Disciplina: Drept civil.

Partea generală
An universitar: 2022-2023
Săptămâna: 17-23 octombrie

Fișa seminar – 4 –

I. Rezolvați următoarele subiecte tip grilă, știind că pot avea una, două, trei sau nicio
variantă de răspuns corectă.

1. A și B, soți, au dobândit un teren în județul Iași, pe strada Ion Nistor. A a contribuit

cu suma de 25.000 euro la dobândirea bunului, iar B cu suma de 75.000 euro. Pe baza situației de
fapt, se poate afirma că:
a. A deține o cotă de 1/4 din dreptul de proprietate asupra terenului, anterior
partajului;
b. B deține o cotă de 3/4 din dreptul de proprietate asupra terenului, anterior
partajului;
c. partea fiecăruia se va determina abia la partaj;

2. În cazul unui raport care are în conținutul său un drept subiectiv civil real, cum ar
fi dreptul de proprietate:
a. subiectul pasiv se poate schimba;
b. subiectul activ se poate schimba prin tradițiune;
c. subiectul activ se poate schimba prin ocupațiune, cu privire la bunuri pierdute de
o persoană pe stradă;

3. Cesiunea de creanță:
a. Presupune participarea debitorului la acordul dintre cedent și cesionar;
b. Este un mod de schimbare a subiectului activ al raportului obligațional, la fel ca
preluarea de datorie;
c. Constituie o modalitate de schimbare a creditorului unui raport juridic civil;

4. Coproprietatea:
a. Poate exista sub forma coproprietății forțate;
b. Obișnuită presupune mai mulți titulari ai dreptului de proprietate care își
exercită prerogativele asupra unui bun sau mai multor bunuri determinate, fiecare având
o cotă ideală și abstractă din dreptul de proprietate;
c. Obișnuită nu se diferențiază în niciun fel de indiviziune;

5. Este adevărat că:

a. Poprirea reprezintă o formă de schimbare a subiectului activ al unui raport juridic
obligațional;
b. Preluarea de datorie se poate face mereu și fără consimțământul creditorului, doar
pe calea unui contract încheiat între vechiul și noul debitor;
c. Raportul juridic civil poate avea ca izvor un eveniment, precum încheierea unui
contract de vânzare.

1
Disciplina: Drept civil. Partea generală
An universitar: 2022-2023
Săptămâna: 17-23 octombrie

6. Este fals că:

a. Raportul juridic civil poate avea ca izvor un fapt juridic ilicit, precum
realizarea de reparații urgente la apartamentul inundat al vecinului plecat în vacanță;
b. Raportul juridic civil poate avea ca izvor un fapt juridic licit atunci când o
persoană distruge vitrina unui magazin;
c. Este întotdeauna permisă schimbarea subiectului pasiv al unui raport juridic
care are în conținutul său un drept nepatrimonial;

7. În materia schimbării subiectului activ al unui raport care are în conținutul său un
drept de proprietate:
a. Aceasta se realizează prin ocupațiune atunci când găsim un portofel pe stradă, care
i-a scăpat unei persoane;
b. Aceasta se realizează prin tradițiune atunci când o persoană oferă cadou un
tablou în valoare de 5.000 lei, cu ocazia zilei de naștere a unor prieteni apropiați;
c. Acesta se realizează prin accesiune atunci când ne cumpărăm un fotoliu nou de la
magazinul abia deschis în complexul comercial Y.

8. În materia schimbării subiectelor unui raport juridic civil care are în conținutul său
un drept de creanță:
a. operează novația prin schimbare de creditor atunci când X îi dăruiește prietenului
său, Z, cu ocazia aniversării acestuia, un telefon mobil;
b. operează cesiunea de creanță atunci când creditorul urmărește sumele pe care un
debitor le datorează debitorului său;
c. este posibilă atât schimbarea subiectului pasiv, cât și a celui activ, prin
mijloace diferite;

9. În materia schimbării subiectelor unui raport juridic civil care are în conținutul său
un drept de proprietate:
a. operează schimbarea subiectului activ prin uzucapiune atunci când X și Y încheie
un contract de schimb;
b. operează schimbarea subiectului pasiv în momentul în care o persoană încalcă
dreptul de proprietate al titularului;
c. operează schimbarea subiectului pasiv prin accesiune atunci când există remiterea
materială a bunului;

2
Disciplina: Drept civil. Partea generală
An universitar: 2022-2023
Săptămâna: 17-23 octombrie

II. Rezolvați următoarele spețe:

1. A și B (creditori) îi împrumută lui D suma de 90.000 lei. Dacă obligația este

divizibilă, ce puteți spune despre restituirea împrumutului?

Răspuns:

Conform art. 1422 alin. (2) C.civ., obligația este divizibilă între mai mulți creditori atunci când fiecare
dintre aceștia nu poate să ceară de la debitorul comun decât executarea părții sale din creanță.

În speța dată avem un caz de divizibilitate activă (există mai mulți creditori), ceea ce înseamnă că
fiecare dintre ei (creditori) nu poate să pretindă de la D (debitor) decât partea care i se datorează.
Concret, A va putea pretinde de la D suma de 45.000 lei, iar B va putea pretinde de la D suma de
45.000 lei.
Cât timp nu se stabilește altfel, considerăm că părțile datorate sunt egale. (a se vedea art. 1423 C.civ)

2. A și B (debitori) au împrumutat de la C suma de 40.000 lei. Dacă obligația este

divizibilă între debitori (divizibilitate pasivă), ce puteți spune despre restituirea împrumutului?

Răspuns:

Conform art. 1422 alin. (1) C.civ., obligația este divizibilă între mai mulți debitori atunci când aceștia
sunt obligați față de creditor la aceeași prestație, dar fiecare dintre ei nu poate fi constrâns la
executarea obligației decât separat și în limita părții sale de datorie.

În speța dată avem un caz de divizibilitate pasivă (există mai mulți debitori), ceea ce înseamnă că
fiecare dintre debitori nu poate să fie ținut decât pentru partea pe care o datorează. Concret, A va fi
obligat la a-i restitui lui C suma de 20.000 lei, iar B va fi obligat la a-i restitui lui C suma de 20.000
lei.

Cât timp nu se stabilește altfel, considerăm că părțile datorate sunt egale. (a se vedea art. 1423 C.civ)

3. A și B încheie un contract de împrumut cu C, prin care cei dintâi convin să îi

împrumute lui C o mașină. Ce puteți spune despre raportul de obligație astfel stabilit? (aveți în
vedere clasificarea raporturilor juridice cu pluralitate de subiecte)

Răspuns: A și B sunt cei care împrumută bunul – o mașină. Raportul este unul obligațional, care are
în conținutul său un drept de creanță. Dat fiind că obiectul nu este susceptibil de divizare materială,
obligația este una indivizibilă. Obligația se consideră îndeplinită dacă A împrumută (și predă)
mașina lui C sau dacă B împrumută (și predă) mașina lui C.

Altfel spus, ar fi absurd ca A să predea lui C o jumătate de mașină și B să predea cealaltă jumătate.
Obiectul este, așadar, prin natura sa nesusceptibil de divizare materială.

3
Disciplina: Drept civil. Partea generală
An universitar: 2022-2023
Săptămâna: 17-23 octombrie

4. Dacă A (creditor) i-a împrumutat pe B, C și D (debitori) cu suma de 60.000 lei și au

stabilit în convenție solidaritatea între debitori.
a. Ce puteți spune despre cum va fi putea fi plătită datoria?
b. Ce se întâmplă cu C și D dacă B a plătit toată datoria către A?

Răspunsuri:
a. Dată fiind solidaritatea pasivă, oricare dintre debitori va putea fi obligat la plata întregii
datorii către creditor. Spre exemplu, B poate fi obligat să îi plătească lui A toată datoria și, dacă
procedează astfel, datoria respectivă se va stinge și îi va libera și pe ceilalți față de creditor, urmând
ca raporturile dintre B,C și D să se regleze ulterior.

b. Conform art. 1456 C.civ.:

(1) Debitorul solidar care a executat obligaţia nu poate cere codebitorilor săi decât partea din
datorie ce revine fiecăruia dintre ei, chiar dacă se subrogă în drepturile creditorului.
(2) Părţile ce revin codebitorilor solidari sunt prezumate ca fiind egale, dacă din convenţie, lege
sau din împrejurări nu rezultă contrariul.
Rezultă că dacă B plătește întreaga datorie către creditor (60.000 lei), acesta se va putea
îndrepta împotriva celorlalți debitori și să le pretindă tot ce a plătit peste partea sa.
Datoria lui A și C față de B, conform articolului indicat, va fi divizibilă. Astfel, A va putea fi obligat
să îi restituie lui B 20.000 lei, iar C poate fi obligat la restituirea către B tot a sumei de 20.000 lei.

5. Dacă A îi împrumută pe B și C cu suma de 10.000 lei, iar B decedează, succesiunea

sa fiind acceptată de cei cinci copii ai săi, care va fi soluția cu privire la restituirea împrumutului
dacă:
d. S-a prevăzut indivizibilitatea pasivă pentru B și C?
e. S-a prevăzut în contract solidaritatea între B și C?
Răspuns:

a. Premisă: calitatea de creditor îi aparține lui A; B și C sunt debitori.

Conform art. 1425 din Codul civil, Obligația indivizibilă nu se divide între debitori, între
creditori și nici între moștenitorii acestora.
Astfel, chiar dacă B a decedat, obligația se transmite indivizibil și moștenitorilor. În acest
caz, specific indivizibilității pasive este că fiecare dintre debitori sau dintre moștenitorii acestora
poate fi constrâns separat la executarea întregii obligații.
În speța dată, urmare a decesului lui B, succesiunea sa a fost acceptată de cei 5 copii. Acestora
li s-a transmis și obligația indivizibilă care se regăsea în patrimoniul lui B. Conform prevederii legale,
fiecare dintre ei rămâne ținut de indivizibilitate. Deoarece se reține regula - obligația indivizibilă se
transmite indivizibilă și moștenitorilor -, soluția va fi ca A să poată pretinde întreaga sumă de la
oricare dintre cei 5 copii sau de la C. În măsura în care se va plăti de către unul dintre aceștia (unul
dintre copiii moștenitori sau C), raporturile dintre ei se vor regla ulterior cu privire la suma plătită.

b. Conform art. 1460 din Codul civil, Obligația unui debitor solidar se împarte de drept între
moștenitorii acestuia, afară de cazul în care obligația era indivizibilă.

4
Disciplina: Drept civil. Partea generală
An universitar: 2022-2023
Săptămâna: 17-23 octombrie

Regula care se desprinde din prevederea legală anterior indicată este că obligația solidară
se transmite divizibil către moștenitorii debitorului.
Prin prisma acestei reguli, copiii lui B (moștenitori ai debitorului) nu pot fi obligați decât la
partea care s-ar fi cuvenit defunctului (5.000 lei). Deoarece obligația este divizibilă între moștenitorii
lui B, aplicăm regula în materia acestor obligații. Din acest motiv, fiecare dintre copii nu poate fi
ținut să plătească decât partea care i-ar reveni, respectiv 1.000 lei (suma este de 5.000 lei și sunt 5
copii moștenitori, ceea ce înseamnă că fiecărui copil îi revine spre plată doar 1.000 lei și nu poate fi
obligat la a plăti mai mult). În ceea ce îl privește pe C, obligația față de el rămâne solidară. În privința
lui nu a avut loc nicio schimbare, motiv pentru care acesta rămâne ținut de solidaritatea pasivă.
Specific solidarității pasive este că C poate să fie obligat de A (creditorul) la restituirea întregii sume
de 10.000 lei.