERATIVUL)
În limba germană imperativul poate fi formulat la trei persoane: II. sg. şi pl. şi cu
pronumele de politeţe. Punctul de pornire este indicativul prezent al persoanei în cauză,
iar imperativul se formează după cum urmează:
trinken
II. sg. Imperativ sg.

du trinkst -> trink! (bea!) \ pentru pers. a II.-a sg. tăiem terminaţia
\ personală a verbului şi pronumele personal
II. pl. Imperativ pl. \ pentru pers. a II.-a pl. tăiem doar pronumele
ihr trinkt -> trinkt ! (beţi!) / personal
/
dvs. dvs. /
Sie trinken -> trinken Sie! (beţi!) / pentru forma de politeţe inversăm doar
\-------- > / pronumele cu verbul
holen fahren
du holst -> hol! (adu!) du fährst -> fahre! *
89
ihr holt -> holt! (aduceţi!) ihr fahrt -> fahrt!

Sie holen -> holen Sie! (aduceţi vă rog!) Sie fahren -> fahren Sie!
\------- >
 * verbele neregulate care la indicativ prezent îşi schimbă vocala a în ä, la imperativ nu

mai au această schimbare, – se va întoarce la rădăcina iniţială – dar primesc un e, deci
fahre! şi nu fahr!
sehen geben
du siehst -> sieh(e)! * du gibst -> gib! *
ihr seht -> seht! ihr gebt -> gebt!
Sie sehen -> sehen Sie! Sie geben -> geben Sie!
 * dacă verbul neregulat are schimb de vocală în ie sau i, la imperativ nu se va mai

întoarce la rădăcina iniţială, ci se va lucra cu rădăcina schimbată.
klingeln rudern
du klingelst -> klingle*! se inversează l cu e du ruderst -> rudere*! se adaugă un e,
ihr klingelt -> klingelt! vezi: fahre!
Sie klingeln -> klingeln Sie! ihr rudert -> rudert!
Sie rudern -> rudern Sie!
haben anhaben
du hast * -> habe! * du hast an * -> habe an! *
ihr habt -> habt! ihr habt an -> habt an!
Sie haben -> haben Sie! Sie haben an -> haben Sie an!
* recuperează b-ul pierdut la indicativ prezent şi se adaugă un e (vezi mai sus)
Imperativul verbului sein: du bist -> sei! (fii!)

ihr seid! -> seid!
Sie sind -> seien Sie!
 Topica în propoziţia imperativă: în propoziţiile imperative verbul stă pe primul loc.
Ex. Hol bitte das Brot! Fahren Sie nicht allein (singur)!
 Autoevaluare:
1. După cum aţi observat probabil pronumele personal are la persoana I. şi II. pl. la dativ şi acuzativ
formă identică. De unde se ştie atunci la ce s-a făcut referire?
2. De ce nu se formează modul imperativ la toate persoanele cunoscute la indicativ?
90

 Tot aşa ca şi în cazul substantivului formele pronumelui personal pers. III feminin şi neutru sg.
respectiv III. pl. la acuzativ sunt identice cu cele de la nominativ, iar în terminaţiile pronumelui pers.
III. masculin D. ihm şi feminin D. ihr, respectiv pers. III. sg. Akk. ihn (masc.) se recunosc terminaţiile
articolului hotărât la aceste cazuri dem/der (D.) respectiv den (Akk.).
 Modul imperativ se poate forma doar la trei persoane: II sg., II. pl. şi cu pronumele de politeţe. Punctul
de pornire este forma persoanei respective la modul indicativ. Pentru obţinerea formei de imperativ pers.
a II.-a sg. se taie atât pronumele cât şi terminaţia personală, la pers. a II.-a pl. se taie doar pronumele, iar
în cazul pronumelui de politeţe se inversează pronumele cu verbul.
 Verbele neregulate cu schimb de vocală în ä la imperativ se vor întoarce la rădăcina iniţială (cu a), iar
celelalte verbe neregulate (schimb de vocală în i sau ie) îşi vor păstra şi la imperativ rădăcina schimbată.
Verbele cu particulă separabilă arată la imperativ aceeaşi topică ca şi la indicativ (particula după verb).
 Exerciţii:
1. Ersetzen Sie die unterstrichenen Wörter durch Pronomina und ergänzen Sie die Lücken dem
Sinn nach! (Înlocuiţi cuvintele subliniate prin pronume şi completaţi lacunele după sens!)
Petra arbeitet heute bis spät. Ich rufe Petra doch an, vielleicht hat Petra doch Zeit.
Du kannst Petra fragen. Gib dem Mädchen deine Telefonnummer, dann ruft sie ……
zurück.
Das ist eine gute Idee, du hast immer Recht.
zurückrufen = a reveni la telefon Recht haben = a avea dreptate
Mein Nachbar kauft seinem Sohn ein Fahrrad. Der Sohn freut sich sehr. Er dankt
seinen Eltern für das Geschenk Die Mutter sagt dem Jungen, der Junge soll
aufmerksam fahren. Er verspricht es der Mutter.
das Fahrrad (..er) = bicicletă aufmerksam = atent

sich freuen = a se bucura versprechen (du versprichst, er verspricht) = a
danken + für + Akk. = a mulţumi pt. promite
das Geschenk (-e) = cadou
2. Ergänzen Sie mit den Pronomina im entsprechenden Kasus! (Completaţi cu pronumele la cazul
potrivit!)
Peter fragt ……… (er), wohin er geht. Er antwortet ………(er) aber nicht.
- Ich sah ……(du) auf der Straße. Warst du mit ……(sie-Pl)?
- Nein, ich war allein.
- Wer sucht ………(ihr) so früh? (Wir) gefällt es nicht. Sagt ….. (sie –Pl), sie sollen
später kommen.
- Gut, ich schicke ……..(sie) weg.
weg/schicken = a expedia pe cineva, a ruga să plece
91
3. Was sagt Ihnen Ihr Chef? Formulieren Sie den Imperativ! (Ce vă spune şeful? Formulaţi imperativul!)
früher ins Büro kommen am Fortbildungsseminar teilnehmen

weniger rauchen die Präsentation nicht vergessen
die Korrespondenz erledigen nur eine Woche in den Urlaub fahren
4. Jetzt sagt Ihnen dasselbe ein guter Kollege. Wie formulieren Sie das? (Vă spune acelaşi lucru şi un
coleg bun. Cum formulaţi?)
CAPITOLUL 16
IM HOTEL. DAS ORDINALNUMERALE. DAS
DATUM (LA HOTEL. NUMERALUL ORDINAL. DATA)
INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii îşi vor însuşi un bagaj de cuvinte din domeniul hotelier
92
necesar pentru a putea rezerva o cameră, a cere informaţie în legătură cu serviciile

hoteliere. Totodată vor face cunoştinţă cu formele numeralului ordinal şi principala arie
de utilizare a lui şi anume exprimarea datei.]
das Einzelzimmer das Doppelzimmer das Zweibettzimmer
Zimmer mit Aussicht auf im Hotel Zimmer mit Dusche/Bad
Was kostet das pro Nacht? inklusive Frühstück Halbpension Vollpension
Wörterverzeichnis
das Einzelzimmer (-) = cameră single pro Nacht = pe noapte

das Doppelzimmer = cameră dublă (cu pat matrimonial) inklusive = inclus
das Zweibettzimmer = cameră cu două paturi die Halbpension =
die Aussicht auf + Akk. = privelişte/vedere spre demipensiune
Zimmer mit Bad = cameră cu baie cu vană die Vollpension = cu trei mese
incluse
 Hotelanfrage
Frau Holler: Hotel „Die Tanne“, Rezeption.

Frau Maschke: Guten Morgen. Hier Roberta Maschke von Roberts GmbH. Mein
Chef, Herr Markus, plant eine Geschäftsreise mit mehreren
Stationen, eine davon ist Berlin. Haben Sie noch für übermorgen,
den 5. Mai ein Einzelzimmer mit Bad frei?
Frau H. Moment! Wie lange bleibt Herr Markus?
Frau M. Nur eine Nacht.
Frau H. Ja, dann haben wir ein Zimmer frei mit Aussicht auf das
Stadtzentrum.
Frau M. Wie schön! Und was kostet das Zimmer?
Frau H. 80 Euro inklusive Frühstück.
Frau M. Ist das mit Mehrwertsteuer?
Frau H. Ja. Wann kommt Ihr Chef an?
Frau M. Am 5. Mai gegen Abend.
Frau H. Gut. Wir erwarten ihn.
Frau M. Danke. Auf Wiederhören.
Frau H. Wir danken Ihnen auch. Auf Wiederhören.
Wörterverzeichnis
GmbH. (Gesellschaft mit beschränkter Haftung) = Srl. bleiben = a rămâne

planen = a plănui die Mehrwertsteuer (-n) =
die Station (-en) = staţie TVA
93
übermorgen = poimâine am 5. Mai = în data de 5 mai

erwarten = a aştepta
Formele pronumelui de politeţe la toate cazurile:
N. Sie = dvs. Wie heißen Sie?

G. Ihr = al dvs. Was ist Ihr* Hobby? primeşte aceleaşi terminaţii ca şi articolul
nehotărât/pronumele posesiv
D. Ihnen = dvs. Ich empfehle Ihnen Zimmer Nr. 14.
(a recomanda)
Akk. Sie = pe dvs. Er wird Sie bald suchen.
16.1. DAS ORDINALNUMERALE (NUMERALUL ORDINAL)

Numeralul ordinal se formulează în felul următor: articol hotărât în funcţie de genul
substantivului al cărui atribut îl alcătuieşte numeralul, numeralul cardinal şi terminaţia -te
între 1 şi 19 inclusiv, respectiv -ste începând cu 20. Primul şi al treilea fac excepţie de la
această regulă.
1. - der/die/das erste * are formă pentru cele trei genuri
ex.: der erste Lohn = primul salar
die erste Firma = prima firmă
das erste Jahr = primul an
die ersten Löhne/Firmen/Jahre - Pl
2. - der/die/das zweite }
3. - der/die/das dritte }
4. - der/die/das vierte } 1 – 19 inclusiv – terminaţia numeralelor ordinale este: - te
5. - der/die/das fünfte }
.......................................... }
19. - der/die/das neunzehnte}
20. - der/die/das zwanzigste \
21. - der/die/das einundzwanzigste \ 20 - ……. – terminaţia este: - ste
22. - der/die/das zweiundzwanzigste /
............................................................ /
30. - der/die/das dreißigste, usw. /
16.2. DAS DATUM (DATA)
Principalul domeniu de utilizare a numeralului ordinal este exprimarea datei. Ea
poate fi exprimată la trei cazuri: N. (data actuală), D. (data unui eveniment) şi Akk. (pentru
indicarea datei în scrisori; după prepoziţie care cere Akk.)
N. Der wie vielte ist heute? În cât suntem astăzi?
der 12. Oktober - der zwölfte Oktober Ex. Heute ist der 12. Oktober
der 27. Juni - der siebenundzwanzigste Juni (27 iunie)
94
 * se foloseşte articolul der, pentru că se referă la der Tag = ziuă

D. Wann kommst du?
am 12. Oktober - am zwölften* Oktober

Ex. Ich komme am 12. Oktober. (am zwölften Oktober)
Vin în 12 octombrie.
am 27. Juni - am siebenundzwanzigsten Juni
Ex. Er heiratet am 27. Juni. (am siebenundzwanzigsten Juni)
 * se pune n la sfârşit pentru că numeralul ordinal se comportă ca şi adjectivele, iar

acestea la dativ primesc terminaţia n, deci am zwölften / fünfzehnten etc.
Akk. Großwardein, den 12. Oktober den zwölften* Oktober

den 27. Juni den siebenundzwanzigsten Juni
Die Blumen sind für den siebenundzwanzigsten Juni.
(Florile sunt pentru data de 27 iunie.)
 * şi la acuzativ se pune -n
Die Monate (Lunile) – Wiederholung (Recapitulare)
Januar Juli
Februar August
März September
April Oktober
Mai November
Juni Dezember
 Autoevaluare:
1. Ce terminaţie primesc numeralele ordinale între 1 şi 19, dar de la 20 încolo?
2. De ce avem în faţa numeralului ordinal toate trei articolele? Când se foloseşte articolul ‘der’, când
‘die’ şi când ‘das’?
3. Când folosim cazul D. pentru exprimarea datei, dar Akk.?

 Pronumele de politeţe se declină şi el şi are formă identică la nominativ şi acuzativ.
95
 Numeralele ordinale se formulează pornind de la numeralul cardinal cu ajutorul articolului hotărât şi

terminaţiilor -te (1-19) şi -ste (20- ....). Articolul se foloseşte în funcţie de genul substantivului lângă care
stă numeralul. Există câteva excepţii (r/e/s erste, dritte)! Utilizarea cea mai frecventă a numeralelor
ordinale este indicarea datei.
 Pentru indicarea datei se pot folosi următoarele cazuri: N. – data actuală; D. – data unui eveniment;
Akk. – indicarea datei în scrisori, după prepoziţie care cere acuzativ. La dativ şi acuzativ numeralul
ordinal primeşte pe lângă terminaţia numeralului şi terminaţia -n de la declinare (vezi declinarea
adjectivului la dativ). La dativ se va mai folosi prepoziţia an, iar articolul ‘der’ se va pune la dativ → am
(an+dem).
 Exerciţii:
1. Ergänzen Sie mit der entsprechenden Form des Höflichkeitspronomens! (Completaţi cu forma
corespunzătoare a pronumelui de politeţe!)
Fahren …….. ans Meer? ……… Haus ist ja wirklich schön.

Ich kenne ………… nicht. Gefällt das ………….?
Wie heißt denn ........... Sohn? Der Chef ruft ............. morgen an.
Für wann soll ich .........das Zimmer reservieren?
2. Passen Sie das zusammen! (Potriviţi-le!)
das zweite Frau

die fünfte Geburtstag
die erste Unternehmen in der Top-Zehn
das hundertste Wohnung
der dritte Jubiläum
das neunte Sohn
der einunddreißigste Haus
3. Antworten Sie auf die Fragen! Schreiben Sie die Ziffern in Buchstaben! (Răspundeţi la întrebări!
Scrieţi cifrele în litere!)
Der wie vielte ist heute? (13 ianuarie)

Wann bist du geboren? (în 1 august)
(Când te-ai născut?)
Wann fährst du nach Berlin? (în 28 februarie)
Die wie vielte ist die Glöbel GmbH in der Top-Zehn? (a 6.-a)
Wann ist Petras Vorstellungsgespräch? (în 22 aprilie)
Wann machen wir die nächste Sitzung? (marţi, în 30 iunie)
Welche Straße ist die Müllerstraße? (a doua de aici)
Für wann reservierst du den Tisch? (pe poimâine, 12 iulie)
das Vorstellungsgespräch (-e) = interviu de angajare
96
 Întrebări de autoevaluare finală
1. Ce particularităţi au substantivele în limba germană?
2. La conjugarea verbelor primesc toate verbele aceleaşi teminaţii personale sau acestea sunt diferite în
funcţie de felul verbului? Câte feluri de verbe aţi cunoscut în acest curs introductiv?
3. Care este poziţia verbului în diferitele tipuri de propoziţii?
97
4. Câte feluri de negaţie există şi în ce contexte se folosesc ele?
5. Ce particularitate au cifrele între zeci (ex: 20-30; 30-40)? Dacă ora se exprimă prin unităţi, la ce trebuie să
fiţi atenţi?
6. Enumeraţi câteva nume de ţări care au articol. Cu aceste nume geografice cum exprimăm direcţia şi
starea?
7. De ce este atât de importantă declinarea articolului?
8. Dacă avem o structură compusă din articol, adjectiv şi substantiv, care dintre aceste cuvinte declinăm?
9. Dacă un substantiv este însoţit de un adjectiv şi substantivul este de declinare tare, este şi adjectivul de
aceeaşi declinare?
10. Cum îşi formează gradele de comparaţie adjectivele neregulate?
11. Prin ce se diferenţiază adverbele şi prepoziţiile din perechile de adverbe şi prepoziţii învăţate?
12. Dacă verbul modal stă lângă un alt verb, care dintre cele două se conjugă şi ce topică vor avea cele două
verbe?
13. Ce terminaţie de imperfect primesc verbele slabe şi mixte? Care sunt terminaţiile personale adăugate
verbului la imperfect?
14. Cu ce se înlocuieşte din ce în ce mai frecvent forma de viitor a verbului?
98
15. Cum se declină pronumele posesiv? Care este diferenţa dintre seine Mutter şi seiner Mutter?
16. Forma pronumelui personal fiind identică la pers. I. şi II. pl. dativ şi acuzativ cum se face diferenţă între
ele?
17. La imperativ persoana a II.-a pl. de ce nu se taie terminaţia personală a verbului ca la sg.?
18. Se ştie că numeralele ordinale se formulează cu ajutorul articolului hotărât. Pentru indicarea datei de ce
se recurge la articolul masculin?
19. Dacă indicăm data în care are loc un eveniment, ce caz folosim?
Traducerea textelor
2.1. Angestellte einer Firma - Konversation (Angajaţii unei firme)
Dl Müller lucrează la o firmă mare. Este pauza de masă, el stă în cantină.
Dl Molten Bună ziua! Mai este liber aici?

Dl Müller Bună ziua! Desigur.
Dl Molten Numele meu este Robert Molten, lucrez în producţie.
Dl Müller Mă bucur, sunt contabilul Hans Müller.
99
Dl Molten Mă bucur să vă cunosc.

Dl Müller Sunteţi inginer?
Dl Molten Nu, sunt controlor de calitate.
Dl Müller Frumos. Staţi aici la Köln?
Dl Molten Nu, vin din Remscheid. Dar dvs.?
Dl Müller Eu sunt din Köln dar şi eu călătoresc mult. Acesta este hobbi-ul meu.
Dl Molten Mie îmi place şahul şi să citesc.
După mâncare
Dl Müller Poate ne întâlnim şi mâine.

Dl Molten Da, până pe mâine atunci.
Dl Müller La revedere!
5.1. Small Talk über das Wetter – Konversation (Conversaţie despre vreme)
Hans Klaber (Austria) şi Peter Smith (SUA - Florida) sunt parteneri de afaceri. După ce se
termină negocierile ei discută puţin despre vremea în ambele ţări.
Hans Klaber În Florida acum vremea este frumoasă, nu-i aşa?

Peter Smith Da, este soare şi plăcut. Sunt 27 de grade.
Hans Klaber Ce frumos. La noi în noiembrie totdeauna este ploaie şi frig. De
multe ori chiar ninge.
Peter Smith Azi spre noroc nu e aşa de rece.
Hans Klaber Da, sunt 10 grade şi nici vântul nu bate. Dar săptămâna viitoare va
ninge.
Peter Smith În decembrie vin în Tirol în concediu, vreau să schiez.
Hans Klaber Ce frumos.
7. Im Kaufhaus – Konversation (La magazinul universal)
Vânzător Bună ziua! Poftiţi!

Cumpărător Bună ziua! Aş dori un costum, mărimea 54.
V. Ce culoare doriţi?
C. Gri închis.
V. Îmi pare rău, pe gri nu avem. Ce ziceţi de acesta?
C. Aveţi şi alte modele?
V. O clipă vă rog! Da. Pe negru avem şi costum cu două rânduri de nasturi.
C. Unde pot proba?
V. Acolo este cabina de probă.
Costumul se potriveşte foarte bine.
C. Cât costă?
V. 120 Euro.
C. Îl cumpăr.
V. Plătiţi în numerar sau cu carte de credit?
100
C. În numerar. Poftim banii.

V. Mulţumesc! La revedere!
C. Şi eu mulţumesc! La revedere!
8.1. Im Supermarkt (La supermarket)
După micul dejun mama merge la cumpărături. Are nevoie de alimente pentru
prânz. Prima dată merge la supermarket, după aceea la piaţă. Întotdeauna îşi face
cumpărăturile la Aldi. Preţurile sunt avantajoase şi există şi oferte speciale ca de exemplu
500 gr. cafea la 2 euro 99.
Mama Nu vă supăraţi, unde găsesc pastele făinoase, vreau să cumpăr tăiţei.

Vânzătoare Al treilea raft la stânga. Avem tăiţei italieneşti foarte buni. Sunt într-adevăr
delicioşi.
M Mulţumesc.
V Pentru puţin.
Mama se uită la lista de cumpărături: 1 litru de ulei, tăiţei, făină pentru prăjitura cu
brânză, le am deja. 10 ouă, margarină pentru prăjitură, 250gr. cremvurşti şi două pahare de
brânză, astea mai lipsesc.
(la raionul cu produse de carne)
M Bună ziua. Cremvurştii sunt proaspăţi?

V Bineînţeles.
M 250 gr. vă rog.
V Da, încă ceva?
M Hm, da 5 piepturi de curcan file. Acelea sunt bune, mulţumesc.
V Cu plăcere.
Mama are deja de toate în cărucior, acum merge la casă.
Caseriţă 30 de euro 49 vă rog şi poftiţi o pungă.

M Mulţumesc. La revedere.
C La revedere.
8.2. Auf dem Markt (La piaţă)
De la Aldi mama merge direct la piaţă. Vrea să cumpere legume şi fructe proaspete.
O femeie Astea sunt mere netratate chimic?

Precupeaţă Sută la sută. Doriţi?
F Cât costă kilogramul?
P 5 euro.
F Aşa de scump??! La revedere.
101
Mama Cât costă fasolea?

P 3 euro, e proaspătă.
M Da se vede.
P Cât luaţi?
M 1 kil jumate.
P Bine. Vă cântăresc, deci 1 kil jumate de fasole, asta face 450 euro.
M Poftim. Aici sunt banii.
P Mulţumesc. La revedere.
Mama cumpără şi un kg de roşii la 1 euro 50, ardei şi o legătură de pătrunjel. Pe

masă sunt pere foarte frumoase.
M Cât costă perele?

P 2 euro, sunt dulci ca mierea şi au zeamă. Uitaţi-vă, ce frumoase sunt!
M Doresc un kilogram din ele şi jumătate de kg de prune.
P Asta face 3 euro 50.
M Mulţumesc. La revedere.
Coşul ei este deja plin, dar mama mai are nevoie de câteva căpăţâni de salată. După
aceea merge acasă şi începe să gătească.
10. Small Talk-Thema – Die Familie (Temă de conversaţie - Familia)
Dl Markus este un om de afaceri german în călătorie de afaceri în China. Vrea să

găsească acolo distribuitor pentru uneltele sale de grădinărit. Aşa că negociază cu un
partener de afaceri potenţial, dl Li Xiung. Acesta însă vrea să-l cunoască mai bine.
Li Xiung Aveţi familie dl Markus?

Markus Da, sunt căsătorit şi am doi copii, o fiică şi un fiu.
Li Xiung Ce frumos! Ce vârstă au?
Markus Fiica mea, Monika, are 15 ani şi fiul meu, Ralf, şapte. Merge la toamnă la
şcoală.
Li Xiung Soţia dvs. desigur este casnică şi se ocupă de copii.
Markus Nu, soţia mea lucrează ca şi profesoară.
Li Xiung Mai trăiesc părinţii dvs.?
Markus Din păcate tatăl meu nu mai trăieşte, numai mama.
Li Xiung Staţi împreună?
Markus Nu, deşi mama stă în acelaşi sat, dar singură.
Li Xiung Aveţi fraţi?
Markus Da, am o soră. Ea stă la Berlin.
Li Xiung Aveţi cumva şi o poză la dvs.?
Markus Da, această poză este una recentă. Am făcut-o la petrecerea de zi de naştere
a fiului meu.
Li Xiung Aveţi o familie foarte frumoasă.
Markus Mulţumesc.
11. Haus zu vermieten (Casă de închiriat)
102
Dl Braun este agent de imobiliare, el intermediază la cumpărarea, vânzarea şi

închirierea imobilelor. El arată unui client o casă mare în suburbie.
Dl Braun Casa are cinci camere, o bucătărie, o baie de serviciu la parter şi două băi la
etajul 1. Intraţi vă rog! Aici jos este camera de zi şi biroul şi sus camera
pentru copii, un dormitor şi camera pentru oaspeţi. Bucătăria se află lângă
camera de zi şi aceasta este baia de serviciu. Deasupra biroului sunt camera
pentru oaspeţi şi o baie. Cealaltă baie se află între camera pentru copii şi
dormitorul.
Client Grădina din spate ţine tot de această casă?
Dl Braun Da şi garajul din faţă de asemenea. Dar puteţi parca şi în faţa casei, zona
este foarte sigură. Acum mergem în spatele casei şi vă arăt grădina.
12.1. Beim Frühstück (La micul dejun)
Familia Mertz stă la masă. Ei îşi iau micul dejun.
Mama Peter, ce bei?

Tatăl O cafea, te rog.
M Da, poftim. Berti, adu untul!
Berti Mamă, nu vreau pâine cu caşcaval. Müsli îmi place mai mult.
M Bine, atunci poţi mânca müsli. Uite, aici ai laptele şi în farfurie e müsli-ul.
Monika, vino la mâncare!
Monika Bună dimineaţa! Sunt flămândă ca şi un lup! Ce mâncăm?
T Este caşcaval, salam, miere, ceai şi lapte.
Mo Iau pâine cu caşcaval şi beau un ceai.
M Aşa, acum toată lumea are ce mânca. Poftă bună!
toţi Poftă bună!
12.2. Beim Mittagessen (La prânz)
Familia Mertz îşi ia astăzi prânzul împreună. Copiii ajută în a pune masa. Ei pun în
partea dreaptă a farfuriei un şerveţel, cuţitul şi o lingură, iar la stânga furculiţa. Şi paharale
le pun pe masă. Mama aduce supa.
Mama Supa este pe masă.

Monika Ce mâncăm azi?
Mama Supă de legume şi friptură de viţel cu gomboţ cu cartofi. Este şi sos şi salată
de castraveţi.
Berti Hm, ce bun e.
Mama Şi mai am şi o surpriză.
Copiii Ce e, ce e?
Mama Mai întâi mâncaţi, după aceea veţi vedea.
Tata Cui îi este sete? Helene, bei şi tu un pahar cu vin?
Mama Da, te rog. Copii, vreţi apă minerală sau suc de mere?
Monika Eu beau apă.
103
Berti Iar eu suc.

După mâncare.
Mama Şi acum să vedem surpriza.
Monika Îngheţată de vanilie cu topping de ciocolată. Fain!
13. Am Bahnhof (La gară)
Dl Müller este într-o călătorie de afaceri în landul Hessen. Şi soţia sa l-a însoţit.
După ce se termină negocierile ei vor să facă excursii în weekend. Vor să cunoască puţin
regiunea. Astfel îi întâlnim la gară.
Dl M Bună ziua! Am dori un bilet pentru weekend.

Funcţionara Bună ziua! O clipă! 25 de euro şi puteţi călători cu el până la orele 2400
duminică.
Dl M Da e avantajos. Mulţumesc. Încă o întrebare vă rog! Când merge următorul
tren spre Bamberg?
F Personal sau accelerat?
Dl M Accelerat.
F La 9 ½, dar aveţi şi un personal peste 10 minute.
Dl M Mulţumesc. La revedere!
F La revedere!
difuzor Trenul rapid D-603 Stuttgart - Hamburg trece prin gară. Atenţie la linia 5!
Trenul rapid D-603 Stuttgart - Hamburg trece prin gară. Atenţie la linia 5!
Acceleratul S-207 Düsseldorf - Bamberg are 10 minute întârziere.
Vă mulţumim pentru înţelegere. Acceleratul S-207 Düsseldorf - Bamberg
are 10 minute întârziere. Vă mulţumim pentru înţelegere.
Dl M Asta-i trenul nostru. Atunci vine numai la 940.

Dna M Ce condiţii!
14. Am Flughafen (La aeroport)
Dl Markus locuieşte în Köln. El merge la aeroport să-l ia pe partenerul său de

afaceri, Hans Kalber.
Dl Markus Bună ziua. Scuzaţi-mă, când aterizează avionul PL 302? Va sosi

punctual?
ghişeu Lufthansa Da, aterizează în 5 minute. Pasagerii vor sosi pe coridorul 3.
Dl M. Mulţumesc.
Funcţ. Vă rog.
Difuzor Avionul Lufthansa D 604 Düsseldorf - Lübeck porneşte în 20 de

minute. Rugăm pasagerii să se pregătească pt. zbor! Lufthansa D 604
Düsseldorf - Lübeck start în 20 de minute. Pasagerii la pregătire vă
rog! Vă dorim zbor plăcut! Lufthansa PL 302 aterizează. Pasagerii
vor sosi pe coridorul 3.
104
Dl Robert Ferrero sunteţi aşteptat la ghişeul Swissair. Dl Robert

Ferrero, veniţi vă rog la ghişeul Swissair.
Dl Markus îl zăreşte pe prietenul său.
Dl M. Ciao Hans! Cum eşti? Cum a fost zborul?

Hans Kalber Ciao! Ce bine să te văd! Zborul a fost foarte plăcut. Unde mergem
acum?
Dl M La maşina mea, după aceea la hotel. Haide!
15. Auskunft auf der Straße (Îndrumare pe stradă)
Dl. M. Bună ziua, scuzaţi-ne, căutăm hotelul “Bradul”. Puteţi să ne ajutaţi?

Pieton 1 Poftim?
Dl M. Cum ajungem la hotelul “Bradul”? Cunoaşteţi drumul?
Pieton 1 Îmi pare rău şi eu sunt străin.
Dl M. Mulţumesc. La revedere!
Scuzaţi, ne puteţi ajuta? Căutăm hotelul “Bradul”.
Pieton 2 “Bradul”, hm, este departe. Aveţi multe bagaje?
Dl M. Da.
P2 Luaţi mai bine un taxi.
Dl M. Unde este staţia de taxiuri?
P2 Mergeţi tot înainte circa 500 de metri, apoi prima stradă la stânga. Luaţi
Ziller taxi, este avantajos şi comod.
Dl M. Mulţumesc. La revedere!
P2 Cu plăcere. La revedere!
16. Hotelanfrage (Cerere de informaţie la hotel)
Dna Holler Hotelul “Die Tanne”, recepţie.

Dna Maschke Bună ziua! Aici Roberta Maschke de la Roberts Srl. Şeful meu,
dl. Markus plănuieşte o călătorie de afaceri cu mai multe staţii, una
dintre ele este Berlin. Mai aveţi liber o cameră simplă cu baie pe
poimâine, 5. mai?
Dna H. O clipă vă rog. Cât timp rămâne dl Markus?
Dna M Numai o noapte.
Dna H Atunci avem una liberă cu privelişte spre centrul oraşului.
Dna M Ce frumos! Cât costă camera?
Dna H 80 de euro cu mic dejun inclus.
Dna M E şi TVA-ul inclus?
Dna H Da. Când soseşte şeful dvs.?
Dna M În 5. mai spre seară.
Dna H Bine. Îl aşteptăm.
Dna M Mulţumesc. La revedere.
Dna H Şi noi vă mulţumim. La revedere.
105
Lösung / Cheia întrebărilor de autoevaluare

Cap 1.
1. În limba germană substantivele se scriu cu literă mare indiferent dacă sunt comune sau
proprii. Der, die şi das sunt articolele hotărâte care indică genul substantivului.
2. Pronunţia adecvată are rol semantic, adică diferenţa în pronunţie poate rezulta şi
diferenţă de sens. Vocalele în limba germană sunt scurte sau lungi, iar consoanele pot fi
simple sau duble. În limba română nici unul dintre aceste două fenomene nu există, dar
ele se întâlnesc de exemplu în limba engleză, italiană, maghiară.
Cap. 2.
1. Pentru că toate substantivele la plural au articolul die fără diferenţă de gen. Pronumele
fiind înlocuitorul substantivului nu poate avea nici el mai multe forme separate.
2. Da pentru că în limba germană verbul nu se poate folosi fără pronume sau substantiv
numai la imperativ.
Cap. 3.
1. În propoziţia enunţiativă şi interogativa de completare verbul este al doilea element, iar

în interogativa de decizie primul element.
2. Cu ‘nein’ se neagă toată propoziţia, cu ‘nicht’ un element din propoziţie dar nu

substantivul, iar acesta se neagă prin kein/keine/kein.
Cap. 4.
1. Între 13-19 se foloseşte terminaţia -zehn, iar pentru zeci terminaţia -zig.
2. Es ist halb fünf.

Es ist dreißig nach vier.
3. Nu.
Cap. 6.
1. Diferenţa o face cazul folosit: pentru direcţie, mişcare se foloseşte Akk., pentru stare D.
2. der Baum (..e) die Katze (-n)

Sg. Pl. Sg. Pl.
N. der Baum die Bäume die Katze die Katzen
G. des Baumes der Bäume der Katze der Katzen
D. dem Baum den Bäumen der Katze den Katzen
Akk. den Baum die Bäume die Katze die Katzen
106
das Haus (..er) der Vater (..)

Sg. Pl. Sg. Pl.
N. das Haus die Häuser der Vater die Väter
G. des Hauses der Häuser des Vaters der Väter
D. dem Haus den Häusern dem Vater den Vätern
Akk. das Haus die Häuser den Vater die Väter
die Frau (-en) das Kind (-er)

Sg. Pl. Sg. Pl.
N. die Frau die Frauen das Kind die Kinder
G. der Frau der Frauen des Kindes der Kinder
D. der Frau den Frauen dem Kind den Kindern
Akk. die Frau die Frauen das Kind die Kinder
ein Baum eine Katze

Sg. Pl. Sg. Pl.
N. ein Baum - eine Katze -
G. eines Baumes einer Katze
D. einem Baum einer Katze
Akk. einen Baum eine Katze
ein Haus ein Vater

Sg. Pl. Sg. Pl.
N. ein Haus - ein Vater -
G. eines Hauses eines Vaters
D. einem Haus einem Vater
Akk. ein Haus einen Vater
eine Frau ein Kind

Sg. Pl Sg. Pl.
N. eine Frau - ein Kind -
G. einer Frau eines Kindes
D. einer Frau einem Kind
Akk. eine Frau ein Kind
Cap. 7.
1. La cuvinte monosilabice sau care se termină în consoană, grup de consoane după care
fără ‘e’ de legătură nu s-ar putea pronunţa cuvântul. Ex. s, ß, z, tz etc.
2. Dacă la plural cuvântul se termină deja în n.
3. ein Lehrer eine Mutter ein Kind Pl.
N. ein Lehrer eine Mutter vezi mai sus -
107
G. eines Lehrers einer Mutter

D. einem Lehrer einer Mutter
Akk.einen Lehrer eine Mutter
ein Student eine Frau eine Katze Pl.
N. ein Student vezi mai sus vezi mai sus -

G.! eines Studenten
D.! einem Studenten
Akk.! einen Studenten
ein Staat ein Auge ein Autor Pl.
N. ein Staat ein Auge ein Autor -

G. eines Staates eines Auges eines Autors
D. einem Staat einem Auge einem Autor
Akk.einen Staat ein Auge einen Autor
Cap. 9.
1. Da, se poate spune. În funcţie de cuvântul care îl însoţeşte, adjectivul poate fi de

declinare tare (dacă nu stă în faţa sa nici un cuvânt de genul unui articol), de declinare
slabă (dacă stă în faţa lui articolul hotărât, pronumele nehotărât jeder/jede/jedes sau un
pronume demonstrativ) şi de declinare mixtă (dacă adjectivul este însoţit de articolul
nehotărât, pronumele posesiv sau cel negativ).
2. La N. sg. adjectivul primeşte terminaţia -er dacă este însoţit de un substantiv masculin, -
e dacă este însoţit de un substantiv feminin şi -es în cazul unui substantiv neutru (ex: sein
großer Sohn, seine große Tochter, sein großes Kind), iar la N. pl. va primi terminaţia -en
(seine großen Söhne/Töchter/Kinder).
3. Terminaţia la G. sg. va fi -en (profitablen Geschäfts), iar la G. pl. -er (profitabler

Geschäfte).
Cap. 10.
1. terminaţia -er
2. Pentru că am schnellsten este formă adverbială după care nu poate urma substantiv.
3. Ba da, dar terminaţiile comparativului şi superlativului nu se adaugă la forma de bază a

adjectivului în cauză, ci la un alt cuvânt împrumutat pentru a forma gradele de comparaţie.
Cap. 11.
1. După adverb nu poate urma substantiv, iar prepoziţia nu poate fi folosită fără acesta.
Cap. 12.
108
1. Nu pentru că verbul modal acceptă doar infinitiv scurt, adică fără zu.
2. Este vorba de verbul modal sollen.
Cap. 13.
1. Verbele slabe formează imperfectul cu ajutorul terminaţiei de imperfect -te, iar cele
mixte în afară de adăugarea acestei terminaţii îşi mai schimbă şi rădăcina.
2. Dacă nu cunosc verbul, mă uit în dicţionar, tabelul cu verbe neregulate mă va îndruma în

acest sens.
3. Corecte sunt: ich spielte; er dachte; er brachte; sie brachen
Cap. 14.
1. Auxiliarul fiind verbul conjugat el va ocupa locul aferent verbului în propoziţie, iar
verbul care exprimă mesajul va sta la infinitiv la sfârşitul propoziţiei.
2. Există tendinţa de a înlocui viitorul exprimat prin auxiliarul werden cu timpul prezent şi
un adverb temporal cu sens de viitor.
3. Pronumele posesiv se declină ca şi articolul nehotărât. La persoana a III.-a sg. (masc.,

fem., neutru) forma pronumelui arată genul/sexul posesorului, iar terminaţia genul/sexul
respectiv numărul „obiectului posedat”.
4. dein Vater (N.) – deines Vaters (G.)
sein Haus (N./Akk., posesor masculin) – ihr Haus (N./Akk., posesor feminin)
seine Mutter (N./Akk., posesor masc., „obiect posedat” feminin) – sein Kind (N./Akk.,
posesor masc., „obiect posedat” neutru)
ihre Kinder (N./Akk., posesor fem./mai mulţi posesori, mai multe „obiecte posedate”) –
seine Kinder (N./Akk., posesor masc., mai multe „obiecte posedate”)
ihre Arbeit (N./Akk., posesor fem./mai mulţi posesori, „obiect posedat” feminin) – ihre
Kleider (N./Akk., posesor fem./mai mulţi posesori, mai multe „obiecte posedate”)
Cap. 15.
1. Deosebirea se află din context.
2. Imperativul este modul prin care se formulează indicaţii, porunci, iar acesta nu se poate
face decât faţă de persoane prezente, adică pers. a II.-a (tu/voi) şi dvs.
Cap. 16.
1. Terminaţia numeralului ordinal până la 19 inclusiv este -te, de la 20 încolo -ste.
109
2. Articolul în faţa numeralului ordinal se foloseşte în funcţie de genul substantivului lângă

care stă numeralul, deci pentru un substantiv masculin se va folosi der, pentru feminin/pl.
die şi pentru neutru das.
3. Dativul se foloseşte la indicarea datei unui eveniment, acuzativul la indicarea localităţii

şi datei în scrisori sau după prepoziţii care cer cazul Akk.
Lösung / Cheia întrebărilor de autoevaluare finală

1. Vezi Cheia întrebărilor de autoevaluare Cap. 1 punctul 1.
2. Da, terminaţiile personale sunt aceleaşi chiar dacă există mici variaţiuni. Verbe simple,
neregulate, cu particulă separabilă şi compuse.
3. În propoziţia enunţiativă, interogativa de completare şi propoziţia negativă verbul este al

doilea element, iar în interogativa de decizie primul element.
4. Trei. Vezi Cap. 3 punctul 2.
5. Ele se exprimă în limba germană invers faţă de limba română, adică nu se spune
douăzeci şi unu, ci unu şi douăzeci. Când exprimăm ora cu ajutorul unităţilor, să nu uităm
că în limba germană se indică ora următoare şi nu cea trecută (trei şi un sfert ↔ viertel
vier), cu unităţi se pot folosi numai cifrele între 1-12, deci între 13-24 se va reveni la cifre
simple (1, 2, 3 etc.). Prepoziţiile vor şi nach pot fi folosite numai cu unitatea viertel.
6. die Türkei, die Slowakei, der Irak, der Sudan, die Vereinigten Staaten etc. Pentru
exprimarea direcţiei şi stării cu aceste nume geografice folosim prepoziţia in, iar pentru
exprimarea direcţiei se pune articolul substantivului la acuzativ, pentru stare la dativ.
7. Pentru că este baza tuturor declinărilor.
8. Declinăm toate cele trei categorii.

9. Nu, felul declinării adjectivului depinde de cuvântul care îl însoţeşte.
10. Majoritatea adaugă terminaţia comparativului (-er) şi cea a superlativului (r/e/s ...-ste)
nu la cuvântul de bază, ci la un alt cuvânt împrumutat pentru formularea gradelor de
comparaţie. Câteva adjective neregulate au şi formă regulată pentru gradele de comparaţie.
11. Diferenţa pe plan gramatical rezultă din faptul că după adverbe nu se pot pune
substantive, iar prepoziţiile nu se pot folosi fără ele întrucât ele formulează împreună cu un
substantiv complementul circumstanţial de loc, ceea ce în cazul adverbului rezultă numai
din adverb.
110
12. Dacă verbul modal stă lângă un alt verb, se va conjuga cel modal şi acesta va avea locul
verbului de conjugat în propoziţie (al II.-lea element în enunţiative şi interogative de
completare, primul element în interogative de decizie), iar celălalt verb va sta la infinitiv la
sfârşitul propoziţiei.
13. Verbele slabe şi mixte primesc terminaţia de imperfect -te, iar terminaţiile personale
sunt aceleaşi ca la indicativ prezent.
14. Cu indicativul prezent şi eventual un adverb temporal cu sens de viitor.
15. Pronumele posesiv se declină ca şi articolul nehotărât. Seine Mutter (mama lui) este la
nominativ pe când seiner Mutter (al mamei sale/mamei sale) la genitiv sau dativ.
16. vezi Cheia întrebărilor de autoevaluare cap. 15. punctul 1
17. Dacă s-ar tăia terminaţia personală a verbului şi la pl. nu s-ar putea face diferenţa dintre
tu şi voi.
18. Se recurge la articolul masculin pentru că se face referire la substantivul masculin der
Tag.
19. Folosim cazul Dativ.
Lösung der Übungen/Cheia exerciţiilor

Cap. 2.
1. ich lese ihr sendet er wandert du sagst

wir haben du passt wir wandern es reißt
du bringst ich bettle Sie lachen ihr bindet
111
sie singen/ sie bietet/ Sie lächeln ich versichere

sie singt sie bieten
2.
-> wir -> stehen/sucht -> er/du -> spielst/sie -> schlafen/ihr -> macht/wir -> sehen /ich
-> fahre/ihr -> seid
3. In der Produktion arbeiten ein Ingenieur und zehn Arbeiter.

Aufgabe des Kontrolleurs ist die Qualitätskontrolle.
Der Geschäftsführer leitet ein Unternehmen.
Herr Müller ist Personalchef bei Siemens AG.
Eine Firma hat mehrere Abteilungen.
Diese Firma hat nur zehn Angestellte.

Cap. 3.
1. Morgen fahre ich nach Hause. Sie schlafen bis neun Uhr. Warum arbeitest du bis spät
in der Nacht? Wer kommt heute nicht? Ihr lernt Deutsch.
2.
a) Das Haus ist groß und hell. – Wie ist das Haus?; Was ist groß und hell?
b) Die Kinder sitzen im Wohnzimmer. – Wer sitzt im Wohnzimmer?; Wo sitzen die
Kinder?; Was machen die Kinder im Wohnzimmer?
c) Ich kaufe mir einen Rock. – Was kaufe ich mir?; Wer kauft einen Rock?; Was mache
ich?
d) Mein Bruder arbeitet als Arzt. – Was macht mein Bruder?; Als was arbeitet mein
Bruder?; Wer arbeitet als Arzt?
e) Monika sucht eine Wohnung. – Was sucht Monika?; Wer sucht eine Wohnung?; Was
macht Monika? Sucht Monika eine Wohnung?
f) Alle Mütter stehen im Hof. – Wer steht im Hof?; Wo stehen alle Mütter?; Was
machen alle Mütter? Stehen alle Mütter im Hof?
b
3.
a) Das Haus ist nicht groß und hell.
b) Die Kinder sitzen nicht im Wohnzimmer.
c) Ich kaufe mir keinen Rock./Nicht ich kaufe mir einen Rock, (sondern du).
d) Mein Bruder arbeitet nicht als Arzt.
e) Monika sucht keine Wohnung.
f) Keine Mütter stehen im Hof./Keine Mutter steht im Hof./Nicht im Hof stehen alle
Mütter./Nicht alle Mütter stehen im Hof.

Cap. 4.
1.
65 30
0 19
17 70
112
98 23
2.
a) Das Buch kostet fünfzehn Euro.

b) Das Parfüm kostet einunddreißig Euro neunundneunzig.
c) Die Summe beträgt zweitausendfünfzig Euro.
d) Dieses Haus kostet hundertzweiundsechzigtausend Euro.
e) Der Preis des Autos ist neuntausendsechshundert Euro.
f) Das ist ein Vertrag im Wert von siebzehntausendachthundert Euro.
3.
Um halb elf beginnt die Sitzung. Um zehn Uhr fünfundzwanzig sind wir schon im Saal.
Die Sitzung dauert zwei Stunden, also endet nach zölf Uhr. Um dreizehn Uhr knapp
kommt der Lieferant.
4.
ich gebe wir geben ich schlafe wir schlafen
du gibst ihr gebt du schläfst ihr schlaft
er gibt sie geben er schläft sie schlafen
ich wasche wir waschen ich stehe auf wir stehen auf
du wäschst ihr wascht du stehst auf ihr steht auf
er wäscht sie waschen er steht auf sie stehen auf
ich habe an wir haben an ich bringe mit wir bringen mit
du hast an ihr habt an du bringst mit ihr bringt mit
er hat an sie haben an er bringt mit sie bringen mit
Ich gebe dir ein Buch. Wir stehen früh auf.

Du schläfst sehr viel. Ihr habt warme Kleider an.
Er wäscht seine Hose. Sie bringen alles mit.

Cap.5.
1.
Es ist sehr kalt. Die Sonne scheint warm. Es ist kühl.
Alles ist weiß. Im Sommer ist es heiß. Wie ist das Wetter im Winter?
Im Herbst regnet es oft. Im Frühling ist alles grün. Der Wind bläst.
Die Bäume grünen im Frühling. Im Sommer haben wir Urlaub.
Schnee liegt überall. Das Wetter ist schön.
2.
a) Die Blumen blühen. b) Es ist Nebel. c) Die Temperatur liegt über 300 C Grad. d) Im
Herbst scheint die Sonne jeden Tag.
113

Cap. 6.
1.
- Wohin fährst du im Sommer?
- In die Niederlande.
- Wie ist das Wetter dort?
- Es ist nicht sehr warm und es regnet oft.
- In Frankreich ist es angenehmer.
- Vielleicht, aber ich bleibe nur zehn Tage. Danach fahre ich nach Italien. Dort ist es
warm und das Meer ist schön.
2.
Morgen fährt Herr Müller nach Kanada.
In Australien regnet es selten.
Der Zug nach München/Rostock hat Verspätung.
Warum öffnet er eine Filiale in der Schweiz?
Wo liegt die Fabrik? In den Niederlanden.

Cap. 7.
1.
Familie Müller macht einen Ausflug ins Gebirge.
Vater trägt blaue Jeans, ein T-Shirt, Farbe rot, eine Kapuzenjacke und Sportschuhe.
Mutter trägt eine Sweathose und ein Sweatshirt, Farbe grau und grüne Sportschuhe.
Ilse trägt schwarze Jeans, eine lila Bluse, ein Sweatshirt, Farbe grau und Sportschuhe.
Familie Müller geht einkaufen.

Vater trägt blaue Jeans, einen Pullover mit V-Ausschnitt, Farbe grün, ein Karohemd, eine
Kurzjacke und Schuhe, Farbe schwarz.
Mutter trägt einen Rock, Farbe marine, einen Pullover, Farbe weiß, eine Jacke mit
Zippverschluss, Farbe marine und Schuhe mit Absatz, Farbe dunkelblau.
Ilse trägt blaue Jeans, einen Pullover, Farbe rot, eine Jeansjacke, Farbe blau und
Sportschuhe, Farbe rot.
Familie Müller geht zu einer Geburtstagsparty.

Vater trägt einen Anzug, Farbe creme, ein Hemd, Farbe braun und Mokkasins, Farbe
braun.
Mutter trägt ein Minikleid aus Seide, Farbe schwarz, eine Jacke, Farbe rot und Schuhe mit
Absatz, Farbe rot.
Ilse trägt eine Stoffhose, Farbe schwarz, eine Bluse mit Muster, eine Strickjacke, Farbe
schwarz und Lackschuhe, Farbe grün.
2.
Ich kaufe mir einen Pullover. Auf dem Tisch findest du ein Buch.
Das rote Kleid gefällt dem Mädchen nicht. Monika sieht sich die Filme/den Film an.
Das Haus des Chefs ist in der Stadt. Fährst du mit dem Auto?
Ich brauche die Bücher/ das Buch.
114

Cap. 8.
1. 400 gr. Edamer Käse 1 Kilo Tomaten

300 gr. Schweizer Käse 1 grüner Salat
2 Kilo Schweinekotelett 3 lange Baguettes
3 Putenbrustfilets 10 Eier
1 Pfund Oliven 2 Kilo Salzgebäck
1 Kiste Bier 1 Kilo Kleingebäck
1 Kiste Mineralwasser 4 Becher Eis à 500 gr.
2.
*Verkäufer *günstig
*Rabatt *Angebot
*Verhandlung *Banküberweisung
*Rabatt gewähren *zahlen
*Anzahlung * e i n e n V e r t r a g a b sch l i e ß e n

Cap. 9.
Cap. 9.4. Produktbeschreibung
100 weiße, lange Satinblusen mit Knöpfen

50 große, rote Bälle mit weißen Tupfen
50 kleine, grüne Bälle mit Streifen
100 Kilo unreife Bananen, Größe M, aus Costa Rica

50 Kilo halbreife Bananen aus Spanien, Größe S
150 blaue, kleine Plastikmappen (DIN A5) mit Druckknopf
der Preis für einen schwarzen, langen Mantel mit zwei Reihen von Knöpfen und
Pelzkragen
der Preis für 1 m2 einfarbigen, schadstoff-freien Bodenteppich mit gedrucktem Muster
1. mein kleiner Junge ↔ mein kleine Junge

liebes Kind ↔ lieber Kind
die schöner Blume ↔ die schöne Blume
das kleines Kind ↔ das kleine Kind
eine nette Frau ↔ nette Frau
deines guten Freundes ↔ dein guter Freund
keinem großes Heft ↔ keinem großen Heft
115
diese junge Frau ↔ diese jungen Frau

jene alten Frauen ↔ jene alte Frauen
2.
Die Schwester meiner Mutter wohnt in Florida. Sie hat dort ein schönes Haus. Hinter dem
Haus liegt ein Garten mit vielen Blumen. Ihr Auto ist rot, das des Sohns, Michael, ist
schwarz. Das schwarze Auto gefällt mir besser, aber das Rote ist neuer. Michael fährt
jeden Tag mit dem schwarzen Auto in die Stadt. Er arbeitet bei einer großen Firma.
Seinen Urlaub verbringt er dieses Jahr bei uns.
3.
das rote Haus
in der braunen Jacke
der schöne Pullover
einem jungen Lehrer
modische Schuhe/ Röcke
ein schönes Land
ein kleiner Junge
die kurzen Röcke
einen weißen Hut
des langen Mantels
profitable Projekte
mit dem jetzigen Buget

Cap. 10.
1. schön – schöner – am schönsten

groß – größer – der größte
viel – mehr – am meisten; der/die/das meiste
kurz – kürzer – am kürzesten; der/die/das kürzeste
gut – besser – am besten; der/die/das beste
wenig – minder – am mindesten; der/die/das mindeste
lang – länger – die längste
dick – dicker – das dickste
teuer – teurer – am teuersten; der/die/das teuerste
2.
M E F Ö K T O C H T E R M I
B H I D V A T E R S N J W I
X C G H S N X P E A E G O N
T Ü C E A T U N T E N Z H F
Ä K O C H E N M T X C R N I
H A U S K F R B U I A A Z L
116
I Y S P D A Q H M L D W I K
X H I N T E N Q S S T H M E
K N N R D B D H S M P V M L
Y E H E P A A R O J C E E T
Ü O B E N D M D R C O S R E
S F E Y G P O L G T E A M R
Ü V N R R B S F G A R T E N
Tochter; Vater; Wohnzimmer; Küche; Tante; Großmutter; Haus; kochen; hinten; Cousin;
oben; Bad; Eltern; Garten; Ehepaar; unten

Cap. 11.
1. z. B. das Badezimmer, das Schlafzimmer, das Wohnzimmer, das Arbeitszimmer
2.
Hinter dem Haus liegt ein großer Garten.
Unter der Jacke trägt sie einen Pullover.
Unter meinem Büro ist der Sitzungssaal.
Die Leute stehen vor der Tür und warten.
Sie machen dich hinter deinem Rücken schlecht.
Steh nicht vor dem Fernseher, ich sehe nichts.
Über der Stadt bläst ein starker Wind.
Du hast es vor den Augen.
Er trägt immer eine Weste über dem Hemd.
3.
a) Unter dem Baum steht eine Bank.
b) Der Keller ist unten.
c) Über dem Keller finden wir die Küche.
d) Hinten schlafen die Kinder.
e) Vor der Schule wartet Pauls Vater.
f) Paul ist aber hinten, im Hof.
g) Oben, im ersten Stock wohnt Familie Marek.
h) Er steht hinter der Tür.
i) Die Büroräume sind hinter der Werkstatt.

Cap. 12.
1.
Thomas kann gut schwimmen.
Wir müssen/sollen warten.
Dürfen wir hier rauchen?
117
Wollt/dürft/könnt ihr auch mitkommen? ?

Sie kann Mathe besser als ich.
Ich mag Schokolade nicht.
Willst/musst du jetzt unbedingt weggehen?
2. a) Die Kinder müssen früh ins (in das) Bett.

b) Warum dürfen wir nicht hingehen?
c) Soll ich einkaufen gehen?
d) Ich will heute im Restaurant essen.
e) Kannst du mir ein Flugticket kaufen?
f) Ich mag deine Frisur.
3. m
k a
m ö g e n
n
wo l l e n
e
k a n n s t
o
l
l
d ü r ft

Cap. 13.
1. Mutter las den Brief nicht. Sie wusste, was darin war. Peter schrieb nur dann, als er
Geld brauchte. Er wollte immer etwas. Jeden Monat kaufte er sich etwas Neues.
Als er kein Geld mehr hatte, bat er die Eltern darum.
2. Ich stand um 7 Uhr auf. Ich hatte viel zu tun, deshalb begann ich früh zu arbeiten.
Nach dem Jogging frühstückte ich und ging zur Arbeit. Im Büro war es angenehm
kühl, so konnte ich gut arbeiten. Um 12 Uhr machte ich eine Pause. Meine Kollegen
waren schon in der Kantine. Ich aß zu Mittag erst um 1 Uhr.
3. Die Glocke bim-bam

der Herbst so rasch kam.<- kommen
Starker Wind blies <- blasen

über der Wies’.
118
Der Sommer ging <- gehen

und es blieb der Wind.
Der Junge lachte,

weil er ans Obst dachte, <- denken
das ihm seine Mutter brachte. <- bringen
Wie schön der Sommer war <- sein

sagt ein Liebespaar.
Es war Luxus pur,

als es ans Meer fuhr. <- fahren
Jetzt ist das aber vorbei,

sie warten auf den nächsten Mai.

Cap. 14.
1. Wirst du im November abfahren? Von nun an werde ich jeden Tag Sport treiben.
Wann werden sie in die Stadt gehen? Ihr werdet schon wieder spät ankommen.
Meine Mutter wird Blumen pflanzen.
2. Ich werde von nun an früher ins Büro kommen.

Ich werde weniger rauchen.
Später werde ich die Korrespondenz erledigen.
Im Sommer werde ich am Fortbildungsseminar teilnehmen.
Ich werde die Präsentation nicht vergessen.
Dieses Jahr werde ich nur eine Woche in den Urlaub fahren.
3. mein Cousin = der Sohn meiner Tante / meines Onkels

meine Tante = die Schwester meiner Mutter / meines Vaters
dein Bruder = der Sohn deiner Eltern
ihre Schwägerin = die Frau ihres Bruders / die Schwester ihres Mannes
seine Schwiegermutter = die Mutter seiner Frau
mein Stiefvater = die Frau meines Vaters
unsere Enkelin = die Tochter unserer Tochter / unseres Sohns
deine Cousins = die Kinder deiner Tante / deines Onkels
4. mein/euer - Sohn ihre/seine - Mutter

\ Job \ Eltern
\ Zimmer \ Tochter
unseren meinen - Kindern Ihres/deines/eures - Hauses

\ Chefs

Cap. 15.
119
1.
Sie arbeitet heute bis spät. Ich rufe sie doch an, vielleicht hat sie doch Zeit.
Du kannst sie fragen. Gib ihr deine Telefonnummer, dann ruft sie dich zurück. Das
ist eine gute Idee, du hast immer Recht.
Mein Nachbar kauft ihm ein Fahrrad. Er freut sich sehr. Er dankt ihnen für das
Geschenk Die Mutter sagt ihm, er soll aufmerksam fahren. Er verspricht es ihr.
2. Peter fragt ihn, wohin er geht. Er antwortet ihm aber nicht.

- Ich sah dich auf der Straße. Warst du mit ihnen?
- Nein, ich war allein.
- Wer sucht euch so früh? Uns gefällt es nicht. Sagt ihnen, sie sollen später
kommen.
- Gut, ich schicke sie weg.
3.
Kommen Sie früher ins Büro!
Von nun an rauchen Sie weniger!
Erledigen Sie die Korrespondenz noch heute!
Nehmen Sie am Fortbildungsseminar teil!
Vergessen Sie morgen die Präsentation nicht!
Fahren Sie im Sommer nur eine Woche in den Urlaub!
4.
Komm früher ins Büro!
Von nun an rauch weniger!
Erledige die Korrespondenz noch heute!
Nimm am Fortbildungsseminar teil!
Vergiss morgen die Präsentation nicht!
Fahre im Sommer nur eine Woche in den Urlaub!

Cap. 16.
1. Fahren Sie ans Meer? Ihr Haus ist ja wirklich schön.

Ich kenne Sie nicht. Gefällt das Ihnen?
Wie heißt denn Ihr Sohn? Der Chef ruft Sie morgen an.
Für wann soll ich Ihnen das Zimmer reservieren?
2. das zweite Unternehmen in der Top-Zehn

die erste Frau
die fünfte Wohnung
das hundertste Jubiläum
der dritte Sohn
der einunddreißigste Geburtstag
120
das neunte Haus
3. Heute ist der dreizehnte Januar.

Ich bin am ersten August geboren.
Ich fahre am achtundzwanzigsten Februar nach Berlin.
Die sechste.
Petras Vorstellungsgespräch ist am zweiundzwanzigsten April.
Wir machen am Dienstag, dem dreißigsten Juni die nächste Sitzung.
Die zweite Straße von hier ist die Müllerstraße.
Für übermorgen, den zwölften Juli.
BIBLIOGRAFIE
1. DUDEN, Deutsche Grammatik, Bibliographisches Institut & F.A. Brockhaus AG,

Mannheim, 1988.
2. Hamburg, Andrea, D-wie Deutsch - Curs de limba germană, Editura Universităţii din
Oradea, Oradea, 2002.
121
3. Hamburg, Andrea, Deutsche Grammatik mal anders – 100 Übungen mit Spaß, Editura
Universităţii din Oradea, Oradea, 2003.
4. Hamburg, Andrea, Limba germană, Manual pentru anul I: curs pentru învăţământul la
distanţă, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2006.
5. Hamburg, Andrea, Limba germană, Manual pentru anul I, ediţie revizuită, Editura
Universităţii din Oradea, Oradea, 2011.
6. Macaire, Dominique, Nicolas, Gerd, Wirtschaftsdeutsch für Anfänger, Grundstufe, Ernst

Klett International, Stuttgart, 2003.
7. Meese, Herrad, Deutsch - warum nicht? Köllen Verlag, 1998.
8. Optimal A1, Lehrwerk für Deutsch als Fremdsprache, Langenscheidt, Berlin, München,
2004.
122
123

Limba Germana Pentru Afaceri - II - 1+II - 2 - AI - Anul I - 112200

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Limba Germana Pentru Afaceri - II - 1+II - 2 - AI - Anul I - 112200

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

L imba G ermană P ENTRU

Universitatea din Oradea

Kap. 2. Angestellte einer Firma. Sich vorstellen 14

Kap. 4. Zahlen und Summen 26

Kap. 5. Small Talk-Thema das Wetter 32

Kap. 6. Geschäftsreisen. Ländernamen. Richtung und Ruhelage 36

Kap. 7. Geschäftskleidung. Im Kaufhaus 41

Kap. 8. Beim Einkaufen 48

Kap. 10. Small Talk-Thema – die Familie 59

Kap. 11. Die Wohnung 64

Kap. 12. Beim Tisch. Tischmanieren im Geschäftsleben. Die Modalverben 68

Kap. 13. Eine Geschäftsreise. Am Bahnhof 75

Kap. 14. Eine Geschäftsreise. Am Flughafen 81

Kap. 15. Auskunft auf der Straße 88

Kap. 16. Im Hotel 93

1.1. DIE EINFACHEN VOKALE (VOCALE SIMPLE)

Vocalele simple sunt cele cunoscute din limba română: a , e , i , o , u

1.1.1. DIE UMLAUTE (UMLAUT-URI)

Fenomen inexistent în limba română - dacă pe vocalele a, o şi u punem două puncte,

1.1.2. DIE DIPHTHONGE (DIFTONGI)

* Grupul de litere ie se citeşte ca un ‘ i’ lung.

1.2. DIE KONSONANTEN (CONSOANE)

k (c) – este semnul grafic german pentru sunetul ‘c’

y - (ü) - în cuvinte de origine greacă; ex. das Gymnasium (gümnazium) = gimnaziu

ch - (h) după vocalele a , o , u şi diftongul ‘au’

der – articol masculin -> substantivul va fi masculin

 În privinţa genurilor nu vă orientaţi după limba română, pentru că ceea ce în română

1.3. DAS PHONOLOGISCHE SYSTEM. LÄNGE DER

Vocala – lungă * vocală dublă

* dublarea consoanelor ‘k’ şi ‘z’ se face în felul următor

 În cazul consoanelor duble vocala antemergătoare este scurtă.

Se presupune că nu doriţi ca în loc de stellen (ştellăn) [a aşeza în poziţie verticală] să se

Armee - Arme wessen? - Wesen Bahn - bannen

Heer - Herr messen - lesen Kahn - kann

Meer - merken Kasse - Käse kam - Kamm

Moos - Most müssen - Gemüse Hahn - Hanne

lassen - lasen Vater - Gevatter

in - ihn hold - holen Höhle - Hölle

mit - mieten Mond - Mohn Möhre - Mönch

ritt - rieten Tonne - Ton mögen - möchte

wirr - wir, vier Wonne - wohne Köhler – Kölner

Donner - Donar König - könnt’ ich

Uhr - murren Mühle - Müll

pur - purren Tür - Türke

Wut - Wunsch Hügel - hübsch

super - Suppe Brühe - brüllen

vermuten - Mutter Kühe - Küche

2. De ce este atât de importantă pronunţia adecvată a cuvintelor în limba germană? Ce particularităţi

 Rezumatul acestei secţiuni:

der Name (nume) das Alter (vârsta)

die Herkunft (origine) das Hobby

 Angestellte einer Firma - Konversation

Herr Molten Guten Tag! Ist hier noch frei?

Nach dem Essen

Herr Müller Vielleicht treffen wir uns auch morgen.

der/die Angestellte = angajat die Produktion = producţie

die Mensa (Mensen) = cantină machen = a face

* Traducerea textului o găsiţi la sfârşitul cursului.

Grußformeln (Formule de salutare)

Guten Morgen! = bună dimineaţa! Auf Wiedersehen! = la revedere!

schlafen = a dormi bald = curând

2.1. UNTERNEHMENSORGANIGRAMM (ORGANIGRAMA ÎNTRE-