Sunteți pe pagina 1din 2

Grile seminar 5

Schimb

2. În materia schimbului, clauzele neclare se interpretează:


a. în favoarea creditorului;
b. în favoarea debitorului;
c. în favoarea ambelor părţi.
Atentie la clauza neclara

5. În cazul unui contract de schimb:


a. bunurile trebuie să aibă obligatoriu aceeaşi valoare;
b. bunurile pot avea valori diferite, situaţie în care una dintre părţi trebuie fie să plătească o
sumă de bani, fie să remită un alt bun, fie să ofere o altă prestaţie;
c. dacă bunurile nu au aceeaşi valoare, în funcţie de natura obligaţiei asumate de
partea al cărei bun are valoarea mai mică, se stabileşte natura juridică a contractului.

6. Dacă bunurile care fac obiectul contractului de schimb nu au aceeași valoare,


diferența pe care și-o asumă partea al cărei bun are valoarea mai mică:
a. se numește sultă, arvună sau acont;
Arvuna si acontul sunt plati facute in avans. Acontul este un avans, iar arvuna are reguli
speciale.
b.  trebuie obligatoriu stabilită în bani;
c.  determină natura juridică a operațiunii încheiate între părți.

7. Suntem în prezența contractului de schimb dacă părțile:


a. schimbă un automobil pe o sumă de bani;
b.  schimbă o sumă de bani pe un automobil;
c.  schimbă o sumă de bani pe o altă sumă de bani.

9. Promisiunea unilaterală de schimb a unui teren:


a. nu este valabilă;
b. trebuie obligatoriu încheiată în formă autentică;
c. nu trebuie încheiată în formă autentică.
Nu se cere forma autentica. Nu este obligatoriu nici sa se inscrie in cf, dar partile au
posibilitatea.

10. Dacă părțile unei convenții se înțeleg să transmită proprietatea asupra unui teren în
schimbul obligației de renovare a casei proprietarului terenului, contractul încheiat
între părți:
a. este un contract de schimb; NU – un bun se da pe alt bun
b. este un contract de antrepriză; 1851
c. este un contract de furnizare. NU – nu avem pret, nu avem furnizor si beneficiar

Furnizare

1. Contractul de furnizare poate avea ca obiect:


a. furnizarea de energie electrică;
b.  furnizarea de clienți; - clientii nu-s bunuri
c.  furnizarea de servicii medicale.

3. În cazul furnizării de bunuri, proprietatea asupra bunurilor se transferă de la


furnizor la beneficiar:
a. în momentul încheierii contractului;
b.  în momentul predării bunurilor;
c.  nu se transferă proprietatea.

5. Beneficiarul contractului de furnizare de servicii are obligația:


a. de a plăti prețul serviciilor prestate de furnizor;
b.  de a primi prestarea serviciilor convenite;
c.  de a achita taxele datorate statului pentru serviciile primite.

6. Bunurile care constituie obiect al contractului de furnizare


pot fi:
a. bunuri generice;
b.  bunuri viitoare;
c.  bunuri individual determinate.

8. Dacă obiect al contractului de furnizare îl constituie serviciile, natura juridică a


obligației furnizorului este:
a. obligație de a da;
b.  obligație de a face;
c.  obligație de mijloace.

12. În cazul contractului de furnizare, subcontractarea:


a. este permisă întotdeauna, prin raportare la calitatea părților și natura contractului;
daca are caracter personal sau natura contractului nu o permite, subcontractarea nu e
posibila.
b.  răspunderea va aparține celui în favoarea căruia s-a realizat subcontractarea;
c.  nu este permisă și, prin urmare, va fi ținut să răspundă tot furnizorul principal.
Ba este permisa, in principiu.

S-ar putea să vă placă și