TEMA 3.

PERFORMANȚELE ENTITĂȚII PRIN SISTEME DE BUGETE

1. Delimitări generale aferente bugetării. Obiectivele bugetării.
2. Tipuri de bugete. Tehnici și metode de bugetare.
3. Conținutul gestiunii bugetare și elaborarea bugetului general. Analiza cantitativă în procesul elaborării bugetului.
4. Bugetele flexibile și efectuarea controlului bugetar.

1. DELIMITĂRI GENERALE AFERENTE BUGETĂRII. OBIECTIVELE BUGETĂRII

Bugetul este un document financiar, este un plan exprimat în valori monetare, pregătit și aprobat înaintea unei perioade
definite de timp și ilustrează venitul obținut și cheltuielile care trebuie să se efectueze, precum și capitalul angajat pentru
atingerea obiectivelor stabilite. Înscrierea în bugete a datelor rezultate în urma previziunilor constituie bugetarea. Bugetul se
construiește pe baza scopurilor și obiectivelor entității, a opiniei managerilor de la diferite nivele structural-ierarhice, a inter-
relațiilor dintre diferite departamente, a trecutului, a activităților prezente și viitoare și a resurselor și fondurilor financiare care
vor exista.
Obiectivele bugetării sunt:
 Planificarea operațiunilor ce asigură realizarea obiectivelor strategice ale entității;
 Coordonarea diverselor tipuri de activități ale diferitelor subdiviziuni. Coordonarea intereselor fiecărui lucrător și grupurilor
în întregime pe entitate;
 Stimularea conducătorilor de toate nivelurile în vederea atingerii scopurilor centrelor de responsabilitate;
 Controlul activității curente, asigurarea disciplinei prevăzute de plan;
 Evaluarea îndeplinirii planurilor de către centrele de responsabilitate și conducătorii lor;
 Instruirea managerilor și altor angajați din serviciile economico-financiare ale entității.

2. TIPURI DE BUGETE. TEHNICI ȘI METODE DE BUGETARE.

Bugetul poate fi elaborat utilizând abordarea de ,”sus în jos” sau de “jos în sus”.
a) Abordarea de ,,sus în jos” - managementul de vârf al entității implementează pe deplin procesul de bugetare cu
implicarea minimă a managerilor de departament.
b) Abordarea ,,de jos în sus” - la început, șefii diferitelor subdiviziuni (departamente, secții, servicii etc.) întocmesc
bugete pentru activitățile pentru care sunt responsabili. Apoi, bugetele sunt consecutiv generalizate și coordonate la
cel mai înalt nivel de management. Conducerea entității, în acest caz, este responsabilă de coordonarea procesului
bugetar și aprobarea bugetului general.
În dependență de sarcinile asumate deosebim următoarele tipuri de bugete:
- Centralizator sau general și particular;
- Static și flexibil
Bugetul general cuprinde toată activitatea entității. Scopul bugetului general constă în gruparea, însumarea bugetelor diferitor
subdiviziuni ale entității, denumite bugete particulare sau funcțional – operaționale și financiare.
Ca urmare a întocmirii bugetului general se creează documentele bugetare de bază:
- Bugetul bilanțului
- Bugetul de profit și pierdere
- Bugetul fluxului de numerar
Bugetul static - reprezintă bugetul, calculat pentru un nivel concret al activității economice a entității.
Bugetul flexibil - recunoaște comportamentul costurilor și modificările pe măsură ce se modifică volumul real al activității.
Bugetele flexibile pot fi utilizate în două moduri.
(a) La etapa de planificare. O entitate poate pregăti bugete flexibile la etapa de planificare pt diferite niveluri de
activitate
(b) Retrospectiv. La sfârșitul fiecărei luni (perioada de control) sau a anului, rezultatele care ar fi trebuit să fie atinse
având în vedere circumstanțele reale (bugetul flexibil) pot fi comparate cu rezultatele efective. Bugetele flexibile reprezintă un
factor esențial în controlul bugetar.
În timp ce bugetele statice sunt pregătite în avans în scopuri de planificare, bugetele flexibile sunt de obicei pregătite
retrospectiv, în scopuri de planificare.
Bugetele flexibile ar trebui utilizate pentru a arăta care ar trebui să fie costurile și veniturile în cazul nivelului real de activitate.
Un buget flexibil este un buget care se modifică, la modificarea volumului de activitate și a costurilor.

3. CONȚINUTUL GESTIUNII BUGETARE ȘI ELABORAREA BUGETULUI GENERAL. ANALIZA CANTITATIVĂ ÎN

PROCESUL ELABORĂRII BUGETULUI
Bugetul general conține două părți de bază:
 bugetul operațional
 bugetul financiar
Bugetul operațional, numit și curent sau periodic este stabilit anual. Un buget elaborat cere, de obicei, un efort considerabil și
poate fi văzut ca un plan financiar pentru noul an financiar. Bugetul operațional cuprinde bugetul de profit și pierdere care, la
rândul său, se formează în baza:
 bugetului vânzărilor,
 bugetului de producție,
 bugetului de achiziții și utilizare a materialelor,
 bugetului costurilor directe de materiale,
 bugetului costurilor cu personalul directe,
 bugetului costurilor indirecte de producție,
 bugetul costului producției finite
 bugetului costului de vânzări
 bugetul altor venituri din activitatea operațională
 bugetul cheltuielilor curente (712,713,714).
Bugetul financiar - plan în care se reflectă sursele previzionale de finanțare și utilizare a resurselor financiare. Acesta
cuprinde:
 Bugetul investițiilor capitale
 Bugetul fluxului de numerar
 Prognoza bilanțului.
Exemplul 1. Entitatea produce 2 tipuri de produse A și B. Prod A este fabricat în secția 1, iar B în secția 2. Mai jos sunt
prezentate costurile directe. Tabelul 1. Informație privind costurilor directe aferente fabricării produselor
Produsul A Cantitatea Preț pe unitate, lei Suma, lei
Materialul X 10 kg 1,80 18,00
Materialul Y 5 kg 4,00 20,00
Munca directă 10 ore 3,00 30,00
Total costuri directe 68,00
Produsul B
Materialul X 8 kg 1,8 14,40
Materialul Y 9 kg 4,00 36,00
Munca directă 15 ore 3,00 45,00
Total costuri directe 95,40

Tabelul 2. Bilanțul la 01. 01.20x1, lei

Active Pasive
Active imobilizate Capital propriu
Terenuri 42500 Capital social 300 000
Mijloace fixe 323 000 Profit nerepartizat 92 369
Amortizarea mijloacelor fixe 63 750 Total capital propriu 392 369
Valoarea contabilă a MF 259 250 Datorii curente
Total active imobilizate 301750 Datorii comerciale 62 200
Active circulante Total datorii curente 62 200
Materiale 47 300
Produse 24 769
Creanțe curente 72 250
Numerarul 8500
Total active circulante 152 819
Total active 454 569 Total pasiv 454 569

Tabelul 3. Informații suplimentare

Producția finită
Produsul A Produsul B
Vânzări planificate, unități 8500 1600
Prețul unitar, lei 100 140
Stoc la sf. planificat, unități 1870 90
Stoc la începutul perioadei planificat, unități 170 85
Materiale de bază
X Y
Stoc la începutul perioadei, kg 8500 8000
Stoc planificat la finele perioadei, kg 10200 1700
Costuri indirecte de producție
Secția 1 Secția 2
Coeficientul de repartizare a CIP variabile (la 1 oră a muncii directe) a:
materialelor auxiliare 0,30 0,20
muncii auxiliare 0,30 0,30
energiei electrice (variabile) 0,15 0,10
Reparația și deservirea mijloacelor fixe cu destinație de producție (costuri variabile) 0,05 0,10
CIP constante, lei
amortizarea 25 000 20 000
retribuirea personalului administrativ din subdiviziunile de producție 25 000 10 000
energia electrică 10 000 500
reparația și deservirea mijloacelor fixe cu destinație de producție 11 400 799
Se cere: de întocmit bugetul de profit și pierderi.
Rezolvare:
Bugetul vânzărilor – este un buget operațional care conține informații privind volumul planificat al vânzărilor în expresie
cantitativă, prețul și venitul așteptat de la fiecare tip de produse (mărfuri, servicii). Acest buget se întocmește în baza
rezultatelor prognozei vânzărilor.
Volumul vânzărilor = cantitatea unităților planificate x prețul unitar planificat
Tabelul 4. Bugetul vânzărilor
Produs Cantitatea, unități Preț de vânzare, lei Volumul vânzărilor (Venitul din vânzări), lei
e
A 8 500 100 850 000
B 1 600 140 224 000
Total 10 100 x 1 874 000
Bugetul de producție – se întocmește în expresie cantitativă. Scopul acestui buget îl constituie asigurarea volumului
producției care este suficient pentru satisfacerea cererii cumpărătorilor și crearea unui nivel al stocurilor de produse rațional
din punct de vedere economic.

Volumul producției = volumul vânzărilor + sold planificat la finele perioadei – sold planificat la începutul perioadei

(Spfinite inc. + VPF = VPV + Spfsf) – balanta productiei

S0+VPF=VPV+Ssf

Tabelul 5. Bugetul de producție

Produsul A, unități (secția 1) Produsul B, unități, (sec.2)
1.Vol. vânzări 8 500 1600
2.Ssf 1 870 90
3.Sin 170 85
4Volumul de producție (1 + 2-3) 10 200 1 605
Bugetul utilizării materialelor directe (sau bugetul CDM) este un buget care determină cantitatea și valoarea materiilor
prime și materialelor necesare pentru îndeplinirea programului de producție al perioadei bugetare. Valoarea acestor materiale
se determină, pornind de la volumul producției, consumul materialelor pe o unitate de produs și prețul unitar al materialelor:
Valoarea utilizării materialelor = Volumul producției x Consumul materialelor pe o unitate de produs în unități naturale
x Prețul unitar al materialului
Tabelul 6. Bugetul utilizării materialelor de bază (bugetul CDM)
Produsul A, unități (secția 1) Produsul B, unități, (sec.2) Total
kg lei kg lei kg lei
1 2 3 4 5 6=2+4 7=3+5
Vol. producție 10 200 1 605
Mat X 10 200*10kg=102 102 000*1,8=183 600 1 605*8kg=12 1280*1,8=23 11 489 206 712
000 840 112
Mat Y 10 200*5kg= 51 000 51 000*4=204 000 1 605*9kg=14 14445*4=65 65 445 261 780
445 445
Total CDM x 387 600 80 892 x 468 492

Bugetul de achiziții a materialelor – constă în determinarea cantității necesare de materiale achiziționate pentru a asigura
programul de producție și nivelul necesar al stocurilor.

Valoarea achiziției = achizițiile necesare x consumuri materiale pentru fiecare fel de material pe unitate de produs x
prețul unitar al materialelor

Tabelul 7. Bugetul de achiziții a materialelor de bază

Materialul X Materialul Y Total
1.Necesitatea de materiale pentru producție, kg 114 840 65 445 X
(tab. 6 col.6)
2.Stoc planificat la finele perioadei, kg. 10 200 1 700 X
(tab.3)
3.Stoc planificat la începutul perioadei, kg. 8 500 8 000 X
(tab.3)
4.Total achiziții, kg. (1+2-3) 116 540 59 145 X
5.Preț de achiziții, lei 1,80 4,00 X
6.Valoarea achiziției, lei (4 x 5) 209 772 236 580 446 352

Bugetul costurilor cu personalul directe – arată costul timpului de lucru necesar pentru fabricarea produselor în orele de
muncă și în valoare.

Costuri directe cu personalul = Volumul producției x costuri directe cu personalul pe o unitate de produs

Tabelul 8. Bugetul costurilor directe cu personalul

Produsul A, sec.1 Produsul B, sec.2 Total
1.Volumul de producție, un. 10 200 1 605 x
2.Numărul de ore necesare pentru fabricarea unității de 10 15 x
produs, ore (tab.1)
3.Total, ore (1 x2) 102 000 24 075 126 075
4.Tariful orar planificat, lei 3 3 X
5.Total costuri, lei (3x4) 306 000 72 225 378 225
6.Contribuțiile pentru asigurări sociale lei (18% + 6%) 73 440 17 334 90 774
7.Total costuri directe cu personalul, lei (5+6) 373 440 89 559 468 999

Bugetul CIP – arată pe subdiviziuni și în total suma CIP controlate și necontrolate de manageri. În plus, permite de a calcula
coeficientul de repartizare a CIP - informațiile necesară pentru a evalua stocurile și a determina costul vânzărilor.

Tabelul 9. Bugetul CIP

Secția 1 Secția 2 Total cost, lei
Coef de rep a Nr de Total, lei Coef de rep a CIP Nr de Total lei
CIP var, lei/ore om/ore variabil, lei/ore om/ore
CIP (variabile) x x x x x x x
Materiale auxiliare 0,30 102 000 30 600 0,20 24 075 4 815 35 415
Munca auxiliară 0,30 102 000 30 600 0,30 24 075 7 223,50 37 825
Energie 0,15 102 000 15 300 0,10 24 075 2 408 17 708
Reparație și deservire 0,05 102 000 5 100 0,10 24 075 2 408 7 508
Total CIP variabile X X 81 600 X X 16 854 38 454
CIP constante X X X X X X X
amortizarea X 25 000 X X 20 000 45 000
Retribuirea personalului administr. X X 25 000 X X 10 000 35 000
din subdiviziunile de prod.
Energia electrică X X 10 000 X X 500 10 500
Reparația și deservirea mijloacelor X X 11 400 X X 799 12 199
fixe cu destinație de producție
Total CIP constante X X 71 400 X X 31 299 102 699
CIP totale X X 153 000 X X 48 153 201 153
Baza de repartizare X X 102 000 X X 24 075 X
(om-ore)
Coeficientul planificat de X X 1,5 X X 2 X
repartizare, lei /om-ore

Bugetul costului producției fabricate – în acest buget sunt generalizate costurile totale într-un singur document și sunt
prezentate pe secții și în total.

Tabelul 10 Bugetul costului producției fabricate

Secția 1 Secția 2 Total
CDM (tab.6) 387 600 80 892 468 492
CPD (tab.8) 379 440 89 559 468 999
 CIP totale (tab.9) 153 000 48 153 201 153
Total costul producției 920 040 218 604 1 138 644

Bugetul stocurilor – determinarea valorii stocurilor este necesară pentru a stabili costul produselor fabricate și vândute,
precum și pentru a reflecta informațiile în bilanț. Pentru a evalua produsele finite, trebuie de calcula costul unitar al produsului.
Coeficientul de repartizare a CIP stabilită în tabelul 9, permite de a determina costul unitar de producție.

Tabelul 11 Costul unitar de producției

Produsul A, lei Produsul B, lei
Costuri directe (387 600 + 379 440) : 10 200 = 75,20 (80 892 + 89 559) : 1 605 = 106,20
CIP (1,5*10)=15 (2*15)=30
Total 90,20 136,20

Tabelul 12. Bugetul stocurilor la finele perioadei

cantitatea Preț pe unitate/cost unitar, lei Total lei
Materiale de bază
X 10 200 1,8 18 360
Y 1 700 4 6 800
Total X X 25 160
Produse finite
Produsul A 1 870 90,20 168 674
Produsul B 90 136,20 12 258
Total x x 180 932

Bugetul cheltuielilor de distribuire și administrative - reflectă nu numai cheltuielile legate direct de vânzări, ci și eforturile
companiei de a promova produsul pe piață. Bugetul cheltuielilor administrative reflectă așteptările conducerii cu privire la
volumul costurilor necesare pentru a susține funcționarea globală a întreprinderii.

Tabelul 13. Bugetul cheltuielilor curente

Suma, lei
Cheltuieli de distribuire:
Cheltuieli cu personalul comercial 18500
Cheltuieli de transportare 5500
Cheltuieli de publicitate 20 000
Alte cheltuieli de distribuire 15 000
Total cheltuieli de distribuire 59 000
Cheltuieli administrative
Cheltuieli cu personalul administrativ 7000
Cheltuieli aferente rechizițiilor 1000
Alte cheltuieli administrative 2000
Total cheltuieli administrative 10 000

Bugetul de profit și pierdere

Tabelul 14 Situația de profit și pierdere planificată

Suma, lei
Venituri din vânzări (tab.4) 1 074 000
Costul vânzărilor* 982 481
Profit brut 91 519 CV=Si+CDF-Sf
Ch. Distri (tab.13) 59 000 CV= 24 769 + 1 138 644 – 180 932 = 982 481
Ch. Admin (tab.13) 10 000
Profit operațional 22 519
Exemplul 2. În baza datelor de mai jos de elaborat bugetul general al entității. Sunt cunoscute următoarele date.
Tabelul 1. Bilanțul la începutul perioadei, lei
Active Suma, lei Pasive Suma, lei
Active imobilizate: Capital propriu:
Terenuri 20 000 Capital social 70 000
Mijloace fixe 100 000 Profit nerepartizat 7 054
Amortizarea (60 000) Total capital propriu 77 054
Valoarea contabilă a mijloacelor fixe 40 000
Total active imobilizate 60 000 Datorii curente:
Active circulante: Datorii comerciale 32 200
Materiale 474 Datorii față de buget 4 000
Produse finite 3280 Total datorii curente 36 200
Creanțe curente 39 500
Numerarul 10 000
Total active circulante 23254
Total active 113254 Total pasive 113254

Tabelul 2.
Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4
Vânzări planificate, unități 900 850 950 900
Preț unitar, lei 80 80 80 80
 Costul unitar în anul precedent a constituit 41 lei.
 Stocul produselor finite la finele perioadei se planifică la nivel de 10% din vânzările trimestrului următor.
 Stocul dorit al producției finite la finele trimestrului 4 este de 100 unități
 Stocurile produselor finite la începutul perioadei coincide cu stocurile de la finele perioadei precedente.
Tabelul 3.
Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4
Necesarul de materiale pentru unitate 3 3 3 3
de producție, unități
Preț unitar, lei 2 2 2 2
 Stocul dorit de materiale la finele perioadei trebuie să fie de 10% din necesitatea materialelor pentru producere din
trimestrul următor.
 Stocul de materiale la începutul perioadei este egal cu cel de la finele perioadei.
  Stocul dorit de materiale în trimestrul 4 este de 250 unități.
Tabelul 4.
Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4
Munca directă, ore 5 5 5 5
Tariful orar, lei 5 5 5 5
Coeficientul de repartizare a CIP var, lei 2 2 2 2
CIP constante (inclusiv amortizarea) 6000 6000 6000 6000
Din care amortizarea, lei 3250 3250 3250 3250
Cheltuieli curente variabile pe unitare, lei 4 4 4 4
Cheltuieli curente constante, lei 11000 11000 11000 11000
 În trimestrul curent vânzările sunt achitate la nivel de 70% din vânzări;
 În următorul trimestru după livrare sunt achitate 27% din vânzări;
 3% din vânzări constituie creanță problematică care va putea fi încasată în anul viitor;
 se consideră că în trimestrul curent achizițiile sunt achitate la nivel de 50% din valoarea materialelor procurate;
 în trimestrul viitor vor fi achitate încă 50%;
 bugetul costurilor directe cu personalul și bugetul CIP sunt achitate în momentul apariției acestora;
 în primul trimestru entitatea planifică să procure utilaj în valoare de 44 500 lei
 Volumul de vânzări în luna decembrie a anului precedent (fără TVA) a constituit 35 185 lei
 În trimestrul I a anului curent se stinge datoria față de furnizori pentru luna decembrie a anului precedent 4 400 lei.
Se cere: de întocmit bugetul general al entității.
Rezolvare:

Tabelul 5. Bugetul vânzărilor

Indicatori T1 T2 T3 T4 Total
1. Volumul de vânzări, unități (tab.2) 900 850 250 900 3 600
2. Preț unitar, lei 80 80 80 80 X
3. Venitul din vânzări (1 x2) 72 000 68 000 76 000 72 000 288 000

Tabelul 6. Bugetul producției fabricate

Indicatori T1 T2 T3 T4 Total
Volumul de vânzări, unități 900 850 95- 900 X
Stoc de produse la sfârș. Perioadei (nota (850+10%) (950+10%) 90 100 X
2) =85 =95
Stoc de produse la încep. Per. 80 85 95 90 X
Vol. de producție (1 +2-3) 905 860 945 910 3 620

Tabelul 7. Calculul costului unitar al producției

Preț unitar, lei Cantitatea Cost unitar, lei
CDM 2 3 6
CPD 5 5 25
CIPv 2 5 10
Total x x 41

Tabelul 8. Bugetul CDM și achiziției

Indicatori T1 T2 T3 T4 Total
1.Volumul de producție, unități 905 860 845 910 3 620
2.Norma de materiale pe unitate, unități 3 3 3 3 X
3.Necesarul de materiale, unități (1x2) 2 715 2 580 2 835 2 730 10 860
4.Preț unitar al materialului, lei 2 2 2 2 X
5.CDM, lei (3x4) 5 430 5 100 5 670 5 460 21 720
6.Stoc dorit de materiale la finele perioadei, 2580*10% 5 670*10% 5 460*10%= X
unități =258 =567 546
250
567:2=284 546:2=273
7.Stoc de materiale la înc. perioadei 474:2 258 284 273 X
=237
8.Total achiziții de materiale, unități (3+6-7) 2 736 2 606 2 824 2 707 10 873
9.Preț de achiziții, lei 2 2 2 2 X
10. Valoarea achiziției, lei (8x9) 5 472 5 212 5 648 5 414 21 746

Tabelul 9. Bugetul costurilor cu personalul directe

Indicatori T1 T2 T3 T4 Total
1.Volumul de producție, unități 905 860 945 910 3 620
2.Manopera, ore 5 5 5 5 X
3.Total număr de om-ore (1x2) 4 525 4 300 4 725 4 550 18 100
4.Tarif orar, lei 5 5 5 5 X
5.CPD, lei (3x4) 22 625 21 500 23 625 22 750 20 500
6.Contribuții pentru asigurări sociale (18% +6% ) 5 430 5 160 5 670 5 460 21 720
7.Cotal CPD, lei (5+6) 28 055 26 660 29 299 28 210 112 220

Tabelul 10. Bugetul CIP

Indicatori T1 T2 T3 T4 Total
1.Total număr de om-ore (tab.9 rd.3) 4 525 4 300 4 725 4 550 18 100
2.Cota CIP variabil, lei ( tab.4) 2 2 2 2 X
3.CIPVariabil, lei (1x2) 9 050 8 600 9 450 9 100 36 200
4.CIPConstante, lei (tab.4) 6 000 6 000 6 000 6 000 24 000
5.Total CIP (3+4) 15 050 14 600 15 450 15 100 60 200
Inclusiv amortizarea 3 250 3 250 3 250 3 250 15 000

Tabelul 11. Bugetul stocurilor la finele perioadei

Stoc în unități Preț/cost unitar, lei Valoarea stocului, lei
Materiale 250 2 500
Produse finite 100 41 4 100
Total x x 4 600
Tabelul 12. Bugetul cheltuielilor curente (de distribuire și administrative)
T1 T2 T3 T4 Total
1.Volumul de vânzări, unități 900 850 950 900 3 600
2.Cheltuieli curente variabile unitare, lei 4 4 4 4 X
3.Cheltuieli curente variabile totale, lei (1x2) 3 600 3 400 3 800 3 600 14 400
4.Cheltuieli curente contante, lei 11 000 11 000 11 000 11 000 44 000
5.Total cheltuieli curente, lei (3+4) 14 600 14 400 14 800 14 600 58 400

Tabelul 13. Bugetul Costului de vânzări

Suma, lei
1.CDM (tab.8) 21 720
2CPD (tab.9) 112 220
3CIP (tab.10) 60 200
4Costul de producție ( 1+2+3) 194 140
5Sprodus la inc (bilanț) 3 280
6S prod la sf 4 100
7Total CV ( 4 +5 -6) 193 320

Tabelul 14. Bugetul situației de profit și pierdere

Suma, lei
VV
CV
PB
Ch. curente
Profit operat
Ch. Impoz. Pe venit (12% x 36 280)
PN

Tabelul 15. Bugetul încasărilor din vânzări, lei

Indicatori Luna XII AP T1 T2 T3 T4 Total
1.Venit din vânzari (fara
TVA)
2. Incasari:
70% - în trimestru curent
27% în trimestru următor
3. Total incasări
4.Incasări cu TVA
(rd.3 x 1,2) = (rd.3 + rd.5)
5.TVA , 20%

Tabelul 16. Bugetul plăților furnizorilor

Indicatorii Luna XII,AP T1 T2 T3 T4 Total
Total achiziții fără TVA
(tab.8)
Achizitii cu TVA
Plata furnizorilor:
50% - in trim curent
50% - in urmatorul trim
Total plăți furnizorilor

Tabelul 18.Bugetul fluxului de numerar

T1 T2 T3 T4 Total
Activitatea operațională
Incasări din vânzări
Plăți pentru stocuri și servicii procurate
Plați către angajați și organele de
asigurare socială
Plata impozitului pe venit
Alte plăți
- CIP (fara amortizare)
- Cheltuieli curente
Fluxul net din activitatea operațională
Activitatea de investiții
Plăți aferente intrării imobilizărilor
corporale (procurarea utilajului)
Total flux net din AI
Total flux net
Soldul inițial al numerarului
Soldul final al numerarului

Tabelul 19. Bugetul bilanțului

Activ La înc. per La sf. per Pasiv La înc. per La sf. per
Active imob.: CP:
Terenuri CS
Mijloace fixe Profit nerepartizat
Amortizarea PN al per. de gestiune
Valoarea contabilă a MF Total CP
Total active imobilizate Datorii curente:
Active circulante: Datorii comerciale
Materiale Datorii fata de buget
Produse finite
Creanțe curente
Numerarul
Total active circulante Total datorii curente
Total active Total pasive
Calcule:
CARACTERISTICA ABATERILOR ÎN RAPORT CU BUGETUL STATIC
O abatere în raport cu bugetul static este diferența dintre rezultat efectiv și nivelul bugetat corespunzător al acestuia din
bugetul static.
Informațiile aferente obținute ajută managerilor să înțeleagă mai bine performanțele anterioare și să planifice mai bine
performanțele viitoare.

Formulele de calcul a abaterilor se prezintă astfel:

Prețul efectiv Prețul bugetat Cantitatea

Abatere de preț = (al factorilor - al factorilor ) x efectivă de factori
de producție de producție de producție

Cantitatea Cantitatea bugetată de Prețul bugetat

Abatere de eficiență =( efectivă de factori - factori de producție ) x al factorilor
de producție aferentă producției efective de producție

Abaterile de preț reflectă diferența dintre prețul efectiv al unui factor de producție și prețul bugetat.
Abaterile de eficiență reflectă diferența dintre cantitatea efectivă a unui factor de producție și cantitatea bugetată.
Analiza abaterii de la bugetul static va fi ilustrată în întrebarea 4.

3. BUGETELE FLEXIBILE ȘI EFECTUAREA CONTROLULUI BUGETAR

Un buget flexibil calculează veniturile și costurile bugetare în baza nivelului efectiv de producție obținut în perioada bugetară,
și este întocmit la sfârșitul perioadei, când nivelul efectiv al producției este cunoscut; pe când un buget static este elaborat la
începutul perioadei bugetare, în baza nivelului de producție planificat pentru acea perioadă.

Bugetele flexibile ar trebui utilizate pentru a arăta ce costuri și venituri ar fi trebuit să fie pentru nivelul real de activitate. Un
buget flexibil este un buget care se modifică prin recunoașterea diferitelor modele de comportament de costuri, modificări ca
volum de activitate (de ieșire și de vânzări).

Pregătirea unui buget flexibil:

1. determinarea modelelor comportamentului de cost, ceea ce înseamnă să se decidă dacă costurile sunt fixe, variabile sau
semi-variabile.
2. separarea unui cost total în costurile sale fixe și în elemente de cost variabil.
Pentru aceasta se utilizează metoda high / low (sau înalt-jos sau maxim-minim), care prevede respectarea următorilor pași.
3. Examinarea costurilor în perioadele anterioare.
- Se selectează perioada cu cel mai înalt nivel de activitate
- Se selectează perioada cu cel mai scăzut nivel de activitate
4. Dacă inflația face dificilă compararea costurilor, trebuie de ale ajusta prin indexarea lor.
5. Stabilirea:
- Costului total la un nivel ridicat de activitate
- Costului total la nivel scăzut de activitate
- Unităților totale la un nivel ridicat de activitate
- Unităților totale la nivel scăzut de activitate
6. Se determină costul variabil unitar prin relația:
Cost variabil Costul total la nivel de activitate ridicat - Cost total la nivel scăzut de activitate
pe unitate = Unități totale cu nivel ridicat de activitate - Unități totale cu nivel scăzut de activitate
7. Se determină costurile fixe:
Cost fix = Cost total la nivel – (Unități totale cu nivel x Cost variabil pe unitate)
înalt de activitate ridicat de activitate

Exemplul 3. Un departament dintr-o entitate dorește să divizeze costurile totale într-o perioadă în variabile și fixe. Următoarele
date au fost înregistrate.
Luna Nivelul activității (X) Cost, lei
01 1 600 28 200
02 2300 29 600
03 1900 28 800
04 1800 28 600
05 1500 28 000
06 1700 28 400
Se cere: De a diviza costurile totale în variabile și fixe.

Răspuns:
Cost total cel mai inalt –
Cost total cel mai jos –
Cel mai inal nivel de activitate –
Cel mai scăzut nivel de activitate –

Cost variabil Costul total la nivel de activitate ridicat - Cost total la nivel scăzut de activitate
pe unitate = Unități totale cu nivel ridicat de activitate - Unități totale cu nivel scăzut de activitate

Costul fix = Cost total la nivel – (Unități totale cu nivel x Cost variabil pe unitate)
înalt de activitate ridicat de activitate
La întocmirea unui buget flexibil este necesar:

Exemplul 4. Elaborarea bugetului flexibil

1. O entitate planifică să producă și realizeze articolul A pentru 10 lei/bucată.
2. În bugetul static este prevăzut fabricarea și realizarea a 120 000 bucăți.
3. Costurile variabile bugetate sunt de 6 lei/bucată.
4. Costurile variabile efective sunt de 6,5 lei/bucată.
4. Costurile fixe bugetate și efective sunt de 300 000 lei.
5. Efectiv s-au produs 100 000 bucăți și s-au vândut la un preț de 9,75 lei/bucată.

Contabilul elaborează bugetul flexibil în următorii trei pași:

Pasul 1. Identificarea cantității efectiv produse. Entitatea a produs și vândut în perioada raportată

Pasul 2. Calculul veniturilor din bugetul flexibil pe baza prețului de vânzare bugetat și a cantității efectiv produse.

Venituri în bugetul flexibil = Qef X P bstatic =

Pasul 3. Calculul costurilor din bugetul flexibil pe baza costului variabil bugetat pe unitate de produs, a cantității efectiv produse
și a costurilor fixe bugetate.

Costuri variabile în bugetul flexibil=

Costuri fixe (constante) în bugetul flexibil =
Total costuri în bugetul flexibil

Controlul bugetar este un proces de comparare a datelor efective cu cele bugetare, analiza abaterilor și introducerea
corectărilor corespunzătoare atât în buget, cât și în activitatea întreprinderii.
Abaterile de la buget pot fi atât favorabile (pozitive), cât și nefavorabile (negative).

Analiza abaterilor bugetului static de la rezultatele efective

Nr. Indicatori Bugetul Rezultate
static efective
1. Unități vândute
2. Venituri din vânzări
3. Costuri variabile
4. Costuri fixe
5. Profit operațional
(2-3-4)

∆ Profitului operațional =

Analiza abaterilor detaliate ale bugetului static

Nr. Indicatori Bugetul Abateri în raport cu Rezultate
static rezultatele efective efective
1 2 3 4= 5-3 5
1. Unități vândute
2. Venituri din vânzări
3. Costuri variabile
4. Costuri fixe
5. Profit operațional

Exemplul 5. (continuare a exemplului 4) Următorul buget flexibil cuprinde o serie de volume operaționale de la 100 000
la 140 000 de unități: este prezentată atât folosirea adecvată cât și cea neadecvată a bugetului dat.
Analiza abaterilor în raport cu bugetul flexibil
Preț/Cost unitate Bugetul flexibil pentru diferite cantități ale Rezultate
Nr. Indicatori Buget Efectiv producției fabricate și vândute (Qef x efective
P/CV bug.static) pentru
100 000
(Qef X
P/CV ef)

1. Venituri
2. Costuri variabile
3. Costuri fixe
4. Cost total(2+3)
5. Profit operațional
(1-4)
6. Abatere - buget flexibil (120 000) față de efectiv
(nefavorabilă) neadecvată
7. Abatere – buget flexibil (100 000) față de efectiv
(nefavorabilă) adecvată
Următorul pas pe care îl face contabilul se referă la prezentarea bugetului flexibil, bugetului static, precum și a rezultatelor
efective. Ulterior se compară rezultatele efective cu bugetul flexibil și bugetul static și ca rezultat se produce detalierea
abaterilor, precum și identificarea celor care apar ca rezultat al modificării volumului și costurilor, și anume:
 abateri de preț, și
 abateri de volum (cantitative).

Analiza abaterilor bugetului flexibil în dependență de tip

Nr. Indicatori Bugetul Abateri de Bugetul Abateri de Rezultate
static volum flexibil preț efective
1 2 3 4=5-3 5 6=7-5 7
1. Unități produse și vândute
2. Venituri
3. Costuri variabile
4. Costuri constante
5. Profit operațional

Exemplul 6. Elaborarea bugetului flexibil și analiza abaterilor

Se cere:
(a) Pregătiți un buget pentru 202X pentru costurile directe cu personalul și cheltuielile administrative ale unui departament de
producție, flexibile la nivelurile de activitate de 80%, 90% și 100%, utilizând informațiile enumerate mai jos.
 Tariful orar a forței de muncă directe este de așteptat să fie de 3,75 lei
 100% activitate reprezintă 60.000 de ore de muncă directe.
 Costuri variabile
- Costul forței de muncă indirectă este de 0,75 lei pe oră de muncă directă
- Materiale consumabile 0.375 lei pe oră de muncă directă
 Cheltuielile curente constituie (Cantină și alte servicii de asistență socială) 6% din costurile forței de muncă directe
și indirecte
 se așteaptă ca costurile semi-variabile să se refere la orele de muncă directe în același mod ca și în ultimii cinci
ani.
Anii Orele de muncă directe Costuri Semi variabile
20x1 64000 20800
20x2 59000 19800
20x3 53000 18600
20x4 49000 17800
20x5 40000 estimative 16000 estimative

 costuri fixe lei

Amortizarea - 18.000
Întreținere -10.000
Asigurarea - 4.000
Impozite și taxe -15.000
Salariile de gestionare -25.000
Total 72 000
 Inflația trebuie ignorată.
(b) Calculați costul flexibil bugetar pentru 202X, presupunând că se lucrează 57.000 de ore de muncă directe.
Rezolvare:
Bugetul flexibil la diverse niveluri de activitate

Munca directă, mii lei

Alte costuri variabile:
Munca indirectă mii lei
Materiale consumabile, mii lei
Cantină etc., mii lei
6% x (3,75 + 0,75) = 0,27
Costuri totale variabile (5,145 lei pe
oră =3,75 + 0,75 + 0,375 + 0,27 ) mii lei
Costuri semi-variabile, mii lei (W)
Costuri fixe, lei:
Amortizarea
Întreținere
Asigurare
Impozite și taxe
Salariile de administrare
Costuri flexibile bugetate, mii lei

Cost variabil Costul total la nivel de activitate ridicat - Cost total la nivel scăzut de activitate
pe unitate = Unități totale cu nivel ridicat de activitate - Unități totale cu nivel scăzut de activitate
=

Costul fix = Cost total la nivel – (Unități totale cu nivel x Cost variabil pe unitate)
înalt de activitate ridicat de activitate

=
Costuri semivariabile (cossturi totale):
60 000 ore totale =
54 000 ore totale =
48 000 ore totale =
 c) Cost flefibil pentru 57 000 ore
Cost variabil:
Costuri semivariabile:
Costuri fixe
Total

Exemplul 7. Rezultatele bugetare și efective ale entității XXX pentru luna septembrie au fost următoarele. Compania utilizează
un sistem de calculare a costurilor marginale. Nu au existat stocuri la începutul și sfârșitul perioadei.
Buget static Rezultate reale
Vânzări și producție 1000 unități 700 unități
Vânzări, lei 20 000 14 200
Cost variabil al vânzărilor:
- Materiale directe 8 000 5 200
- Munca directă 4 000 3 100
- Costuri indirecte 2 000 1 500
Marja de contribuție 6 000 4 400
Costuri fixe 5 000 5 400
Profit (pierdere) 1000 (1000)

Se cere:
De pregătit un buget care va fi util pentru efectuarea controlul gestionării.

Rezilvare
Trebuie să pregătit un buget flexibil pentru 700 de unități.
Buget static Buget flexibil Date efective Abaterea
1000 unitati Pe unitate 700 unitati 700 unitati
1 2 3 4 5 6= 5 - 2
Vânzări, lei
Costuri variabile:
CDM
CPD
CIP variabile
Total costuri variabile
Marja de contribuție
Costuri fixe
Profit/pierderi