VIOLENȚA DOMESTICĂ

Specializarea – Asistență Socială

Nume seminar – Politici Sociale
Titular seminar – Asist. Stud. Drd. Victor Stoica
Studentă – Maftei Andreea – Mădălina
Grupa IV
 cuprins
1. Definirea violenței domestice – cauze
2. Abuzul în familie – consecințe
3. Tipuri de abuz
4. Comportamentele agresorilor și al victimelor
5. Politici – legea nr. 217 din 22 mai 2003
6. Proiect – PNPVVD
7. Programul „Șansa la o nouă viață”
8. Concluzii
9. Web bibliografie
 VIOLENȚA DOMESTICĂ

este o infracțiune omniprezentă, care pune viața în

pericol, care afectează milioane de persoane din lume,
indiferent de vârstă, statut economic, rasă, orientare
sexuală, identitate de gen, religie, abilități sau nivel de
educație.

CAUZELE VIOLENȚEI

 Consumul de alcool în mod frecvent

 Traume din copilărie
 Gelozia partenerilor
 Infidelitatea partenerilor
 Existența unor dificultăți care vulnerabilizează
cuplul (sărăcia, lipsa locului de muncă,
dependențe)
 Educația
 Violența în familie este destul de răspândită în
țara noastră și cu atât mai importantă devine nevoia
de educație, de protecție acordată persoanelor
vulnerabile, de schimbare și ieșire din neputință sau
nepăsare. Copiii sunt grav afectați, trauma devine o
moștenire de familie, iar sprijinul pe care îl oferim
este, uneori, prea mic.
Abuzul în familie
Familia de origine: o familie în care se
manifestă violența devine focar de răspândire a
violenței, copilul devenit adult va perpeptua acest
model. Unul dintre efectele majore ale violenței
asupra copiilor este riscul ca aceștia să devină la
rândul lor abuzatori.
Factori care agravează violența în familie
Se spune că adulții ajunși abuzatori au fost copiii
cei mai abuzați. La baza unor astfel de
comportamente stă, de regulă, trauma, dar aceasta
nu servește niciodată drept „justificare” sau
îndreptățire pentru un astfel de comportament.
România ocupă un loc fruntaș în Uniune
Europeană în ceea ce privește violența
domestică: la fiecare 30 de secunde o femeie este
bătută, iar 3 din 10 femei au fost agresate fizic sau
psihic începând cu vârsta de 15 ani.
 Consecințele violenței în familie
Violența conjugală are multiple urmări care nu sunt neapărat legate de rănile
fizice. Persoanele abuzate repetat experimentează frica, rușinea, tristețea, neputința.
Sunt afectate diferite elemente ale vieții și pot apărea simultan efecte precum:
tulburările anxioase și depresive, stres post-traumatic complex, tulburări de somn ,
pierdere de memorie , probleme de concentrare , dureri cronice și boli de
somatizare, precaritate financiară ,probleme legate de dependență, idei suicidare
,sindromul Stockholm (victima care este amenințată, izolată și fără scăpare, percepe
abuzatorul ca sursă de bunătate)
 Abuzul fizic Suferința de abuz este una dintre cele
mai grave experiențe prin care poate
Abuz verbal,
Bullying emoțional sau trece o ființă umană, deoarece
psihologic
victimele acestor acte pot suferi nu
numai consecințe la nivel fizic, ci
consecințele psihologice pentru ele
pot fi devastatoare și pot dura mult
timp, chiar și o viață.
Abuzul asupra
Abuzul sexual
copiilor

TIPURI DE ABUZ

Mobbing Abuzul digital

Abuzul Abuzul
instituționalizat economic
 Abuzul verbal, emoțional sau psihologic - în
cazul abuzului psihologic nu există contact fizic,
cu toate acestea, consecințele pot fi mai durabile
decât cele produse prin împingere sau lovire.
Poate apărea împreună cu abuzul fizic și se
caracterizează prin a fi un tip de violență
emoțională în care sunt utilizate aceste
comportamente, printre altele: șantaj emoțional
și manipulare, critică constantă, fapte de jenă în
public, se împiedică victima să vorbească cu
membrii familiei.

Abuzul fizic - este un tip de abuz

în care există mai mult decât cuvinte,
adică există violență fizică. Prin
urmare, acest abuz produce de obicei
o vătămare fizică, produsul unei
pedepse unice sau repetate, care
poate varia în mărime sau intensitate.
 Bullyingul - Se referă atât la
abuzul fizic, cât și la cel psihologic
care au loc în mediul școlar.
Vulnerabilitatea persoanelor care
suferă de hărțuire și durerea pe
care o simt este atât de mare încât
pot să se sinucidă în cele mai
extreme cazuri, întrucât copilul are,
în plus, obligația de a merge
constant la școală, expunându-se la
rele tratamente.

Mobbing-ul este un fenomen

practic identic cu agresiunea, cu
diferența că apare la locul de
muncă. are drept scop forțarea
unei demisii de la serviciu,
deoarece concedierea persoanei
abuzate ar cauza probleme cu
legea
 Abuz digital sau intimidare cibernetică
O formă modernă de abuz este agresiunea cibernetică. Acest
tip de abuz este mai frecvent în adolescență și are loc prin lumea
digitală și pe social media. (agresorul trimite victimei e-mailuri
negative, insultante sau chiar amenințătoare)

Abuzul instituțional
Nu numai că oamenii pot abuza de alte persoane, dar și Instituțiile,
atât publice, cât și private, pot, prin legi, reglementări, proceduri sau
acțiuni, provoacă abuz, neglijare și disconfort indivizilor sau grupurilor de
indivizi .

Abuzul economic
Maltratarea sau abuzul este un model de comportament folosit pentru a
câștiga și menține puterea și controlul. Acesta poate fi produs în mai multe
moduri. Unul dintre ele este abuzul economic, care poate apărea cu orice
persoană, dar mai ales cu un partener sau o persoană în vârstă. De exemplu, în
cadrul cuplului, atunci când unul dintre cei doi membri cheltuiește banii celuilalt
membru sau îi face imposibil să folosească propria sa putere de cumpărare.
 Violența devine o succesiune de
comportamente care o dată instalate devin
previzibile. Această buclă infinită se
împarte în patru faze care se regăsesc atât
în comportamentul agresorului cât și în
cel al victimei.

Violența în familie este un ciclu

ce se repetă, iar acest lucru a fost obervat
de psihologie american Leonor Walker
(1979)
COMPORTAMENTELE Faza 1- tensiunea, agresorul are
AGRESORILOR accese de furie, amenință pe
celălalt și pedepsește prin tăcere.

Faza 2- agresiunea, pentru că nu

obține ce își dorește, agresorul
rănește verbal, fizic, sexual,
psihologic sau economic.

Faza 3 – justificarea, agresorul

își găsește scuze pentru a-și
justifica comportamentul.

Faza 4: împăcarea, „luna de miere”:

agresorul își cere iertare și devine afectuos,
promite că se va schimba. După o perioadă
ciclul se reia și se trece din nou la Faza 1
 victimei Comportamentele

Faza 1: tensiunea: victima se simte

Faza 3: justificarea: victima încearcă
neliniștită, încearcă să amelioreze
să înțeleagă explicațiile și să ajute
climatul și este atentă la gesturile și
agresorul să se schimbe, se
comportamentele sale.
îndoiește de propriile percepții și se
simte responsabilă de situație.
Faza 2: agresiunea: victima se simte
umilită, tristă și are sentimentul că
Faza 4: împăcarea, „luna de miere”:
situația este nedreaptă, că celălalt
victima îi dă o șansă agresorului, îl
obține întotdeauna ceea ce își
ajută, observă eforturile și crede că
propune.
acesta își va schimba obiceiurile.
 LEGEA nr. 217 din
22 mai 2003 pentru
prevenirea și
combaterea
violenței domestice
Ocrotirea și sprijinirea familiei, dezvoltarea și consolidarea
solidarității familiale, bazată pe prietenie, afecțiune și
întrajutorare morală și materială a membrilor familiei, constituie
un obiectiv de interes național.

Serviciile sociale pentru prevenirea

Prevenirea și combaterea violenței domestice fac parte din
și combaterea violenței domestice pot fi
politica integrată de ocrotire și sprijinire a familiei și reprezintă o
organizate în regim rezidențial, în regim
importantă problemă de sănătate publică.
de zi sau cu program continuu, cu sau
fără personalitate juridică, de interes
local sau județean.
Serviciile sociale pentru prevenirea
și combaterea violenței domestice Statul român, prin autoritățile competente, elaborează și
organizate în regim rezidențial, destinate implementează politici și programe destinate prevenirii și
victimelor violenței domestice, cu combaterii violenței domestice, precum și protecției victimelor
găzduire pe perioadă determinată, sunt: violenței domestice.
centre de primire în regim de urgență;
centre de recuperare; locuințe protejate.
 Reglementează asigurarea protecției și a măsurilor de sprijin în
vederea integrării/reintegrării socio-profesionale pentru victimele
violenței domestice care se află în situație de risc ca urmare a unor
fapte de violență domestică care au fost înregistrate în mod repetat,
deși au beneficiat anterior de aplicarea unor diferite măsuri de
protecție prevăzute de lege.

Programul național de Obiectul PNPVVD îl constituie stabilirea cadrului instituțional și

protecție a victimelor procedural de coordonare necesar pentru realizarea măsurilor
violenței domestice, integrate de protecție și de sprijin în vederea integrării/reintegrării
(PNPVVD) socioprofesionale pentru victimele violenței domestice prin
intermediul rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate
destinate victimelor violenței domestice.

Crearea și derularea PNPVVD, precum și crearea și organizarea

rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate
victimelor violenței domestice se realizează în coordonarea
metodologică a Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între
Femei și Bărbați, care se desemnează ca Punct național de
coordonare.
 Fenomenul violenței în familie, din păcate este des întâlnit în numeroase familii din țara
noastră. Efectele pe care le produce sunt devastatoare pentru victime, cauzând probleme grave, Concluzii
cum ar fi: neîncredere în propria persoană, despresie, atacuri de panică, izolare, etc.

Tipul de abuz cu consecințe negative asupra sănătății fizice și mintale, este

abuzul asupra copiilor. Dovezile sugerează și faptul că întreaga societate poate fi
vătămată atunci când copiii suferă în acest mod. În consecință, această problemă
trebuie tratată atât din perspectivă socio-economică cât și morală.

Rapoartele naționale indică faptul că copiii din națiunile bogate cât și cele în
curs de dezvoltare deopotrivă pot să sufere de abuz. Cu toate acestea, se pot lua
măsuri pentru a preveni violența împotriva copiilor și, astfel, nu trebuie niciodată
considerată „inevitabilă”.
 Pentru a opri acest fenomen ar trebui să fie introdusă
educația de gen în școli, experții în domeniu vorbesc și de o
educație la nivelul întregii populații, pentru a înțelege că
violența nu are loc doar în mediul rural, că victime nu sunt
doar femei cu un nivel scăzut al educației sau că violență
domestică nu e doar atunci când apar răni fizice.

Pe lângă autoritățile statului, un rol în prevenirea și combaterea

violenței domestice îl pot avea și cei din cercul apropiat
victimei.

Spre deosebire de alte domenii sociale, violența domestică

a ajuns să fie atât de frecventă și de minimalizată, încât este
necesară o sensibilizare a tuturor actorilor care intră în contact
direct cu victimele, pentru a crea o plasă de siguranță de care
ele au nevoie.
PROGRAMUL „ȘANSA LA O
NOUĂ VIAȚĂ”

Natura Programul
privește victimele
abuzurilor, atât fizice,
verbale, emoționale,
financiare și digitale, care Obiectivele programului
își doresc să își înceapă o Servicii oferite
Victimele să își recapete
viață nouă prin Consiliere psihologică și terapie
încrederea de sine, să
descoperirea de sine. pentru depășirea traumelor Recompensa oferită
reușească integrarea pe
suferite, asistență medicală, – încercarea de a
piața muncii și să dezvolte
adăpost, asigurarea meselor de asigura un loc de
deprinderi pentru o viață
bază, obiectelor de igienă, muncă în demeniul
independentă
securitate /siguranță, programe ales de fiecare
de integrare, ateliere de lucru beneficiar.
pentru pregătirea și integrarea
pe piața muncii.
 WEB BIBLIOGRAFIE

 https://www.politiaromana.ro/ro/prevenire/violenta-domestica/cauzele-violentei-domestice
 https://ro.warbletoncouncil.org/tipos-de-maltrato
 https://apfr.ro/tipuri-de-abuz/
 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/
 http://sgglegis.gov.ro/legislativ/docs/2019/06/qmz8r7ctvny936kgwp21.pdf
 https://www.suntparinte.ro/7-tipuri-de-abuz-domestic
 https://anes.gov.ro/legislatie-nationala-violenta-domestica/
 https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/protectie/protectie-impotriva-violentei