MINISTERUL EDUCATIEI $1 fNVATAMiNTULUl

Dl, POPESCU C. DRAGHICI I. COMAN M. DECUN

Conf. dr. Conf. dr. ~ef lucr. dr. $ef lucr. cir.

IGIENA
(VETERINARA)

EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOG!Cii.

BUCURE$T!
 Lucrarea a fost analizata $i avizatu favorabil pentru publicare de catrv
colectivele de catedra, consiliile profesorale !ii birourile senatelor din
facultatile ~i institutele de profil din Bucure~ti, Cluj-Napoui, la.<ji .~i
Timi::;;oara.

Coordonatorul coledivului de autori : Cont. dr. D. Popescu

Cota de participare a autorilor la elaborarea iextului est;, ln prop{i1·1ic

egaliL

Redactor de carte : Prof. DUMITRU DUJIANU

Tehnoredactor : ANA JIMPAU
Grafician coperta : FLORINA MACOVEANU

Coli cle tipar 17. B.T. 11.05.1983.

Format 16/70 X 100. Apiirut 1983.
1. J>. ,,Oltenia" Craiova
Str. M. Viteazul, ni'. 4
Hepubliea Soeialistii Romdnia
Plan 9 429/62/1983.
 Biblioteca U.S.A.M.V. la 9i

I lll/11111111111111111111111111111111111
007385

CU PRINS

Introdu,CN'<' .

PARTE,A !NTH

lG.IENA GENERALA

Igiena aerului (I. Coman) . H

l. I , Atmosfera H
l.1.1. lmportan~a igienidi a aerului atmosforic 12
1.2. Compozitia aerului $i influent a acestei{l a.supra anim.alelor 1'I
L:l Propri.et.atile fizke ale aerului ,~i in.fluenta lor aRu1n·a a,ni,m.alelor 30
L:U. Temperatura aerului . 20
UU.I. Temperatura aerului ~i functia de tennoreglare . ::1.
1.;11,2. ActiU11ea temperaturilor extreme asupra sani'itiitii anima-
1elor .
1.3.l .3. Actlunea temperaturii asupra ,productiei animalelor
L:3.2. Umiditatea aerului 11i precipitatiile atmosferice
L:'..:.l. Mi~carea aerului .
1.3.4. Presiunea atmosferici:i .
Ll.5, Radlatia solara ~i influenta ei asupra anirnalelor
1.3.5.1. Had.ia1;iile ultraviolete (H.. U.V.)
1.3.5.2. Radiatiile infraro!)ii . 3.1
J.3.5.3. Radiatiile lurninoase :H,
I.3.6. Electricitatea atmosfericti . :15
l't F'actorii meteorologici complec~i ~3r;
L4.1. Vrenwa . :~G
.4.2. Cllma :17
L·t~l Conceptul relational dintrc organism ~i mediu (aclimatizarca). :l8
PoZUarea aerului fi implicatiil e d in cre{lterea animalelor 41
L5J. Efedele atmosferei poluate asu.pra organismului .
Capitolul 2. 3.
lgiena solului (M. Decun) . 4(
2.1. RoluZ $i importari.;a i9ienica a soI1llui 46
2.2. Compozifia solillui . ,J7
2.3. Structura $i proprietatile fizice ale soliielui 50
2.4. Poluarea solului vi influenta acestda aiiupra sjniitiltii anim.ale/.Or f)2 3.
2.4.1. Poluarea chimica . fi:2
2.4.2. Poluarea biologkil ~i rolul solului ea surs,'.t de infec\ic 54
2.4.3. Poluarea radioactivi'i . flf} 3.
2.4.4. Protcct,ia 0i asanarea solului . 50

Capi.tol1a 3.

Igiena apei !ii a adaparii animalelor (D. Popescu) 57

:u . .Apa in natura CJ/
:u.1. Rezervele mondiale de apil r~iB Ct
3.1.2. Resursele de apa dulce ale \iirii noastre [1~)
Ig
:J.2. lmportanta apei ca Jacior al mecliului natnral 4.J
:l.2.1. Importanta apei pentru organisrnul animal (i(!
4.:
3.2.2. Continutul in api:t al organismuiui animal nn
4.:
:3.2.3. Echilibrul hidric 9i reglarea lui
4A
:J.'.l Sursele de apa. din nntura .:;i calitii!ile lor igienice (il
3.3.1. Apa meteorica . 4.e
3.3.2. Apa subterani'i .
3.:u. Apa de suprafaj/i M
:3.4. Poluarea apelor de sup,·aja/d. (ili
3.4.1. Poluarea natural,l 66
:3.4.2. Poluarea artifieiala 67
:J.5. Autopurificarea apelor de stLprafatd . t3 ~,
3.5.J. Procesele fizice de autopurificare
:J.5.2. Procesele chirnicc 9i biocliimice de a utopu ri fica ,·, · 4.6
3.5.3. Proccsele biologice de autopurificarc . (i9

~-L6. Jlprecierea gradului de pol.narc ~i de autopurificare o opei

:l.7 . •Apa potabiUi .
:U.1. Norme organoleplicc
3.7.2. Norme fizicc 9i radioadi,·e
3.7.3. Norme chimicc .
Norme bacteriologice
Norme biologice .
3.8. Inspectia locala a su.1·selur cle aproviziowo·e en llJJt!
.3.9 . .!'1provizionarea cu apd. a ·unitati/.or zootehnicc
3.9.1. Necesarul <le api'i in uniti:itile zootelmicc
:Cl.9.2. Sistemele de aprovizionare cu apa a unitiit,ilor zootelmi,·,,
3.9.2.1. Amenajilri locale pcntru aproviziona rea cu ap:t .
:J.9.2.2. 1nstalatii locale de aprovizicn:.ii'c l'U apt1 (mil'r,;,·,·11L:'i.1kl
-
:i.9.2.3. lnstalatii centrale de aprovizionare l'il ap,1 .
 3.1-0. Pmificarea, dezinfectia ~i corectarea apci f)5
:uo.1. Purificarea apei 95
:uo.2. Dezinfectia apei . 98
:uo.2.1. Dezin.!'ec1ia apei prin mijloace chimice gs
3.10.2.2. Dezlnfectia apei prin mijloace fizice '100
3.10.3. Corectarea caracterelor apei . 101
3.11. Tehnica adi'iparii animalelor . 101
:u1.1. Consumul zilnic de apa lii factorii care H influen\caza 101
3.11.2. 'I'ehnica !ii sistemele de adapare . rn:i
3.12. Consecinfele adapatului neigienic . lOG
:l.12.1. Dcficiente de ordin cantitativ 1Oil
:u2.2. Deficien\e {le iirdin calitativ 107

PAHTEA i1 DOUA

IGIENA SPECIALA

Capitolul 4.

Igicna adaposturilor pentru animale (C. Uraghici) . J 09

4.1. Holul adiiposturilor in cre;;terea :;;i exploatarea animaleLor 109
4 ') CerinJe igierdce la ampl.<1.sarea fermelor ;;i comple:relor zootehnice 111
4.:l. Sisternatizarea jermelor -~i coinplexelor zootehnice 1-1
4.4. Cerinte igienice privind m.atedalelc cle constructie pcntru acliipoNl:,ri H7
4.5. Cerin-te igienice privind piirtile componente ale acla.posturilor l I8
4.5.l. Elementele de inchidcre a adiiposturi!or i 18
4.5.1.1. Fundapa . 1 lH
4.5.1.2. Pere\ii exteriori l rn
4.5.1.3. Tavanul :W
4.5.1.4. Acoperi'iul 1:!0
4.5.1.3. Ferestrcle . J:21
4.5.1.G. U!;ile . 122
4.5.1.7. Parrdoseal<i 12;;
4.5.2. Elemente de organizare interioarii (comparti men ti\ri) 127
4.6. Ek1nentele, instalatiile ;d sistemele care ,c1.signrc'i fnnctionaUtatpa adiipos-
turilor
0
1.G. l. Sistcme de iluminare a adi\posturilor .
4Ji.1.1. Iluminarea naturali\ a adaposturilor
4.6.1.2. numinarea artificiala a acli'iposturilor
4.D.2. Sisteme de colectcire, evacuarc 0i prelucrare a dejcctiilor animale
~i a apelor rcziduale 1:ll
4.G.2.1. Sistemul de canalizare pentn.1 colectarea ;;i evacuarea pu-
rinului 1:11
4,.G.2.2. A1;,ternutu1 1::l2
4.6.2.3. Gunoiul de grajd. Colectare, evacuare ~i prelucrare 1:l4
4.f3.2.4. Dejectiile semilichide. Coleetare. ev a cu arc ~i prelucrarc ,1 '.lH
4.6.2.5. Apele reziduale din unita1ile zootehnicc 14.4
- -ic.G.'.l. Ventila{ia adi1posturilor pentru animalc 145
Hl.:l.1. Necesarul de ventilatic . 14G
4.6.3.2. Sisteme de vcntnatie . 147
_.. 4.D.4. Sistcme :;,i instalatii pentru conditionarca aerului din ml11posturi 152
4.6.4.1. inc,Uzirca aerului J5:i
4.6.4.2. Racirea acrului

5
 ,1.6.4.:3. Reducerea sau cre~ter,ea urniditatii aerului 154
4.6.4.4. Fil'trarea !'ji decontamina;rea ,aerului 154
4.7. Microclimatul adapostitriior pentrit aninw.le . 151
4.7.1. Factorii de microc1imat . 155
4.7.1.1. Factorii fizici ai microclimatului 155
4.7.1.2. Factorii chimici ai microclimatului 157
4.7.1.3. Factorii biologici ai rnicroclimatului · 1G2
4.7.2. Microclimatul ,,de confort" rn::
4.8. Amenajari $i cerinfe igierdce ale adaposturilor, pc specii .'}i categorii de
animale . 1G6
4.8.1. Adaposturile pentru bovine 1G7
4.8.1.1. Adaposturi pentru cre9terea in sistem uospodiiresc 9i semi-
intensiv lG7
4.8.1.2. Adaposturi pentru cr,e 9terea in sistem intensiv-inclttstrial 169
4.8.2. Adaposturile pentru cabaline 172
4.8.2.l. Adaposturi pentru cai de trae\iune 172
4.8.2.2. Adaposturi pentru cabaline de reprnducnC' 17;1 1.,
4.8.2.3. Anexele adaposturilor pentrn cabaline .174
4.8.:.l. Adaposturile pentru porcine . l74 7.:
4.8.3.1. Adaposturi pentru cre9terea in sistem gospodi1resc ;;,i semi-
intenslv .174
4.8.3.2. Adi1posturi pentru crE'.Iiterea in sistern· i-ntensiv :17[)
4.8.4. Adaposturile pentru ovine . 179 c,
4.8.4.1. Adaposturi pentru cref)terea in sistem gospodiiresc (saivane) i7!J
Jg
4.8.4.2. Ada,posturi pentru cre~terca in sistem inten.siv 180
4.8.5. Adap<>sturile pentru pasriri. Hl:! 8.:1
4.8.5.1. Cre~terea pe pardoseaUi . 182
4.8.5.2. Creirterea in baterii . 13;\ ll.::
4.8.6. Adaposturile pentru iepuri de easa 184 8.·
8}
Capitolul 5
8.E
Igiena alimentatiei 9i a pli~unatului (M. Decun) . U35
11.7
5.l. Principii. ;;-i cerinte igienice generale privind aliriwntatia anim.ale!or 185
5.2. Igierui pa.'}'!matului . 187 Ca
5.2.L Pregatirea terenului 9i a anirnaleklr .pentru pi-i.')tmat 187 M
5.2.2. Sisteme 190 bil
!U
CapitoliLl 6.
lgiena corporal! a animalelor domestice (U. Popescu) 9 '.!
(l.1. Pansajul .
6.2. Tunderea
6.3. igienei corpo1:ale prin folosi.reet apei

Capitolul 7. 9.:3
Jgiena animalelor Pe categorii de virsta !;ii de pmductie (I. Comaol
Igiena cre:;;terii tineretulu.i animal .
7.1.1. Igiena cre~terii viteilor . 200
7 ,1.2. Igiena cre:'jterii tineretului po rein 203
7.1.:3. Igiena cre.7terH tineretului aviar 2fH
 7.1.4. Igiena crel;iterii tineretului ovin 205
Igiena cre11terii tineretului cabalin 20G
igienice privind animaleLe folosite fo reprodu.ctie 207
Igiena reproducatorllor masculi 208
7.2.2. Igiena femelelor folosite la reprodue·i,ie 210
7.2.2.l. Igiena vacilor . 212
7.2.2.2. Igiena scroafelor
7.2.2.3. Igiena oilor . 21:l
7.2.2.4. Igiena iepelor . 214
Norine igienice privin<l animalele producatoare de lapte 214
7.3.1. Igiena vadlor tn lactatie 214
7.:H.1. Elemente care pot aiecta calitatlle laptelui 215
7.:3.1.2. Factorii care influenteazii saltibritatea Iaptelui 217
7.3.2. lgiena oilor 1i caprelor In lactatie 220
7.4. lgien,a animalelor destinate ingrii$ii.rii 221
4
4
7.5. lgiena ani1rtale!or de trc.ctiune 222
7.5J. Igiena eailor de trac1;iune 2;2:l
4 7.5.2. Igiena taurinelor folosite la trnctiune 22:,
5
9 Capitolul 8.
!)
lgiena animalelor Pe iimpul transportului (D. Popescu) 224
0
8.I. Pl,anificarea, organiZ<1rea $i actele necesare pentru t-ra.nsJXA't 2:24
B.2. '.l'ransportul aniimalel.or pe ealea Jemt<l 225
8.3. TTansportul ani'lnalelor cu mdovehicule 227
8.4. Transportul aninwlel.or cu vapoa-rel.e
8.5. Tr't:l.nsportul <1,nirnalelor cu uvioanele
8.G. Circulatia animalelm· pe jos .
15
1.1.7. Consecintele transportului anim.alelor 235

17 Capitol.ul !J.
•7
" Masuri igienice generale i>entru prevtmirea !;ii combaterea bolilor tnmsmisi-
10 bile la animalc (!\'.I. Dooun~ . 2:rn
9.1. Reglementarea $i eontro!ul cirr:u/.atici oameni.ior, animwlelor :;;i vehkit. ·
lelor . 2.38
9 cJ DezinJectia 241
9.2.1. gta,p.ele procesului de dezinfectie 242
9.2.2. lVUjloacele dezinfectante ~i aplicarea acestc,ra
9.2.2.1. Mijloace fizice de dezinfectie 24'.l
9.2.2.2. Mijloace chimice de dezinfectie ;245
9.:3. Dezinsectia . 249
9.3J. Metode 9i mijloace de combatere a insedelor 'ii acarlenilor 250
9.3.1.1. Met.ode mecanice 250
9.3.l .2. Metode fizice 250
'.)3 !J.3.1.:3. Metode chimice 255
9.:3.1.4. Metode biologice de luptil integrata 255
D.:J.2. Cmnbaterea insectelor ,;;i a acarienilor din fermele zootehnke 257

7
9.4. Deratizarea . 25Fl
9.4.1. Caracteristicile bioecologice ale rozi'\toarclor diiuni'.ttoare 25'1
9.4.2. Pagubele economice produse de roztttoare . 259
9.4.:l. Rolul epizootologic 9i epidemiologic al rozi:itoarelor . 26()
9.-l.4. Musuri preventive pentru limitarea dezvolturii rozatoarclor 2,H
9.-l.5. Mijloace 9i metode de combaterc a roziitoar·elor 2G2
9.4.5.1. Mijloace mecanicc 2G2
9.4.5.2. Mijloace chimice . 2G.2
9.4.5.3. Mijloace biologice 265
9.4.G. Deratizarea l!1 fermele zootehnice 265
9.5. Valorificarea, neutralizarea :;;i clistrugerea caclavrel.01·. ct clc 9eurilor ::,i con·
j'iscatelor cle origine animalii . 2GG
9.5.l. Valorificarea cadavrelor 9i a de.5eurilor de origine animal;\ '.267 n
'.WH ZC
9.5.2. N eutralizarea 9i distrugerea caclavrelor
ir
BIBLIOGHAF'IE SELECTIVA . 271.
ta
J1l
d(
pl

$i
in
ta
pi

ci
'In
fa
$i
C(

be
to
or
pr

tr.
re
~i
()

m
m

m
tr,
VC
in
in

pa
 INTRODUCER!:

l'i.nimalele domesticc s-au format ca .specii i;,i rase in urma interactiu-

7
nii unei multitudini de factori intrn·ni 9i externi. Factorii interni, repre-
zentind baza ereditara a indivizilor respectivi, sint puternic 9i permanent
influentati de cei externi, care formeaza mediul de viata.
Cu toate ca animalele dome.stice au o capacitate relativ mare de adap-
tare, daca f.actorii de mediu nu corespund cerintelor organismului, acesta
nu numai ca nu-9i poate exprima pe deplin potentialul de productie, dar
de multe ori este afectata 9i starea sa de sanatate, ceea ce se traduce, in
produci;ie, prin procente ridicate de morbiditate 9i mortalitate.
Daca Igiena reprezinta, in general, 9tiinta care se ocupi'i de apararea
$i men,tinerea sanatatii, pentru zootehnie ea implica in mod nece.sar o serie
intreaga de elemente care se refera 9i la obtinerea unor productii canti-
tativ 9i calitativ superioare de la animalele domestice, adica la scopul
principal al cre9terii 9i intretinerii acestora.
Igiena animala poatc fi definita ca :;tiinta care studiuza raporturile re-
cipmce dintre organism :;i mediul incon.7urator, elaborind masurile
rnai adecvate pentru ocrotirea animalelor cle influenta factorilor ne-
favorabili :;i pentru folosirea actiunii celor favorobili, in scopul mentinerii
9i intiiririi starii de sanatate, a prelungirii detii economice §i a riclicarii
continue a productiilor acestorn.
Rolul principal al regulilor 9i masurilor de igicna consta in prevenirea
bolilor la animale, care pot fi produse prin actiunea ag,resiva a unor fac-
tori din mediul natural 9i artificial (creat de om), deoarece numai un
organism sanatos este capabil sa se dezvolte in bune conditii 9i sa dea
produc~iile scontate.
Odata cu dezvoltarea accelerata a sectorului zootehnic, prin concen-
trarea efectivekir 9i spedalizarea pe productii, aplicarea stricta a tuturor
regulilor 9i masurilor de igiena a devenit o necesitate, deoarece cre 9terea
9i intretinerea in cond1tiile noilor tehnologii intensiv-induskiale a dus la
o artifidalizare a conditiilor de viata, care actioneaza mai ales asupra ani-
malelor din rase perfectionate, cu o sensibilitate mari:ta fa1;a de factorii de
mediu.
In realizarea obiectivelor impuse de noua revolutie agrara, un rol de
mare impo:ntanta revine zootehniei, care, la sfir9itul ,actuaiului cincina], va
trebui .sa Teprezinte circa 500;0 din tota1ul produqiei a.gricole. Astfol, se
vor satLsface cerintele populatiei in produse de ori.gine anima'la prevazute
in programul de autoaprovizionare, S€ var asigura matE>riile prime pentru
industria preluoratoare 9i se vor orea disponibiJitati pentru ex.port.
In cadrul complexului de masuri ce se iau pentru indeplinirea 9i de-·
pa~irea acestor sardni, alatw·i de actiunilc> de selectie 9i reproductie

9
judicios organizate 9i rea1izate, de dezvo1tarea bazei furajere 9 i de hr[m.iNi
a animalelor pe baza unor nonme elaborate !ltiintific, un rol de mare
;mportan\ii revine aplicarii i.nteg,rale a rngulilor ~i masurilor de igiena.
Dealtfel, practica a dovedit in mod convingat01· ca, mai ales im con-
ditiile de cr89tere 9i intretinere intensiva a animalelor dupa cele mai no.i
9i perfectionate tehnologii, igiena a devenit un adevarat factor de pro-:
ductie, cu o pondere deosebita in obtinerea nnor rezultate economice
superioare.
Problemele privind sporirea efective1or de animale, a obtinerii unor
productii superioare 9i de cea mai buna calitate se afla permanent in
aten\la conducerii SUJX':rioare de partid 9i de stat. In acest sens, importanta
pe care o are aplicarea masurilor de igiena in cre 9terea animalelor a fost
sublinia:t{1 de secretarul general al partidului, tovarii9ul Nico1ae Ceau5escu.
can•, in cuvintarea rostita la eel de-al II-lea Congres al consiliHor de con-
clnccre ale unitatilc,r ugrkole sodaliste, al 'intn,gii 1arlrnimi, al consiliilor
oamenilor muncii din industria alimentara, silvicultura 9i gospodarirea
apelor, arata : ,,0 preocupare deosebita in zootehn:ie trebuie sa o consti-
Wie imbunatiitirea activitci,tii sanitar-veterinare. Este necesar sa se puna
un accent mai mare ,pe ef ectuarea tratamentelor preventive eel or mai '/,f
eficiente, mai ales in complexele de cre$tere, pe respectarea strictii a nor- in
melor de igiena $i apiirare a saniitatii cminwlelor, atit in unitc'itile socialiste. m
cit si la cresciitorii individuali" .1 aJ
I{espectarea normelor, a reguliior 9i masurilor de igiena are 9i rolu1
de a preveni aparitia bolilor profesionale la muncitorii din .sectorul zooteh-
nlc, de a apara sanf'.ttatea populatiei eonsllmatoare de produse de
cmimarn :;,i de a prote:ia mediul inconjurator impotriva poluftriL

jo
Factorii de mediu se pot grupa in A
grupa intra facturii ,asupra carora omul nu 9i
atenua in mica masura ac~iunea. Cea de-a doua st
care pot i;,i trebuie dirijati de om, :in scnsul m
in care animalele sa-9i poaia <'-Xprima intregul C{
Pentru a raspunde cH mai bine cerintclor,
domestice cstc structurat in doua parti :
generala, care sc referf1 la factorii vi
apa) 9i la influenta lor asupra sanati'.1\ii fa
- I giena speciaUi, care studiaza i nfluenta bi
de '.)ill (igiena adaposturilor, igiena alimentatiei, 111
(6
de productic, masuri igicnice de
cc
CE

as
bE
Si
SC
lo
er
m
al
 Partea intii

1GIENA GENERALA

l
t Capitolul l
!,
IGIENA AERULUI
r
l
Viai;a pe Pa.mint nu ar fi posibila fara existenta inveJi$ului de aer
a carc-1 inconjoara i;;i care este cunoscut sub numele de atmosfera. De pre-
,i zenta acestui ,,ocean aerian" transparent, adesea nu ne-am da seama, daca
in interiorul lui nu ar avea loc multiple fenomene fizice cum sint : for-
marea norilor, caderea precipitatiilor, variatiilc termice, curentii de aer,
aparitia curcubeului etc.
ll

E'
l.l. ATMOSFERA

Estc constituita dintr-un amestec de gaze 9i vapori de apa ; ea incon-

joara Pamintul ;;i se mentinc in contact cu acesta datorita gravitatiei.
a Atmosfera nu cstc omogena in privinta densig1tii, a compozitiei chimice
:e 9i a proprietatilor fizice atit in plan vertical, cit $i in eel orizontal. S-a
ii stabilit ca, indeosebi partea inferioara a atmosferei, este alcatuita din
;a mai multe straturi (Cr i s t e a 9i
ll'
'l'iroposfera. Este stratul care
vine in contact direct cu supra-
r, fata Pamintului 1?i inconjoara glo-
bul terestru ca o marntie, avind o
inaJtime (grosime) medie de 12 km
(6-8 km la poli, 16-18 km la
ecuator). In acest strat sint con-
centrate 4/5 din masa atmosferei
900/o din cantitatea vaporilor
apa ; Jroposfera contine, de
asemenea, mkroorganisme, vul-
berLde~diferHe marimLi;;l origini.
Suferind permanent influenta
scoartei terestre, in troposfera au
loc cele mai intense- scliiinburi
cnergetice, avind drept urmare
modificarea staif'ilor de agregare
ale apei cu apari{ia vaporilor, J,Jre-
Fig. 1. Stn1ctura atmosferci pc verticalu
eiI?ita~iilor, a fenomcnelor de tur- (dupCi Criste a 9i Stoic a).

11
 bulcnta etc. Troposfera cste sediul majoritiitii fonomendor meteorolo-
gice, ea influentind am direct, cit i?i indirect sanatatea ~i performantele
productive ale animalelor.
Temperatura aerului din troposferii scade pe verticalii cu cite 6,5°C la
fiecare km. Limita superioara a troposferei este reprezentata de tropo-
pcrnzi'i, a carei grosime osci!eazii fotre 1-2 km. -
-Stratosfera. E§t~ stratt1lu1·rr1::1t()_i:alat111osferei, care 1ncepe Ia limita
SUpPrioaraa i;_r:_opopaijzef ~i ajunge pina fa fa:ialtimea de aproximatiV .
;ur kn:1. .str a tosfe!'_~__lTI<L§_ele__ck_aexs.e..deplas.e.aziLrn.. Y!tez:_~ :t112 re, tern pe-
r a tur a se rrien\ine aproape . eonstanta la valori de -56,5°C, iar norii sint
formaJ;i numai din eristale de _gh.eaja. i.imita superioara a acestui strat
atmosferic este stratopauza.
Mezosfera. Se_ igtinde pina la inaltimea de aproximativ 80 km. Zona
infedoara a mezosferei (pina la altitudinea de 50-55 km) se caracteri-
zeaza printr-o puternica inversiune a temperaturii, in sensul crei?terii
acc~teia in raport· cu iniiltimea. Acest fenomen se datore9te absorbtiei
masive a radiatiilor U.V. de catre stratul de own situat intre :15 9i 55 km.
Pcste accasta inaltime aerul se ra.ce9te din nou pinii la -P5°C ; mezopauza
face tranzitia ditre stratul superior al atmosferei.
Termosfera. Este stratul superior al ionosferei; se extinde pinii la
drca 1 QOO krp 9i se caracterizeaza prin incalzirea puternica a fl.erului
(peste 2 00015C), ca urmare a absorbtiei radiatiilor solare cu lungime de
unda mica. intre 2Q.O ~L_5_()Q__km, datorita ionizarii aerului sub a.ctiunea
racliatiilor solare 9i cosmice, acest strat dobindei;;te o conductibiEtate
cledrid1 deosebita (ionosfera); termopauza face trecerea ultimul
strai.'afatrnosferei. ..
Exosfera. Ajunge pin[1 la inalthnea de aproximativ 3. OOOJcm, ce unch;
apoi se intrepiitTunde cu spatiul cosmic. Aerul din aceasta are o
dcns;tate foarte redusa.

1.1.1. IMPO!UANTA IGIENlCA A AERUI.U! ATMOSfERlC:

gravitatle a diferitelor corpuri """''..,'"'

gravitationala de i?ase ori rr10.i mica
cauza aceasta, nu a retinut in jurul ei nici un aer.
Saturn, dimpotriva, are o forta de gravi.tatie de citeva ori mai mare decit
Terra. Din acest motiv, planeta are o ,,atmosfera" f·oarte densa, alcatuita
din gaze care opresc complet razele solare in drumul lor catre suprafata
La valoarea gravitatiei de pe Terra s-au putut in atmos-
acesteia, intr-un anumit raport oxigenul, azotul, bioxidul
carbon ~i citeva gaze rare, ~i care au avut un rol hotaritor in aparitia
Pamint. Aerul reprezinta, toate factorul
al vietii : intervine activ
doua clemente
rolul pe care-1
: oxigenul, ca factor
de carbon ca excitant
;\crul atmosferic
straine - particule
in compozitia sa un moment
ce se produc in atmosferr1
directe sau indirecte.

12
 Dincolo de atmosfera Pamintului, care practic sfir9e 9te la inalµmea de
e drca 3 000 km, spatiul ofera conditii cu totul diferite de cele din apro-
pierea solului (E. Pora, 1975). Gravitatia terestra este extrem de slaba,
a iar moleculele de aer sint foarte rare, vidul fiind aproape complet. Din
cauza vidului complet, temperatura coboara la -273°C. Radiatiile U.V.
c,;i cele ionizante (alfa, beta, gamma) sint foarte puternice i;,i vin de pre-
.a tutindeni.
v

l.2. COMPOZITIA AERULUI $1 INFLUENTA ACESTElA

ASUPRA ANIMALELOR
.a
l- 1\tmosfera reprezinta un amestec de gaze, dintre care unele perma-
ii nente ~i in cantitati constante, altele care apar periodic sau intimplator,
~i in cantlta~i mai mari sau mai mid, uneori sub forma de urme. Principa-
lelc gaze care intra permanent in compozitia aerului sint : azot (78,090/o),
oxigen (20,950/o), argon (0,930/o), bioxid de carbon (0,03-0,040/o), precum
;;i helfo, neon, kripton, xenon, radon, ozon - gaze care insumeaza 0,010;0 •
.a atmosfera, in afara gazelor se gasesc in cantitati variabile vapori
1i de apa, pulberi ~i microorganisme, particule radioactive etc .
.e Azotul. Este un gaz in general impropriu pentru intretinerea vie{.ii,
·a
av:ind rolul principal de a ,,dilua''g:is:ign"·m&J)Ur :;;i de a-i anqg_0stfel }lc-
:e
11
ti ~m~a_J1001~: A:Clininistrat ir1 cantitati n1ari are efect Sf::'.datrv asupra cirga-
1'11smului, iar Jnhalat sub presiune determina tull:luri'irl ale sistemului
nervos (amnezii,Jiafocinatii).
De~i azotul este considerat un gaz care nu participa la procesele me~
'""·"'"L"C. ale organismelor superioare, el fiind utilizat direct doar de unele
sau alge, Vo l ski (1968) a demonstrat totu~i po0bHitatea folo-
sidi lui de catre eml:5'dmilLd~ gaina. Astfel, embrionii obtinuti din ouale
lncubafeln-cmfcTifff:normale au avut cu 3-130/o mai mult azot decit ouale
inainte de incubatie. in ouale incubate intr-o atmosfera cu azot mar-
a (15N) s-a constatat, incepind din ziua a II-a de incubatie, ca tesuturile
n embrionilor contin cantitati sporite de azot marcat. Daca ouale au fost
r. incubate intr-o atmosfera lipsita de azot, care a fost inlocuit cu heliu,
it in acela~i timp concentratia celorlalte gaze, nu s-a observat
a cantitatii de azot in embrioni. Dimpotrlva, ace~tia nu s-au dez-
;a voltat normal, au avut un numar mai mic de globule ro 9ii, o cantitate
mai redusa de hcmogloblna, iar celulele hepatice 9i splenice au fost
11 afedate.
.a E~te _elemegtu1 indispensabil ale c{n-ei canti-
11 nu depa9E'SC in atmosfera 0,50/o. Aceasta Constanta rela-
n
tivi't se datorcaza unui echilibru intre cons~m11l-oxigenului de catre om,
Jl
)- animale sau in procesele de oxidare din natura 9i eliminarea sa asi-
1- clorofiliana a plantelor.
r. patruns in organismele la nivelul pulmonilor se
le dizolva in plar;ma, insa intr-un procent foarte mic. Cea mai mare
)t
)-
combina cu hemoglobina formind gram de
1- fixa 1,33 cm3 oxigen :rpolecu1ar). Oxihemoglobina este un
compus (labil), care la ni.velul tesuturilor 9i organelor cedeaza

13
cu Uf?Urinta o:ig£.~I11=!1- datori:ta diferen~lor de presiune partiala. Aer11l
~1i:.pirc1t de catre ani.male contine cu 5:-::-Ji% mai putin oxigen dedt a6rul
atmosferic. ·
Cons1.1J1111l.c:l~9:icJw1 variaza in~2_Ij: cu al~t.ati1Li:1.I}.Ln:i~lelor, cu
starea de repaus sau de aQtivUate a orgarusmu.Tui,. cu masa corporala. O
ratlLa,Hmentar"rCbo~ta in proteine necesita un COTL51imma1IDare de
oxigen decltoratie cu un continut mai ridicat in glucide. ~- -··---.
Scaderea procentului de oxigen din aer intr-o anumita proportie, nu
are un efect grav l?i imediat asupra 01·ganismului animal. In general, ,·e-
ducerea concentratiei de oxigen pina la valori de 15-160/0 este bine
toler.;1ta .de:; animale, iar viata este posibila chiar mli;:o--,itmosfera de
numai 11-T2ii/o. Depaf?irea acestei limite determ!Q.1a tulburari grave,
pentru ca sub70/o sa survin.iJ. moartea prin. c1sfixie. Accidente cons,,x:utiv
scaderii concent£atiei de. oxigen sub limita tolernta de organism se pot
intilni mai frecvent cind animalele sint transportc1te in vagoane supra-
aglomerate f?i neventilate, in cazurile cind puii de o :z:.L.sint introdrn1i in
adaposturi iii c::ar(; "nii. s-a asigurat confortul termic (puii se aglomerea:za
in colturi f)i mor prin asfixie), sau cind oile tunse ~i surprinse de intem-
perii sint inghesuite in adaposturi slab ventilate.
Bioxidu1 de carbon. E5te un gaz in,9.sil_or, fara m!!'os, mai greu decit
aerul. Concentra~ia sa in diferite locuri de pe glob variaza in ·runctie de
anotimp, intensitatea circulatiei, gradul de industrializare ~i de prezent,a
emanatiilor vulcanice.
In atmosfera, bioxJ<i\11 de car:bnn_..se.gas~te in CQI1centratii mici, care
nu afccteaza s.@:11.~tc1J<:?.§l.Q_rnl1l11i f?i a anirnaj,<:lor. Snrsele iIDJ2.Q.[J~,111te;~e-·
ra~·p de C0 3 jn natura sint aenil ex.:pil,at de vietuitoare, emanatiile
v~ce, procesele _g.<;. degradare ale substantelor organice, degaja~He
din J.2-Yoarele. termale f?i de la industrii etc. S-a calculat ca m1maI._p:rin
respiratia oamenilor se elimina anual 700 milioane tone de bioxid de
carbon (V. Tomes cu ~i Fr. Marsch an g, 1975). Cu toate aceste
multiple surse producatoare de C0 2, proportia lui in a,tmosfera ran-1l'ne
relativ constanta, datorita consumului de eatre plante in procesul
asimilatie ciorofiliana.
B i Q _ ~ o n are o inseml}atate deosebit.a din punct de
i~c, atit prin rolul pe care-1 indepliri~§te in respiratie, cit f?i prin
tele daunhtoare pe care le poate provoca in anumite conditii. El
nef?te in organism functia de reg_'lllC1J&calr.e.s.pinJJ;Le.i (fiind numit 9i
mon respirator").
In adaposh1rile cle_ animale acest gaz se acuml1leaza Jn.Q?ntLtati mari
in timpul iernii, in special noaptea cin<l sint blocate sistemele de venti-
latie pcntn~-~rncnt,inereTten1peraturii optime. In i,ara noastra
i,ele efectuate de C. Man (1972) au evidentiat actiunea diferita pe care
bioxidul de carbon o poate avea asupra pasarilor. Astfel, concentraifa
de 0,50;0 nu a produs la puii de 21 zile 9i gaini de 18 luni nici o modifi-
care privind frecventa respiratiei, ritmul cardiac, greutatea corporala,
valoarea acidului ascorbic, dimensiunile glandelor suprarenale. in
cantitatea de ;30;0 CO! cl cloclan 9a;t la puli clc trei saptamini, clupa 10 zile
de expunerc, o reactic dasica de stres, constatindu-se 9i leziuni conges-
tive f?i hemoragice la nivelul traheeI, bronhiilor 9i a pulmonuluL
 ,,~~,W-W~---'-'-'---'1-'Af\hadmisa in adaposturile de_ animale nu
pragul limita al toxicitatii.BioxTcfuicte- carnon- nu poate fi
conslderat un gaz toxic prin excelen1f1, dar poate fi folosit ca indicator
de a microclimatului.
Ozonul. Ec-;tej.9rma. alotropid1 a oxigenului, .care se formeaza prin
atomilor la'fuoie·culele dc~oxt~n; ·sub actiunea radiatiilor cos-
.,- sau a fenomenelor electr_i<:e. Fiind instabil, elibereaza oxige:
nul atomic, care prin actiuriea sa oxidanta are puternic efect badericid.
formeazµ in paturile $UperiOfU'.e a:l_e citrnosferei, de unde CO-
boara spn' sol, fiind 1ntilnit in cantitati mici (20--25ig/m'l) in special la
_deasupra cirnpiilor, a marilor ~i a oceanelor. El dispare foarte
in atmosfera poluata cu pulberi.
Pulberile din aer. Aerul contine, in afara componentelor ,gazoase per-
mam·nte sau ternporart>, numer,oase particule de dimensiuni , ~i orlgini
a caror prezen\a ~i frecventa depind de foarte multi factori.
Pull)erile din aer, denumite generic ~i ,,praf atmosferic", se depun relativ
cazul dnd dimensiunile lordemfaesc~_JJ,; daca diametrul
c'stc mai mic, ele formeaza cu aerul un sistem aerodis1:3ersat, in care faza
de d este solida, aerul fiind mediul dispersant. Stabilitatea unor
astfel sisteme este relativa 9i depinde de insu 9irile particulelor (na-
forma, dimensiuni, structura, incarcatura electrica) ~i ale mediului
(tcmperatura, umiditatt?, curenti de aer). Cantitatea de pulberi
~·o··-'--'-=~'~"'-~ cele mai mari valori sint inregistrate in apropier~
in sezonul cald ~i in lipsa grecipitati\lor.
inferioare ale atmosferei, cantitatea de pulberi poate oscila

pulberilor (particulelor). S-au incercat diferite clasificari

inerte din atmosfera dupa o seama de criteriL
G i b b s imparte pulberile din aer in trei

prn f 11l p1~QJJ.1J11-:_:z;_is, cu cl iam.etrul parti culelor D.1ai mare de 10 µ,, Cc\If:.
in aerul 'lipsiC de curenti, cu vitezfl acceit:rata
lui Newton); ·

din can:- fac parte(:iero_soi~ cu dimensiuni inlre 0,1 9i 0,001µ,

9i au mare putere de difuzie.
~-~·"·-i:J-~,-~~~--,.,,...,,,"""t-<..... sint rctinute in caile res_l'.)irc1tQrLi _anterioare,

d;n a cloua.grupa pot patrunde pina la nivelul fiind retinute

iar aeJ:osolil, de!;,i a:jung in a1veole unde pot fi retinutl, sinteli-
in cea mai mare parte odata cu atrul expirot.
functle dr, orig i 11,ea n a ,tu ,r a for, se deosehesc :
(de silicin, cuart, calcar, grafit, fier,, cupru, car-
etc.);
- putberi organlce de natura vegetala (granule de polen, amidon,
fibre vegetale, bacterii, spori) sau (fibre de par, pe-ne, celule
descuamate
 Pvlb.erile U1L li.lllLo::.c.µartiza te JIDiform-11Ldiferi~_le_ ~!r:_c.~t2:1i:i .i!lE:_~tmns-
f,erei. Astfel, 1 m3 de aer din zona de munte contine 300-400 particuk,
in timp ce deasupra ora9elor, in acela 9i volum de aer, se gasesc 40 000-
50 000 de particule.
Din pun ct de vedgre aL ..9'e-·P--u-11ci.i .. as.up.ra. ... QJ' ga n i s m u 1 , ,
poluantii atmosferici se pot clasifica in doua grupe ;
- PC!l1!QriJJ_toxici, reprezentati de cor.pi solizi sau gazo 9i care con\in in
compoz"rl;ia sau sfructura lor un agent toxic ;
- poluanti netoxici, care ajun 9i in mediul intern al organismului
provoca inflamaw de ,,corp strain".
Act.iunea pY,,lQfJ:.zloT gsY,,p1:e1_ ariinuileior. Modul de actiune al R_l1lberilor
a.er asupra organismului depinde cle natura, cantitatea 9i compozi"\ia
lor chimica, de lociil de actiune 9i de receptivitatea organh;_mului. Efec-
tele nocive ale poluantilor ajµn 9Lin__or:ganism pe cale respiratorie s1nt
mai p.uternice decit ale celor patrurn~Lpe cale digestiva, datorita unei ab-
sorbtii multsupe:dgare, precum 9i lipsei unei ,,bariere selective" ~i a1mei
actiuni de detoxifiere, cum este cazul ficatului aflat in calea substan1clor
toxice absorbite la nivelul tubului digestiv.
Acti1111ea nociva a pulberilor asupra animalelor se materializeaza prin-
tr-un complex de manifestari, incepind cu simple erodari sau procese in-
flamatorii limitate ~i ducind pina la intoxka:µLgr-9Ye ~i chiar la moartc.
Dupa modalitatea de afectare a organismului, actiunea poluantilor poate
fi : iritanta, toxidt, infectantii {sau infestanta), imunologica, alergidt, can-
cerigena etc.
A c ti u n e a i r it an t a este adesea consecinJ;a durltatii sau a com-
IJllzitiei chimice a p&rtictllelor, care declanl?eaza reacJia_de__flJ>if\.rar~ __lL}f'-
suturilor cu care vin in contact. Acest efect esfe eel mai frncvent !'ii se ma-
nifesta mai aleSlct-·nivelul pielii ~i alrnucoaselor. Pulberile inerte adera
la suprafata..JggumenhJlui, obstrueaza porii ~i blocheazii eliminarea se-
cretigiglm.1dglor-sm:h-wi-pare !'ii sebacee. Se produc astfel recl_ctii inflama-
1

torii (acne<\ piodermite), .capacitatea de transpiratie a organismului se

reduce 9i este influentata negativ func\ia de termoreglare. Prezenta par-
ticulelor pe tesuturi provoaca prurit intens 9i animalele sint
n e linL7!ite.
A ct i u n e a t o x i c a se datore~te pa_rticulelo1:._Gg_c_o_11j,in p_l_t!I11p1_ n1-
pru,._zin.c., arsen, magnC'ziu etc. Acestea pot provoca-~foziuni la nivelul
suturilor aflate in contacl direct cu mediul, sau 111 cazul absorbtiei lor in
canmati me.ri produc intoxicatii grave, cu evolutie acuta sau cronk;)
(,,saturnismul"). Sint mai expuse animalele din zonele industriale, uncle
aceste elemente toxice se raspindesc in atmosfera cu ajutorul curentilor
de~ q££..
Actiunea infcctant'a (sau infestanta) sedatore-'?teunorr
agenti--microbi-e-ni sau pa:rcazitari vehkt.1lati de catre particulele din rier.
Este dovedit raportul direct pl'.'oportional dintre cantitatea de pulberi ~i
incarcatura microbi-ana. Pe Unga faptul ca pulberile vehiculeaz11 germpni,
ele.:l'aver-iwaiiL.ap~a infecJ.U-l9_r 9i a infestatiilor 9i prin iritarea tesutu-
rilor, creind ,,wluti.Ld..e contin11Ltate" sau -producind tulbura.ri circu1atorii
locale.
AC ti U 11 ea i ill U 11 0 l O g i Ca se refera la modificarea capacitaiH ck
0

rezj_s.ten4a---&-G-:t:g.anism.lllui fata de un 5-iJ1tigen, prin mobilizarea mecanls-

melor de elaborare a unor elemente implicate in aparare.
 A c t i u n e a a l c r g i z a n t a este caracteri~a mai ·J!1Yl~pu9i
organici 9J c1ggrganici compleqi, care printr-un contact repetat cu orga-
nismul i1 sensibIIEZc-aza. Granulele. de polen, puful, penele, lina, fircle de
par sint .alerg_e11i_recunoscuti care induc la om ;;,i ai1imale starea de ai01'gie.
Astfel, boaj.sLtilliP.irfllQI'ie obstructiva, intilnita la ca_l, este cons~<:'.int11 hi-
pers,'11.5ibtliz{1rli ace§t.L1fi11~ 1nnc~ri, baoterii, polen sau pene (S. G h (' r-
g a r i u, 1D81). Autorul subliniazti dt succesul tratamentului depinde in
n
primul rind de exclud0rea alergenilor, efc-ctele favorabile ale corticoizilor
9i bronhodilatatoarelor fiind doar tred,toare. As a j 9i col. {1969) au cer-
cefat seD:~~i!itatea ~ 9 1 ' ouatoar:rJa mai multLc_1!0i:genl_, printre care
9i pr_,..ruuldin actapo.sturile in care a 9ternut:ul din tala9, puzderii de in, coji
)I' clc· s'eminte de floarea-soarelui era infestat cu miceti din ge111..1rile Asper-
ia uillus, Mucor-sau contaminate cu Streptococcus pyouenes, S. cilbus, Bn-
ciLlus subtilis etc. Reactia cea mai inte11s-f a'ff ma111Iesfat-o gainile din ha-
1t le le cu aimosfera intens poluata, alergenul din praful adaposturi1or cu
)- a~ternut din puzc!Nie de in infestat cu specH de AJEE.ergillus fiind eel mai
ei activ. ,- ··
A ct i u n e a c an c e r i g e n a este provocata de unii arx.QsolL<wre,
la niv~~elui, pulmonului, pi.£!ii 9i a altor organe favori2:e._~za
1- Yciliar:.ea unor procese neop~. PrE;Z!:'nip 1n ae.rul atmosferic a substan-
1- telor cancerigene ::t'CC~Jj,e (c!ibenzantrncenul ; 3,4-h?nzpirenul ; hidro-
e. carlmrilcarinnatfoe etc.) repi;:_Qzinlrt un factor de rise atit pentru sanatatea
te (Uil:ului, cit gm:ilmalelor, care treb11fo 1{iat fri. consideratie. Dealtfel, ma-
:1- Jaclia canceroas{1 a putut fi indus{l la anlmalcle de 1aborator (9oareci, 9o-
bo1anl) cu extracte obtinute din ,.smogul" ce invaluiE' numeroase metro-
:1- pole ale lumii.

a-
.
ra
e- Bolile produse in general de pulberi poarta numele
a- organul afectat, se pot intilni : oftalm<Jcoiiiow,
se conioze etc.
r- Hearti? Q1.'.gcl!1ismului la actiunea pulberilor se manifesta printr-un
nt compk:ic de fenomene de aparare, prin care se realizeaza indepartarea sau
neutralizt1.rea lor, ceCputin parti'ala. Eliminarea particulelor de praf cu
Ll- diametre mari (peste 10 µ) ajunse in caile respiratorii superioare se face
e- prin sistemul mucociliar. Ele sint inglobate in mucus, iar acesta este eli-
in minat cu ajutmul cililor vibratili. Particulele patrunse in alveolele pulmo-
cti nare sint jagocitate. Fagodtoza joaca un triplu rol in ,,igiena alveolei" :
impiedidl particulele sa lezioneze peretii alveolari, nu permite patrunde-
rca lor in i;esutul pulmonar 9i le faciliteaza eliminarea prin intermediul
fagccitelor, care le transporta pina la stratul de mucus de uncle sint expec-
orr torate (M. Barne a 9i A I. Cal c i u, 1979). Uneori particulele
in alveole nu sint fagocitate, ci patrund in tesutul pulmonar interalveolar
uncle produc inflamatii specifice sau nespecifice. SinLJoarte. f_r.s;f\l~ente
pne1J_]!lgc:p_rijoz.ele (antracoza, silicoza) la Oan:!eng__§i?_l:1_~1!1:alele care lucr:faz{1
u- in atmosfera intens poluata cu particule de carbrn1E', .~iJi~i1J,.caJc:ar etc.
rii Daca. "i~IfrUcweTe l)atrunse in alveolele pulmonare sfot solubile, ele se di-
.wlva, patrund in singe, imbolnavind brusc sau treptat diferite organe sau
ck v~suturi pentru care manifesta electivitate.
IS- PreL·enirea jormarii i>i difuzarii pulberilor. Jmplicatiile, uneori majore,
pc care pulberile din ,aer le pot avea in patologia veterinara, impun o serie

2 - lgienll vetelinarA - ed. !l2 17

-0e mas.u~rin ,care se eviti'i formarea prafului 1n adaposturi sau in afara
i:tcestora. In acest scop, se recomanda urmf1toarele : plantarea unor spatii r,
v e r z ~ jurajJ.ennelo.r, cultLvare-aw1ul'-ilo-P=--eurplante-perene; f
ccfiT12?_l'_eJ!j_J1filalaµilo.Ldf:__Ymtilatie-mecanica cu filtre ; efectuarea par11c;_a- (;
.1ului zilnic aLanimale-lor in afaira a{:{aposiurilor 9i utilizarea unor c:lif;po- (

care s;Lfun.G-tion.ez_e__ IJ~__pdn:dpji,JL aspirat()rUllli de praf ; fonizarea f

din adaposturi folosind gennatori de ioni negativl ; scutuparea f;;i
stropirea cu apa a furajelor fibPoase inainte de adrninistl'area lor la ani- r
male.
l\'.Iicroorganismele din aer. Prezenta microorganismelor in aer ,1 fo,; t r
intaita genial de V ~ inca de acum 2 000 de ani, dar dovada indub:-
cabil{1 a existentei acestor vietuitoare invizibile a fost adusa abia in epoca
bacteriologica deschisa de Paste u r 9i D a v a in e.
seml atmosferic se intilne 9te in permanenVi o variata floramkro-
al carei numar variaza in functie de loc ~i timp, fiind mai mare)n
solului decit la altitudine. Microorganismele nu !J)lutesc s1iigme
in aer, ci aproape totdeauna sint inglobafo sau aderente la particulele de
fum .sau vapori do apa, distlngindu-se din acest punct de vedere ur-
m(ttoarele forme de existeni;a : pidi.turi de secretie provenite de la animalC'
tuse, sfr~nt1t, muget. Ele au dimensiuni cuprinse intre 1_0 §i pu-
ll n.d fi proii_:ctatC' pina la d-is+anta .5 m : ,,nuclei" de pici'i.turi rezultati
Gdata cu pid1tudle de_..s1.:£X--0-W\ dar care au dimensiuni rnult mai recluse
~i ;tabilitate mai mare ; ,,praful" bacterian, constituit din particule de
care sint .ads.orhite... rriicrooi:gm1fomc'le. El provine din picaturi de
sau nuclei de picaturi depuse pe diverse suprafetc sau din de-
~i se{TC~ii patologice care, prin uscare, se transformli in pulbe:ri.
aerul atmosferic persistenta germenilor estc limitata datorita ab-
substratului nutritiv, a deshidratarii lor sub actiunca caldurii, a
ii nocive exercitatf1 de radiatiilc U.V., a dcnaturarii unor sisteme
enzimatlce care intervin in procesul respirator etc.
F'lQg_m.i.cr:~i--sli!L atmosfera este reprezentata in special de micro-
nrganisrnc- saprofite, alaturiae care se pot intilni germeni patogeni
vcn iti de la oarneni ~i animale bolnavc. Se admite, in general, ca
ciitura microbiana din aer oscileaza intre 500_ 9i 10 000 germeni/m3. in
aerul adapost_yrilor_si__Q__animale se int1lne9te in mod curcnt o gama variata
de mfcroorganisme care ajung in atmosfera direct, fiind eliminate de ani-
male pr-in aeru] expi.rat, sau indirect prin diverse secretii 9i excrctfi
saliva, urinfi, materii fecale, lichide fetale etc.). Ge;m.enU .J2i;il£}f;S::.n1
fi introdu 9Un adapost 9i odata cu furajele ,contaminate sau
intermedit1lurrnr vectori animati 9i neanimati.
NumaruL de microorganisme este un indicator de baza pentru apre-
puritatii de 9i ,,agresivitatea biologica" a acestuia este ex-
primata doar de microbieni ~i inframicrnbieni ce apartin speciilor
sau conditionat patogene. Bolile infectioase ale
sinttransmi;,i CU U9U:rinta pe calea aerului sint numite l}i boli aero-
Dil1itre amintim : h~berculoza, morva, gripa, jigodia, orni-
psitacoza, pasteurelozele, virozele r;spi.ratorii etc.
conditiilc cre9terii 9i exploatarli animalelor in complexe mari de
industrial, dar 9i in adaposturile daske modernizate, s-a conturat un
factor nou, cu importanta esentiala pentru sanatatea animalelor - igiena
lwbitatului, intrucit mediuLde._Y.lil!a, complet artifidalizat, esteextr~m_de
frec::<JenUmplis1atlnaparltia..1?L~volutia.1morholi. In acest sistem intensiv
de cre;;tere, ies mai pregnant in evidenta contradictiile dintre cerintele
economice fii conservatorismul biologic al animalelor fii, ca atare, se im-
pune cu stringenta necesitatea intelegerii juste a raporturilor nou create
intre faotorii mediului ambiant, starea de sanatate a efectivelor fii expri-
marea potentialului lor productiv.
Noua tehnologie intensiva sau semiintensiva a modificat fiecarc cle-
ment din lanWl epizootk general, care cuprinde agentul etiologic, gazda
receptiv[l, caile de transmitere 9i modul de difuziune al bolii.
Administrarea indelungat~ J1 antibioticelor..9L.a_.chimiot:erapk~for_ a
provocat o ,,imbi!fff1ji!:.E:~ sc1E:'QtivlL:iLffi_ediului cu gel[!!l.fn.i_:t:!!ctl.__pl,!:lli}__sen-
sibili sau · care au dobindit antibiorezisteni;a multipla. ML<:roorganismele
in-ecosisternele artificiale inchise au O circul~i,!ie rcipida 9i se ,caracterizeaza
printr-o extraordinara varic1oilitate, determinata in special de pasaju1 per-
manent pe organismul ,animal. Q.e_rrm.eriE G,Qnditionat patogeni 19i chiar unii
recuno,5cutL ca saprof.iti au dobindit in aceste conditii ifi~u9iri de patoge-
n_iJ.gte. Factor:l1l g:liqJogic poate fi car9ccterizat prin noti_:t,!I1fa de ,,micro-
bisn1. dfJ;t.'a..i,cl", in care bacJE>tiile, ViI'.LlSUijfe, mice{ii se afla la un nivel
riclkat de conci;nJr;:1re 9i cu insu§iri -ae·patogenitate pronuntate. Se_in-
tilnesc din cc in ce mai mult a9a-numitele ,,ai_e<Jiuni c~r:_ajd", cauzate de
microor-ga,11J~?_J~roprii unor adaposturi, fata de care arnjllillilelc d~tig;"i cu
1.impul o .re:rJste1~a-s.i:.iedfica, dar in fata carora ramine fara aparare tine-
retul nou-nascut fii chiar animalele adulte introduse recent in efoctiv.
Concomitent .cu schimbarea caracteristicelor principa1e ale factorului
etiologic, s-a modificat esential reactivitatea organismului, impusa de se-
lectia intensa 9i unilaterala, de fortajul de productie, de factorii psihici
generati de suprapopularea adaposturHor 9i de toti stresorii care actio-
neazi:i in sensul reducerii rezistcntei gen0rale a organismului animal.
In privinta transmiterii infectiilor in noul sistem de crefitere fii exploa-
tare, calea__!l_E;'..1:_9ge11ii adeveniLdeosebit de importanta, prin contactul strins
pe oare-JreaHzeazaanirnaleleintre~le. Multe lucrari de specialitate (I.Co-
m a n 9i col. 19715 ; C. M an, 1972 ; Q u a r 1 e s, 1970 ; L e Ba J's, 1968)
evidentiaza faptul ca in efectivele IX1ic!rLexistiUotde<11111'a un rn1mar variabH
,'.le animale care elimina germeni patogeni sau condii;ionat patogeni, del?i
acestea au un ,,status" aparent sanatos. Nu se cunoafite incf1 preds gradul
in care poluarea atmosferica cu microorganisme poate influenta perfor-
mantele zootehnice. Se pare ca actiunea nefavorabila a microbismului, a9a
cum arata Le Bars (1968), este consecinta unei diminuari a rezistentei
nespecifice a animalelor supuse unor solicitari multiple 9i repetate.
Com an 9i col. (1975) au urma,rit dinamica microaeroflorei din ada-
posturile de taurine crescute in sistem gospoda:resc, constatind ca nurr121rul
eel mai mare cle micxoorganisme aerobe a fost inregistrat in boxele vi-
~eilor 9i in adapos.tiJrile destinate exclusiv acestora, uncle a oscilat intre
'Tl~i 41G X 103/m:J de aer. Cercetarile privind evolutia sezoniera a micro-
organismelor a evidentiat un raport in:vers proportional intre bacterii 9i
ciugerci : in timp ce bacteriile au inregistrat o ascendenta in anotimpul
de primr1vara 9i o scadere toamna fii iairna, cantitatea cea mai mare de
mice{i a fost dctectata in sezonul rece (toamna 9i, respectiv, iarna), ca
urmarc a rezistentei acestora fa temperaturi scazute.
 1.3. PROPRIETATILE FIZICE ALE AERULUI
$! INFLUENTA LOR ASUPRA ANIMALELOR

Insu:;;irile fizice ale aerului (temperatura, umiditatea, presiunea, cu-

ren de aer, radiatiile, precipitatiile, electricitatea, gradul de ionizare) ·
contrlbuie efectiv la aparitia fenomenelor meteorologice, conferind anu-
mite particularitati climei pe <life.rite areale geografice. Sanatatea 9i per-
formantele productive ale animalelor sint puternic influent,ate de ace9ti
fadori, care prin actiunea lor directa sau indirecta conditioneaza metabo-
lismul energetic, echilibrul termic dintre organism 9i mediul ambiant,
ind0plinind, totodata, rolul de exdtanti ai functiei de termoreglare.
Hippo c rat, in antichitate, acorda o mare lmpor1:antii mediului fizic pentru
siim1tatea oamenilor. !n lucrarea sa ,,Despre aer, ape .;;i locuri", recomanda medi-
ci!or stabilitf Jntr-o localitate pentru a practica medicina sa se documenteze asu-
pra pozitiei 'ii raporturilor acestei a~ezari cu v.in'turile ',i soarele. Consideratiile
sale privind legatura dintre sanatatea omului ~i factorii fizici de mediu (aerul.
apci 'ii terenul) pot fi interpretate ca o .,meteoropah}logle" anticipat;'L

1.3.1. TEMPERA.TUM AERULUl

.T.c:orm_0:e:Qn~luctihUlJ,1tea.redusa a. aeruLvL face ca acesta sa nu re:t;ina

dt'cit ln mica masura radia:t;iile solare ce strabat atmosfera. Temperatura
aerululdeR._inde-irrmoo-ansolut de dUdurape care o prime9te Pamintul
d{" la Soar.1J ~Tpe care o cedeaza apoi sub diferite forme. Energia..s.olara
care ajunge pe su:p:i:afa~ solului este absort.ita 9i inmagc12:J11~tfl..d£uK:esta.
Pe mastH'a-ce suprafata globului terestru se incalze9te, in sil'aturile din
vednatatea sa.apar c1.1ren:t;i de aer verti.cali ~i orii_ontali, care tind sa omo-
compozitia aerului. Cal.Q.tl:r.e...acumll]ata de sol se
conductivitate moleculara,
9i transfoFmari de f'aza ale apei.
Conductivitatea termica moleculara
unui strat syb_tir.e ..dc. ..aer din 1rrtecuara.1:4ir.c)p1erJ::=..JL1,.c.cu:U:;e.L
paturiloI' superioare ale
turbulenta, convec~ie 91 advectie.
Turbulenta. Este fenomenul care realizeaza
d~zordonata a unor mase de aer cu temperaturi
Convectia, Reprezinta a aerului, in
imediata vecinatate a solului devine mai putin dens ~i deci
poate fi de intensitatea turbu-
realizata de aer pe

d.e faza ale de asemenea,

cantitati mari de caldura in aerul atmosferic. Prin evaporare apa
absoarbe la pe care o la diferite inal-
,CSUCCC,.f,U

prin condensare.

20
 Temperatura_aeruh.1i prezinta variatii anuale 9i diurne, in functie de
intensitat~~ tf:clJst1ieLiiQlare, lat~tudine geografica, altitt1clir:ie, nebulozi-
tate etc. Aen~l_cc1:re_yi_11:~Jn .contact c,.i-solttl se__incal~E;§t~- in_c:i.n:sJJLzHei,
deycnind astfel maJµ 9QT §_i se ridica.producind curenti de .convectie, lQcul
sau fiind luat de aerul rece din straturile superioare. Acest proces con-
tinua pin[l la irice'fi:ffea·rad:iatiei.. solare, cind solul 9i apoi aerul incep sa
se _}'[lcf:'asca. A doua zi, odata. Cll. rl!;i?rit11l so.cn~elui, procesul de incalzire
al solului 9i aLaerJJlui.r.eincepr, variatiile diurne ale tempei'aturii aerului
urmarind fidel pe cele ale scoartei terestre.
Temperatl.lra aerului depinde de latitudinc, in sensul cre 9terii acestgi.0
ct,tre ecuator ,9i a descre:tti?:riL~~-~r~_INff. ta nivel de biosfera~amoianta
tc,rmica inregistreaza variatH mari, de_l? zone. exc.e~5iy_ de .calde, pina la
zone (,:'.UJeJ11EE1'.?.I:t1XLf~r.tr~.sdz.ute. Aceste diforente mari de temperatura
prezinta importan~a practica deosebita, intrudt in cazul transferului de
.mimale dintr-o arie geografica in alta trebuie sa se tina seama de locul
unde acestea s-au format ca specii ~i rase ~i de capacitatea lor de adaptare.
Altitudinea face ,sa scada tempe:ratm:a aeruluicu 0,5°C1a fiecare 100 m,
la inalti!)}~a Q.£.}ikm ~i cu 0,7"C de la 5 la 7 km.
Cu toate aceste variatii d(' temperatura, exista toh1 9i numi.r2c1.s_e__,::<:>11_e
continent sau pe glob unde se-1nregistreazrt temperaturi
anrm:>iate:-unfod aceste plmcte se obtin Iin..illi...jz111&1·ml!.., care pre-
interes in cazul schimburilor de animale.

1.3.1.1. Temperatura aerului Ji functia de termoreglare

Mamiferele 9i pasarile sint animale homeoterme, care-9Lmentin tem-

peratma _cor_porc!la relativ consta.nta, chiar la v.alorLsuperiQ?Le 9i
rinare ale temperaforii medfufufambiant 9i independent de variatiile aces-
Mentinerea temperaturil c.9.rI2Qr.aJ..e_l1Lun_<'!numitnLv.eJ, ca 9i adapta-
roa orgariisnii.ilur11:cVaffa{Gie-·termice se realizeaza prin functia de t e r-
mor e l ar care cuprinde : termogeneza (producerea de caldura in
ternJ:.C>li?_a (eliminarea de caldura in ambianta calda). Ter---
permite animalelor homeoterme sa se adapteze la temperahiri
pe oale chimidi, prin intensificarea proceselor oxidative in
s,iturile cu ,potential termogenerator, fie prin termogeneza fizica, in care
en:: cre~te. activitatea mus,c:ulaturiLs±rJate. Termoli.za. ajuta animalele
impotriva temp.el'gt.t1rii prin mijloace compensatorii.
Echil.ibrul termic este reglat de centrul termoregulator din hipotala-
'care este influentat de senzatiile ce pornesc de la termoreceptorii
in. pirJe~1n:ii:icoa_s_e_ ca1;e .sint specializati pentru ca.Mura (corpus-
Ruffini) 9i, · la frig (corpusculii Krause). 'Hqrri_eos.tazia..ter-
a. organism:ului animal este asig:µrata fo mod normal prin mijloace
datorita.elasticitai;H mecanismelor sal£c de termoreglare,
legea de baza a homeote.rrpiei, 9i anume, mentinerea
1:nui intre caldu:ra-· - · organism 9i cea elimi-
nata in mediu.

a r n ea a c u,
dinamica temperatur:i interne 9i a ener-
catre animale, in fonctie de temperatura mediului

21
 Tel77 ero!uro Nn'-eroti

------lloo1eolerm1e-------,...,

r, Tc

Tell7perolvro 777ed/u/v1

Fig. 2. Rela1,iile dintre temperatura mediului inconjun'itor !;,i

productia de cc'ilrlur[1 (dupa Ly h s).

arnbiant. Se observa din aceasta schema ca anJmalele·l-1Q-meoterme

supra:ru$.1Lintr~~itG~aJt1r1Ltxterne (t 1- t8). In ca-
drul acestor valori exista zona horneoterm'iei (t2- t7), in care organismul
i~i men~ine tempe:ratura conc5tanta, gratie mecanismului de termoreglare
~i zQil,q, dg ne1JE:,O:.litate (mai redusa) termica (t4- t5), caracterizata printr-un
echi!Hir:u.Jri!rqgrgfl11i:~mi;;i mediu, homeotermia fiind mentinuta aproape
fara pantidparea functiei de tormoregla[·c. Limlteilt· de variatie ale tf'm-
perat11rii ce inoadreaza zona .de .neutralitate variaza cu specia, virsta, sta-
rea fizigJggj~a, readivltatea organismului etc. (fig. 3). T~~peratura c2:J:~J:c'a.
inferioara m:archel:l,za limihi inferioara ..a zoneLde. 11eµtralitate-Cf:ir~1rt:'prf'-
zinta momentul intrarii iriJt:t:m;J;iune..a_sisielllllruL:le__t~r.mQ[e_glare, pentru
realizareahoineost~t_q_r_mice__in conditiile scaderliJf'lli.P£.!:itllrJ.L Valo-
- ---··---· rile acesteia sint iDfluentate de o
multitucline de factori, dintre care
6 Pui
cei mai importani;i sint : specia,
virsta, nivelnl productiv, grcutc :<\t 1

ti c0:.rprirala etc. (tab. 1). L\mita s111:x'-

rioara a zonei de neutralitatc termicc'\
cstc rii;:m::afa -cfc' frmpcrahifa c.:ritid'i
supcrioara (t;,), depenclenta f;,i aceasta
de specic,_v1r:0tA, stare ffaiQl9gka etc.
1ntr-o ambianta. c.al<jg anima.lele .reu-
Olf! 9esc s{l-f;,i men~ina homeotermia
-5 0 5 10 15 ?() ?5 JO JS mccanismele de termor:eglare, cbr
Tempero.'uro Oi!l/J;oi7/d /'t'J aceste diiiJ2QDiJ?ilit?tL.oclata
(t,) fac .ca animalul sa intre
Fig. ;i. Zonele de neutralifate termica
la anima.Jele domcstice (dupa faza c1CC01l}l:)CJ1Sata ~j
Bi an ca). hipertermie {t").

22
 Tabelul 1
femperotura critica inferioora la unele specii de animale dl:>mestice (dupo N i ch e I m a n n
~i col., 1971 Wacht e I, 1971)

Grcutatea Vlrsta Tc1npern lunl

S p , . e i n 7 i c a t c g or i a corporalfr Nivclul pro<l11c[h•i (Zilf') cril icii (°C)
(kg)

Taurine (vitel) ,JO,() la na~Lerc 21

'Taurine (vi\cl) ·15,0 0,G kg spor/zi 10
'T,mriac (vi ~el) 45,0 LO kg spor /zi ()
Taurine (taur) ,,oo,o dieU\ J.8
Taurinc (Laur) 500,0 ra~ic lnlrc\.im·n, .,. 7
Tatn'ine (Laur) 500,0 0,f.) kg spor/zi (j
Tmirinc (laur) 500,0 l,O kg spor/zi 0
Tanrinc (vaca) :,oo,o 10 l lapll·/zi 7
Tauriuc (vacii) 50(),0 :.w I lapt(•/zi 1fi
Porcine (puree!) -G +:H
Porcine (pured) il 8 25 :m
Porcine (tinerei '.:\i 10 GO +:w
Pi\siiri (pui) t1 :31--- :r2
Piisari (pni) 2ti-- ;{;j 29 :J1
Piisiiri (tincrel) l'..W '7 ~.}
Vii'i£iri (aflullc) l,;'i 2.;; 5 \)

1.3.1.2. Acfiunoa temporaturilor extreme

asupra scirni!itafii cmimalelor

.-·-~·-·-·-·-:-·
mediului ambiant devine daunatoare cind depa 9e 9te, .in
ni vel Li:l Js:r.lll.k.cLLc.aiii::.:O;rg:arusmT1t.,:n.1imll §.e... ;,.Jlt. in
sau dnd posibfihatile de adaptare prin sistemul de termoreglare
:sint anu1ate. Toleranta la temperaturl extreme este temporara, 9i invors
cu nivelul lor. 1n conditiile depa.<;drii capacitatii de
"''.0::!'.c'J...S-.£>.HU.\.. .a uneL . siafi patologi1;e .Cll
in cazul e:x:12unerLi prel1.1ngite a ,.,,., ... _
,..,,,~,.. ~ sau tulburari circulatorii, degeraturl de difo-
ri te grade, cind animalele sint mentinute la temperaturi scazute.
' Adaptarea la cald. Se realize.az.f\ prin .1necanisme care favorizeazii eli-
m}nar.ea cnergieicaloricedfo organism. Vasodilatc!tia periferica 9i '""-'-'"'"""-
mrea_J:iT£JtJr:iJj_~_i sanguiI_1e.Ja acesf 11Tve1 faciliteazKev.acuarea.ca:1durii pro-
Cll cae~citatea deacomoda.re_a organismului. Un alt mijloc
ad.c1pJft.E_C.Ji:.t.Ealclttra, dar cu randame.nt .net . superior, este elimi-
na!.£f!:_<:7:pei, prin intevsificarea transpiratiei 9i a ventilatiei pulmonare. Daca
aceste mijloace de apfirare a·eviTI.i:n:efi:ciente priil cre9terea in continuarre
a temperaturii externe, intervin pe cal<;!_ reflexa mec,anisme care-mic~-
rN1za termogeneza 9i activitat,ea m1J;;.c:..i:i~turiI..§1rLate, ~scac:1~ 91 cresc
P.9lic'!Jp.sla. lntr-o faza malcivansata se reduc ochimburile respiiratorii, ayar .
tullmrarL grave ale aparat_1,1lL1L cUgestiv 9i ale gfar~clelor cu secretieintfrna.
Rezistenta la temperaturi ridicate depinde de specie, virsta, stare fizio-
aQ1trenament. in oazul in care temperatura ridicata este asociata
CU cre,;;terea tlni.fditatii 9i lipsa curentilor de aer, animalele intra in ,,90C
caloric", frrtilnffuneori in ~impul tran_sporturilor 9i manifestat prin som-
rn:::if~!iJa, trar1:.;;p_tr<:1tii, congestia mucoaselor, hipertermie, convulsii 9i moartc,
daca actiunea se r>[elunge9"tefn timp.
 P r c i _ ! ~ ~ ~ t r i va ac:UlmlLcl.ire.G.k___a_radiaµeL
realizeaz{1_ 12i:i11_ me!:!_~{·r~QL11Ladap.nsturi-hin1;;.-¥@Aiti.la te sau s~ um-
b r ~ ~ 1 e , asigurindu-1<' J:lllfl proaspata la disor<'tie. Se va-e¥i~u1
calur:Lc.... prin plan· · · ,. rans · · ' : . ·---·- · se, prin respec-
tarca _de)lsitaJii optinw J)f' unitateadc SlJPJ:afata in mijloacele de Jranspt)rt
9i asigurarca unci vcntilatii corespunz{l.toare. In hr,ma anin1alelor se vo1·
asigura cantit{1J;!--mat-=F-tte=Ft11aJe ; - ~ ] si'.iculente, prccum 9i cantitatea nc-
cesara de ;:ipa.
Adaptarea la frig. T.emperatura scazutii, meritLi:rnta intr.e ,lI}JJl11ite
limit<?, i ~ _ ! e n ~ J ~ ~ u T , a ~ m a ~antWiti mai marl ck
fur~ie, concomitcnt cu o mai buna valorificare ~ e r a -
tura scade apreciabil, ea actioneaza nefavorabi1, cu efecte locale 9i gene-
rale asupra organi-smului.
• AcJim1ea locala a frigului determina vasoconstrictie periferica, cu
burari ciI'ctJlatorii 9i degerM;uri de diferite grade pina la necroza. Adi:!E-:-
tarea la Jrig se realiieaza pri~ga-1.£.rmog_e_nez.e_j. i;;i rf.41t_<;_erea
term,9.lfzei. 1n conditiile_scEi:Q_E:£.ii te_mperaturHsint stimu!1:1.liJerr:ggrecepto-
rii pt?riJerici cutanati 9i, prin reactii reflexe, s111t declan§ate mecanismele
de adapta.J'e, care determina uneori o cre~tere brusca a termogenezei.
maJi:~J.£-djs,2_1111 §Lele al1e p()~il:iilit~Ude diminuare a pierderilor de calduri:\,
fie prin mobilizarea unor r::iUJo.:.g..£.$; .. de termoizolare (horipilatict, hori.pl u-
matia), fie prin anumite acte comportamentale (viata hibernala).
Animale_lc:J?.iltrine, slabe, subnutrite, cele ge_sfante f!i tineretul s:uporta
mai greu fomperat:ictt'He-seftzute. Pentru a proteja animalele impotriva fri-
gului, el vor fi cazate in adaposturi dtlduroase, bine izofote termic, vor
fi hranite cu rclJii bogate .in glucide ~i vor fi supuse unui antrenament
preigresLv de-a00m-eiJar<' la tempergturi c:pl::>orite, care va incepe de la o
vlrsta foarte tinariL

l .3.1.3. Actiunea temperaturii asupra producfiei cmimalelor

Tehnologiile moderne, intensive de cre~tere ~i exploatare a animaldor

in unitati organizate pe principii industriale, in care animalele ramin in
stabulatie un timp indelungat, uneori toata viata lor productiva, au cu-
noscut in ultimul timp o extindere fara precedent. In aceste conditii, este
absolut necesar ca temperatura ~i efectele sale asupra animalelor sa fie
studiate in contextul factorilor de microclimat.
A111Jllant.a Jeimtr.a din adaposturile de ...animale este asi_gurata fie pe
seama energiei calgi:ic:;.e. degajata de catre animale, fie prin instalatli spe-
ciale de I1icalzire. Temperatura din adaposturile incalzite exclusiv
energia degajata de animale este permanent influentata de variaWle ter-
mice externe. OrganismuLani!X!c1L elimina__ gne.rggi__c;aj..9rka sub forma de
caldura sensihila .<Ji calduriJ._latent{L Caldura sensibila reprezinta ]liercL:;;-
rile ~riZe...caxe-s.e-prod~m-con.v.ec.t1e;··cQncfiictie 9Lradiatie. Qaldura
laknta corespunde pierclerHor care se datoresc evaporarii apei din orga-
nism, in special la niv.eluLc.ailor.r.espl_ratorii. incalzirea adapostului se face
exclusiv pe seama caldurii sensibile eliminate de ca<tre animale ~i depinde
de talia 9i numarul acestora. Calclura sensibila 9i cea latenta se afla intr-un
raport inveFs- proportional.
Org.anism11Li9i asigura h.9meostazia termica prin intermediul functiel
de termo'!_<!_glare, fara de care supravietuirea organismelor superioare estc
 neconccput. Orice pm_c:cs de termore-
realiz~a printr:1-in corrnum de
peste cea necesara 1ntretfrierii
vitale. Aceasta cantitate de ener-
a!;igurata pril}_ilRQLL9J;>flWE(jeeste pier-
u t{i pen tru J?E()cl nc:.lli1_Y tga.
O temperatura a mediului ambiant
care solicita eel mai pu~in sistemul de ter-
rnon,glarc al animalelor (zona neutralit[,tii
tcrmic:c) ofera acestora c:ondifile c:ele mai
!
dicicnte de c:onvertire a energiei din hranft i/
in procluse animaliere. Exista cm raport lf!fl?fJfrtJ/i/10 0,'71/;Ci?,?J /"(_')

direct proportional intre energia calorlca

r;:i cca biotransformabila. Astfel, ci,1 .cit
tempt:~rat1rr.amediului se abate mai mult
de la zona T1eutralitatc, cu atit ,rc1._t:c1 :fig. 4. Efectul temperaturii exte-
,'ner:giei c.alorice din energia transforma- rioare asupra transformiiril ener-
biiC1 estc mai mare. La toate animalele ho- giei:
t Un1ita int'.erioarn a produetiei
_
mcnterme relatiile dintre temperatura me- 1
anl!nale ; t,1 - zona de neutralitate
di u1ui ambiant ;;i nivelul metabolismului termicfi ; t:i - limita superioara a
productlei anirnale (dupa N i ch el-
s~' lnsoriu initr-o parabola (fig. 4). n1 an n $ieol.).
La s u i n e, influenta :temperaturii asu-
pni organismului a fost studiata de numero;;i autori, rezul:tatele fiind oa-
rccum diferirte, in func{ie de conditiile ex:perimentale 9i de rasa (H o l u b,
HlG7 ; Hampe, 197.3 ; D. Ionescu ~i col. 1973 ; V. Min c i u n a, 1973 ;
Tomes cu 9i Marsch an g, 1975). Au ma i rt re (1967), urmarind i:n-
fluent;a temperaturii asupra sanata~ii 9i sporului in greutate la purcei, a
urmfitoarele 1·ezultate: temperatura in adapost de l1°C a provocat
de 420/o, iar sporul mediu zilnic, in greutate a fost doar de 79 g.
conditiile temperaturii de 28°C pierderile au fost de 120/o, iar sporul
de 100 g. Temperratura din ,adaipost de 22°C :;,i incalzirea suplimentawa a
spatiului purceilor cu raze infraro 9ii au asigurat ambianta termica cea mai
mnvenabila, sporul in greutatc in acesrte conditii fiind de 150 g, fara a
1tnregistra mortaHtati. Ex,pcrientele efeotuate de D a s q u e (1972) pe
tineretul porcin intretinut in adaposturi cu temperatura ;;i umiditate di-
au demonstrat ca animalele dll'ora Ii s-a asigurat un regim termic
de 18-20°C ;;i umiditate de 810/o au avut un ritm de cre;;tere superior lo-
wlui martor, ajungind la g-reuta,tea de :sacrificare cu 19-32 de zile mai
devreme. Din cercetarile lui Fer it z sch e (1971) rezulta ca cea mai buna
valorifkare a nutreturilor se realizeaza la temperaturi cuprin:se intre
cind carnea porcilor a avut eel mai ridicat continut in albumina
:;;i eel mai mic procent de grasime. Temperatura optima de ingra;;are pen-
tru porcine este cuprinsa intre l8-23°C, in functie de greutatea corpo-
a;;a cum rezulta 9i din datele comunicate de Sabad ea nu (1972)
,jl care sint prczentate in tabelul 2.
Sc:aderea temperaturii din adapost sub valoarea oritka determina ani-
malele sa consume cantitati mai mari de furaje, pentru a-;;i mentine echi-
librul termic. Porcii mentinuti o perioada de timp la temperatura de -3°C
'ii adu;;i intr-o ambianta termica de 18°C au avut nevoie de 25 zile de
acomodare, pentru a se dezvolta asemanator animalelor din lotul martor,

25
 Tabelul 2
Corela!ia dintre temperature ambionta ~i nivelul productiv la porcine (dupa S a ba de a n u,
1972)

Greutatca
Sporul mediu zilnic (g) In funcPe de tempcraturli: l
(kg)
4°C l0°C 16°C 21°C 27'C 32°C 38°C 42°C

45 ~··- (j20 720 910 890 (i40 180 600

70 580 (i70 790 980 830 520 !}() 1 180
!lO 5'10 710 870 1 010 760 400 -·- :"350
J 15 500 760 !},1() 970 680 280 ·-- (i20
1:.;5 ,i(j(J 800 1 020 n:rn {,20 160 -- 880
mo ,i:io 850 1 ()!}() 900 550 50 1 150

care au beneficiat permanent de confort termic. 1n tabeiul 3 este redata

influenta regimului termic a.supra sporului in greutate i;;i a posibilitatilor
de folosire a hranei.

Tabeh,1 3
lnfluen;o !emperaturii asupra sporului in greutate ii a indicelui de folosire a hranei (dupa
Cu rt o, ;1973)

Imlice de
Spol' zilnic folosire
Ten1peraturn rnedjnJui (kg) n hrant~i
(U.N./kg
spor)
'),,..,
Constanta : :J°C 0,58 ,>,1
Constanta : 18°C 0,72 :i,1
Schimbare brusca de la HH: ln :re:
primele 12 zi!e ll,2G
urm:'\toarele 12 zih- 0,5!)
Schimharc brnsdi de la :l°C ln lll"C :
primcle 12 zile 0,(HI 8,0
urrnt'itoarele 12 zi!c 0, 7!! :i.o

S w i erst r a (1970) a studiat efectele temperaturii ambiante scazute

asupra spermatogenezei 9i a ca1Hatii materialului seminal. Experientele
efectuate pe 2 loturi de vieri din rasele Yorkshire 9i Lacombe (un lot
format din 14 capete a fost mentinut intr-un adapost cu mediu
iar aH lot, constituit din acelai;;i numail' de capete, a fost cazat in
cu boxe con.struite din lemn i;;i cu un strat gros de a 9ternut din paie), au
demonstrat ca temperatura coborita nu a afectat dezvoltarea testiculara,
productia de sperma i;;i calitatea acesteia. De asemenea, nu au fost inre-
gistrate diforeni;e intre cele 2 loturi in privinta sporului in g,reutate, dar
vierii din padocuri au avut nevoie de un consum de hrana zilnic mai mare
cu 1,7 kg decit cei care au benefidat de confort termic.
Mazza r r i i;;i col. (1969) au urmarit efectele temperaturii ridicate 9i
durata fotoperioadei asupra spermatogenezei, caracteristicelor spermei i,;i
fertilifatii. HezuJta,tele obtinute, prezentarte in tabelul 4, arata dar ca am
volumul materialului seminal, cit 9i numarul spermatozoizilor au fost mal
mari la vierii intretinuti la temperatura de 15°C, comparativ cu cei care
au fost nevoiti sa suporte temperatura de 35°C. De asemenea, s-a observat
o scadere a mobilitatii spe,rmei i;;i a fecun:ditatii acesteia, iar procentu1 de

20
 Tobelul 4
lnflueri1t1 temperaturii ~i a luminii asupra colitcWi ~i contit.a\ii spermei la vier (dupo M a z-
z a r r i ~i col., 1969)

Pcrioada Vol,um
Nr. spern1a~
tozoizi
(x 10')
Mobilitale ,.
•!. Fr,tari

Pr.c ex,p. 1 1 298±:20 70,:l±4,5 4,8±0,l 58,6

2 220± 8 65,7±3,4 4,7±0,1 63,8

lfi°C 10 h 290:±: 11 67,7::J:2,8 4,9:±:0,1 57,0

16 h ,339J: 1:i 47,8::J:2,6* 4,1:±:0,1 * 51,4*

;{;)()(; 10 h 265:±: 10 59,9±2,5* 4,5 3:0, 1* ,t9,,i*

16 h a25:1:2:i 46,9±2,9* 3,6+0,:l** 29,1**

f'o&t exp.' 294±22 66,5±,1,5 4,5±0,l* 61,fl

889:i:21 45,2 :1: 2, ·1 * 4,3:Hl,2* 59,C

1 Faelori cxteriii de sczon

* P < 0,05;
** P < 0,01.

fatari la scroafele insfi.mint;ate artificial a fost mai scazut atunci cind

sperma a fos.t procurata de la vierii supu~i la combinatia de temperatura
ridi.cata f;,i zi. lunga.
La temperaturi ridkate, indkele de fecunditate al scroafelor scade
intr-un raport direct proportional cu nivelul aces.teia. Cre~terea tempe-
raturii cu 1°C reduce durata caldurilor cu 6-7 ore, pentru ca la 35"'C
acestea sa nu mai poata fi exteriorizate.
P as a r i le, ca f;,i aHe animaile homeoterme, i 9i mentin aproape con-
stanta temperatura corporala, indiferent de vairiatiile termice ale mediu-
lui inconjurator. Ele dispun insa de un mecanism de tevmoreglare mai
elas,tic decit mamiferele, mai putin cunoscut, care dobinde~te de-
functionalitate dupa 2-3 saptamini de la ecloziune. Temperatura
a puilor cref;,te prog,resiv de la 37,8-3'8°C la 41-41,8°C, valoaxe
care este atinsa dupa circa 21 de zile 9i care se mentine relativ constanta
tot restul vietii (Man, 1972 ; L. St av a r, 1972, 1976). Pentru toate
categoriile de virstKt f;,i de productie, temperatura reprezinta faotorul de
microclimat cu cea mai puternica actiune asupra sanatatii 9i productiei
pi'.tsarilor. Valorile optime recomandate de cei mai multi autod sint in
aceleaf;,i : 13-18°C pentru gainJle ouatoare, 32-35°C pentru pui
in primele 7-10 zile de viata (B. Blumer, 1973; V. G 1 i go r, 1973;
D, Po p es cu 9i $ t. Gu r g hi~. 1973).
Daca temperatura mediului ambiant scade sub limifa inferioara a zo-
ne\ de ,,confort termic", consumul de furaje cre~te foade mult, rezistenta
organismului la infectii f;,i infestatii se reduce, iar pe fondul unor tulbu-
rari vasculare apar o serie de afectiuni localizate in special la nivelul
aparatului respii;ator. Temperatura coborita are o puternica actiunc stre-
santft asupra pasarilor. Puii crescu~i timp de 21 de zile la 20°C au avut
o greutate mai mare a glandelor suprarenale, a ficatului 9i a cordulul,
comparativ cu lotul de control, caruia i s-a asigurat te>mperatura de
:n-:H°C (Man, 1972). Expunerea puilor de diferite virste la 6°C a pro-

27
 dus o scadcre accentuata a temperaturii
corporale, care a fost dkect propotj:ionala
cu durata expunerii ~i invers proportionala
cu virsta pasarilor.
Cind temperatura aerului cre~tc pcste
limita de confort, pasarile, ca ~i alte ani-
male c.file nu .au glande sudoripare, eli-
mina excesul de caldur[1 prin accclerarca
respira{iei. Eficienta ,,polipneii termice"
este puternic influentata de umiditntea
aerului. La 34°C, ~i la o umiditate relati,,;[1 ,;
cle 400/o, o gaina adulta pierde 800/o din '''I
ci'1ldura totala prin evaporare pulmom-tr{i. l
!i 10 IS t?O ?5 JO 35 ~
Daca umiditatca crqte la !-J00/0 eliminan:.·a
Telllperotvro °C
caldurii pe aceasta cale se reduce la :rn,
Fig. 5. Influenta temperaturii cind pasarea moal'(: prin hipertermic.
mediului inconjunHor asupra ,,,$ocul termic" poate fi intilnit in cazul
produetiei animalt·lor, puilor, cind sint transportati in lunile dt>
vara in condi~ii necorespunzatoare, smi la
gainile adulte in halele supraaglomerate ~i prost ventilate. T(•mperatura F
mediului ambiant influenteaza atlt praductia num<:'rica de oua, c.it ~i g,reu- fi
tatea acestora (G h. ,$ t e fan es cu ;,i col., 1971). Sdiderea produc1iei
este cu .:,tit mai pronuntata, cu cit aba,teri.le 111 plus s.au in minus de' l:1 d,
temperatura optima admisa sint mai mairi (fig. 5). lr
La tu urine, in conditii no1·male d0 activitate vitala, tempcratun1 d,
corporala este relativ Constanta ;,i oscileaza intre 38,5-39,5°C. Ca- SJ
pacitatea de adaptare la variatiile termice este dependenta de virst£t. CJ
De;;i viteii la naliitere posecfft mecanism de termoreglare, ei nu pot fi mc'n- n
tinuti intr-o ambian1;a prea rece, intrudt au posihilitati de termogene:d1
recluse, prin faptul di musculatura scheletica este putin dezvoltata, corn-,
paratlv cu adultele, iar digestia se realizeaza mai ales prin procese chimiff•,
Cu cit vitelul inainteaza in virsta, cu atit mai mari sint disponibilitM;ile
sale de a se apa,ra de frig. Temperatura optima in adaposturile vltellor
oscileaza intre 18-20°C. (',

Vacile de lapte sint animale cu metabolism foarte intens. Ele SI

in mod fiziologic cantitati mari de energie calorica ~i, in consednta,

nevoic' de o ,,zona de confort" relativ scazuta, temperatura optima fiind de p
0-15°C. Vacile suporta mai greu temperaturile ridkate intrucit p
t;,i de un numar relativ redus de glande sudoripare. Termoliza prin cva- rr
porare indepline1?te un rol minor in mecanismul de termoreglare la aceasta
categorie de produci;ie. In cazul tempenaturilor ridicate vadle sint nevoik
sa-~i reduca termogeneza, fapt ce se traduce in mod reflex prin diminua-
rea apetitului ;,i, implicit, a produc1;iei de lapte. In figura G este redat1
productia de lapte in raport cu temperatura mediului ambiant. Strr·sul
termic determin[1 la vacile in lactatie o cre~tere a secretiei hormonilor
steroizi ai suprarenalei, a numarului de leucocite din singe ~i lapte, 1ndt
nivelul acestor elemente poate servi ca indicator de evaluare a
mului de adaptare (K o v a l e n k o, H}70 ; A. R i g an i r;;i V. Min - c
c i u n a, 1970). c
O vi n e 1 P sint deosebit de rezistente la temperaturi cobor'ite, NJ 1'-
conditia ca umiditatea aerului sa nu depa9easca limitele maxime admise. g
P [1 u n es cu (1978), urmarind influenta temperaturii asupra produqiei d

28
 /i'educere;; Sciidere;; 'Scfidere;; I Acee/erare;;
cansumului de greu!Jfii produc/iei f'recvm/ei
fur.;;Je curpor;,/e de /;;;pie c;;rdiace

Fig. C. Efectele temperaturii ridicate a mediului inconjud'ttor asupra constanteloi·

fiziologlce, productiei de lapk ~i co.nsumului de hrani:i 1a vaci din rase difc:'Jii..•.

de laptc, a constatat ca procesul de secrctie lactata se desfa 9oara normal

la variatii nle tempcraturii. cuprinsc intre 5-21 °C. Tineretul ovin s-a
dovedit insa mult mai sensibil la runbiante termice scazute ; sub 8"C
sporul de cref;,terc se reduce semnificativ, iar proc(mtul de mortalitat!"
cre~te proportional cu deficien{ele factorilor fizici de microclimat (P v -
n i k o·v, 1976).

1.3.2. UMIDITATEA AERULUI ~I PRECIPITATIILE ATMOSFERJCE

Urniditatea atmosfcrica reprezinH1 eantitatea de vapori de apa pc care-i

continc aerul la un moment dat. Ei se formeaza prin pvaporarea apelor de
suprafatil (mari, oceane, fluvii), a apei din sol f,,i din respiratia plan.telor,
a anima1elor 9i a ornului. Mftrimi1e higrometrice prin care se poate ex-
prima umiditatca aerului sint urmatoarele : umicUtatea absoluta, care re-
prezinta cantitatea vaporilor de apa, in grame, la 1 m3 de aer; umiclitatea
nwxima, care este tensiunca maxima pe care o exerdt[1 vaporii de
ce satureazf1 un volum determinat de aer la o anumita temperatura. Ea
se mai nume;;te 9i ,,punct de saturatie", intrucit orice surplus de
se va condensa sub forma de nori, rouil, ceata ; umiclitat:ea relativi.i, r<1n·
rcprezinta raportul dintre umiditaten absoluta 9i cea maxima, corespun-
zatoare temperaturii aerului din acel moment. Exprimind adevarata stare
higrom,!trica a aerului, umiditatea relativa este folosita curent ca indicator
de apreciere a microclimatului din adaposturile de animale.
1n atmosfera exista totdeauna vapori de apa invizibili, care se
condcn.sa in conditiile sd1dcrii temperaturii 9i a prezentei nudeilor dC'
condensare, prezentindu-se sub forma de ploaie, zapada, grindina., roui'i.
Norii pot fi constitui1i din particule foarte fine de apa sau din cristale de
gheata. De exemplu, norii denmniti ,,Cumulo-nimbus" au o mare exiin-
dere pe verticala, baza lor fiind la 1 000-1 500 m altitudinP, iar vfrful

29
la 10 000 m. Ei sint formati din picMuri de apa in partea inferioara $i din
cris:talc de gheata in paturile superioarc. In acest tip de nori, framintati de
mL7cari verticale intense, granulclc de gheata cresc foarte mult. Ele nu mai
au .timp s{t .se topeasca in cfalere ;;i ajung ,pe sol sub formf1 de .grindi,nfL Sprc
deosebire de celelalte precipitatii (ploaie, zapada, grindirta), roua se for-
meaza prin condensarea vaporilor de apa din aer pe obiectele reci de pe .
soL Roua se produce in general in cursul noptilor senine, cind pamintul
pierde prin radiai;ie in spai;iul cosmic o mare cantitate de caldura. z
Gradul de acoperire al cerului cu nori poartf1 nume1e de nebulozitate. n
Ea se exprima in cifrc de la O la 10 ::,;i prezinta variai;Jii diurne ::,;i anuale. n
Importanta igienica a nebulozitai;ii rezida in faptul ca absoarbe radiatia 11
solara, moderind efcctul acesteia asupra organismului. Daca nebulozita- r
tea este persistenti1, absorbtia radiai;iilor U.V. ::,;i a celor infraro::,;ii am1- t
leazii efectul lor fovorabil pentru animale.
PrecipitatiHe atmosferice sau hidrorneteorii prezinta o mare variabili- c
tate in timp. Variatia diurna se aseamana cu aceea a nebulozitatii, r
tnregistrind deasupra uscatului valori minime in timpul noptii fji valori
maxime dupa ami.aza. In cursul unui an, in tara noastra, predpitatiile au r
un nivel maxim vara !}i unul minim in timpul iernii. \

Precipitatiile atmosferice influeni;eaza direct sanatatea animalelor,

avind uneori aci;iune favorabila, alteori efect daunator. Ploile caldc de vara r
curata pielea de impuritai;i, deschid porii $i, in acela$i timp, actioneaza
mecanic activind circulatia periferica. Ploile reci de primavara ;;i ck"
toamna au un efeot daunator, deoarece animalole pierd o mare cantitate
de caldura $i sint predispuse la boli ,,a foigore". PloUe abundente deter-
mina o imbibare a solului cu apa, care poate duce la macerarea cornului
copitelor ~i a ongloanelor, favorizind astfel apari\ia necrobacilozei. Roua
~i bruma depuse TX' furajele ce vor fi ingerate de d1tre animale pot oauz,a.
accstora tu1burari digestive (colici, timpanism otc.).
Influenta indirectr1 a precipitatiilor asupra animalelor poate fi, ck~ as€-
menea, favorabila ~i nefovorabila. Picaturile de ploaie, in ca.dare, antre-
neaza particulele din aer, purificindu ...l. Mediul hidric este absolut nf:'ce-
sar pentru desfa::,;urar<:>a ;proceselor metabolice ale mkroorganismelor,
care asigura autoepurarea mediilor naturale ce contin substante organic0
biodegradabile. Excesul de precipitatii influenteaza negativ recx>ltarea ~i
conservarea furajelor. Surprinse de ploi dupa cosire, acestea au o v.aloare
nutritiva mai redusa, pierd din continutul lor in vitamine $i saruri mine-
rale. Din cauza umiditatii ridicate furajele se conserva greu, sint infest.ate
de ciuperci (Penicilli-um, ilspergill-us, F-usarium}, care pot provoca micoze
;;i micotoxicoze grave la animale. Numeroase cercetari au demonstrat o
corelatie strinsa int.re nivelu1 precipitatiHor ;;i gradul de infestare fungica
a nutreturilor (Purchase, Hl74: Krogh rji col. H!79; I. Coman
i;;i col. 1980).
in anii cu precipi,ta~ii abundente se impun masuri speciale de profi-
care privesc deopotrivfi animalele, zonele dt> pii$unat ~i tehnologia
de recoltare $i cons0rvare a furajelor.
Umiditatea din adaposturile de animale provine mai ales din respiratia
~i transpir,a{ia acestora, din lichidele de spalare ::,;i dezinfectie, din purin
;;i materiUe fecale, din furajele suculente. Ea are totdeauna valori mai
riclkate decit cea din aerul atmosferic. Sursa principafa de umiditatc din
o constiituie respiI'atia animalelor. 0 vaca de 450 kg, de exemplu,
na in 24 de ore, 7,5G litri de> apa cind temperatura mediului ambiant
este de 15,5°C 9i 5,5{5 litri in cazul unei tomperaturi de 4,5°C.

:io

..
 In anotimpurilc reci ~i ploioa<;e umidirtatea relativa din adaposturl
clc•pa9"'9te deseori limitele admise, ajungindu-se la saturarea aerului in
vapori 9i, ca urmare, la aparitia condensului pe suprafetele mai reci (pla-
fon, pereti, ferestre). Umiditatea crescuta, asociata cu temperatura cobo-
rita 9i curentii de aer puternici, mic~oreaza rezistenta organismului 9i
favorizeaza aparitia afectiunilor ,,a frigore". Excesul de umiditate repre-
zinta una din cauzele cele mai importante in a,pari~a 9i evolutia afectiu-
nilor respiratorii. Aerul cald r;;i urned reduce apertitul, inhiba procesele
metabolice, animalelc nu valorifica eficient furaje1e, sporul in greutate
nu se realizeaza. Dadi. ,,mantaua" de aer cald nu este indepartata tempe-
ratura corporala cre9 te progresiv, apar tulburari caracteristice ~cului
termic, pina cind este atins nivelul letal.
Umiditatea prea redusa are efecte tot atit de grave ca f;,i valorile ridi-
cate. Intr-o atmosfera uscat{1 ~i cald{l organismul se deshidrateaza, ani-
malele resimt intens scnzatia cle sete, devin nelini 9tite, apetitul se reduce,
iar mu~)asele, tegumentul ~i fanerele se usuca. Este afeotat, cu deosebire,
metabolismul hidro-mineral. !n complexele de tip industrial, in lunHe dt>
vara, umiditatea relativa coboara frecvent .p1na la 30-350/0 . In asemenea
conditii apar numeroasf' ~i variate tulburari de comportamPnt, ca mah'-
rializ{1ri alC' unor d0zechi1ibre neuro-endocrinc•.

1.3.3. Ml~CAREA AE~ULUI

Aerul atrnosferic :l'?i pastreaza starea sa de ,,lini~te", numai dadi nu

intervin c::nizc' externe care s{1-i modifice densitatea. Tn mod obi~nuit ma-
sele de aer se afla intr-o continua mi 9care, circulatia fiind provocata de
c[1ldura pe care aerul o prime!;,,te de la pamint ~i care-i schimba tempera-
tura ~i, ded, densitatea in diforite zone geografice. Deplasarea aerului se
face in toate sensurile, dar cu pred1dere acea:sta are o clirectie verticala,
cin.d iau na~tere curentii de aer (asccndenti ~i descendenti) sau orizontoUi .•
clnd se produc vlnturile.
Aerul in mi 9care .Poate sf1 actioneze direct asupra animalelor. Pe
calduros, vintul faciliteaza evaporarea transpiratiei la nivelul tegumentu-
lui, influentind favorabil functia de termoregtare. In sezonul rece,
dP at"r de,termin[1 pierderpa mwi cantitati mari de energie calorica ~i prP-
clispun animalek la imbo1naviri.
Efectele indirecte ale vintului a.supra animalelor sint mul:tiple. P:rin
mi9carea aerului se realizeaza ornogenizarea componentelor sale, iar
gazele nodvP ~i pulberile acumulate intimplator sint ,,diluate"
sate) sau indepartate. Mi 9carea aerului imbunatate~te ventilatia naturarn
3 adaposturilor, dar po.ate contribui la diseminarea germenilor infect,iof;,i
pe arii foarte :intinsc.
!n adaposturile de animale curentii de aer, imp:reuna cu temperatura
$i umiditatea, participa efectiv la mentinerea homeostaziei termke, con-
dition'ind limitele de variatie ale temperaturilor critice, ma.rind sau re-
dudnd zona de neutralitate. !ntr-un mediu cald $i urned, prezenta curen-
tilor de aer, in anurnite limite, c•ste favorabila, deoarece organismul poate
'indepfmta mai u~or surplrn;ul de cMdura. Dimpotriva, in adaposturik, re<:"i
$i umedP curcntii de acr potcnteaza efedul nociv ale celorlalti doi factori
fizici de microclimat. Viteza curentilor de aer, in functie de specie $i cate··
g{J!'ia de virstft, nu trebuie sa dcpai;;easca in lunile de vara 0,3-1,5 m/s.
iar in anotirnpul de iarna 0,1-0,3 m/s .

..
 1.3.4. PRES!UNEA ATMOSFERICA a
(1
Presiunea atmosferica reprezinta fort,a cu care aerul apasa asupra i)
scoartei terestre. Valoarea sa la nivelul marii, la laUtudinea de 45° 1;>i la b
temperatura de 0°C, este echivalenta cu masa unei coloane de mercur de g
7(l0 mm, a carei greutate este de 1,033 kg. Presiunea atmosferica se poate
exprima in mm coloana de mercur. Forta de apasare a aerului pe supra-
fa\a pamintului nu este uniforma. in unele regiuni se intilnesc valori.
rnari, numHe maxime barometrice (anticidoni) ; in altele, dimpotriva, va-
lori coborite care se numesc minime barometrice (cicloni).
PJ·esiunea atmosferica prezinta variatii determinate de 2 factori esen- a
0
c;;l anume : unul de natura termidi, celalalt de natur[i dinmnicc1.
:B'actorul termic conditioneaza presiunea atmosferica : aerul rece estc mai 'ii
grr·u, mai dens decit eel cald, incit in regiunile mai putin incalzite presiu-
rwa e:ste mal mare dedt in zonele uncle este foarte cald. Factorul dinamic
dctermina cre;;terea presiunii atmosferice in regiunile in care se depla-
seaza 1;>i se acumuleaza masele de aer. Presiunea atmosferica variaza in-
vcrs proportional cu inaltimea, reducinclu-sc cu circa 1 mm Hg la fiecarr:
l 1 m altitudine.
Oscilatiile mici ale presiunii nu exercifa cfecte deosebite asupra ani- g
malelor, contribuind doar la o mai buna ventilatie pulmonara. Presinnea C(
sci'.i:rnta produce tulburari daitorita mio;;orarii cantiE1tii de oxigen din aer. tc
Ca urmare, scade presiunea acestui gaz la nivolul alveolelor, precum 9i fi
concentratia lui in singe. Aceste :m.anifestari apar mai frecvent in cazu1 c,
ascensiunilor montane efectuate 'lntr-un interval scurt de ti:mp, fan) ca b
animalele sa fi fost in prealabil obi9nuite. Masurile de prevenire a efec- C,
iPlor presiunii asupr.a animalelor domestice vizeaza deplasarea lor catre
zonele alpine 1n etape C\?alonate pe mai multe zile
p
ci
1.3.5. RADIATIA SOLARA ~I INFlUENTA El ASUPRA ANIMALELOR n
C(
Soarele este un uria9 corp cerosc incandescent, care emite radlatil cu si
de unda cuprinse intre WO ;;i 3 000 milimicroni. Hadiatiilc cu
lungirnea de unda de 290-400 milimicroni sint invizibile :;;i constituic
ultraviolet. Cele cu lungimea de unda cuprins,1 intre 780 9i
milimicroni sint, de asemenea, inviziblk 1;>i reprezinta spectrul in-
Intre 400 :;;i 780 miliimicroni se PXti,nde spectrul vizibi1. Spt>ctnil
solare se compune din 570/o radiatii lnfraro:;;ii, 41-420/0 radiatii
luminoase ;;i 1-20/o radiatii ultraviolete.
Hadia{ia solairfi, trecind prin atmosfera, estc in buna mf1sura difuzata s
p
9i ahsorbitii ; o parte ajunge la sol ca radiat1e directa, reprezentind prin- re
sursa de energie pentru scoarta terestra. La suprafata Pamintului,
din radiai;ia solara este absorbita ;;i transformata in energie calo- fc
iar alta parte reflect.am in atmosfora. Raportul procentual dintre p
solarft care este reflectata la nivelul solului :;;i radiatia solara in- n
se nume:;;te albedo. Valoarea cea mai mare a albedoului in con- S1
dltii naturale o prezintii suprafata zapezii proaspat cazuta (850/o), iar cea 1:
mai mlca pftmintul negru, urned, arat (130/o).
Organismul animal este supus permanent la o ,,ploaie de radiatii" cu
lungimI de unda i;;i proprietati fizice diforih• ;;i, ded, cu efecte biologice
gl
foac+::, variate. Cele mai importante, prln acti.unea pe care o exercita
 asupra organismului, sint radiatiile ultraviolete, infr,aroi;di, luminoase
aotinici), carora li se adauga ondulatiile mecanice (sunete, vibra-
ra Ele se constituie la suprafata globului teres,t,ru intr-o anum1ta ,,am-
la energetica", influentind hotaritor desfa9urarea proceselor biolo-
:le toate nivelele de organizare a materiei vii.
te
a-
ri, 1,3.5.1. Radiafiile ultraviolete (R.U.V.)
a-
De9i ultravioletele .reprezinta 10/o din totalul radiatiei solare, pe Pa.mint
1- ajunge o cantitate foarte mica, majoritatea fiind retinuta de stratul de
(l. ozon din stratosfera. Actiunea acestor radiatii este predominant chimica
ai 'ii se manifesta direct asupra pielii 9i tesuturilor subiacernte ; eritemul
l- de ultraviolete, deosebit de eel determinat de razele calorice,
ie 2pare dupa 1-3 ore de la expunere, se mentine 1-:3 zile ~;i determina
l- la om pigmentarea tegumentului ; sub actiunea radiatiilor u1traviole,te
l- erg'osterolul este transformat in vitamina D, care indepline~te un rol in-
'C: semnat in metabolismul calciului 9i al fosforului; de asemenea, este in-
tenslficat metabolismul protir.Ielor, lipidelor 9i glucidelor, care atinge un
ivel maxim la 7-10 ore de la inceputul expunerii. Sub actiunea R.U.V .
.- glcmda tiroida i 9i modifica struotura histologica 9i continutul in iocl, ceea
a ce face ca activitatea musculara 9i capacitatea de efort sa creasca cu 600;0 ;
;i
tabloul sanguin so modifica, in sensul cre9terii numarului elementelor
11 fo.,urate (hematii, leucocite, trombocLte), a ,coagulabilitatii sinigelui 9i a
a cantitatii de hemoglobina ; radiatiile ultraviole,te au o puternica actiune
bactericidii 9i bacteriostatica, inactiveaza toxinele microbiene 9i anuleaza
infectan:ta a vkusurilor.
Radiatiile ultraviolete, prin multiplele decte pe care le exercita asu-
pra organismului, sint indispensabile acestuia. Animalele tinere in spe-
mentinute in adaposturi intunecoase, neigienice, nu realizeaza spo-
rurile planificate, devin rahitice, debile, au o rezistenta scazuta ::;i
contractea:dt cu u 9urinta afectiuni intercurente. Expunerea gradata 9i
sistematica a animal.elor la aceste radiatii constituie o conditie esentiala
obtincrea unui efectiv viguros, apt sa-9i exteriorizeze integral
ereditar.

1 .3.5.2. Radiafiile infraro~ii

Sursa naturaEI cea mai importanta de radiatii infraro 9ii o constituie

Soarele ; dar 9i alto obieote 9i corpuri, cu exceptia celor a caror tem-
estr in echilibru cu mediul inconjurator, pot genera astfe1 de
Ele au rol esential in procesul de incalzire a solului $i a atmos-
ferPi. Datorita lungimii de uncla mari, radiatiile infraro 9ii au o mare
penctranta, traversind cu U$Urinta pielea 9i tesuturile. Sub actiu-
nea radiatiilor infraro 9ii se constata o cre$tere a ternperaturii locale a te-
cre$terea debitului scmguin 9i a activitatii glanclelor sudoripare.
doze moderate, s'timuleazii mecanismul de termoreglare 9i asigura ,,con-
fortul termic" al animalelor. Ele intensifid1, de asemenea, procesele de
oxidc11·c, intervenind in metabolismul general 9i stimuleaza functiile
endocrine.

-- lgiena veterin3rfi ed. ff:! 33

 In cazul unei intensitati mad s1 rn conditiile unei expurmri 1
gite, radiatiile infraro 9ii p~t provo'ca : eritem: arsuri de diferite
insolatii sau :;;oc terniic. Insolatia este efcctul actiunii locale a
fraro 9ii, care determina o congestie activa la nivelul encefalului. Ea nu
trebuie confundata cu 9ocul termic, care este o tulburare generala, cu
hipertermia organismului, ca rezultat al depa 9irii posibiliti:'ttilor de com-
pensare ale sistemului de termoreglare.
Radiatiile infraro 9ii pot declan 9a in organismul animalelor care
consumat plante ce con\in substante fotosensibilizante, fcnomenul
fotodermatoza. Acesta se iniilne 9,te mai frecvent la suine, dar 9i la
in special la cele imporlate. Fotosensibilizarea e.ste indusa eel mai adesea
de consumul unor plante ca Ilypericum perforatum (sunatoarea),
pirum sp. (hri 9ca), Trifolium sp. Exieriorizarea sa clinica poate fi
daca animalele care au consumat astfcl de plante sint in y
sau ferite de actiunea directs. a razelor solare. 1

1.3.5.3. Rudiatiile

Lurnina naturala reprczinta peni.ru organismcle superioare

fi.-::iologic indispensabil, care influenteaza atit functiile cle
cele vegetative. Ochiul, ca organ specializat in perceperea luminii 9i
ajuta animalele sa se orienteze in spati1J, are nevoie de anumite
ale luminii, la care s-a adaptat filogenetic 9i ontogenetic. Lumina
obtinuta printr-o combinatie proportionala a celor 7 culori monocromatice
ale spectrului solar, este bine receptata de ochi 9i asigura desfa 9urarea
mala a fun~tiei sistemului nervos central 9i, prin intermediul
tuturor organelor 9i tesuturilor. Lumina solara este lm (

de sincronizare a bioritmurilor, incit insusirile luminii care

organismul animal sint nu numai intensitatea 9i uniformitatea in
9i spatiu, ci 9i modul de succesiune (alternanta) cu intrnwricul pc
unei perioade de timp.
Radiatiile luminoasc patrund in straturilc profunclc ale clermului
sint in mare parte absorbite, sau pc calea nervului stimulii
ajung la scoarta ccrebrala, iar de aici la hipotalamus 9i
puns la excitatia lumi11oasa, procesele de elaborare a hormonilor
fizari 9i ai altocr glande endocrine sint puternic intensificate. Razcle
vizibile influenteaza psihicul animalelor, stimuleazi"t schimburile
torii 9i metabolismul proteic, avind drept urmare cre 9terea
proteine totale 9i a gammaglobulinelor. Radiatia so1ara mare;;te
tul de caldu 9i fosfor din plasma, precum 9i numarul elementelor
Stimulind activitatea neuro-endocrina, lumina are o putcrnica
asupra functiei de reproductie. Ea regleaza ciclurile estrale la vad1,
sifica ouatul 9i ridica procentul de ecloziune, iar la scroafe ckte1·minf1
cre 9tere a indicclui de prolificitate 9i natalitate. Lumina redusa rn
si tate sau intunericul influenteazci metabolismuZ, animalclc avlnd
din~a de a depune tesut adipos in special la nivelul maniamentelor.
malele adulte, mentinute timp indelungat la intuneric, piercl
sexual. Lipsa de lumina produce la tineret modificari calitative
la nivelul organelor de reproductie, care cleseori sint ireversihile.
Radiatia solara, prin actiun(~a sa de potentare a multiplclor
organism, este indispensabila tuturor speciilor 9i categoriilor de
,-, rcgimului normal de lumina in fermele zootehnice trebuie
ca o grava deficienta igienica, cu repercusiuni asupra perfor-
mantelor de productie ale animalelor.
ll
u
1.3.6. ELECTRICIT.ATEA ATMOSFEiRICA

!\0rul este un mediu rau conducator de electricitate, cind nu este

ion izat. in mod obh;muit el se ionizeaza sub actiunea radiatiilor solare, in
a razelor ultraviolete, a descarcarilor electriee 9i a elementelor
-radioactive de pe scoarta Pamintului.
Norii de flmtuna ,,Cumulo-nimbus" sint incaroati cu mari cantitati de
a. ek·ctricitate negativa in paturile inferioare 9i pozitiva in straturile supe-
rioare. Intre aceste masc uria 9e de electricitate de semne contrarii se
formeaza tensiuni electrice foarte mari, care conduc la descarcari elec-
'Lrice (fenomene orajoase). Acestea sint insotite de o scinteie eleclrica
numita fulgcr. Din cauza caldurii puternice aerul se inealze9te brusc,
~cl:imburile dintre acrnl cald 9i eel rece se fac cu mare viteza 9i forta,
se produce un zgomot puternic, care este tunetul. De multe ori norii
ct1 electricitate se deplaseaza in apropierea solului 9i, daca in-
un corp cu clectricitate de semn contrar, se produc descarcari
C:' dectrice care constituie trasnetul. Accidentele provocate de trasnet poarta
numele de fulguratie. Animalele accidentate, eel mai adesea, mor imediat,
daturita excitatiei nervoase ~i a supraincalzirii tesuturilor. Cele care
prezinta arsuri 9i paralizii localizate la nivelul regiunilor
de scinteia electrica.
/\0rul atmosferic contine in cantitati va'l'iabile mici particule incarcate
denumite ioni atmosferici (sau ,,aeroioni"). Ace~tia poarta
i electrice pozitivc sau negative, care nu ramin constante ci se
rnb[l din cauza ca insa9i structura lor se modifica, in sensul ca mole-
SC' grupeaza, se desfac 9i se ;regrupeaza. Ionii atmosferici se formeaza
factorilor ionizanti cosmici (radiatii solare, raze cosmice)
tclurici (substani;e rndioactive din sol, apa). Ei provin din particule
, molecule, grupe de molecule), neutre din punct de ve-
dar care nierd sau ci.9tiga electroni, transformindu-se in ion i
negativi. Dimensiunile acestor ioni sint variabile, viteza lor
intr-un cimp electric fiind dependenta de aceasta insu~ire.
Sc ,unosc urmatoarele tipuri de aeroioni : ioni mari (sau grei), cu dimen-
dc 500-1 000 X 10-s ; ioni mijlocii, cu diametrul de 150-500 X 10-s ;
u~ori), care au dimensiunile cuprinse intre 14 9i 150 X 10-8 .
terestre predomina ionii mari (g,rei) cu sarcina
iar la altitudine eel mijlocii 9i mici, care sint incarcati
Aeroionii pot exercita asupra animalelor efecte
de sarcina lor electrica.
e£>at'.Yi binefacatoarP asupra organismului; ei in-
metabolismul, imbunatatesc tabloul sanguin prin cre 9terea nu-
rrn"iruhi i dP lwmatii 9i a cantitatii de hemoglobina. Sub actiunea lor cre9te
de din singe 9i, in felul acesta, este potentata rezisteni;a
~;i reactivitatea imunologica. Se pare ca actiunea
s0 manifesta en precadere asupra fenomenelor de oxidoredu-
Fosforilarea oxidativa - principala sursa generatoare de energie in
in esenta un proces electric ca,re consta dintr-un transf0r
rslectroni df' 18 hidrogcrrnl din snbstantele organice, catre oxigenul at-

35
mosJeric. Moleculele de oxigen inspirate sint in parite ioniwte, incit acest
c
proces poate fi accelerat sau, dimpotrivii, frinat, in functie de tipul de ioni
c
aflati in atmosfera. Efectele favorabile ale aeroionilor negativi
animalelor se datoresc 9i faptului ca ei faciliteaza sedimentarea particule- f
lor din aer 9i exercita actiune destructiva fata de microorganisme (bade-
r
rii, ciuperci). Com an 9i col. (1980), urmarind. actiunea aeroionilor nega:.. (
tivi asupra puilor broiler, au constatat ca greutatea medie a puilor din
lotul experimental a fost cu 69 g/cap (7,50/0 ) mai mare decit cea a lot ului
c
martor, iar proteinele serice globale au avut, de asernenea, valori supc- r
rioare. Numarul de bacterii 9i de miceti din aerul adapostului supus ioni-
c
zarii a fost cu 370;0 , respediv cu 2;30;0 , mai mic decit in adapostul martor.
1
Aeroionii pozitivi determinii cre 9terea tensiunii sanguine, creeaza sU1d t
de excitabilitate, dificultati in respiratie, tuse, iar la iepuri a c
marcantii limfopenie. n
Organismul animal se comporta din punct de vedere electric f
,,semiconductor" ; el curenti elcctrici (biocurcn 1i) 9i
permanent efcctele electricitatii mediului exte1,n. Electricitatea a
de la ,nivelul membranelor celulare pina la se ,,fli'l intr-o n
strinsa interdependenta cu mediul electric extern. Fenomcnele clectricc 11
de suprafata care au loc la nivelul tegumentului fii al mucoaselor sc ma- T
nifesta prin rezistenta electrica cutanata (efect Kirlian), emanatii 9i re- t.
ceptii de uncle electromagnetice. Pielea, ca organ complex care mediaza 11
ri'.ispunsul organismului la infhwnta stimulilor elcctrici externi, b
un echilibru electric cutanat, cunstituind o componenta a mecanismului p
complex al homeostaziei.

1.4. FACTOR!! METEOROLOGIC! COMPLEC$1 a

0

Organismul animal se afla intr-o permanenta intcractiune cu mediul

inconjurator, care-1 solicita continuu prin intermediul agentilor fizici,
chimici 9i biologici. Mediul ambiant, dqi complex 9i schimb[\tor,
totu 9i conservarea 111 timp a tuturor sistemelor biologice prin raportmile
cantitative 9i calitative echilibrate pe care le stabile.<;,te cu fiecare organism rr
in parte. Factorii de mediu analizati anterior - cu rol definitoriu in ca- p
drul ecosistemelor naturale 9i artificiale - contribuie dectiv la formarea r(
vremii 9i a climei. a
ci
s1
1.4. 1. VREMEJ,\
fr
Starea in ,care se gase9te atmosfera intr-un anumit loc ~i interval n._. tr
prezinta in meteorologie vremea (sau timpul). Elementele meteorologice
(temperatura aerului, umiditatea, presiunea atmosferica, precipitatiilc,
mi~carea aerului, nebulozitatea) ,care caracterizeaza vremea sau timpu} S(
sint rnarimi fizicc supuse unei permanentc modificari. Schimbiirile Yn·-
mii pot fi periodice ~i neperiodice. Cele periodice sint zilnice, sezonale 9i pj
anualc, pe cind cele ne.periodicc sint dete,rminate de mi 9carea brusd\ a :ri
maselor de aer dintr-un loc in altul pe suprafata terestra. m
Prevederea timpului (prognoza meteorologica) sc poate face pe 1111 in- g1
terval mai scurt, cind este mai precisi:'t, sau pc o perioada mai lungft, cind
le
36
;t este estimata cu probabili"bate. In acest scop, se folosesc metode <liferite
ca : metoda statistica a da,telor d1matologice; metoda sinoptica 9i a analo-
a giei ; studiul periodicita,tii f enomenelor atmosferice etc.
Aprecierea anticipata a evolutiei viremii a devenit o neoesitate pentru
multe ramuri ale economiei, inclusiv pentru sectorul cre~terii anima1elor.
Cunoa 9terea evolutiei fenomenelor meiteorologice este necesara in cazul
11
organizarii transporturllor de animale, efectuarii unor actiuni igienico-
ti profilactice (tundere, imbaiere) sau recoltarii 9i conservarii furajelor.
Biometeorologia este o 9tiinta relativ noua, care studiaza interrelatiile
clintre vietuitoare 9i factorii meteornlogid. S-a observat ,ca aparitia 9i eYo-
lutia unor maladii sint intr-o s,trinsa dependenta cu diferite demente rne-
teorologice ; meteoropatologia abordeaza aces,te relatii etiopatogenetice
dintre procesul morbid 9i starea timpului. Se pare ca rujetul, boala ede-
melor, in general bolile produse de germenii conditionat patogeni sint in--
flucntate de factorii atmosfcrici.
Timpul 9i ritmurile astronomice sint factori care induc bioritmurile
animale, imprimind proceselor biologice o periodicitate legata de alter-
nanta zilei cu noaptea, de succesiunea anotimpu'l'ilor. Astfe'l, alternanta
luminii cu intunericul, 9i odata. cu aceasta a caldurii cu frigul, deterrruna
ritmul circadian ; deplasarea Pamintului in jurul Soarelui ofera posibi1i-
tatea aparitiei ritmului sezonal. Ritmicitatea proceselor biologice este o
insu 9ire inscrisa in structura genetica a fie:carui organism. Cunoa9terea
bioritmurilor 9i posibilitatile de adaptaire la noi periodici,tati prezinta im-
portanta practica deosebita. !nsaminta,rile ,,contra sezon" la ovine pot con-
stitui un exemplu de ,,ritm biologic deviat", cu impliratii seri:oase in ere~-
terea 9i rentabilitatea acestui sector. Succesiunea cidurilor sexuale 1a ani-
male cste sub dcpendenta factorilor externi de mediu, iar surprindE'rPa
anumitor faze ale ciclului are insemnatate ,pent,ru st-abi:lirea momentului
optim ck insamintarc sau pentru a,plicarea unor medicamente.

1.4.2. CUMA

Prin clima se int;elege totalitatea factorilor fizici !(teil:'e9tri, cosmid, at-

mosferici) 9i biologici (vegetali) ce caracte1rizeaza o arie geografica pe o
perioada mai lunga de timp. Principalele elernente care concura la forma-
rea climei sint : temperatura medie a aerului, nebulozifotea, ,precipitatiile
atmosferice, vinturile. Alaturi de acestea, la particularizarea dimei parti-
cipa, de asemenea, '1atitudinea, a1titudinea, repartitia dintre pamint 9i
structura geologica a solulai, vegetatia.
Se apreciaza ca, in .timp ce vremea este foarte capridoasa, 'inregistrind
frecvente schimbari, uneori de la o zi la alta, dima s-e caracterizeaza
tr-o mare stabilitate 9i constanta in timp.
Pe suprafa{a terestra se difeil:'entiaza mai muLte zone climatice.
'finind seama de 1 at i ,tu dine 9 i de grad u l de 'ins or ire,
se disting:
Clima tropicala, care se intHne9te de o parte 9i de alta a ecuatorului,
pinf1 la latitudinea de 23,5°. Ea se cara:ote,rizeaza prin temperatura medie
:ridicata (peste 20°C), umiditate crescuta 9i vegetatie foarte bogata in di-
matul tropical urned. ConditiiJe oferite de acest climat sint suportaite foarte
greu de majoritatea animalelor domestice.
Clima temperata cuprinde doua zone (boreala 9i australa), de la parn-
lelele 23,5° Nord 9i Sud, pina la cercurile polare. Aceasta clima se earac-

37
terizeaza prin temperatura medie anuala CU1Prinsa intre O 9i 10°C, Vegetatie c
n
abundenta, ['egim de precipitatii variabil, in functie de suocesiunea celor
d
anotimpuri. Este zona care ofera cele mai bune conditii de cre9tere
a animalelor.
Clima polara se intilne9te in ambele emisfere, dincolo de cercul polar. t,
Temperatura cobo>rita (sub 0°C) 9i vegetatia redusa nu ofera animalelor n
un mediu propice de cre9tere. e
d
'finind seama de rap or tu l us oat u 1 u i cu a pa, se deosebesc:
li
Clima continentaUi, cu temperatura care prezinta va,riatii mari intre "'
JI
vara '9'i iarna ~i regim parcimonios de ,precipitatii. 11
Clima nwritima, cu temperatura ceva mai constanta 9i precipitatii mai n
abundente. C1
Aprecierea factorilor climatici pe suprafete intinse, in functie de alti- s
la,titudine, distanta fata de masele mari de apa reprezinta macro- 1(
clfrnatul. In cadrul acestuia, pe zone mai restrinse, se disting diferentieri a
de conditiile regionale specifice, constituind mezoclimatul. Pe teri- n
torii foarte mici, la nivelul localitatilor, a fermelor zootehnice 9i chiar a tj
adaposturilor, factorii climatici se constituie in a'i-a-numitul microclimat. cl
dqi se incadreaza in caracteristicile generale ale climei din regiu-
nea respectiva, prezinta insu 9irl proprii care-I particularizeaza.
Clima are o influenta hotaritoare asupra animalelor, intrudt in evolu- n
lor filogenetica ele au incorporat .in genofond caractere legate de fac-
torii dimatici pe care ii redama in dezvoltarea ontogenetica. Cuno~terea ft
climei 9i a influeni;ei pe care o exercita asupra organismului animal este rr
o obligatie }X'ntru toti lucratorii din sectorul cre9terii animalelor. Pe baza Cl
datelor furnizate de climatologie se poa,te face o zonare judicioasa a spe- ](
cillor 9i a raselor de animal.e pe teritoriul t{lrii {in £unctie de particulari-
pedoclima1tice ale zonelor respective), se p,)t adopta tehnologii de a
;;i exploatare adecvate, se obtin prin dirijarea sek·ctiei animale ti
conditiilor climatice dintr-o zona data. Microclimatul prezinta si
importanta igienlca deosehita, in special in adaposturile uncle se practidt p
intensiva. in conditiile artificializarii complete .a factorilor de p
in care animalele traiesc, asigurarea parametrilor o,ptimi de micro- ti
cli mat a deveni,t o necesitate 9i obligatie pentru toti factorii implicati in
C1re;;;terea animalelor.

1.4.3. CONCEPTUL RELATIONAL DINTRE ORGANISM

:;ii MED!U - ACUMAT,IZAREA
il
organism 9i mediu se stiabile 9te permanent un echilihru dinamic, cU
e1
asigura mentinerea vietii 9'i perpetuarea ei. Interferentele dintre ce-
d
fiziologice aJe organismului animal 9i conditiile concrete din uni-
zoote1rnice due de multe ori la neconcordante, ca,re ibrebuie depistate E
S(
c;i rc·mediate mai 'inainte ca sana,tatea 9i produotivitatea animalelor sa fie
d'
afectate. Aclimatizarea nu poate fi inteleasa de.cit in oadru} conceptului
al ,adaptarii. Mediul ambiant ofera organismelor vii elementele lE
indispensabile intretinerii vietii (aer, apa, hrana etc.), iar
J1I
cu cliver9ii factori naturali asigura vietuitoarelor stimulii nece-
in
unei peirmanPnte adaptari. Mentinerea organismului in conditii con-
stante de mediu poate avea ef.ecte negative asupra acestuia, intrucit el are p1
in prealabil, de pregatire 9i ,,antrenament", pentru a face fa.ta unor D

JB
 conditii noi de viata. conditii naturale, organismele se adapteaza per-
e manent, functional 9i structural, la conditiile mereu in schimbare ale me-
r diului ambiant.
e
Conceptul de ,,adapt arc" cuprinde modificariie functionale 9i ana-
tomice care au loc 111 conditii normale 9i care se pot instala dupa intervale
r
mai mici sau mai mari de timp. Integrarea unui individ intr-un ecosiskm
este o caracteristica generala a tuturor vietuitoarelor. Adaptarea la con-
clitiile mediului constituie una din caile de baza ale integra,rii organismu-
lui in mediul de viata, dar ea reprezinta doar un aspect, o latura a acestui
e fenomen. Sub actiunea peirmanenta a stimulilor externi, organismul ani-
mal trebuie sa- 9i coreleze continuu activitatea (raspunsul) la factorii de
med in acela 9i timp integritatea fizico-chimica
Prln se produce, de fapt, o
la st1mulii din mediul exterior, in cadrul limitc'·
,_ Ea se realizeaza pe cale neuro-hormonala, cu participarea
a mimeroase sisteme 9i organe. Adaptarea organismului la conc1itiile de
medi u mereu modificate rnte dependenta de insu9irile lui genetice 9i feno-
a tipice, de ,,cxperienta" sa anterioara 9i a ascendentHor sai, darr 9i de gra-
t. dul de solicitare a factorilor de mediu. AnLmalele care se adapteaza armo-
l- nizindu-9i raspunsurile la actiunea factorilor ex,terni devin mai rezistent0
la ale acestuia. Adaptarea, in conditiile crre9,terii ani-
l-
maldor domcstice, este un proces controlat permanent de catre om.
Animalele domestice s-au format ca rase in anumite conditii 9 i au su-
a ferit in proccsul evolutiei lor filogenetice modificari profunde, care s-an
.e materializat in caractere morfologice 9i fiziologice particulare. Acest
a in care factorii de mediu au ,,modelat" insu 9i,ri1e
a inscrls in materialul 'lor genetic cerinte ecologice cocUficate.
A cl i mat i z a r e a cstc un proces complex, dirijat de om, in can':'
animalclc domcstice se adapteaza nnor conditii de mediu naturale sau ar-
tificiale diferite de cele in care s-au format 9i care le permit sa
s[1-si mentinf1 sau chiar sa-si imbunatateasca
Spre deo~ebire cie adaptare, care e;te un fenom'.en natural,
e u tuturor , aclimatizarea este un proces, in
)- trolat de om 9i orientat unor anumite nevoi ale sale.
n In sint adaptate unui anumit climat.
acest rnediu, ele tree printr-un proces de ,,acornodare",
Yorabile sau nefavorabile, dupa cum conditiile sint
ale speciei sau rasei respective.
de aclimatizare al animalelor domestice,
pedoclimatici (temperatura, umiditatea,
pH-ul mediului, natura solului, structura vegetatiei,
c, . Cind acestea sint duse in zone care nu se diferentiaza mult de ccle
,_
din care provin, se adapteazf, rapid, fara a se observa schirnbarri
i-
Este cazul transferului de animale din tara noastra dintr-o regiune in alta
:e
sau 1ntre diferi,tele zone geografice de pe glob. Faotorii climatici
ie
direct asupra ,organismului, influentind puternic procesul de
Ji
1ensitatea modificarilor pe care le suporta organismele dnd sint
le
rate este in direct cu numarul 9i am,ploare a faotorifor care
:i:r
,_ 1waza 9i cu puterea de adaptare a animalelor. Din acest motiv, in cazu1
importuriior de animale ,trebuie sa se cunoasca bine clima din zona
pcctiv{1, particularitatilc ariei geografice din care sint aduse animalele.
Dac[i factorii climatici sint asemanatori, zonele geografice sint consideraite
 1
homeoclimatice, iar in caz contrar, heteroclimatice. Pernbru reprezentarea
sintetica a acestor asemanarri 9i deosebiiri se folosesc clirnografele 9i hy- I
tergrafele. f
I
Metoda dimografeior se bazeaza pe inregistrarea grafica sinrnltana intr-un J
careu cu dubla intrare a mediilor temperaturii lunare (pe· ordonata) $i mediile €
umiditatii relative (pe abscisa). Unind punctele de interseci;ie ale acestor valori
pe cele 12 luni, se obi;ine o figura geometrica ce caracterizeazii climatul zonei res- t
pective. Metoda, de9i nu are valoa,re absoluti:'l, .poate oferi date prei;ioase in spe- c
cial In cazul schimburilor de animale cu parul s•curt (cabaline, .suine) (fig. 7). \
Metoda hyterografeLor: -se folosesc mediile ~unare ale temperaturii ~i pre- r
dpitatrnor, obi;inindu-se, de asemenea, o figura geometrica cu format 9i dimensiuni
caracteristice zonei cercetate. Aceasta metodii poate servi pentru aprecierea cli-
matului din zona de transfer pentru animalele cu parul lung (ovine, caprine). r
r
In afara factorilor de mediu, procesul de aclimatizare este influentat r
de factori interni, lega{i de st-ructura organismului animal, de capacita,tea

t
Colo' s1 CC/le/ Sl (
uscot C//77CCI
r
18,3
·-Ang/;o r
15 - 81strdo
r
(:,

'
~
·s. 10
'I
::,
"
0.J
'-.)
,._, j 1
t~
'~
() r
Rece s1 /i;e,:::'? ,:,-1
-5 uc,?d

/0 ,V 30 ,;.o SO 6i7 70 d:7 80 ':Ju

[117710';/ole.J rc:/o/'1vO /a

c
f;,

"l:

{//17Jt71toleo n°/otlvo /o
Fig. 7. Climografe pentru uncle zone din R. S. Romania, :r
Anglia ~i Danemarca (dupa D. Popescu).

40
 lui readiva. Astfel, rasa, virsta, starea de intre~inere, sexul etc. pot con-·
a di\iona procesul de adimatiza!I'e. Exista rase care se acEmatizeaza u..~or 9i
pot trai pe zone foarte intinse 9i varriate ale g,lobului. Din aceasta .gtrupa
fac par,te rrasele de taurine Simmental 9i Firiza, Tasele de gaini Leghorn 9i
Rhode-Island, rasele de cahaline Arab 9i Pur singe de galop, rasele de
porci Landrace 9i York, rasa de oi MeTinos etc. Exiista insa raise strins le-
gate de condi~iile in care ele s-au format, incit transferate in aU mediu se
adapteaza foar,te g,reu. Din aceasta ca,tegorie, amintim rasa Shio:nthorrn de
;- taurine 9i ,rasa de oi Friza. Animalele batrine, rbolnave, gestante, cele cu
constitutia debila sau fina asimileaza mult mai difidl noile conditii de
viata. In schimb, animalele tinere, in prima faza de cre1;,tere 9i dezvoltare,
manifesta o mare plasticitate 9i se aclimatizeaza intr-un timp foar,te scurt.
ti Aclimatizarea este, deci, un pcroces biologic complex, care trebuie ana-
i- lizat inainte de a-1 provoca 9i apoi supravegheat in toate fazele desfa9ura-
). rii sale. In cazul cind conditiile in 1care sint aduse animalele se deosebesc
mult de cele in care s"""au furmat, iar miisurile ce se iau nu reu9esc sii ate-
t nueze aceste mari deosebiri, se produce fenomenul opus adimatizarii, 9i
a anume, degenerarea.
Prin d e g e n er a r e se inte1ege orice modifica,re organica sau func-
tion ala care duce la mic::;;orarea valorii de ansamblu a animalelor, la sca-
clerea productiilor 9i la diminuarea vitalitatii lor. Degenerarea poate fi de
naturii economica (reversibila) 9i biologica (keversibila). Degenerarea de
natura economica se caracterizeaza prin scaderea productiilor ; prin imbu-
natatirea conditiilor de fi.iraja re 9i ingrijire, animailele pot iredobindi ni-
1

velul productiv initial. Degenerarea biologica are repercusiuni asupra

principalelor insu 9iri morfo-fiziologice, asupra vi,talitatii 9i capacitatii re-
active ale organismului, animalele sliibesc progresiv, fecunditatea 91
lificitatea scad, femelele gestante avorteaza, rezistenta organica se
Degenerarea nu trebuie confundata cu ,,crizele de aclimatizare", care
pot dura ani, in functie de specie, rasa, virsta. In cazul raselor care
se acli,matizeaza greu, se preconizeaza incruci 9area lor cu rase locale, re-·
zistente, adaptate conditiilor din zona respectiva.

1.5. POLUAREA ULUI $1 IMPLICATIILE El

TN CRE$TEREA ANIMALELOR

Omenirea a inceput sa se preocupe rnai stiiruitor de relatiile sale cu

mediul inconjurator dupa ce a devenit con 9tienta ca fenomenul e!e poluare
po&te primejdui chiar existenta vietii pe glob. Cu tot optimisrnul uno,ra,
carp ra omul este capabil, suprimind flora 9i fauna, sa--9i
crpeze un mediu total artificial, propriu, este foarte giI'eU de admis ca omul
9i animalele se pot dispensa total de biosfera. Ele sint organisme vii care
,,poarta in celulele lor hatura" 9i redama un echilibru armonios in schim-
burile permanente pe caiI'e le au cu mediul ambiant.
Notiunea de po 1 u are (care inseamna a profana, a mll!rdari), in sens
larg f;,i cuprinzator, se refera fa toate procesele care produc modifkari sau
alteriiri, adesea keversibile, ale mediului naituiral de via1a (aer, apa, sol,
hrana etc.).
In conceptia aotuala, prin poluarea atmosferei se intelege prezenta in
aerul atmosferic a unor elemente straine de compozitia sa 9i in oanti,tati
nocive pentru organismul omului f,,i animalelor (S tr au s, 1975).
 t
DC'o5i sesizatii incii din antichitate, impurificarea aerului incepe sa l"idicc prn-
f
deosebite odatii cu utilizarea carbunelui drept combustibil 9i, ulterior, odata
dczvoltarea diferitelor ramuri industriale. Paralcl cu d.ezvoltairea industriilor,
f
I
cu extinclerea ;;i aglomernrea eentrelor urbane, poluarea atmosfcrei a crcscut ver-
c
tiginos, clevenind tot mai complexa, exc1·citindu- 0 i efectele negative asupra sM1ii- (
iatii omului 9i animalelor. S-a constatat cii, in Japonia (una dintrc ti'.trilc cu eel
mai inalt grad de pol.uare de pe glob), circa 110 de persoane din 1 000 sufer,1 de
!Joli cauzate de atmosfera poluata.. Crc~tcrea frecvcntl'i afectiunilor respiratorii, a
c·ancerului bronhopulmonar reprezinta eonsecin\a eea rnai gravii a poluiirii aeru-
lui. St.ati,;tici tot mai numeroase atesta faptul ci:i morbi,clitatea ~i, respectiv, mor-
talttatea prin cancer au crescut odatii cu dczvoltarea unor industrii ,c;i a tpaficului
,1 uto. in Anglia, numiirul deeeselor prin cancer hrnnhopulrnonar era in HlOO de
il,008D/,1, ca sa creascii in 1952 la 0,0320/o, iar 1n 19G:l si't oscileze intre O,OG5-0,0720/o
a r n ea ~i Cal c i u, 1979).

Surselc de poluarc ale aerului pot fi noturale 1;,i artificiale.

Sursele naturale de poluare. Repr€zint[t cele mai vechi cai de poluare
avind importanta mai mare in mediul rural 1;,i in zonele lipsite
vegetatie. PoluanW naturali (pulberile vegetale 1;,i anima:le, particulele
sol, siliciu, carbune etc.) ajung in atmosfera, fiind transpoDtati la dis-
foarte mari de catre curentii de aer. Ei prezinta importanta deose-
h\ta cind depal;,esc cantita,tiv anumite valori liimita, sau dnd contin ger-
meni patogeni sau elemente toxice. Surse de poluare sint 9i eruptiHe vul-
emanatiile de gaze, hidrogen sulfurat, descompunerile organice
care se produc in mod obi9nuit in natura.
artificiale de poluare. S1nt legate direct de activitatea omu-
lui 9i reprezentate de :
intreprinderile inclustriclle, care elimina enorme de po-
fie din procesele telmologice, fie din arderea combusti-

cle in spocial vehiculele cu motoan' cu ardere

0liminii in atmosfed1 produ9i nocivi din arderea

'indil.:itul , aglornercirile umane sau animale;

; snrsele de apci stagnantci, neamenajate etc.
nderile industriale constituie sursele cele mai "'"',-"""',,,
meroasc care polueaza atmosfera unor localiHlti sau chiar
neferoasa po1ueaza mediul ambiant cu
mercur) sau u 9oare (a'luminiu, magneziu,
a plumbului, praful climinat poate
iar in metalurgia zincului, concentra-
cvzcuatP g/m:l. fiecarc an, pc
tone de plumb ,,scapi\" in atmosfer~, ,9i nivelul accs-
dimensiuni marik ale
n:velul de plumb in a,tmosferf1 este de
ridicat dedt limita max11ma admisa. urmii cu citeva dec0-
clifozc1 din ma,rile centre industriale
; astazi ele au atins 15 000
0 numita ,.itai--Hai"

Cele mai mari surse poluante ale atmosferei sint termocentralele, in-
de siderurgie primara, fabricile de ciment, combinatele pe-
,_ trochimice, care parUcipa la procesul de poluare atit prin compu~ii
fici ce rezulta din prncesele de fabricatie, cit ~i prin noxele ce se formeaza
prin aroerea incompleta a combustibilului : fumul - pa!rtea vizibila a eli-
minarii in atmosfera a prndur;,ilor de combustie - este alcMuit din gaze,
cenw1a, praf de carbune nears, funingine, gudroane, hidrocarburi etc. El
contine, de asemenea, substante cu actiune canceriJgena ca fenantren,
3,4-benzpiren, crizen, piren, benzpiren. Hraful de ciment rezultat din pre-
e
lucrarea diverselor roci este antrenat de curentii de aer r;;i ra:spindit pina
a
la 3-5 km in jurul fabricii ; depunerile de praf pot fi afit de mari, incit
ele formeaza uneori la suprafata solului straturi groase, ,care pot compro-
,i
mite vegetatia.
Mijloacele de transpoTt, sistemele de incalzire, crematoriile, depozitele
e
de gunoi etc. reprezinta alte surse importante de poluare atmosferica. Ast-
·o
fel, motoarele cu ardere interna elimina prrin gazele de e 9apamernt oxid de
carbon (4-l00/0), hidrocarburi nearse (0,5-40/0), oxizi de azot (0,06-0,3o;0),
bioxid de sulf (0,006-0,0080/o). Poluarea produsa de autovehicu1e depinde
de traficul stradal, dar 9i de conditiile meteorologice 9i urbanistico-arhi-
e tectonice din fiecare centru populat. Astfel, ,,calmul atmosferic", inversiu-
nea termica, umiditatea crescuta pot favoriza cre~terea poluarii centrdor
mai ales in lunilc de iarna. Arderea incompleta a combustibililor
in·calzirea locuin~e1or genereaza mari cantitati de compm1i toxici,
care se raspindesc in aer. Dupa caracterrul elementelor poluante, se deose-
besc doua tipuri majore de impurificare atmosferica : forma reducatoare
,,smogului londonez"), al carei caracter este imprimat de prepon-·
produs';,ilor de arrdere ai combustibilului solid (cenu9a, funingine,
de sulf, oxid de carbon) ; forma oxidanta (de tipul ,,smogului din
Los Angeles"), determinata de compu~ii de ardere ai combustibilului li-
chid (oxizi de azot, ozon, formaldehida etc.).
Din cele pesite 100 elemente poluante ,atmosferice evidentiate
0.M.S. recomanda sa fie studiate cele mai raspindite :
in oxizii de azot, ph.imbul, anhidrida sulfurica
(Straus, 1975).
Poluarea radioactiva a mediului ambi.ant implica riscuri majore
tru sanatatea omului r,;i animalelor. Sursele poten{iale de
radioactiva a atmosferei sint experientele nudeare, reactoarele
instalatiile care pe baza energiei artomice. Cei mai
radionuclizi sint cornpu~i ai uraniului 9i toriului, potasiul-40
potasiul natural destul de abundent in natura), eyi
se formeaza in atmosfera datorita radiatiei cosmice). Radio-
proveniti din exploziile nucleare (sub forma gazoasa sau de aero-
soli) in atmosfera 9i se intorc la suprafata solului sub forma unor
depuneri :radioactive.
Criza mondiala de combustibili 9i energie nu poate fi solutionata ex-
clusi.v pe baza re:surselor dasice de combustibili. Accentul trebuie pus pe
utilizarea surselor neconventionale de energie (solar21, eoliana,
mica etc.), nelimitate r;,i nepoluante.

1.5.1. EfECTELE ATMOSFER.E! POLUATE A.SUPRA ORGAN!SMULUI

Structura 9i echilibrul biocenozelor, in special in ecosiStemele naturale,

sint profund afectate de elementele toxice care se acumuleaza contimiu.
9i in cantitati care cu greu pot fi apredate. In secolul nostru, sute de specii
de mamifere f)i pasari au disparut, iar alte sute 9i-au mic9orat efectivele
la limita supravietuirii lor. Implicatiile factorilor poluanti in desfa-
9urarea proceselor vitale ale organismelor la nivel de biosfera sint ,atit de
mari, incit la Congresul international de zoologi,e, din anul 1972, a fost
propus 9 i acceptat termenul de ,,molysmologie", care va defini 9tiinta ce
studiazi'i actiunea poluantilor asupra organismelor, indiferent de gradul
de al acestora.
Infiuenta nefasta a substantelor poluarnte asupra animalelor estc apre-
ciata prin disparitia elementelor faunistice acvatice din apele intens po-
1uate, prin moartea in masa a insedelor din regiunile in care s-au aplicat
tratamente cu pesticide, prin disparitia din inventarul faunistic a multor
specii de animale eitc. Valoarea ,pagubelor rpridnui,te prin poluare, estimate
valoric prin despagubirile acordate, este un criteriu vag, orientativ. Pier-
derile rcak· cauzate sint mai ample, cu implicatii atit economice, dt s,i
biologice. i'l.cestea se reflecta in procentul mare de mortalitate inregistrat
la mamifere ,s,i pasari domestice s,i siilbatice, la albine otc., care au
aerul poluat sau au consumat furaje 9i apa contaminate (Io -
nescu, 1974; Opre,a 9i Lupei, 1975).
Actiunea factorilor poluanti asupra 011ganismului uman s,i animal, in
de natura, conccntratia 9i agresivitatea lor, poate fi specificii s,i
nespecifica. Efectele toxice specifice sint declans,a,te de oxizii de azot, bio-
xidul de sulf, plumb, fluor, elemente radioactive etc .. Eiectele nespedfice
pot avea o manifestar,e acuta sau cronica. Evolutia acuta se intilnel';,te rar
;;i cste consecinta acumularii poluantilor in cantitati care depas,esc mult
nivelul 'obi,;muit. Efedele cronice cauzaite de expunerea Ia concentratii sca-
da,r pe,rmanente, de poluanti sint ex,t,eriorizate clinic prin afectiuni
nespecifice, ca : brons,ite cronice, astm, conjunctivite. 0 astfeJ de actiune
o are praful de ciment, imbolnavkile 1caracterizindu-se prin tuse, accese
de asfixie, oboseala, transpiratii, polipnee, uscarea tegumentului s,i mu-
coasei bucale, scaderea productiei 9i a randamentului la rtJtiere.
Oxizii de azot (protoxidul de azot, oxidul, bioxidul, trioxidul, tetraoxi-
dul 9i pf:ntaoxidul de azot) sint substante u 9or volatile, toxice, care re-
zulta din arderea incompleta .a combustibililor. Ele actioneaza prln aceti-
1area unor constituenti celulairi, la care se adauga vasodila!tatia 9i methe-
1

efectul mutagen s,i inhibitor al anticorpogenezei (R a -

p e an u, 197\J).
Bioxidul de sulf este prezent in fumul emanat de unele instalatii meta-
lurgice (turnf,torii), de superfosfati, de industria chimidi, energetka, a ce-
lulozei, de rafinarii. Foarte mult bioxid de sulf se elimina de la fabricile
de acid sulfuric 91 din prelucrarea piritei. Efectul nociv al acestui gaz
a.supra organismului este complex. El se manifesta ca un iritant puternic
al tegumentelor 9i mucoaselor aparente, atit prin actiunea directa pe care
o exerciU'i, cit 91 prin acidul sulfuric ce ,rezulta in urma oxidarU bioxi-
dului de sulf in prezenta umezelii. In contact cu singele forrrneaza sulf-
hemoglobina, imprim'ind acestuia o coloratie ro 9ie-,bruna. Pragul idtant al
S02 se considora cantitatea de 10 mg/m 3 ; la 17-20 mg/m3 au loc ,grave
modificarl ale metaholismului glucidic (a:cidoza, hiperglicemie, cre~terea
acldului lactic in singe, ·reduoerea cifrei catalazice).
Plumbul patrunde in 'organism direct, pe cale respiratorie 9i ind}rect,
dupa depunerea sa pe sol, in ape, pe furaje, acumulindu-se in unele or-
gane (in special in plamini 9i oase). ModificarHe clinice nu sint atit de
evidente in cazul intoxi:catiei croni,ce cu ,plumb, dar se constata anemii,
intkzieri in cre9tere 9i osificare.
 li'luorul se gasei}te in cantiitate mare in unele roci (apatita, topazul,
mica), dar 9i in fumul 9i pulberile de la unele instalatii indus-
e triale ..!n Florida (S. U.A.) de exempl.u, emanatiile unor uzine de fosfati
t au provocat tulburari fiziologice grave la taurinele care au consumat plan-
tele cultivate in aceasta zona. La rumegatoarele din California s-au obser-
vat malformatii ale oaselor 9i articulatiilor in zonele limikofe centrelor
industriale. Toate speciile de animale domestice (vitei, vaci de lapte, oi,
porci, cai, pasari) s-au dovedit sensibile la actiunea fluorului. Inspirat sau
ingerat de catre animale, acesta produce stari toxice grave (fluoroze), care
t evolua acut 9i cronic. Intoxicai;ia acuta cu fluor se caracterizeaza prin
r anorex1e, scaderea prodl1ctiei de lapte, nerealizarea sporului in greutate,
chlar reduceri ponclerale (V. Min c i u n a, 1972). In fluoroza cronies. se
observa friabilitatea oaselor 9i a dintilor, tulburari de reproductie dato-
rita inhibarii ciclului estral, scleroza pulmonara 9i renala, anemie de tip
Semnul clinic eel mai important in aceasta forma de manifestare
sint 9chiopaturilo la unul sau mai multe membre. Se intilnesc, de aseme-
nea, exosioze, malformatii osoase, fraoturi. Dintii pierd luciul caracteris-
smaltul se erodeaza pe anumite zone in care se depune un pigment
negru. Dintii capata un aspect striat.
Elementde radioactive din mediul ambiant pot contamina organisrnele
vii direct, prin raclionuclizii existenti in atmosfera sau indirect, prin fura-
91 apa care contin clemente radicactivc. Efe,ctel,c radiatiilm· ioniza,nte
asupra organismului pot fi somatice, imediate (apar la un interval de timp
relativ scu:rt de la iradiere) sau intirziate (se exteriorizeaza clinic clupa o
de latents.) 9i genetice (cincl este afectata starea de sanatate a
Ele se datoresc radicalilor organid 9i minerali ,care iau
in orice sistem biologic expus la radiatii ionizante, care au puter-
acti une oxidanta sau reducatoare. Este perturbat, in acest fel, echi-
ribrul biochimic al celulelorr, in special la nivelul nucleului.
Cm1seclntele biologice ale iradierii depind de intensirtatea 9i durata
precum 9i de tipul celular. Cel mai sensibil este sistemul limfatic
9 i. limfocitele, iar eel mai rezistent tesu,tul muscularr. Sensibilitatea mai de-
91 de complexitatea organizarii biologice. Astfel, dozele letale prin
iradieri masive sint de 100 000 rad pentru amihe 9i spori, 20 000 rad pen-
tru melci, 800 rad pentru iepuri 9i aproximativ 350 ,rad pentru om (Bar-
n a 91 C a 1 c i u, 1979).

Problema raportului dintre om 9i natura nu este noua ; ea s-a conturat

odata cu aparitia primelGr colectivHatii umane. Pe masura dezvoltarii $ii-
9i tehnicii, omuI a dobindit posibili,tatea de a transforma din ce in
ce mai mult mediul inconjurator, dar a facut-o uneori in defavoarea con-
ditiilor normale de desfa 9mare a vietii. Folosirea pe scara larga a noilor
telmologii, a unor noi surse de energie trebuie sa aiba in vedere :;;i grija
de a evita degradarea mediului inconjurator, de a mentine in permanenta
un raport echilibrat intre saitisfacerea nevoilor materiale mereu crescinde
ale societatu 9i protectia factorilor naturali, de a respecta in ultima in-
stanta ,1egile naturii.
De 9i in ta,ra noastra consecintele poluarii nu s-au resimtit cu gravi-
tatea inregistrata in tarile dezvoltate din punct de vedere industrial,
totu9i conducerea de partid ~i de stat a luait o serie de masuri pentru apa.:.
rarea 9i conservarea mediului ambiant. Astfel, in anul 1973 s-a
Legea nrr'. 9 privind Protectia mediului inconjurator, in care se precizeaza
ca in tara noastra mediul inconjurator reprezinta o problema de interes
national, constituind o indatorire de baza, permanenta, pentru organele 9i
organizatiile de stat, ob9te9ti 9i pentru toti cetatenii tarii.

Capitolul 2

IGIENA SOLULUI

SolU!l reprezinta stratul afinat de la suprafata scoartei terestre, format

sub actiunea complexa a factoriilor fizico-chimici, climatici :;;i ,
capabi!l sa intretina viata plantelor. klaturi de aer 9i apa solu1 constituie
un important factor de mediu, care influenteaza complex productia 91 s{t-
natatea animale[or; ,,sanogeneza" solului depinde in mare masura de pro-
prietatile mecanice, fizice, chimice 9i biollogice ale lui.

2.1. ROLUL $1 IMPORTANTA IGIENICA A SOLULUI

Ca factor de mediu, so!lul indepline 9te o serie de func\ii ca : suport me-

canic pentru animale 9i constructii diverse ; substrat pentru
flora microbiana ; depozitar 9i furnizor de elemente nutritive
mente ; ,,recipient" 9i transformator de resturi organice
male etc.
Amplasarea fermelor zootehnice 9i a adaposturi:lor aferente
ditienate de natura 9i de calitatea solului. In prlncipiu, se
cu permeabHitate mare pentru apa i;;i aer, cu capHaritate 9i cu
de retinere a apei cit mai mici, deoarece prezinta o capacitate
,,autopurificare" natura!la.
Prin caracteristicile salle, solul contribuie la determinarea
vegetatiei, care influenteaza intr-un grad foarte inalt viata
Se poate spune ca in sol este ,,depozitata energia cosrnica",
fotosinteza de catre plante, care se ,elibereaza apoi treptat
naturaila a sohvlui.
De natura soluJlui depinde 9i cailitatea depozitelor de
care reprezinta surse de prim ordin pentru alimentarea
fermeJor.
Repartitia geografica a unor boli de metabdlism, a ""'''"'""
poate fi legata de natura solu1lui 9i a rocilor din care s-a .,.,,,~rr,,<:i,,.
genera,l, sdlurile care provin din rod bazice contin mai multe oligomine-
rale solubiJe decit cele c,11re provin din roci ,acide. De asemenea, soJurile
cu textvra fipa contin mai multe oligominerale solubile decit ceilre cu tex-
tµr,i g~osiera, (S.,:pih erg ;nj u, 1980).
t Pentru igiena, importanta deosebita prezinta mai ales functia so[uJui
a ,,recipient" (substrat) $i de transformator al reziduuri:lor vegeta:le ;;i
s an In sol ajung diverSE' ,,de;;euri" organice si anorganice 9i o va-
rletate foarte mare de microorganisme patogene. Daca acestea s-ar acu-
via~a nu ar mai fi posibila pe suprafata Pamintului. Dar solul func-
ca lm irnens ,,laborator natural" in care, in mod permanent, se
variate procese de descompunere $i de sinteza, asigurindu-se
reciclarea continua a materiei organice provenito din moartea organisme-
1or. Prin solu1 contribuie la mentinerea salubritatii mediuh1i in-

2.2. COt'v\POZITIA SOLULUI

Sdlul este un ,.mediu poros" cu o compozitic foarte complex21 $i va-

riati'i. Toate solurile contin componente minerale, materii organice, apa,
t si micro- $i macroorganisme.
Componentele minerale. Rezulta .ca urmare a fenomenelor de deza-
grcgare 9i de alterare a mineralelor si a rocilor pe care s-a format solul.
componentc mineraile sint : sarurl1e ; oxizii si llidroxizii ; mi-
; praful sau pl1lberHe ; nisipul $i pictri 9ul.
o:rizii, hiclroxizii $i mineralele argiloase provin din alterarea
Tocilor. Pcntru viata planteilor sint mai importante saruriile solubile (J:w-
i, carbonatii de sodiu, potasiu, magneziu 9i cailciu), oxizii 9i
hidroxizii de fier 9i de aluminiu 9i mineralele argLloasc,.
scm pulberea nu are o compozitie chimica specifica 9i rezulta
din diferitc minerale 91 roci care, sub actiunea dezagregarii $i a a:lterarii,
transformatc, in particuk: cu diametrul cuprins 1ntre 1 9i 50 microni.
este reprezentat prin particHle cu diametn.tl cuprins intre 0,02
')
.,n1m.
un produs intermediar de dezagrcgare format din
de minerale sau de roci cu diametru!l cuprins intre 2 1;,i 20 mm.
Solurifo care nisip 9i pletri 9 sint mai putin f0rt11e, dar asigura
a apei 9i a aerului, ceE'a ce fa.vorizeaza descompunerea
organ.ice prin oxidare. Asemenea terenuri, care au
de autopurificare naturala, sint preferate pentru ame-
de infiltratie" pentru epurarea bidlogica naturala a
din fcrmdo zootehnice 9i pentru cimitirele de animale.
1
'vlateria organi6i. Se gase1;,te intr-un permanent proces de descom-
~.i de sub actiunca factorifor fizici $i microbio!1oglci. Mi-
S(Jl de,r1,radeaza materia organic§. in substani;e mai
la celuloze, lwmice'luloze, lignine, glucide solubilc,
etc. Descompunerea in continuare, dc-
cu care ele se dizolv[1 in sol, de natura microorganisme-
de conditii'le de tcmperatura., de aerai;ie $i de umidi-
carz' le in sol. Produsele finale ale activitatii microbienc,
din descompunerea materiei organice in sol, sint : C0 2, H 20, NH;,,
S01;H 2, P01,H;,. Pe linga accstea, in soJ apar numeroase pro-
ca urmaro a lipsei sau a insuficientei oxigenului sau
din cauza altor conditii din sol, care nu permit activitatea microorganis-
melor aerobe. Acizii humici $i compu 9li lor organo-minerali, fiind mai re-
zisteni;i la actiunea microorganismelor, se acumuleaza in sol formind ma-

47
teria organica specifica, cunoscuta sub denumirea de humus. I-Iumusu1 .
joaca un rol de ciment fata de particUJlele mine,rale alle solului 9i,
accasta, contribuie la formar.ea structurii granulare a solului. Humusul
influenteazii regimul termic al solului, prin aceea ca imprimindu-i o CU-'
loare mai inchisa contribuie la marirea capacitatii calorice. G1~osimea stra-
tului de humus este un indicator de baza a:l fertmitaW solului, ref[ectat[,
in productia vegetala.
Flora microbiana. Solul contine numeroase categorii de
nisme : bacterii 9i bacteriofagi, actinomicete 9i actinofagi,
protozoarc.
Bacteriile produc degradarea aeroba 9i anaeroba a materiei
nitrificarea, denitrificarea, dlberarea amoniacului, sulfului,
forului etc. din combinatiirre organice, oxidarea sulfuilui clernentar 9· a
hidrogenului su!lfurat in acid sulfuric, oxidarea combinatiijor feroase in
ferice, fixarea azotului atmosferic in so1 9i in nodozitatiile leguminoasE.·-
lor etc. Biomasa totala a bacteriilor din sol reprezinU1 aproximativ
din greutatea solului, depa 9ind masa algeilor, protozoarefor 9i a nema-
toddor luate fa un loc, fiind insa inferioara masei ciuperclllor (Pap a cos-
t e a, 1976). Numarul bacteriillor vii la un gram de sol variaza de la citeva
milioane pina la 3 miiliarde, dependent de numero 9i factori de mcdiu .
Actinomicetele pot folosi ca sursa de carbon ~i substante organicc o
mai mare stabilitate, cum sint : grasimile, cerurile, celuloza, lignina,
tina, parafina etc. Fata de bacterii, actinomicetele sint .aproximativ de
10 ori mai pu1;in numeroase in sol. Cu toate acestea, dau un miros ca-
racteristic so[ului, producind o serie de substante puternic mirositoare.
Ciupercile sint raspindite in toate soluriile. Se gasesc in diferite stadii
de dezvoltare, in functie de conditiille de mediu. Forme aza hife foarte
1

lungi 9i ramificate, care mor atunci cind umiditatea so1u1ui scade muat.
Uneie specii de ciuperci formec1za cu radacin1le vii asoci.a1;ii simbi.otice
cunoscute sub denumirea de micorize.
Algele (ailhastre 9i verzl) joaca un rol important in imbogatirea solului
in substante organice. In cursul procesuilui de fotosinteza eilibe1·eaza oxi-
gen, fadnd posibila dezvoltarea sistemului radicular La plantele de pe
terenurile inundabile. Totodata, oxigenul rezultat din fotosinteza stlmu-
leaza activitatea microorganismelor aerobe din sol, mineraliza-
rea rapida a substani;ei organice.
Protozoarele se hranesc preponderent cu diferite bacterii din sol. Due
alternativ o viata libera 9i alta inchistata, in raport de temperatura, umi-
ditatea 9i pH-ul wlului. Numarul de protozcare la un gram de sol uscat
variaza de obicei intre 10 000 9i 100 000.
Fauna din sol. Poate fi clasificata, dupa marime, in patru grupe :
microfauna (protozoare 9i nematode mici); mezofauna (sau melofauna),
alcatuita din colembole, acarieni, enchitneide, m1riapode etc. ; macrofauna,
cuprinzind rime 9i alti vierrni, insecte (adulti 9i larve) superioare, paian-
jeni, mofo 9te etc. ; megafauna, alcatuita din animale mai mari care sapa
ga[erii (reptile, rozatoare).
Fauna solu1ui joaca un rol foarte important in biologia solului, prin
aceea ca asigura un transport activ a!l dlferitilor constituenti ai salul}ui 9i
un amestec al componente[or organice 9i minenale, care permite combina-
rea materiei humice cu ,particule:le de argila 9i formarea complexului ar-
gilo-humic. Trebuie aratat insa ca, pe terenurile contaminate cu Bacillus
anthracis, Clostridium chauvoei 9i aJti germeni, rimele con1Jribuie la raspin-

48
 direa acestor germeni prin scoaterea lor la suprafata solului. Unele specii
de rime sint gazde intermediare pentru unele nematode parazite ( Syngamus
tracheae ,;;i Metastrongyllus elongatus).
Apa din sol. Reprezinta mediul in care au loc toate procesele bio-
chimice din sol !:)i vectoru1 principal prin intermediul caruia se asigura
circulatia diferitelor componente in sot Dupa mod1.,tl de retinere ,;;i de
mi:;;care a apei in sol, se deosebesc mai multe forme.
Apa de higroscopicitate estc puternic legata (adsorbita) de granulelP
de sol. Cantitatea de ap21 de higroscopicitate retinutii de soil depinde de
compozitia mineraila 9i organicii a solului 9i de tensiunea relativii a va-
porilor de apii din aerul ce vine in contact cu solul. Apa de higroscopici-
tate are o densitate mai mare decit 1, nu solubillizeaza sarurile, nu poatc,
fi folosita de plante. Estc o forma de apf1 chimic legata.
in peUculClrii formeaza o pe'licuila in jurul granuJlelor de sol. Fiind
,('-
cu mai mici decit apa de higroscopicitate, poate avea in
l/o sol o mi 9care de la particu:lele cu polku1a m:ai groasa spre cole cu
a- mai subtirc. 0 parte din apa peliculara poate fi folosita de catru
9i microorganisme.
lL
libera se gase 9te in porii capiilari 9i necapi'lari ai soluJui : apa ca-
()
circu:Ia sub actiunca fortelor de capilaritatc, care ac\ioneaza in so-
i- lurile nesaturate cu apa ; apa din spatiHe necapilare circula sub
le de gravitatie (apa gravitationalii, care se scurge mal ales la supra·
:!-,
in urma precipitatiilo::· abundente).
de aprovizionare a solului cu o pre·
Pentru uncle zone geografice, o aQta de aprovizionare cu
a solului o constituie pinza de apa freatica, daca aceasta se la
m adincime. 1n zone1e secetoase este importanta 9i roua ce
din condensarea vaporilor de apa existenti in porii so:I-ului.
modul de circulatie a] apei libere in sol, scoarta terestra poate
in stroturi numite zone Hoffmann (fig. 8), 9i anume : zona de
i-
care se afla sub influenta aeru lui atmcsferic 9i a vegetatiei ;
1

)e
c2re nu mai este sub influenta atmosferei, a9a incit apa
!-
aici tinde sa coboare sub ac{iunea gravita-
l-
; zona de capilaritate, in care cea mai mare cantitate
I
de se afla sub forma apei capilare ; zona apelor sub-
terane (freatice), care se afla intre zona de capilaritate f)i
stratul de roca impermeabila.
, freatica se acumuleaza in adincimea solului (2-7 m
lt
$i mai mult), deasupra unui strat impermeabil (argilos).
Studiul repartitiei apei in sol este important din punct de
vedere igienic, deoarece apa subterana este sursa princi-
), Ill
pala de aprovizionare a fermelor 9i a localitatilor. In func-
IV
de gTosimea straturilor de sol 9i de insu9irile mecanice
9i fizico-chimice ale acestora, calitatea apei poate fi di-
v
forita.
Aerul din sol. Din punct de vedere calitativ, compozi- Fig. 8. Zornele
,Hoffman:
1, tia aerului din sol este asemanatoare cu cea a aerului at- I - zona de eva-
i mosferic. Dar proportia diferitilor componenti gazo 9i ai porare ; II -
zona de tranzi-
aerului din sol este foarte variabila. De regula, bioxidul de tie ; III zona
carbon se afla intr-o concentratie mai mare (0,2-100/o), iair- de capUaritate:
I:V - zona apei
proportia de oxigen este mai mica. !mprospatarea aerului subterane ; V -
&trat impermea-
din sol prezinta o importanta deosebita pentru viata plan- J:>il de sot
telor f-ii pentru activitatea microorganlsmelor aerobe. Aceasta se realizcaz[t
pe cale naturala prin difuziune ~i prin actiunea intermitPnta a unor fac-
tori fizici ~i biotici, iar pe cale artificiala prin lucr;'iri de afinare efectuatc
de om. Pc masura lncalzirii solului, aerul din spatiile lacunare se dilati'\
~i iese in atmosfera, iar la temperaturi mai coborite aerul din sol se con-
tracta ~i noi cantitati de aer proaspat patrund in sol. Variatiile presiunii
atmosferice ajuta, de asemenea, la reimprospatarca aerului; la fel, vintul
provoaca inlocuirea aerului din spatiile lacunare suporficiale ale soluluJ.
Apa de ploaie, ca ~i cea de irLgatie, 'inlocuie~te aerul incarcat cu CO~ din
lacunar al solului, iar dupa infiltrarea ei aerul proasp[it patrundc
in sol.
ntre cantitatca de acr ~i de apa din sol exisUi 1m raport invers pro-
; tcrcnurilc umcde 9i ccle mla~tinoase n1ai acr ~i
din punct de vederc igienic, insaJlubre.

2.3. STRUCTURA $1 PROPRIETATILE FIZI ALE SOLULU!

·suuctura soluiui. Prin structunt se rn.oclul de asociere a com-

solului 9i de formare a de dimensiuni care
se dcsfac u~or sub actiunea unor forte' mccanicc.
sint alcatuite dln particule elementorc de nisip :;;i de
coagularea compuf-iilor coloidali ,
ciupcrcilor, prin fiiamcnt(•le actinomicc,tc<lor f-ii altc'
In functie de forma 9i de marimea se
ti de structura : gronulara ( grc1untoasa. -- 1-10 mm ,
dried; glomernlarcr ; bulqiiroasa; pri.srnaticii ; lnmelan1 ; colum.rwra 9i len-
ticulara. Dintre toate tipurilc de structura, din
de vedere agricol, este cca granuLara
bun{1 distribu{ic a apei 9i a aeru1ui din La
ticul01e componente formeaza o retea densa de
precipitatii, pe un asemenea sol, nu patrunde
iar restul apei balte:;;te la Cit
nea soluri lipse 9ti:=, aerul. Dupa evaporarca dar
cele d0l1a componente importante - apa 9i aE>n1l -- coexisfa in
un timp foarte scurt. Solul bine structurat
spatii lacunare intre ceea
lunga de timp apa 91 accesu,1 aerului in soL
Proprietatile fizice ale solului. Sint mai
igienic urmatoarele : porozitatea,
temperatura solului, dar ~i ailte insu~iri ca :
volumetrica, consistenta, plasticitatea,
Porozitatea solu'lui reprezintft volumul
exprimat in procente fata de volumul
de marimea particu1e1or, de uniformitatea acestora
Porozitatea totala a solu:lui fi de doua
:;;i poroz'itate necapilarc'i Porozitatea totala este cu atit
mai mar:e, cu cit granu1cle de sol sint mai rnicL SO:lurile de
exemplu, au o porozitate totala in jur de iar cE.>le
mai 350/o.
Permeabilitatea pentru aer este ,....,..,,r,,·,.o...-,n SOilu'lui de a lasa Sa treacii
aerul. Aceasta depinde mai ales de !;,i nu de porozitatea

5f)
 tbtala. Primenirea aerului din sol se realizeaza prin variatia temperaturit,.
a presiunii atmosferice 9i a nive1ului apei din sol.
Permeabilitcitea pentru api1 este proprietatea solului de a lasa sa treaca
apa de sus in jos. Aceasta este dependenta de marimea porilor i;;i de vo-
1umul total al acestora. Solurile cu pori mari sint foarte permeabile (pie-
ii tri9ul, nisipul), dar aceste soluri au o capacitate de filtrare redusa, in
tl comparatie cu cele mai putin permeabile (argi!loase).
Capilaritatea reprezinta capadtatea solului de a permite apei sa se
ridice prin pori catre straturile superficiale. Este invers proportionala cu
diamc,trul porilor 9i cu permeabilitatea. Capilaritatea terenului influen-·
i;eaza salubritatea constructiilor. Se recomanda ca acestea sa fie amplasatc 0

pe soluri cu capilaritate redusa, iar sub temelia constructiiJor i;;i sub stra-
tul de uzura al pardoselilor sa se puna pietri 9 sau alte materiale care in-
trerup capilaritatea.
solului este determinata in primul rind de energia pri-
mit[1 de la Soare, care se transmite pina la suprafata pamintului prin
conductivitatc precum 9i de cea rezultata din desfa 9urarea pro-
ceselor chimice 9i biologice. Cantitatea de caldura primita de la Soare 9i
de incalzire al solului depind de numero 9i factori, cum sint · gra-
de insolatic, unghiul de inciden1;{1 al radia\iilor solare, albedoul supra-
solului, gradul de umiditate, structura l')i porozitatea solului. So-·
lurile umede sint mai red decit cele uscate, deoarece o parte din caldura
solului sc, consuma pentru cvaporarea apei de la suprafa~a 9i a ceiei din
libere ale so'lului.
Deoarecc soarele este sursa principala de dddura pentru sol, in timpul
z:ilei se realizeaza un flux de caldura de sus in jos, iar in timpul nop\ii un
flux invers, dad1 atmosfera este mai rece decit solul. In mod obi 9nuit, la
sohJlui temperatura minima se inregistreaza inainte de rasa-
ritul soare:i.ui, iar tcmperatura maxima ziua, 1n jurul orei 13-14. In cursul
temperatura maxima de la suprafata solului se inregistreaza in
iar cea minima in ianuarie-februarie. La ac1incimea
temoeraturii s:int foarte mici in tara noastra ; la 8 .m
am;ale sint de numai 1°C, iar intre 8 9i 32 m tempe-
in jurul a 8°C. Sub aceasta adincime
aproximativ 1cc pentru fiecare ;33 m adincime.
iernii solul inghea~a pina 1a adincimi idiferite, care
umezeafa solului, grosimea stratului de zapada,
de expunere a pantelor etc. 1n tara noastra
adincimile maxime de inghet oscileaza, in general, intre 50 9i 110 cm
B er b e c e 11 9i I. S t an c u, 1970). Adincimile cele mai mari de in-
sint in 10 cm), pe vaile principa1e (90-100 cm),
mai a'les in partea de nord a tarii, iar cele mai mici in sud-vestul tarii.
Gradul de incalzire 9i de racire a solului are o inf:luenta puternica asupra
acestuia. Dezvoltarea plantelor 9i a microflorei din sol se desfi-
normal numai intre anumite limite termice, specifice fiecarei
ic,;i ficcarui grup de microorg.anisme.
Din punct de vedere igienic, temperatura so<lului prezinta importanta
datoritil. influentei pe care o exercita asupra procese:lor de ,,autopurifi-
care" din soil, asupra temperraturii apei subterane 9i a celei din conducte
i;;i din reteaua de canalizare. Cunoa 9terea adincimii de inghet a solului
este ,impontanta in vederea stabilirii amiplasarii fundatiilor ~i a conduote-
lo:r, pentru a fi feri:te de inghet,,
 2.4. POLUAREA SOLULUI $1 INFLUENTA ACESTEIA
ASUPRA SANATATII ANIMALELOR

Prin poluarea solului se inWkgc oricc acti unc care produce clercglari
1n functionarca normala a solului ca factor clc mecliu ~i se exprima prin
afcctarea capacitatii bioproductive sau prin aparitia de imbolnuviri la ;:ini- ·
male 'ii om. Poh1area solului se poate reali:;:a prin impurificarc cu clifcrite
n·:;:iduuri, prin cxploatarca nerationala a solului, sau prin aplicare cl!'
substante pentru c:ombatcrC'a datmatorL1or. De asemcnei1,
:zde toxice din aer, spal,ate de ploaie, ajung pe iar e c1c i
impregna solul cu cliferiti poluanti, antrcnind11-i spre adincimc•.
Cantitatca de' reziduuri mcnajere din marEc localitati cste in continu{i
cre~tcre. Se apreciaza di, in Europa, cantitatea de rezicluuri solicle estc cle
kg/locuitor/zi, iar in S.U.i\., in unele localitati, ajunge,
in medic, la 2,5 kg/locuitor/zi, cu o cre 9tere anuala de 2---3D/0 (M. Barne a
9i ,\ l. Ca 1 c i u, Hl7D). Asta inseamn[i .ca, intr-un ,:,n, zece mii de oamcni
atitea reziduuri, cit sa acopere un hectar de teren cu un strat de
1 m grosime. De asemenea, reziduurile din inclustria cxtractivt1, din me-
talurgie, din industria chimica, de la termocentrale etc. degradeaza supra-
fete importante de teren. Se apreciaza ca o canti.tate insemnata din ma-
teria prima din industrie ajunge sub forma de reziduuri, iar aproapc o
treime din aceste reziduuri sint potential nocive sau toxice (Neg u t, J
Hcziduurile zootelmice, 9i in mod deosebit dejectiilc semi'lichide 9i na-
nwlul provenite din mari'le complexe de tip industria'1, prezint{i un insem-
nat perico1 poluant pentru sol. Mai ales acumuilarlle enorme de dejectii
semilichide neepurate din vecinatatea fermelor zootehnice 9i a localita-
tilor reprezinta o sursa de poluare complex{, a mediu'.lui ambiant. La fel,
impra 9tierea necontralata a dejectiilor semiilichide brute creeaza riscuri
rcale de poluare a solului, a apei 9i de contaminare a proc!uselor agricole.
Spre deosebire cl{~ apa ~i aer, in care substantele se di:lueaza pc masura cc
se amesteca, in ,sol polnantii difuzeaza lent, in absenta precipitatiifor rea-
lizindu-se concentratii 11ocive pe anumite suprafetc.
Exprimarea fenomenului de po1uare prin efectc daunatoare vizibUh~
apare dupa o perioada mai lunga de timp, de reguiUi dupa un cidu de
productie. Din acest motiv, cit ~i datorita capacitatii mari de ,,tamponare"
i~i de ,,autoreglare" a soluh1i, problemele referitoare Ia poluarea :;;i la pro-
tectia solului, ca factor de mediu, au intrat mai tirziu in atentia
li 9tilor 9i a opiniei publlice. Dupa modttl de actiune al poluantilor se deo-
sebesc trei categori.i de poluare a solu~ui : chimici5, biolof;ica f;,i priluare
:radioactiva.

2.4.1. POLUAREA CHIMICA

Acest tip de poluare a solului se realizeaza prin reziduurile provenite

din activitatea industriala :;;i agro-zootehnic."1 (prin substante fertiEzante,
erbicide, pesticide, dejectii etc.). Mai a'les terenurHc din jurul unor intrc-
prinderi 9i a ~osefleilor sint expuse poluarii chimice prin seclimentarea
pulberifor, prin condensarea gazelor toxice sau prin deversarea apelor
uzate.
Metalele grele (Pb, Cd, Hg, Cr, Cu, Zn, Ni, As, Se), provenite din di-
ferite surse, se pot acumula in sol, de unde tree in p1ante 9i apoi in orga-
r1ismul animal ;;i uman. Astfel, dad1 solul nepoluat contine intre 8 ;;i
20 mg/kg de compu;;i ai plumbuJlui, de-a 1ungu'l autostrazilor concentratia
de plumb in sol poate sa ajunga la peste 400 mg/kg. Sursa cea mai impor-
tanta de impurificare cu Pb o reprezint{1 vehiculele, care folosesc tetrae-
tilul de plumb ca antidetonant.
De asemenea cxccsul de ingra;;iiminte chimicc poate genera fenomene
de poluare chimica a solului. Utilizarea unor cantitati mari de a:wtati la
fertilizarea solului determina ore 9terea continutului de azotati din plante,
iar ace 9tia se transforma in organismul animal in azotiF ·- produ 9i toxici
cu actiune nociva asupra singelui, a aparatului cardiovascular 9i a fica-
tului. Unele ingra9aminte contin, alaturi de substantele cu rol fertilizant,
9i diferite meta:le 9i metaloizi toxici. De exemplu, superfosfatul contine :
arsen 1,2-2,2 ppm ; cadmiu 50-170 ppm ; crom 66--243 ppm ; zinc
50-1 430 ppm ; vanadiu 20-180 ppm 9i alte substante potentia:l toxice,
care se acumu'leaza in so'l (C. Rau ta 9i S. Cars tea, 1979).
Utilizarea apelor reziduale ;;i a namolului din complexele zootelmice,
<:a ingra9amint, determina adeseori fenomene de suprafertilizare 9i de
imbicsire a solului cu materie organica in exces 9i o cre 9tere a concentra-
de cupru, zinc, mangan 9i alte substante. Au fost semnalate fenomene
intoxicare a plantelor prin exces de saruri solubille, fenomene de ca-
dcre la cerealle 9i de intirziere a maturarii prin exces de azot.
vederea aplicarii ca ingra;;amint a dejectiilor, este necesara in ,prea-
labil o analiza chimica .a acestora, pentru a se preveni eventuale efecte
ncdorite 9i pentru a se corecta. unele raporturi necorespunzatoare dintr1::
anumite elemente. Pentru exemplificare, mentionam ca dejectiHe de la
taurine sint, in geneval, sa:r:aoe in fosfor 9i cu exces de potasil1, iar de-
de 'la p01'cine prezinta un deficit de potasiu 9i un exces de fosfor.
Un interes particular pentru igiena il prezinta poluarea mediului cu
<liforite pesticide 9i, maI ales, cu substante organoclorurate. Se 9tie ca in-
secticidele organoclorurate, fiind destul de ieftine, au fost utilizate pen-
tru comhaterea diferitL1or daunatori in cantirtati excesive. S-a ajuns, ast-
la poluarea considerabila a medilJilui, cu implicatii ecofogice care se
r[1sfring negativ 9i asupra omului.
Datoriti1 legiiturilor covalente (-C-Cl-), pesticidele organoclorurate sint
foarte greu biodegradate. Pini1 nu dcmult, biodegrndarea acestor substan1;e a fost
chiar contestata, considerindu-se ca microorganismcle din mediu nu dispun de
sistemeie enzimatice necesare descompunerii ~i neutralizarii unor astfel de sub-
stan\e. Studii mai recente au demonstrat ca, totu~i, exista microorganisme care,
dup,1 un interval de timp mai indelungat, pot degrada ~i aceste combina1;ii or-
ganice.

Ca1;titatea de DDT aplicata initial pe sdl scade dupa 10 ani abia cu

In conditiile aplicarii pe suprafete mari 9i in mod repetat a sub-
stantelor organoc1orurate se realizeaza, practic, o cre9tere a concentratiei
acestora in sol, in flora 9i fauna terestra ;;i acvatica ;;i chiar in organismul
anima1elor domestice, de unde, prin lapte, came 9i oua .ajung in organismul
uman. E,,i in tara noastra, in urma unor cercetari efectuate, s-a constatat
o anumita cre;;tere a concentratiei de insecticide organoclorur.ate in orga-
nismul anima1€'1or domestice (9i, implicit, in eel uman), ca urmare a con-
sumului de produse vegefa~e recoltate de pe terenuri tratate cu astfel de
snbstan~e. Astfeil, la 262 de probe de tesut adipos uman, prelevate prin
biopsie sau necropsic, s-a constatat prezenta DDT 9i a DDE (derivat me-
tabolic al DDT) in concentratii ce oscilau in jur de 10 ppm. Majoritatea
probelor au continut 9i HCH in proportie de 0,66-17 ppm (Gram a da
9i Petrovic i, 1970). In prezent, folosirea acestor insecticide s-a red us
considerabil, existind tendinta de a se renunta complet la e1e.

2.4.2. POLUAREA BlO!.OGICA ~I ROWL SOWLUI

CA SURSA DE INFECJIE

Sah1] contine o flora 9i o fauna proprie, deosebit de variata 9i, in ge-

neral, nepatogena. Foarte putine dintre speciile proprii so~ufai, in decursul
timpului, s-au adaptat la viata parazitara, putind produce infectii la ani-
male 9i om (A 1. Ionescu, 1978). Din aceasta categorie fac parte unele
specii de actinomicete ( N ocardia asteroides, Streptomyces al bus Str.
madurae}, levuri (Coccidioides immitis, Criptococcus neoformans,
plasma capsulatum etc.) 9i fungi dermatofiti (Microsporum nanum,
M. gypseum, Keratinomyces sp. etc.). 1mbogatirea materiei organice din
sol cu dejectii de la anima'.le 9i pasari favorizeaza dezvoltarea actinomice-
telor 9i a ciupercilor potentia'l patogene. Transmiterea acestor germerj la
animale, prin ceea ce se nume 9te contaminare de tip sol-animal (om), nu
reprezintf1 insa o consecinta a poluarii, deoarece microorganismole
cate sint prezente 9i in so1urHe nepoluate.
Poluarea biologica a sofolui se refera la depunerea pe sol a apelor re-
zidua1le, dejectiHor 9i a namolului din fermele zootehnice, abatoare,
umane 9i veterinare, intreprinderi de ecarisaj, care contin germeni
geni 9i paraziti. De asemenea, poruarea biologica se realizeaza prin se-
cretii!le 9i excretiile patologice 9i prin ingroparea necorespunzatoare a ca-
davrelor. In aceste cazuri, solul devine o importanta sursii secundara de
infectie pentru anima1e 9i om. Prin contact direct cu prin ce
se depune pe mucoase 9i pe piele sau prin inhalarea acestuia 9i prin con-·
sumul de furaje 9i de apa de pe terenurile poluate, se poate reailiza con-
taminarea de tip animal-sol-animal (om).
In prezent, rolul eel mai important ln poluarea biologica a solului re-
vine ape1or reziduaile neepurate, care se utilizeaza pentru irlgarea solului.
Acestea pot con~ine : sa lmonele, colibacili, pasteurele, clostridii,
1

rickettsii, pararikettsii, virusuri, oua ;;i larve de helminti paraziti etc.

In general, microorganismele patogene nu gasesc in soJ conditii de in-
multire ci doar de supravietuire temporara, datorita compozitiei chimice
a solului, a conditiHor nefavorabi'le de ternperat11ra 9i de umiditate 9i a
fenomene:Lor de antibioza (antagonism prin concurenta, antibiotice, bacte-
riofagi). Durata de supravietuire in sol este foarte diferita de la o
de microorganisme la alta 9i variaza dependent s,i de factori, cum ar
fi : tipul de sol, anotimpu'l, natura materici organice in care sint
germenii etc. Marea majoritate a microorganlsmelor patogene rezista in
so[ de la citeva zile la citeva saptamini. De exemplu, pe cernoziom necu1-
tivat durata de supravietuire pentru Escherichia coli 0 128 este, in medie,
de 76 de zile, iar pe ce[ cultivat cu porumb de 53 de zile. 1n ace1as,i sol,
Salmonella ch.olerae-suis are o durata de supravie{uire de 55 de zi'le
respectiv, de 44 de zile (M. Dec u n s,i col., 1981 ; E. Crain ice an u ,;,i
co1., 1982). Se remarca faptul ca lucrarile agricaTe 9i cultivarea soluilui fa-
vorizeaza procesele de autopurificare 9i de decontaminare din sol. Apor-
tul de substante .organice 9i predpitatiile determina cre 9terea tranzitorie
a concentratiei bacteriilor din sol, iar insollatia prelungita s,i uscaciunea
scurteaza durata lor de suprav1etuire. Faptul di durata de supravietuire
colibacililor din sol este, in generaJ1, cu ceva mai mare dccit cea a c;al-
monelelor $i a altor germeni patogeni nesporulati, arata vnloarea de ,,in-
dicator sanitar" a colibacililor $i utilitatea determinarii acestora pentru
aprecierea salubritatii terenurilor agricole fortilizate cu ape reziduaile.
Durata cea mai mare de supravietuire in sol o au germcnii sporulati :
Bacillus anthracis, Clostridium chauvoei, Cl. tetani, Cl. perfringens, Cl. sep-
Cl. novyi etc. Pentru antrax, d'trbune emfizematoe; ~i tetanos, solu'l
ci:mstituie sursa cea mai frecventa de contaminare a animale'lor, ceca cc
imprima acestor maladii caracterua de boli telurice. 1n terenurne bogatc in
substante organice, Bacillus anthrncis poate trece din forma sporulata in
,:ea vegetativa ~i se multip'.lica, ma.rind gradul de contaminare. Obi$nuit
solul se ,,decontamineaza" lent prin actiunea factorHor fizico-chimici
mai ales, ca urmare a antagonismului exercitat de catre actinomicete,
~i de plantele cultivate. Decontaminarea este mai rapida in stratu-
rile superficiale ale solului 9i ceva mai lenta in profunzime. Uneori sporii
din sol sint sco 9i la suprafata de rime ~i de apa freatica $i pot fi antrenati
de de 9iroire $i du 9i la dlstanta. Se poatc aprecia ca durata de supra-
in sdl a germenilor patogeni sporulati variaza de la citiva ani la
zeci de ani, dependent de specie 9i de rn.1mero$i factori de mediu. Solul
cu dejectii, ape reziduale 9i namol de la statiile de epurare ale~ apelor
poate constitui o sursa de infestatie parazitara pentru animale 9i
om. Viabilitatea elementelor parazitare in sol este foarte variabiEi. Astfcl,
de coccidii rezista in sol 8-12 luni, oua'le de ascarizi 2-3 ani,
iar nnflle de trichocefali 3--4 1n functic de temperah:rf1, de umiditate
de pH-ul soilului.
Aprecierea gradului de poluare biologid1 a solului $i a dinamicii pro-
C(:selor de autopurifioare naturala a solu:Jui se poate face prin mai muli;i
incUcatori igienico-sanitari : numarul total de bactc-rii mezofile aerobe
total de germeni); numarul de bacterii coliforme ~i prezenta
coli ; numarul de clostridii sulfito-reducatoare 9i prezenta lu:i CZ. per-
; prezenta bacteriofagilor enterici ; prezenta 9i numiirul oualor
larve1or de viei;uitoare parazite etc. Primii doi inclicatori se
mai frecvent, iar ceilalti numai in situatii particulare. Deoarece nn exista
norme unitare igienico-sanitare de apreciere a scilului, la stabilirea
determinarilor de 1aborator sc iau in considcrarc tipul dP
examenelor antcrioare.

2.4.3. POLUAREA RADlOACTlVA

Se constata, de regula, in radioac--

a aerului 9i a apei, mai in vecinatatea miniere,
a locurilor de dcpozitare a miner<:'urilor ,;,i a radioactive etc.
Cei mai periculo 9i radionuc1izi sint cci cu (90Sr, 137Cs,
, 2 '0Pu), dar au importantii $i (131I, de reactoarele
n1J.clean, 9i care contribuie la gamma mod
radioactiv se concentreazft 'in sol 'in cantitate ill'ci mare, ca ur-
marc a precipitatiilor abundente din zonele Plantele 9i animalele
pot concentra acest rndionuclid intr-o propori,ie insemnatrt (de excm.p1u,
p}ar1tele de aproximativ 21 de ori, oile de 714 ori).
!n viitor, odata cu dezvaltarea domeniilor de a energiei ato-
mice, se pune problema gasirii de locuri adecvate depozitare a dqeuri-

55
lor radioactiv,e, care emit radiatii un timp foarte indelungat. In unele
tari se practica stocarea subterana a acestor de 9euri, in minele de sare
rasite. Aceasta metoda nu este lipsita de riscuri, deoarece poate duce la
contaminarea radioactiva a apelor subterane.

2.4.4. PROTECTIA !;ii A:SANAREA 501.ULUI

Protectia so lului, ca factor de mediu, reprezinta o problema

1

tanta de profilaxie 9i sanogeneza, care face parte integranta dintr-un com-

plex de miisuri stabilite prin !legislatia in vigoare. Coordonarea 9i indru--
marea unitara a activitatii de protectie a mediului se asigura de catre
ConsiQiul national pentru protectia rnediului inconjurator, org,an subordo-
nat Consiliului de Mini 9tri. Prin Legea nr. 9 din 1973, prin Legea
nr. 60/197 4 9i prin norme1e 9i masurfle elaborate pe baza acestor legi sint
stabilite sarcinile 9i obligatiile ce revin organelor de stat, centra!J.e 9i lo-
cale, inclusiv organelor sanitare 9i celor sanitare-veterlnare in ce
prevenirea poluarii mediului inconjurator.
Organele sanitare-veterinare au datoria de a nu autoriza functionarea
unitatilor zootehnice, a laboratoarelor 9i spita1elor veterinare, precurn 9i a
unitatilor de prellucrare a produselor de origine animala decit in cazul in
care constata ca sint intrunite conditiile de respectare a norrnelor legale
privind protectia mediului ambiant. Acelea 9i masuri se impun 9i pentru
intreprinderi!le industriale, care au obligatia de a valorifica reziduurile
utilizabile 9i de a retine 9i neutraliza corespunzator pe ceile nerecupere-
bile. De mare importanta este folosirea corecta a pesticidefor 9i a ingra-
9amintelor 9i, in general, a tuturor substantelor chirnice, astfel in.cit sft
se previna poluarea apei, aerului 9i, implicit, a solului.
La nive1ul unitatHor zootehnice, in spita1le1e veterinare, ecarisaje 9i in
intreprinderile de prelucrare a produselor de origine animala (abatoare,
fabrici de produse lactate 9i de mezeluri) se impun urmatoareJe masuri :
reziduurile fermentescibi1e 9i namoiul proven.it din statiile de epurare vor
fi supuse compostarii dirijate, in amestec cu resturi de coceni, tulpini de
floarea-soarelui, vrejuri etc., ,pentru obtinerea de ingra,9amint organic va-
loros 9i reduoerea riscului de contaminare a mediului; apele reziduale se
vor utVliza pentru irigatH nurnai dupa o prea:labi'la epurare, iar in cazuriJe
dnd epurarea nu poate fi aplioata din motive obiectlve, daca in unitate
nu evolueaza boli infectioase 9i parazitare transmisibi1e, apa reziduala se
va colecta pe cimp, in depresiuni izolate. In toate unitatile se va, asigura
distrugerea corecta a cadavrelor 9i a confiscatelor de abator, prin valori-
ficarea industriala, incinerare, ingropare sau aruncare in puturi seci ame-
najate corespunzator ; se va evita rnurdarirna solu!lui cu dejectH 9i rnate-
riale patologice de la animal€le bolnave sau cadavre, iar suprafetele con-
taminate se var dezinfecta prin metode adecvate.
So1urile care contin prea multa substanta organica de origine anirnala,
cele contaminate cu germeni patogeni, oele cu umiditate ridicata 9i putin
aerate sint considerate soluri insalubre 9i trebuie asanate (sa1ubrizate,
igienizate). Prin asanare se urmare9te restabil'irea echillibrului dintre com-
ponentele solullui 9i, in mod deosebit, dintre apa, aer 9i substanta organica,
astfel ca procesele de autopurificare naturala sa decurga intr-un ritm nor-
mal. Metodele de asanar€ difera, dependent de modul de insalubrizare 9i
de gradu1 de poluare a solu:lui. Astfol, solurrle cu exces de substanta orga-
nica S€ curata de resturiJe organice de la suprafata, se ara adinc ~i se cull-

56
tiva. Solurile cu exces de umiditate se supun drenarii 9i aerarn prin ara-
tura sau discuire. Solurtle contaminate pe supr:afete mici cu germeni pato-
geni sau cu elemente parazitare se dezinfocteaza, iar portiunile care con-
stituie biotopi de dezvoltare ai gazdelor intermediare pentru biohelminti
se trateaza cu su1fat de cupru sau cu alte substante moluscocide. De regula,
masurile de protectie a solu'.lui sint muH mai eficiente 9i mai economice
,dpcit cele de asanare.

Capitolul 3

IGIENA APEi ~I A ADAPARII ANIMALELOR

constituie ellementul indispensabil pentru existenta oricarei forme

de viata. Este cunoscut faptu1 ca formele primare de viata au aparut in
iar in decursul evolutiei, organismele terestre au continuat sa- 9i des-
existenta numai in prezenta apei in organismul lor.

3.1. APA TN NATURA

Din totalitatea suprafotei globului pamintesc, 70,80/o este acoperita cu

ape (oceane, mari, lacuri) 9i numai 20,20;0 revine uscaturiui. De asemenea,
apa sc• mai gase 9te 9i in aer, in scoarta terestra 9i in biosfera.
Hezervele mondiale de apa sint estimate la circa 1 400 000 000 km3 , repartizate
cum urmeazii : apa siirata din mari ~i oceane 97,20/o, apa din calotele polare
2,10,/n, apa subteranii ,,fosllii" (l:a mari adincimi) 0,62D/0 , ,apa lacurilor 0,0'10;0, a1pa
infiltratii superficial 0,05%, cursurile de apii (ca volum) 0,00010/0 ~i vaporii din at-
mosfera 0,0010;0 •

lntre diferitelc categorii de ape se stabilesc o serie de legaturi care de-

termina circuitul apei in 1wtura. Datorita actiunii energiei solare calorice
au loc procese de evaporatie la suprafata maselor mari de apa (evaporatie
potentiala), a solului 9i a inveli 9ului vegetal (evapotranspiratie), a stratu-
rilor de zapada sau de gheata (sublimare) 9i prin procese~e de respiratie $i
transpiratie a oamenirlor, animalelor 9i plantelor (evaporatie fiziologica).
Cantitatea de ,apii care se evapora anual la nivelul marilor 9i oceanelor este
estimata la 447 900 km3 , din care nurnai 36 300 km:1 (8,1%) ajunge deasupra usca-
tului, restul revenind in locurile de formare. De pe suprafata uscatului se evapora
anual circa 63 000 km:l (fig. 9). Datorirtft convectiei termi,ce 9i vinturilor, vaporii de
apa formati ajung In straturile mai inalte ale atmosferei la temperaturi mai sca-
zute, unde se condenseaza ~i formeazii n<>rii. Cantitatea de precipitatii lichide 9i
solide provenite din nori, care cade anual deasupra oceanelor, este estimata la
411 GOO km3, iar deasupra uscatului numai 99 300 km~. Apa din precipitatn, cazuta

57
 I I
0 0

Fig. 9. Circultul apei in naturii (clup[t Pe a rs e).

pe sol, se infiltreazi1 partial (1 300 km") ~i formeaza apa subteranii, iar in

tate (35 000 km:l) se scurge din nou in m;'iri ~i oceane prin apele de suprafa'\:,
vii ~i riuri). Prin acestc procese, apa se gi1se 7te in naturi1 intr-un circuit con,•

3.1.1. REZERVELE MONDIALE DE APA

De 9i din datele prezentate anterior rezulta ca aprovizionarea c11

nu ar ridica, cantitativ, nici o problemli, totu 9i trcbuie sa se tina searn,,
faptu1 ca apa dulce, folosita direct de oameni in scop1.1ri 2.limentare,
cole 9i industriale reprezinta numai o mica cantitate, care, de multc
cste situata la distante mari de locurile de consum, sau punc
deosebite de obtinere.
Se apreciaza cft rezervele mondiale de apa clulce utilizabila
zcnta circa 50 000 km3, din care se pot consuma, fara a se
zarea surselor, numai 20 000 km3 anual. Hefacerea straturilor dE!
terana, ca 9i prezenta 9i debitul unor ape de suprafata sint
evolutia climei 9i, in speciail, de periodicitatea 9i cantitatea
din zona respectiva. Hesursele de apa dulce sint inegal repartizate pe
iar gradul Ior de folosire este foarte variat de la o la alta, in
de stadiul de dezvoltare sociit1-economica. Aceasta explica consumul
de sub 40 m 3;1locuitor in i;iirile subdezvoltate 9i eel de 1 000-2 500
cuitor -in tarile industrializate.
Statisticile mondia:le afirma ca, in prezent, peste 700;0 din
globu'lui nu dispune de alimentare cu apa potabila. Aceasta a
O.N.U. sa declare deceniul 1981-19~10 ca ,,Deceniul mondial al
tabile".
Explozia clemografid1, insotita de dezvoltarea impetuoas[l a indw,trici
9i agriculturii, vor conduce la cre"iteri spcctaculoase ale nevoilor de
ale omenirii, cerintele putind depa 9i disponibih.d utilizabil. De aceea, se

5f.
impun masuri energice de exploatare rationa1la a resurseilor existente, evi-
tarea poluarii apelor 9i folosirea pe scara cit mai larga a diferitelor me-
todc de epurare a apelor fdlosite.

3.1.2. RESURSELE DE APA DULCE ALE TAR!! NOASTRE

S1nt constituite din : resursele de apa ale riurilor interioare - 37 mi-

liarde m 3/an; resurse le de apa ale Dunari.i - 170 miliarde m:3/an (din
1

care tara noastra poate conta numai pe o parte, avind in vedere statutul
Dunarii, de frontiera 'ii de fluviu international) ; resursele de apa subte-
rana - 8,3 miliarde m:l/an, din care utilizabile in conditii tehnico-econo-
mice sint numai 4,5-5 miliarde m:l/an. Pe locuitor, revin circa 1 700 m 3
ceea ce plaseaza tara noastra in categoria tarilor cu consum ridicat
de ap{, pe locuitor.
Problema apei in tara noastra a constituit una din preocuparile prin-
ale conducerii de partid 9i de stat. Inca din anu:l 1953 s~au aplicat
prevederile Decretului nr. 143 cu privire la folosirea rationala, amenaja-
:rea 7i protectia apelor din tara noastra. Ulterior, a aparut necesitatea re-
Yiwirii, imbunatatirii 9i completarii substantiale a legislatiei, astfel in-
n 197 4, a fost adoptata ,,Legea Apelor", prin care se urmare 9te asi-
gurarea necesarului de apa in continua cre9tere 9i. protectia apelor, ca parte
a masurifor de protectie a mediului inconjurator.
Daca cerinte1e pentru asigurarea apei necesare populatiei, industriei
'1;,i agricu1turii erau estimate 'in 1975 la 14,6-16,4 miliarde m3, in anu11980
se ridicau la 24,4 miliarde m:i ; in anul 1990 vor reprezenta 35 miliarde m'l,
iar pcntru anii 2000-2010 se prevad 46 miliarde m 3 . Pentru cincinalul
1H81-HJ85, consumul de apa va cre 9te 9i va ajunge in 1985 la 29 mi'li-
arde m:\ repartizat astfel pe consumatori : 500;0 pentru agrieuiltura (iri-
zootehnie), :350;0 pentru industrie 9i 150;0 pentru nevoile populatiei
h i r i a c 9i col. 1977).

3.2. !MPORTANTA APEi CA FACTOR

AL 1\~EDIULUI NATURAL

ca factor natural de prezinta o importanta exceptionaEt

deoarece : este un element vital 9i, deci, are un rol hotar'itor 'in existenta
animalelor 9i oameni,lor; participa la proclucetrea fenomenelor
; determina diferite tipuri cle climat ; influenteaza rcpartitici
pe suprafata globului pamintesc; constituie 1.mul dintre fac-
importantI ce participa la majoritatea transformarilor fizico-chimice
din sol 9i aer, care c:ircuitul materiei in natura ; este
veriga cle lega.turci intre sol 1;,i plante ; constituie factorul esen-
sistemului natura,l de climatizare a Pamintului ; participa la satis-
nccesita.tilor biologice 9i sociale ale populatiei ; influenteaza at'it
cit 9i indirect, dezvoltarea agrieulturii 9i transporturi-
, este until din mijloacele importante de colectare ,;i trunsport a de-
de diferite naturi ; asigura legaturile dintre
1
9i continente prin
; contribuie, fn mare masura, la asigurarca necesitatilor de ener-
prin hidrocentrale ; consumul de apa pc locuitor cste un in-
al niveiului cle civilizatie al unei

59
 3.2.1. IMPORTANTA APEi PENTRU ORGANISMUL ANIMAL

Pentru organismele vii apa ar~... o iITI.P_ortan;a...de.os.ebi.ta.,....r..e.pr..ezentincL

substratul tuturor reactiilor b_iocTiimice. Astfel, apa constituie ~olventul
de baza substan~eilor c;rria11kc 9i anorganice intra- 9i extracelulare, de -
vehic;;uzmrta'iac~stora ·$r·a ·en·eriFei calorfce in organism. Ea participC1 ac-
i:iv fa unele rcactii biochimicg (h idro11iza, oxidoreducere, hidratare, inbi-
bi~ie), are rol nutritiv 9i cmtitoxic 9i este un element important in homeo-
stazia mediului intern.
Intrincl in componenta 'lichiclelor organice (singe, limfa, lichid intersti-·
tial), apa constituie, atit un vehiculant pentru substan~ele nutritive, cit 9i
un mijloc de receptie a procluselor rezu'ltate din metabolism, pe can:· le
transporta la organele excretoare.
Apa are un rol deosebit de important in de termoreulore la
toate speciile de anlmale. La clepa 9irea temperatt1rilor critice superioarc,
calea cea mai eficienta de pierdere a calclurii suplimcntarc din organism
consta in evapora:rea transpiratiei la nivelul pielii ,;;i, concomitent, la ni-
velul mucoasei aparatului respirator.
Prin experiente s-a dovedit ca, in cursul inanitiei, dar cu asigur0rc·a
apei la discretie, orgariismul anima1 poate pierde pina la -l00/0 din greu-
tatea totala, dar supravietuie.9te 9i- 9i revine cind este hranit din nou, in
timp ce la O hrana deshidratata 9i fara aport de apa, dupa 2-3 zile c,par
tulburari grave 9i, la o pierclere de 20-30D/0 din greutate, se
moartea.

3.2.2. CONTINUTUL IN APA Al ORGANISMULUI ANIMAL

Continutul in apa a l intregului orgunism animal reprezinta, in

1

circa 700/0 din greutatea corporala ; la animale1e nou-nascute el este mal

mare 9i scade odata cu cre 9terea in virsta 9i, de asemenea, cu cre 9terea
proportiei de tesut adipos (tab. 5).

Tabe!ul 5
lnfluenta virstei ~i a starii de ingrafare osupm proportlei apei in orgcmismul unor specii

Sp cc i a 5i cat cg or i a aninwlnlui
I Con!inul 1n apii (%)

Vite! 70
Vi~el ingriipt 63
Bovim1 scmilngrii~atii 51,5
Bovirnl ingriisatii ,J5,5
Purccl ' · 80
Pore adult neingrii 9at 55, 1
Pore adult ingrii 9at 41.:l
Miel 80
Ovinii adultii ncingr:t 9atii 57,:l
Ovina adulta semiingrii~atii 50,2
Ovinii adultii lngra 9atii 4,l,4

Variatia continutului in apa a'l organismu1ui este depenclenta de pro-

centul in ca:re aceasta se gase 9te in diferitel,e tesuturi 9i, respectiv, cle pon-
derea pe care acestea o au in organism. Astfel, continutu:1 in apa al di-

60
feritelor organc 9i tesuturi cste urrnatorul : in umoarca apoas{1 (ochi) 990/o,.
in limfa 960;0 , in plasma 900;0, in rinichi s20;0 , in singe 800/o, in pu1moni
7U0/0 , in tesutul nervos 70-S00/0 , in tesutul muscular 750;0 , in ficat· 700;0 ,
fn tesutul c;onjunctiv fiOO/o, in tesutul cartilaginos !55°/o, in tesutu1 c:sos
(ffira maduva) 25-300/o, in 1;esutul adipos 200/o, in din1;i 100/o etc.
Intr-un organism care con1;inc 700;0 ap{t, cea intracelulara reprezinta
circa 500/o 9i cea ,,xtracclulara 200;0 ; din aceasta din urma, 150;0 esk apa
plasmatica 9i f:iO/o intcrsti1;iala. Repartitia apei in celule este reglata de
presiunca osmotid, a lichiclclor extracclularc (celulele absorb sau elimfna
apa dupa valoarea pc care o are aceasta presiunc), dar 9i dupa a11;i factori :
tensiune i:i potential de mC'mbrana, virsta ~;i tipul cclulei etc.

3.2 3. ECHIUBRUL HID!UC ;ii REGLAREA LUI

Echilibrul hidric. Inti-e 9i pierderea apei din organism trebuie

sA l'Xic:te o stnre cle echilibru · dac{, eliminarea depa 9e9te aportul,
hidric ('Ste , i,:r cind aportul depa 9e 9te diminarea, bilan\ul hidric
C'Sie
de opii din organism sc produc in principal prin urinf1, fc-
evaporarc cutanaUt 9i pulmona,ra, prin proclusc (laptclc con1;ine circa
0111 de gaina l-i5-700/0 apa), 9i ca urmare a unor stari pa-
(vurnismentc repetate, diaree, hcmoragii etc.).
cle sc face prin apa b2mta, apa de constitutic 9i de pre--
a 1rntre\urilor ingerate 9i, intr-o mai mica cantitate, prin apa cn-
rezultata din metabolismul dlfcritelor principii nutritivP (dr"
exemplu, prin metabolizarea a 100 g lipide rezulta 107 ,1 g apa, a 100 g
gluclde -- 55,5 g 9i a ] 00 g protidc - 41,'.3 g apa).
echilibrului hidric ~i electrolitic. Are rol in protectia 9i men-
cantiEl~i i de apa din organism 9i fn reparti1.ia 9i mentinerea unui
anumit raport de, volum 9i concentra1ie intre apa extra- 9i intracelulara,
care conditioneaza schimburile la nivel celular. Echilibrul hidric sc gf1-
sub controlul sistemului neuroendocrin, care cuprindc centri 1wrvo 9i
(corticaH, hipotalamici ~i ncurovegetativi) 9i glande endocrine
posterioara, cortlcosuprarenale 9i, in mai mica masura, tiroida 9i gona-
c!ele) ; in acest complex, roltiil principal il are hipotalamusul.
PiC'rderca apei din organism, fara un aport corespunzator, duce in
scurt timp Ia o reducere masiva a consumului de hrana 9i, consecutiv, la
scfiderea productiilor 9i a greutatii corpora1e, chiar daca nu sint prezente
manifestari sau tulbur{iri vizibHe din partea animalelor. Consumul exce-
siv de apa se inregistreaza mult rnai rar, mai ales datorita unor stari
logice (cliaree profnzC1, hcmoragii mari etc.).

3.3. SURSELE DE APA DIN NATURA

$1 CAUTATILE LOR IGIENICE

Dupa modul de circulatie in natura, se disting trei categorii de surse

de : meteoricli, subtenmii r,;i de suprafatc'l.

{il
 3.3.1. APA METEOR!CA

momentull condensarii vapor1lor in atmosfora, unde formeaza norii,

,apa este chimic pura. PJoaia r;d zapada insa, in drumul lor spre supra-
fata solului, incorporeaza diferite gaze eyi saruri eyi antreneaza pulberi
origine minerals. eyi organica, ca eyi particule organizatc ; de accea, dup{i
·caderea precipitatiilor, aerul este mai curat.
Apa meteorica contine 20-40 ,cm3 aer dizolvat/1, din care f\4,50; 0 CJ2,
33,50;0 N 2, 1,70;0 C0 2 eyi 11nne de alte gazp; cea co:lectata in ora9e 9i in
;:onele industriale, in afar a pulberilor de siliciu, cuart, argm1 9i carbunc,
mai poate contine 9i cloruri (mai ales de sodiu), su:fati de calciu 9 i d(•
sodiu, carbonati de calciu, de magneziu 9i de fier, brom, iod etc. Totu9i,
cste considerata ca o ,,apa moale", rcziduul fix 1a 105°C variind intre
2,6 9i 51 mg/1, dupa 'locu l uncle s-a colectat apa meteorica. De multe ori,
1

meteorica se mai gasesc : amoniac, carbonat de amoniu, acicl

i
9 acid azotos ; acidul sulfuric 9i eel sulfuros apar :in apa de ploaiP
,ce cade deasupra ora 9elor 9i zonelor industriale care foloscsc sau
creaza huila 9i lignitul. in afara gazelor 9i a materiilor anorganice pc care
le-a dizolvat sau antrenat in caderc, in momentul cind vine in contact c11
diferite suprafete, apa metcorica se mai incarca 9i cu matcrii organice c;i
microorganisme, capatind astfel un grad de impurificare care o face im-
proprie ca apa de baut.
mcteorid1, pe linga posibiliti:itilc multiple de ::;i dcbitlll
foarte variabi:1, arc un gust fod, datorat insuficicntei gazc[or 9i a sfirnri-
lor minera le dizolvatc. Prin cantitatea mica de s{1rnri de calciu fii mag-
1

neziu este buna pcntru 1.1tilizari casnice (gatit, spalat) ~i la prcpararca

solu~iilor dezinfectante. Puritatea 9i, deci, posibiliti'.,tile de consum a](,
acestei ape sint determinate de curaten ia suprafetefor pc care estc colcc-
tata (acoperi:;;uri, prel,ate etc.) 9i de cea a rezervoardlor f?i bazindlor in
<CStP depozitata.

3.3.2. APA SUBTERANA

.:\.ceasta categoric de apa poate avea o

10). Apa cxogena provinc din infHtrarea in
din condensarea
din atmosfrr{1
9i din apeJc, de su-
iar apa
condensar,
care sc ridicil di
ale scoare-

Sll btc-
infiJtrarcc,
straturile sol
meteorice.
~i trcccrea
tile de sol se
treptat, in
:Fig. 10. Straturile de apii subterana :
freatic ; - strat de pro£unzirne ; S:, -
mea 9i de
stra t apa arteziana. bilitatc al
 9i textur[i, de cantitatea totala a precipita~iilor cazute, de durata 9i
intensitatca lor, de tempcratura 9i umiditatea aerului 9i solului, ck pre-
zenta .vegetatiei etc. Infiltrarea se face cu destula u 9urinta prin straturile
de sol formate din roci permeabile de natura sedimentara (nisipuri,
tri 9uri, grcsii, calcare fisuratc) 9i tinde sa ajunga cit mai in profunzime.
Dupa cc aceste straturi de sol au fost saturate, apa incepe sa se acnrnu-
lezc prinrnlui strat impermeabil intilnit in cale; acesta estc for-
mat din rod eruptive (gra11it, 9isturi, gnaissuri etc.) sau sedimentare
marnl\, calcar compact etc.). Apa care s-a acumulat saturind zona
de stratului impermeabil formeaza stratul acvifer. In totalitate,
ioate accstc straturi formeaz[1 zoncLe Hoffman (v. capit. Igiena solultli). Da-
toriti\ ca stn,.turile de sol de multe ori nu sint orizontale, apa
acumulatri in stratlll acvifer incepc sa sc scurga, urmind inclinarea res-
; astfrl se produce o circulai;ie a straturilor de apa subteraniL
:;traturile do sol contribuie la rei;inerea de catre
;:cc·:,tea a in suspcnsic, inclusiv a microorga-
Substantele anorganice dizolvate ·,int
cn1mice cu diferiti componcni;i ai solului, iar ce,le
de mineralizare. In afara acestor procese de epu-
apa subterana sc, irnbogfite'?te in
favorabile asupra

straturik acvifere, apele subtcrane

fi clasificatc in : ape cle rneclie uclincirne 9i ape cle nu1rp
<1clin.ci1ne.
fintina). Este acPea care
mului strat irnpermeabil din sol. Este considcrata
deoan,cc datoriUt contactului Cll atmosfera, prin
evapura rrmlt din accz:sUl apa. Are 1m nivel hiclrustatic
ck :;,i mai ales ck cantitatca de

solului cu materii organicc

Dacft straturilc
mare pentru
cstc insuficient[1 :;;i apa va fi mai
De ascmenea, accste stratllri de
fi rn:,m' irnpurificate prin in sol a unor ape re-
i iclualc san industrialc can· sc pc suprafata terenului
Din acest0 cam'.c, apa din straturile situate mai aproape su-
sol ului arc fizico-chimicc 9i bacteriologice destui de

F'i ind u:;;or acccsi bile straturile de apa freaticc sint

c1e,,tuI de frecvent cu apa a gospocE.riilor
inclividualc nrrale c;i a fermelor zootehnice, prin intermediul
:;;i fintinilor sapate.
de adincime. solului, sub primul strat imperme-
de aplt ck, medic :;;i mare adincime. Ele provin din
prin fisuri ale straturilor impermeabile clc
sau au ongmea in stratnrik de sol care, :in anumite regiuni, sint sltu-
superficial, putind colecta direct apa provenita din precipitai;ii.
de fiind inchise intre do11[1 straturi impermeabile de
9i au un debit dcstul de constant, nein:filuentat de
,,
G,_)
tea de precipitatii atmosferice. in marea for rnajoritate, accstc ape au pro- 5

prietati organoleptice, fizico-chimice 9i bacteriologice care corespund inte- c

gral conditiHor impuse pentru apa potabila. Datorita presiunii h;,drosta- r
tice mari sub care se afla, apa subterana se poate infiltra spre suprafa1;a,
In urma unor fisuri ale straturHor de sol, sau prin foraje. Cind nivelnl apei
atinge numai cota terenului 11espectiv se nume 9te apa ascensional{i, iar
dnd depa9e9te aceasta cota devine apa arteziana.
tn unele regiuni, apa de adincime are un ,continut crescut in si\ruri
".:linera:le (compu9i ai fierului, calciului, magneziului, manganului etc.) 9i
in gaze (C0 2 , H'.18), ceea ce le trece in categoria apelor mineraLe ; cle 9i c
avea gust 9i miros neplacut, multe dintre ele prezinta ca1itati
remarcabile (ape meclicinale).
Apa de mare adincime. Uneori, apa din straturile de mare ad:incime c
are o temperatura mai ridicata (40-80°C) decit cea a mediului exterior.
Aceste ape termale capata utilizari casnice, .agro-industriale 9i ter2pc11tice
din ce in ce mai marL f
Apele de adincime, av:incl un debit mult mai constant 9i indepli nincl,
de obicel, conditiile de potabilitate, reprezinta sursa pri11cipala de
zionare cu apa a centrelor populate 9i a fermelor zootehnice cu
mari de animal1e. f

r
3.3.3. APA DE SUPRAFJqA r
f
Aceasta categoric de apii provine din apele metcorice care nu au
·sa se Jnfiltreze prin straturile de sol 9i din cele subteranc ie 9it0, la supra-
fata sub forma de izvoare. Apa de suprafata stagneaza sau circu1a pc
straturile impermeabile de 'la suprafata solului, dup{t relief 'ii indinar0a l
Jor. Datorita contactului permanent cu mediu:1 inconjurator, caracteristi-
clle acestor ape sint foarte variabile, depinzincl cle natura solului pe can· .,
\
stagneaza sau curg, cle rcgimul precipitatiilor 9i clc cantitatea 9i calitatea (
apelor pe care le colecteaza.
Apele cle suprafata se c1asifica in : ape curqc'itoare; ope statcit;oarc ;
,ape staqnante ; acumulari artificiale de apa 9i ccmale artificiaZe.
Apele curgatoare. Din aceasta categorie fac parte apele 1'
pcrmcmente (f:luvii, riuri), cele intermitente (piraie, toren1;i) ;,i acci-
clentale (viituri, 9iroaie), care nu au o albie permanenta. curgatoarc
:iin tara noastra se caracterizeaza printr-o mare variabilitate a clebitului, r
prezentincl, in general, o valoare maxim{, primavara 9i doua minimc : una
la sfir9itul verii 9i una iarna.
Caracteristicile organoleptice, fizico-chimice 9i biologice ale apelor
curgatoar.e sint foarte variabHe de la izvor la vt,rsare 9i clepincl de debit,
preci.pitatii, natura tercnuiui, dima locala 9i sursele de poluare totala. r
Astfel, temperatura acestor ape variaza intre 0°C 9i 25°C, materiHe in sus-
pensie fiind recluse la apele de munte (sub 100 mg/1 sediment) 9i in can-
titati mari (2 500-5 000 mg/1) ,la cele de cimpie. Con~inutul in substantc
minerale dizolvate (120-400 mgfl) este mai mare fa~a de eel din apa mc-
teorica, dar mai redus decit la apele subterane. Apele curgatoare binc f
aerate au circa 40 cm3 gaze dizolvate/il, din care 8--10 cm:: Oi 9i 15-
rn cm:; C02• In cele cu multe materii organice, scadc cantitatea de oxigen
9i cre9te cea cle bioxid de carbon.
Apele curgatoare contin, in general, cantita~i mari de materii organic0
9i microorganisme in suspensie, pentru d1 spala 9i antreneaza tot ceea co

{i4
sc de-a lungul malurilor pe unde curg 9i sint adesea impurificate
cu ape rezldua1le de proveniente foarte dif.erite. Totu'ii, datorita debitului
rclati v mare, se preteaza ila aprovizionarea cu .apa a centrolor populate 9i
a fermelor zootehnice, dar numai clupa o prealabilii prelucrare (purificare
9i dezinfectie). Apa din piraiele 9i riurile de munte, in apropierea izvoare-
unde este limpede 9i nesupusa poluarii, poate fi folosita ca atare la
aclaparea animalelor pe timpul verii 9i, mai ales, la pa 9une
Apele statatoare. Provin din acumularea unor cantitati mari ce apii
depresiuni ale suprafetei Pamintului 9i dau na 9tere lacurilor, marilor 9i
oceanelor. Alimentarea acestor ape statatoare se realizeaza prin existenta
unor izvoare subterane, prin varsarea in cle a unor ape curgatoare 9i prin
scurgerea ceilor meteorice colectate pe maluri. In marile bazine, exista
verticali 9i orlzontali care pun in mi 9care diferitele straturi de apa.
lucurilor pre;dnta insu 9iri variabi1le dupa adincime, distanta de
mah.ti, cantitatea de precipitatii, anotimp, natura reliefului, a fmmei 9i
9i caracteristicile apdor pe care le colecteaza. Fata de apele
prezinta variatii mai mici de temperatura, au suspensii mai
iar cantitatea de substante organicc 9i de microorganisme este
ma; rcdusa. La suprafat21 9i in apropierea malurilor apa este mai impuri-
ficata decit in adincimc sau la ci1,iva metri de mal, fapt ce trebuie avut
Yedere la amplasarea sorburi1or pentru captarea apei. In Iacuri, scdi-
mentarea suspensiilor, ca 9i ccfolalte procc'se de autocpurare se produc
decit in r:iuri, ins~'t de mlilte ori, prin dezvoltarea masiva a
, apa capata gust 9i miros neplacut crescind 9i
in mangan, substante organice etc.
din Jacurilc naturalc, avinc! un debit relativ constant 9i re]ativ
fi folosita la aprovizionarea 9i a unor ferme zoo-
cbr tot numui clupii o preulabiUi
milrilor ~i ocecmelor are caractcristici care o difercn-
nct de celclalte sursc de apa, cunoscute in general ca ,,ape du:ci".
o cantitate mare de saruri din care clorura de so-
aproape 800/0 , restul format din cloruri, sulfati 9i car-
clc calciu iii magnc:ciu, sulfat de sodiu, 11rme de brom, iod, pota-
din l'vfarea in ;;:ona cle con{ine 14-23 g clo-
iar Na K intre 12-22 Chi r i a c, 1977).
nu fi folosita ca deoarecc estf'
ref'.1zatf1 de animalc cauza gustului sarat-amar. Exist{, insa procedee
dcsalinizare prin care poate fi adusa la calitatile dulci, potabHe.
Sint suprafete de apa, permanente sau temporare,
/ew•rate mai ales de acumularea precipitatiilor atmosferice 9i a apelor
' in clepr<:'siuni (denivelari) mici de la suprafata solului. Supra-·
acestor bal~i 9i mli.1 9tini este redus21, iar adincimea apei nu depa 9qte
~·--:i m. Ca urmare a cantitatii mari de substante organice in diferite faze
9i Iipsei unui aport perm,ment de ap{1 curata, apa din
mla 9tini nu poatc fi utilizata pcntru adapatul anima1elor.
ca apele constltuie un mediu extrem de
faxnrabil pentru dezvoltarea 9i multiplicarea multor paraziti patogcni
pentru animalele domestice.
J.cumularile artifidale de apa. In scopul folosirii unor cursuri de apa
producerea encrgici clcctrice, a apararii sau recuperarii unor su-
de kren agricol supuse inundatiilor 9i pentru irigarea culturilor,
pl' u:wle vfti sc construicc:c baraje care permit acumulari mari de apa

;, ·- r-g11~n:) '.:cl erinar{t - ed. C2

65
sub forma lacurilor artificiale. Deoarece la amenajarea acestor bazine
fundul 9i malurile au fost birn: curatate 9i consolidate, deversarea de ape
reziduale este interzisa, iar viteza de curgere a apei este redusa, ceC'a cf'
favorizeaza sedimentarea eventualelor suspensii, in general aceasta
poate fi folosita 9i pentru adaparea animalelor din gospodariile inVl'{'i-
nate.
In tara noastra, inca din anul 1960, prin programele de dezvoltarc a
bazei hidroenergetice s-au realizat astfol de lucrari pe Bistrita,
Dunare, Lotru, Olt 9i o serie de alte riuri interioare, iar in acest an va :fi
dat in folosint~i 9i canalul Dunare-Marea Neagr21.
Canalele avtificiale. Se extinct continuu, prin marirea suprafeielnr de
teren agricol ce trebuie irigate. Apa din aceste canale poate proveni
riuri 9i fluvli sau din acumulari artifidale de apa. Apa din aceste
poate fi folosita pentru adaparea animalelor, numai dadi
conditiile de potabiilitate sau dupa o prealabila prelucrare.

3.4. POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA

Poilliarea (impurificarea) apei se produce prin patrunderea

substante straine care-lmodifica mai ales caractcrele oi~ganoleptic:c
miros, culoare, turbiditate). Exi.sta cazuri cincl, dqi aceste caractcre
sint modificate, apa poate fi poluata prin substante toxice sau f'Xis-
tenta umii num[ll" mare de microorganisme patogene.
Dupa origine, sursde de poluare pot fi : :naturcile_fil!}LG!tific:iale,. iar
ca frecventa : acciclentale, sezoniere s.i permcirrente.Polnarea accicJc,ntalii
(neorganizata) \e datoreite starii deflcitare a salubrfEltii localitfitilor
apropierea cnrsurilor de apa, depozitarii gunoaielor pc maluri sau a
precipitatii abundente care antreneaza de pe tcrenurile invecinate i
~aminte chimice sau diforite pestiddc. Poluarea sezonied1 (de
topitul inulni ~i cinepei in ape curgatoare), claca se suprapune unei s6i-·
dcri a debitului, poate avea decte negative asupra posibilitatilor de fo-
losire a apei. Poluarea permanenta (organizata) se datore~tc ch·vc·rs{tri
apelor fecaloid-menajere prin sistemele de canalizare ciin <Jra~e c;.i
rezidualc de la diferite industrii.

3.4.1. POLUAREA NATURAL.A

Se poate produce la toate surse'le de apa din natura. Apa

dupa ce curata atmosfera, sc incarca 9i pe suprafata solului cu materii
minerale, organice (vegetale 9i animalc), substante chimice dif Prite etc.,
pe care le antreneaza in apele de suprafata, poluindu-le. Chiar 9i
freatice situate la adincimi mici pot fi poluate prin depozitarea de gu-
noaie, dejectii, gunoi de grajd etc., sau prin deversarea 1a suprafai,a so-
1ului a apelor reziduale.
, Inflorirea ~~leterminata de
lui ~ l a t e , diatomee etc.), fiincl
delemperatura, cantitatea de substante organ.ice etc., reprezinti'.1 unul din
tipurile de poluare naturala a unor ape stagnante. Aceste ape
culoare, gust 9i miros specifice, care indica prezenta poluarii.
tele 0.M.S. (citate de C. Draghi c i), ,,apa infloritf," nu poate fi

tiG
pcntru aprov1z10narea fermelor zootehnice, fiind improprie consumului,
datorita mai ales unor substante secretate de alge (ectocrine), care produc
la anima:le stari de intoxicatie 9i moarte, dar 9i prez0ntei multor ger-
men i patogeni.

3.4.2. POLUAR.EA AR.TIFICIALA

Se produce datorit{1 deversarii permanente, organizate, a unor mari

cantitati de substante 9i materiale poluante in apele de suprafata. Este
caracteristic faptul ca ea afecteaza bazine hidrografice intinse, cu impor-
tante repercusiuni social-economice.
Dupa clasifi.carea facuta de Ch r i st (citat de C. Draghi c i), se
deosebesc urmatoarele categorii de poluare : fizicii, racliooctivii, chimica
:;,i biologicii.
Poluarea fizica. Se produce mai ales prin deversarea apelor de r[1cire
de la diferite unita\i industriale, care ma.rind temperatura apei de su-
prafatt1 determina o serie de dczechi:J.ibre biol,ogice 9i reduc sau chiar
1mpicdica procesele de autoepurare. De asemenea, se mai datore9te 9i
dc!Versarii unor substan~e cu densitate mai mica decit a apei, care plu-
tind la suprafata stinjenesc procesele de autoepurarP.
Pohmrea 1,adioactiva. Se poate datora in primul rind exploziilor nu-
clcare experimenta1P, prin care se elimina in atmosfera mari cantita~i
matprial radioactiv ce ajunge 9i in apa. De asemenea, exploatarea 9i
minereului radioactiv, industria pentru producerea materia·-
nuc1ear ~i reactorii nuoleari folositi pentru producerea de energie,
substantele radioactive utilizate in industrie, agricultura, medicina
rvprezinta surse potentiale de poluare a apeilor de suprafa~a.
Poluarea chimica. Este cea mai intensa ~i eel mai frecvent intilnitZ1
de suprafata, dirora le modifica caracterele organoleptice 9i fi-
zico-chimice, facindu-le improprii consumului, sau producind multe di-
in proceseJc de epurare. Din punct de vederc cantitativ, cde
mai importante sursc de poluare chimica sint apele reziduale menajPrc,
cele de la spitale, abatoare, laboratoare ~l cele industriale.
Sursele menajere :;i orc1:;ene:;ti sint constituite din apele fecaloid-me-
9i ape le uzate oraciene'?ti. Ape le fecalold-menajere contin dejectii
umane, apele de spa1arc de ,la bai 9i bucatarii etc., fiind foarte bogate in
materii organicc u'?or putrescibile, microorganisme ~i paraziti, ca 9i :in
mari de detergenti. Apele uzate ora~ene 9ti, care de obicei sint
canallzatc separat, sint bogate nu numai in substante organice ~i micro-
organisme, dar contin '?i o serie de reziduuri anorganice provenite din
de productie (saruri de zinc, cupru, mangan, crom, plumb etc.).
majori ta tea centrelor urbane s-au rea'1izat statii de epurare a acestor
ape reziduale ; putine pot insa retinP sau neutraliza 9i substantele anor-
solvite, care astfel ajung in apele de suprafata.
Sursele inclustriale, earc reprezinta cea mai importanta sursa de po-
sint constituite din apele rcziduale de la combinate 9i intreprinderi
uzine, fabrici, 9antiere etc.
Cuntinutul acestor ape poate fi predominant anorganic sau organic.
rezic!uale provenite de rla industria extractiva, sidprurgica, meta-
a materialelor de construcW ~i in special de la industria chimica
continut predominant anorganic. Apele reziduale de la industria

67'
 petrolului, de la industria ceilulozei 9i hirtiei, cea alimentara, a pi("larid
etc. au un continut predominant organic ; in aceasta categorie trebuie in- 1.1
cluse 9i complexele zootehnice. F
Conform prevederilor ,,Legii privind prot<?ctia mediului inconjur[t1oT'',, r:
pe linga fiecare intreprindere de tip industrial trebuie sa existe o z·
de epurare a apelor uzate provenite din procesele de procluctie. Dac{i JnsA
acestea au o capacitate insuficienta sau exista deficiente in functionarea
lor, apele incomplet purificate ajung in ape1e de suprafata pc care le
polueaza, uneori destul de puternic.
Poluarea biologica. Se datoreaza___m:~~.ntei in apa a organismel(ir ye-
getal~ sau animale ; poate fi primara sau secu.ndara.
Poluarea biologica primarc1 este reprezentata de
paraziti care produc sau intretin ,,boli hidrice", cu
"'"1PTae:mfologica 9i epizoofollogica. Provenie~·a lor este foarte diferit{t : C,
ape fecaloid-menajere, ape rezidua'1e din unitati zootehnice, de la aba-
"toare, industria alimentara, spitale, laboratoare, ecarisaj, cadavre, sohiri
contaminate etc. Cele mai expuse poluarii biologice sint ape[e de sr1pra-
fata, dar exista destule cazuri cind prezenta bacteriilor 9i virusurilor pa-
togene a fost sem:r,alata 9i in ape/le freatice de mica adincime. Ajunsc· ac-
cidental in apa, microorganismele nu gasesc ce'le mai bune condi\ii de
existenta 9i multiplicare, cleoarece substratul nutritiv este mai sarac, tPm- p1
peratura este mult mai coborita 9i, mai ales, exista o microfllora autoh- tr
tona, bine adaptata mediului, cu care trebuie sa intre in de
Timpul de supravietuire variaza cu specia microbiana :;,i cu calitatile re
dar de multe ori, el este suficient de ilung pentru a putea provoca
hidrice. In principiu, orice agent patogen poate fi vehiculat prin apa, dar
sint mai bine studiati 9i cunoscuti cei ce produc mai frecvcnt imbo1naviri.
oameni 9i animale.
B act er ii 1 e p a t o g e n e supravietuksc in apa astfel : salmonP-
lele pina la 5 luni; bacilul rujetului 21-34 zHe; brucelcle 2-3 }uni re
temperaturi obir;muite) 9i 4-6 luni (la temperaturi in jur de 0°C) : bricilul di
tuberculozei o 1una in apele naturale, :3 luni in apele de canalizarc 9i
G-12 luni in namoluri ; vibrionul holeric 5-60 zi,lc : leptospirele, cli
:JG zile in apele curgatoare 9i 2-5 luni in namolmi (Mi n z at, M te
k o vs k a i a) ; de asemcnea, mai sint vchiculati cu apa 9i agentii C'S
catori ai ricketsiozelor, tularemiei, listeriozei, antraxc1lui, c[irbunclu; C'm- s[1
fizematos, agafaxiei contagioase etc. b,
Se mai pot intilni 9i b a c t e r i i n e p a t o g c n e sau c o n d i ci
n at pat o gene, care traiesc obi 9nuit in tubul digostiv al oan1cnilur ~i lC
animailelor. Tipurile de Escherichia coli patogcne rezista, in medic, 1[HJ
in apa de fintina 9i 1:33 zile in apa din conductele de aprovizionare ar
trala (M. D e cu n). C1
In apa se pot gasi, de asemenea, bacterii patogcnc pcntru ,,; re
crustacei (Bacillus salmonicida, B. pestis-astaci, B. cypriniciclo etc.). ta
Virus u r i 1 e pat o gen f', care se pot intUni mai frecvent in
pot rezista : virusul febrei aftoase pina la 40 zile in apa de canaJizare ~i ck
103 zile in apa riurilor; virusul pseudopestei aviare 10-12 zile. de. De se
asemenea, se mai gasesc 9i virusul pestei porcine, variolelor, ectiml'i con- a·
tagioase etc. a
Ci up er c i pat o gene : Histoplasmci cupsulutum, Ccmclicla albiuins. dE
lo:
Protozoa re pat o gen c : Entamoeba, Giardin, Jsosporn, Bdcm-
a:i:
tidium. fi(

68
 P a r a z i ti an i m al i. In apa sc pot gasi oua 9i forme :larvare ale
unor paraziti interni ca Fusciola, Oxyurus, Trichoceplwlus, Strongylus,
Filla,ria; Eustrongylus, oua de Taenia, Bothriocephalus, Dictyocaulus etc.
De asemenea, in unele ape pe9tii au mult de suferit, din cauza endopara-
zitilor : Piscicola geometra, Ligula intestinalis, Diplostomulum etc. 9i a
ectoparazitilior: Ichtyophthirius, Chilodonella, Costia, Branchiomyces c•tc.
Poluarea biologica secundarc1 se datoreaza inmuli;irii excesive a orga-
nismelor vegetale sau animale in apele cu un continut bogat in reziduurI
de natura organica sau anorganica. In aceasta categoric se intHnesc : bac-
terii saprofite (ferobacterii, sulfobacterii, mucobacterii, bacterii corosivc•),
actinomlcete, fungi, aage, protozoan\ chiromonide, viermi, molu9te, crus-
tacei, insecte. In cantitati mai mici, majoritatea acestor organisme contri-
buie la procesele de epurarc biologica a apei, dar in execs confera acesteia
caractere de nepotabilitate.

3.5. AUTOPURIFICAREA APELOR DE SUPRAFATA

Apcle de suprafata, curgatoare sau stattttoare, de 9i sint foarte mult ex-

puse diferitefor surse de impurificare, au tendinta natural,a de a se
treptat, de a se ,,autopurifica". Autopurificarea se realizeaza printr-o serie
de procese fizice, chimice, biologice 9i biochimice, in urma carora apa
rccapat[1 calitatile pc care le-a avut anterior.

3.5.1. f'ROCESELE FIZICE DE AUTOPURIFICARE

Proccsele fizice au un rol direct sau indirect 1n autopurificare ~i s1nt

reprezentatc de : di[uare, mi~carea apei, sedimentare, temperatura 9i ra-
diatiile solare.
Jlilua:r.ru1. Se realizeaza prin dispersarea cantit[1tii de poluanti in
din sursa sau din receptor. (:f1luviu, riu, lac). Diluarea este cu atit mai
tensa, cu cit receptorul are un debit mai mare 9i cantitatea de polua11ti
cste mai redusa. Bacteriile ~i vlrusurile pot fi diluate a~a de mu:lt, incit
s[t nu mai produca infcctii odata cu consumarea apei. Astfel, o culturft
bacteriana diluata la 10-10-10-t2 nu mai da subculturi, iar singele por-
cilor bolnavi de pesta pordna. nu mai produce infcctia in dilutie de
10-1_10·-8.
~i~carefl age,1..Este, in general, un factor care ajuti'i la realizarea
amestc1cului 9i respectiv, a diluarii poluantillor cu apa din sursa receptoare"
Cu cit viteza de curgere a acesteia este mai mare, cu atit 9i diluarea se va
realiza mai ,rapid (de exemplu, riurHe de muntc), dar, :in schimb, sedimen-
tarca este mai incetinita.
Sedimentarea. Este procesul prin care o mare parte din particulele
de ffiigine org'anica 9i minera]a CC SC gasesc sub forma de suspensii 111. ap[t
se depun pe fundu1 :;,i pe malurilc acesteia. In afara de greutatea specifidt
a particulelor, procesul de depunere este influentat :;;i de viteza de curgere
a apei, astfel incit in ape~e statatoare sedimentarea se face mai
decit in cele curgatoare. Prin sedimentare se reduce ~i numaruil germeni-·
lor care, in majoritate, sint aderenti pe suprafata diferitelor suspensii din
apa ; ouale 9i larvele de paraziti fie se depun clatorita greuU1{ii
fie s'int antrenate ~i sedimentate odata cu a'1te particule.

69
 Tem1leratura apei. Influenteaza atit viteza de sedimentare a particu- g
lelor, prin reducevea densitatii apei, cit 9i mersul reactiilor chimice 9i al d
proceselor biologice. Eficienta proceselor de autoepurare cre 9te in parailel c
cu temperatura apei. 0
Radiatiile solare. Actioncaza direct, prin radiaWle ultraviolete care au
efect bactericid, dar numai la suprafata apei, din cauza capacitatii lor re-
duse de penetratie. RadiaWle calorice 9i cele luminoase influenteaza indi-
rect procesele de autopurificare, prin ridicarea temperaturii apei, stimu-
larea organismelor acvatice 9i a fotosintezei 9i diberarea consecutiva de
oxigen.

9
3.5.2. PROCESELE CHIMlCE $l BlOCHlMlCE n
DE AUTOPUR.lFICARE a
rr
Procesele chimice. Procesele ce au loc dupa p,Hrunderea poluantilor b
'in apa depind de cantitatea .9i ca1itatea acestora, ca ;;;i de compm-:itia gene- p
rala a apei, 9i 'in special de continutu1 ei in oxigen. De obicei, se produc Cl
mai intens procesele de oxidare, rech1cere, precipitarc etc., care contribuie
la reducerea cantitatii de impuritati din apa. ti.
P,rocesele biochimice. Se datoresc activitatii microorganisroelor ; Ui
acestea, ca 9i in sol, descompun foarte energic materia organica pina ,la H
elemente simple, care apoi sint utilizate de p1antc acvatice, alge :;;i in- tr
fuzori.
Actiunea microorganismefor estc influcntata direct de cantitatea de rr
oxigen dizolvata in apa. Aceasta este mai ridicata in ape[e care curg cu ti
viteza mai mare 9i in cele cu mai multe plante verzi. Temperatura mai
crescuta a apei favorizeaza, de asemenea, activitatca microorganismelor. ~i
d,
st
3.5.3. PROCESELE BIOLOGlCE DE AUTOPUR!FlCARE
ci
(r
Procesele biologice, care se datoresc activitatii generalc a organi.sme-
lor acvatice, reprezinta mijllocul principal de autopurifican· a apei. Com-
pozi~ia cantitativa i;;i ca'litativa a biocenozelor, care se stabile 9te pe baza ir
trofice 9 i este dependenta de ca'litatea apei, reprezinta clementul C<
principal al proceselor de autopurificare. Atit substante1e cit
:'ii cele organice sint utilizate 9i transformate de catre bacteriile hetero. SE

trofo 9i autotrofe, schimbind in acest fel compo7.i.tia apei. La rindu[ fl

numarul bacteriilor incepe sa scada datorita consumarii substrah1lui nu- cc
actiunii bacteriofagilor, amibe[or, cHiatelor 9i flagelate1or. Cre 9te- m
rea cantitatH de oxigerr duce la aparitia spongierilor, lamelibranhiatelor,
insectelor, a plante['or clorofi1iene 9i, in final, a pe9tilor. Cc
d,
* m
dE
Procese1e de autopurificare se desfa9oara concomitent 9 i due treptat gr
la curatirea de substante poluante a apei, care- 91 recapata calitatrle fizico- (a
chimice 9i biollogice anterioare, putind fi folosita in diferitc la
9i,
te
eventual, dupa () purificare totala, chiar ca apa potabi'la.
or
timpul icrnii, datorita temperaturii scazuie a apei, de dE
autopurificare se incetinesc mult, incetind complet cind apa ingheata. In co

70
 general, purificarea apelor curgatoare este luata in consLdcratie la
.1 de la sursa de poluare, oeea ce se poate produce dupa 47-52 ore .
1 carea tDta<la poate fi atinsa cam la 92 ore din momcntul poluarii, adid1 la
o departare de circa 20 km fata de locul respediv.

3.6. APRECIEREA GRADULUI DE POLUARE

$1 DE AUTOPURIFICARE A APEi
e
Data fiind diversitatea cantitativ[, 9i calitativa a substantelor poluantc
9i a modificarilor pe care ele le produc asupra caraderistici1or apei, apare
necesitatea aprecierii gracluilui de poluare 9i a stadiu1ui proceselor de
autopurificare intr-un anumit loc 9i moment. Aceasta se poate realiza prin
mai multe mijfoace : examene fizico-chimice ; metode fiziologice ; metocle
r biologlce (ecologice) ; teste de toxicitate etc. 0 apreciere mai predsa se
poate realiza numai prin folosirea mai multora din aceste mijloace, 9i din
c coroborarea rezultatelor.
e Examenele fizico-chimice. Cuprind determinarea : culorii ; tiubicU-
tatii; temperaturii; pH-ului; oxigenului di.zolvat; hidror;enului suifurat;
arnoniacului ; nitratilor; nitritilor ; sulfatilor ; clorurilor ; fosf atilor etc.
a Hezultateile obtinute sc comparft cu valorile standardului de calitate pen-
I- tru apa respectiva.
Metodele fizioiogice. Se bazeaza pe determinarea : consumului biochi-
.e mic de oxir;en (CBO:;) al apei 9i namolului ; a balantei oxiuenului; a cun-
u titatii cle bioxicl de carbon asimi1at de plantele acvatice ~.a.
li Metodele biologice (ecoloqice). Au drept scop sa determine cantitot(:'rl
r. ~i, mai ales calitatea biocenozei existcnte in apa respectiva, \inind seama
de incarcatura acesteia in substante organice. In functie de calitatf:'a sub-
stratu[ui, biocenoza are o anumit[1 c:omponenta, ceea ce permite folosirca
ci ca ,,indicator biologic" (ecologic) pentru aprecierea gradului de
,_ (respcctiv de autopurificare) a apei.
1-
Organismele acvatice au fa.cut obicctul a difcrite c1asificari, cea rnai
'.a importanta fiind rea1izat[l de Kolk wit z ~;i Mars son, revizuit{1 9i
11 completati'i de Li e b man n (1962). Ea se bazeaza pe un sistem denumit
it ,,saprob" (in limba greaca : sapros = descompunere, bios
0
viata), in care
)·
se tine seama de 9i dezvoltarea florei 9i faunei acvatice, .in
r, functle, mai ales, de c:antitatea de materii organice in descompunere 9i de
.l-
continutul in oxigen al apei respective. Dupa aceasta olasificare,
mele au fost impartite in trei grupe mari :
r Organismele polisaprobe (fig. 11), prezente in apcle foarte impurifi-
' cate din care, de obicei, oxigenul lipsef)te sau este in cantitate foarte
clatorita proceselor de reducere a substantelor organice din apa. are
miros de hidrogen sulfurat 9i amoniac ; pe fund se gasesc depozite groas<'
de mil negru, iar numarul bacteriilor depa~e 9te 1 milion/cm:3• In aceast{1
at grupa de organisme se intilnesc bacterii sferice, filamentoase, sulfobacterii
)- (albe, verzi 9i ro 9ii), flagelate, protozoare ciliate, rotifere, rizopode,
larve de insecte etc. Lipsesc insa ciuperci'le, diatomeole, algole verzi,
tcle acvatice, crustacee:e, mohl 9tdle ,~i v_ertebratele. Dupa Lieb ma 11 n,
organismele polisaprobe earacterizem'.a apele foarte poluate (clasa a IV-a
ie de calitate), care nu corcspund consumului 9i nid preJucrarii in vederea
tn consumulni.

71
 7

1/

Fig. 11. Organisme polisaprobe :

1 - Zour;Lcea rcun'igera 3 Sp/laerotil1.1.s
tans ; 4 Oscillatoria 6 - Bodo nu-
trinus r1iicrost.O'rria :
9 - de ErlstaUs tcna:x: ; 11 - Tu.:_
.f( o l k w i t z).

oiigosaprobe (fig. 12) car.acterizec,z[,

mare in oxigen. Numarul bacteriilor este
iar organismele care se intilnesc sint foartc sensibile
a materiHor organice 9i la produselc rezultate clin
a hidrogenului sulfurat.
ciliate, flagefate,
efemeride (Ecdyonurus
(Perla bipunctata,
mari de oxigen,
Li e b man n, accste ape
in diferite scopuri
prealabila.
mezosaprobc fac treccTca intre ccldlalte doua grupc. La
lor, se impart in :
organismc alfamezosaprobe (fig. care au caracteristici mai
de cele din grupa polisaprobelor. Numarul de bacte·rii este in
100 OOO/cm3 apa, oxigenul se g[,se'ite in cantitati ceva mai crcscute,
iar amoniacul 9i hidrogenul suLfurat aproape d1 cUspar. Se gasesc, in plus
de ape1e cu organisme polisaprobe, ,9i alge albastre 9i verzi, organisme
bacterivore, diatomee, celenterate, gasteropode, lamelibranhiate, crustacee
9 i larve de insecte. Dupa L i e b m a n n, accstc ape sc clasifica in clasa a
III-a de calitate, e1e necorespunzind nici consumului ca atare, 9i nici pre-
lucrarii in accst scop ;

72
 ~I
tr r~ iii

F1g. 12. Organisme oligosa;probe :

2 - Ha!teria
floculosa ; 4 - zonata ; 5 -
6 - Fontinalis antipyretica ; 7 -
· ' (dupa Ko 1 k
un

1 in
lor,

lar-
ple-
:an-
1ice.
tind

La

mai
e in

plus
sme
acee
sa a Fig. 13. Organi'sme alfamezosai]Jrobe :
pre- 1 -Oscilatoria formosa ; z-
Nitzchia palea ; 1l - Uromena nari-
Dum ; 4 - Closterium acerosum ; 5 - Colpoda cucuUus ; 6 - Antho-
physa veget1,ns ; 7 - Stentor coerulens (dupa Ko I kw it z).
 b
a
c.
g
Ii

p
d
a
I n
a
f1
s
ti
t(
g
r1
rr
C,

s
ti
le
tE

Fig. ,14. Opganisme betamezosapeobc :

Asterionella formosa ; 2 - Scenedesmus quadricauda ; 3 - As-
lynceus ; 4 - Pediastrum IJOryanum ; 5 - Vort'icella campa-
; G - Urog!ena votvox ; 7 - Spirogyra crassa (dupa Kol l<-
w i. t z).

organismele betamczosaprobe (fig. 14) caracterlzeaza apele in care

de autopurificare sint avansate, iar minera1izarea substantelor
aproape ca este terminat{1, cec•a ce le apropie de apele curate.
Bacteriile sint mai putine (sub 100 OOO/cm3 apa}, existind o multitudine
de organismc acvatice : diatomce, a!lge albastre 9i verzi, spongieri, colen-
terate, gasteropode, crustacee, larve de insecte, plante acvatice 9i multe
specii de pe9tL Aceste ape, care dupa Liebmann fac parte din clasa a
II-a de calitate, s1nt reprezentate de majoritatea riurilor 9i 'lacurilor din
noastra. Pentru ca apa sa devina potabmi, trebuie obligatoriu supusa
unor procedee de pre1ucrare.

3.7. APA POTABILA

d
Pentru a putea fi consumata de oameni 9i animale, apa trebuie sa m- tr
truneasca o serie de caractere (calitati) 9i proprieta{i, care sa o faca po- rr:
t ab i l a (buna de baut). Apa potab1la este cea care corespunde cerintelor (a
organoleptice necesare consumului 9i, odata introdusa in organism, nu st'
produce tuiburari 9i nu afecteaza starea de sanatate, iar la anima'le nici d;
productia. Cc

74
 Conditii:le de potabilitate au fast stabilite pe baza determinarii carac-
teristidlor apei atit in laborator, cit 9i la nivelul surse1or respective ; ele
au fast completate+ prin urmarirea efectului prod us asupra organismelor
care o consuma. Determinarile 9i cercetarile intl'eprinse pe timp indellun-
gat au pennis sa se ajunga la elaborarea unor conditii (norme) de potabi-
litate.
Normele de potabilitate elaborate in diferite tari au fast discutate $i
puse de acord in cadrul unor reuniuni internationaile ale O.M.S., ajungin-
du-se la norme-cadru, cu limite relativ largi, pentru a putea fi aplicate 9i
acolo unde conditiHe social-economice sint mai putin favorabile. De re-
marcat ca nu se fac diferentieri in privinta normelor de potabilitate a
apei pentru consumul oamen11or 9i pentru adaparea anima!lelor, intrucit in
fermele zootehnice aceea9i apa este consumata 9i de muncitori, sau folo-
sita 9i la prelucrarea produsclor animaile. Totu 9i, pentru ca 9i in tara noas-
tra exista o serie de ferme situate in regiuni in care apa nu intrune9te
toate conditiile de potabiilitate, s-a e,1juns 'la concluzia ca se pot face dero-
gari numai la unele insu$iri chimice, care trebuie aprobate de directia de
resort din cadrul M.A.I.A. Derogarile se dau .pentru unitaWe cu un nu-
mar redus de anima1e, surseile de apa fiind marcate ob1igatoriu cu pan-
carte cu specificarea ,,numai pentru adaparea animalelor".
In tara noastra, conditiille de calitate a apei potabile sint prevazute in
Standardul de stat 1342/1979, fiind grupate in ~ase categorii : organolep-
tice ; fizice; radioactive ; chimice; bacteriologice 9i biologice. Aprecierea
lor se rea1izeaza pe baza examenellor de laborator, iar pentru unE'le carac-
tere ~i la sursa de aprovlzionare cu apa.

3.7.1. NORME ORGANOI.EPTICE

Se refera la uneile proprietati ale apei, care pot fi determinate incleo-

sebi cu ajutorul simturilor (tab. 6). De9i au un caracter sublectiv, influen-
teaza 'in mare masura de consumabilitate a apei de catre diferitelle
specii de animale domestice.

Tabelul 6
,Normele organoleptice ale apei potobile (STAS 1342/1977)

Concentra"tii
Caracteristici admisibile

Miros (grade max.) 2 2

Gust (grade max.) 2 2

Gustul. Este dat mai ales de sarurile minerale ~i de gazele care sint
dizolvate in apa. Apa potabirra trebuie sa aiba un gust placut, rezultat din-
1-
tr-un amestec echilibrat de saruri minera[e 9i ,ge,1ze dizolvate. Ape:e cu o
)- mineralizare slaba (apa meteorica) au un gust fad, iar cele nemineralizate
)T (apa distilata) nu au gust (insipide). Prezenta unor cantitat,i mai mari de
lU saruri minerale dau apei un gust particular. De exe1mp[u, dorura de sodiu
ci da un gust sarat, sulJfa{ii de a:nagneziu ,9i de ,sodiu un gust amar, sarurile de
catlciu un gust salciu, sarurile de fier 9i de cupru un gust astringent (,,de

75
cerneala") etc. Acizii humici 9i substantele organicc in descompunere dau
apei un ,,gust de mla 9tin{t", de pe 9te sau de mucegai. Excesuil de saruri
aicaline da apei un gust de lqic, iar eel de C0 2 un gust acrh1or, intepator.
Apa cu gust particular este consumata in mid, masura sau cstc refu-
zata de animale. Dupa prevederile STAS, gustull apei nu trebuie sii de-
pii§easca graclul 2 de pe scara de aprccier{'.
Mirosul. Apa poate avea un miros nC1tural, provcnit din dizolvarea
unor gaze ,9i din transformarea unor substantc mineralc, sau artificial
(,,imprumutat"), datorit patrunderii in ca a unor dcjectii 9i ape rezidua:c,·
tratarii cu substantc dezinfoctante (clor), prczcntei 9i dezvo'ltarii vegetatiel
etc. in cazu:1 sesizarii unui miros, sc fac comparatii cu ,c0Jc ale unor sub-
cunoscute : miros de amoniac (prin pf,trunderea 9i dcscompunerea
dcjectiifor lichide) ; de hidrogen sulfurat (prin dizolvarea unor gaze 9i
transformarea substantd1or mincrale sau din descompuncrea substantclor
organice) ; de balta (prezcnta compu~ilor humici) ; de petrol (contactul cu
produse sau reziduuri petroiliere) ; de Hori ; de castravete crud (prczenta
masiva a plantclor acvaticc) etc.
Apa cu miros sesizabil este consumata greu sau estc refuzata de ani-
male. i\pa potabila trebuie sa fie lipsita de miros (inodora), .saq daca
acesta exista, sa nu fie sesizat de consumatori. STAS prevede ca intensita-
tca mirosului apci sci nu dcpa§>easca gradul 2 de pc scara de

3.7.2. NORME FIZICE $! RADIOACTIVE

Accste normc, precum ~i concentratme admisibile, sint rcdate in ta-

bc1u1 7.
fobelul 7
Normele fizke li radioactive ale apei potabile (STAS 1342/1977)

Caracle islici

max.)
(grade max.)
Temperatura (°C) :
- pentru apa provl·niti\ din surse su!Jtenrne (izvoarc
7---1fi 5- -17
apa din surse de suprafata ternperatura a .apcl
Conductivi Late a electri('i\ (S /cm) (iOO f, 000
Emi 1atori ec max.) 1 ·rn··
Erni (a.tori i' max.) 50.10-•
Emitatori y maK.) confonn 1Hn·n1elor sauH.arc in
vigoare

Culoarea. Se datore 9te dizolvurii unor

ra:le ; fi numai la
d0 datoritr:
~-v.,v,~~·· de fier sau unor rcziduuri
fi data 9i de patrunderea
maslva a algelor de asenwnes, la colorarea apei (in verde des-
verde inchis sau cafoniu inchis). unele
ro 9iatica sau atunci dnd
sau de mangan pe
au Apa potablla trcbuie sa fie incollora, totu 9i iStandardul admite prezenta
Iri unci intensiUtti a cu1orii de 15 grade 9i, exceptional de 30 grade, dupa
)I'.. scara de apreciere platin-cobalt.
l!- Turbiditatea. Se datore 9te particulelor animate 9i neanimate ce se
:e- in ,suspensie in apa. In timp ce o turbiditate redusa, produsa de
particuklc de argila, poate fi apreciata ca nedaunatoare organismlilui, cele
ea de origine organica pot produce tu~burari. Apele subterane sint 'limpezi,
;az iar cele de suprafata pot prezenta grade difcritc de turbiditate (turbu-
leni;a). Apa tulburc are un aspect nepli.'lcut i;;i face sa existe suspiciunca
ur1ci impurifidlri, fiind consumata in cantitati mid sau chiar rduzata.
b- Apa potabfla trebuie sa fie limpede ; standardul admite o turbiditate
sa nu depai;;casca 5 grade, 9i except;iona'l 10 grade pc scara de bioxid
d,, silici11.
Trebuie determinata direct la nivelul sursei respective,
fiind dependenta de natura acesteia. Astfel, la apole de suprafata, iarna,
scade pina la 0°C, in timp ce vara se poate ridica la peste
la ape[c subterane, in functie de adincimea paturii acvifere, tem-
ti- Sl' mentine tot anul la valori intre (i 9i 12°C. Temperatura influ-
ca in mare masura procesele chimice i;;i biologice ce au loc in apa, dc-
a- terminind calitatea i;,i cantitatea gazdor so'lvHe, ca 9i n umt\rul 9i vari0tatea
·e, macro- i;;i microorganismelor i;,i a v0getatiei. De asemenea, temperahm,
are implicatii majore asupra sanatatii 9i productiei animslelor. Stan-
dardul admite pentru ape[e subterane o temperatura de 7-15°C, 9i ex-
de 5-17°C, iar pentru cele de suprafata, temperatura naturala a
snrsei.
a- Conductivitatea electrica. Se datoreaza sarurilor minerale dizolvate
apa; ea sc marqte pe masura ce crei;;te cantitatea acestora. ApE<le me-
7 teorice au conductivitatea c1ectrica cea mai scazuta, iar cele subteranc cca
mai apele de suprafata pLasindu-se intre ccle doua extreme. Pa-
trunderea in apa a dejectiilor umane 9i animale duce la m[tl'irea cantitatii
saruri minerale (oloruri i;,i sulfati) 1;,i, deci, la o crei;;tere a conductivi-
elcctrice. Rezistenta pe care o opune apa la trecerea curentului elec-
tric se mf1soara in ohmi.
Radioactivitatea Provine fie din sol, uncle se pot gasi unele ele-
mente radioactive (uranlu, radiu, toriu etc.), fie din particule radioactive
aflate in atmosfert1 (explozii nudeare 1r1 atmosfer{1), care apoi au fast in-
in apa marilor ,;i oceanelor.
de suprafat;a. din tara noastra au, in general, o radioactivitate re-
de 0,022-0,!-lO mllimicrocurie/1 in Moldova i;,i de 0,04 milimicrocu-
in Transilvania Ard e 1 ea nu, 1960). In standard, sint prevazute
recomandate de Comisia internationaH'i pentru protc,ctia impotriva

3.7.3. NOR.ME CHlMICE

le
1- se numeroase substante chimice care, in
tc sint in rclativ constante, pr~venind mai ales din
care le-a strabatut apa meteorica ; in apele de supra-
posibilitatilor 1argi 9i permanente de poluare, numanil
0 ~:i cantitatea substantelor chimice sint mult mai mari.
l- Cantltatea 9i calitatea substantelor chimice determina modificari or-
fizice ~i chimice ale apei, iar uneori ii poate da chiar caracter

77
 de toxicitate. Dupa efecte:le produse asupra consumatorilor 9i a calitatirror
apei, 0.M.S. a impartit substantele chimice in trel grL~pe : .1) substante cu
actiune diiunatoare directii asupra organisme:lor : plumb, fluor, arsen, se-
leniu, crom, nitrati, cianuri, pesticide ; 2) substante cu actiune nocivii re-
dusa sau nedauniitoare organismului, dar a caror prezenta modifica unelc
caractere organoleptice 9i fizice ale apei, facind-o improprie consumu[ui : ·
fi€r, mangan, cakiu, zinc, cupru, sulfati, doruri, fenoli ; 3) substante care
nu dau apei un caracter daunator $i nu o fac nepotabilii, dar indica pre-
zenta unei impurificari : substante organice, amoniac, nitriti, azot total 9i
albuminoid, fosfati.
Pentru toate substant;e1e chimice, standardul de stat prevede concen-
tratii admisibile 9i concentratii admise exceptional. In tabelul 8 sint pre-
zentate 9i concentratiile admise exceptional pentru animale.
In cele ce urmeaza, se vor prczenta substant;ele ch}mice frecvent in-
tilnite in apa, din punct de vedere a[ originii 9i al influent;ei asupra c:a:Ii-
tat;ilor apei, ca 9i prevederilc STAS, iar efectele asupra animalelor fac
obiectul unui subcapitol separat ; cantitatile sint exprimate in mg/dm3 apa.
Amoniacul. Poate proveni in apa fie din anumite transformari ce se
produc in timpul trecerii acesteia prin sol, fie datorita patrunderii in sursa
de apa a unor deject;ii sau ape rezidua1le. Fiind unuil din primii prodrn;;i
care rezulta din mineralizarea substantelor organice, prezent;a lui indid1
o impurificare recenta, periculoasa pentru consumatori, deoarece in api't
pot exista inca suficienti germeni patogeni. Standardull nu admite prc-
zenta amoniacului dec:it exceptional (0,05 mg/dm 3) in apele de suprafata,
iar pentru ce1le subtemne se accepta 0,5 mg/dm 3 :;;i, exceptional,
5 mg/dm 3 .
Azotatii. Rezulta din oxidarea azotitilor, reprezentind faza finala de
mineralizare a materii'lor azotate din sol 9i apa. Cantitatile din apa
cre:;;te in conditiile deversarii in receptori a unor cantitati mari de re-
ziduuri organice (abatoare, intreprinderi de industrializ,area earn.ii :;;i
te1ui, ecarisaje, tabacarii etc.), ca 9i prin spalarea :;;i antrenarea in apa
de suprafata a ingra 9amintefor chimice (azotat de amoniu) de pe tere-
nurile agricol,e invecinate. 1n cantitati mai mari, azotatii pot produce in-
toxicatii grave- 9i la animalle, mai ales cind se asodaza cu consumarea de
plante verzi recoltate de pe terenuri pe care s-a folosit mai mult azotat
de amoniu. Standardu1 admite maximum 10 mg/dm3 apa, :;;i exceptional
45 mg/dm3.
Azotitii. Pot proveni in apa din mineralizarea nitrat;ilor de naturii
anorganica din so1 sau prin impurificarea directa cu materii organice (de-
jectii, gunoi de grajd). De 9i apar la un timp mai indelungat dupa patrun-
derea acestora in apa (ceea ce ar face ca riscul contaminarii cu germeni
sa fie mai redus), totu:;;i prezenta lor sau cre 9terea brusca a concentratiei
sint considerate periculoase. Prevederiile standardului sint : concentra~ii
admisibile O mg/dm 3, 9i exceptional 0,05 mg/dm 3. Pentru adapatul ani-
ma[elor, prin derogare, se accepta maximum 0,4 mg/dm 3 .
CalduJ. Provine in apa obi 9nuit din sol CR bicarbonati, cloruri, sul-
fati ; in cantitat;i mai mari face ca apa sa aiba un gust sa!Lciu :;;i creeaza
dificultati in utilizarile casnice, in prepararea nutreturilor 9i la centra1ele
termice (depunere de piatra pe cazane 9i condude). Standardul prevede
ca apa potabL1a sa nu contina mai mult de 100 mg/dm1, 9i exceptionalJ
180 mg/dm 3, iar pentru animalJ.e se admite un maximum de 300 mg/dma ..

78
 Tobelul 8
Normele chimice ale apei potabile (STAS 1342/1977)

Conccn tra1ii
Caractcristici Concentra Iii Conccntra \ii admise
admisib!lc admisc excep1ional
cxccpjional pentn,
anirnalc

Amoniac (Nf{[)
1n apa provenita din sursc sub-
leranc (izvoarc, ,..paturi acvifcrc)
(mg/dm3, maximum) 0,5 ;)
In apa provcnita din sursc de
sup rafa ta (mg /dm 3 maxim um) 0 0,05 0,5
Azotati (NOii-) (rng/drn" maximum) 10 ·Iii
Awtiti (N0 2") (mg/clm 3 maximum) 0 o,o:; (), 1
Calciu (Ca'+) (mg/dm" maximum) 100 18() 300
Cianuri (CN-) (mg/dm 3 maximum) 0,()1 O,Ol
Clorul rczidual libcr (Cl 2 ) in apu
dczinfoctatil prin clorinare (mg/
dm 3 )
Clormi (Cl-) (mg/dm" maximum)
0,1-0,2:;
250
o.o:-,
100
"" 0/i I 0,5
1 100*
Crom (Cro+) (mg/dm" maximum) 0,05 u,o:;
Cupru (Cu 2 + (mg/drn" maximum) 0.05 0,1
Du1·italc tolala (grade germane 111 foue\ie de con-
max:imum) 20 tinutul in ioni de
Ca ~i Mg 75
Duritate lemporan'\ (grade germane
max:imum) JO 10 :15
(Fc"+'>In')
Fier total (Fc 31") (mg/dm 3 max.) 0,1 o,:i 2
Fluoruri (F-) (mgjdm 3 maximum) l 1,5
Fosfati (J>Ol-) (mg/dm 3 maximum) 0,1 0,5 --
l fidrogcn sulfurat ncdisociat ~i sul-
furi solubile (H,S), (mg/dm 3 , ma-
ximum) () 0,1 --
J!agneziu (1\Ig'") (mgfl!m" maxi-
mum) 50 80 200
(Mn 2 ++Fca+)
l\fangan (Mn'+) (mg/dm 3 maximum) O,l o,:i -
Oxigen dizolvat ln apa provcnita
din sursc de suprafaP (0 2 ) (mg/
dm 3 minimum) 6 6 --
pH (conccntratia ionilor de hidro-
g,•n) 6,6 ... 7,G 6,6 ... 9,() -
Pesticide (rng/dm 3 ) 0 0 --
l'bmb (1'0 2 +) (mg/dm" maximum) 0,05 -
Hezidnu fix (mg/dm 3 ) 100--800 30-1 200 ,l 500
Substante orgH1icc exprimatc in :
O, (rng/dm 3 maximum)
(KMn0 4 ) (mg/dm 3 maximum)
2,5
10
:3
12
-
-·-
l
Sulfati (SO!-) (ing/dm·' maximum) 200 400 800**
Zinc (Zn'+ (mg/dm' maximum) 5 7 -

" Pcntru pa.sari, maximum 500 mg/elm• ;

** Dadi concentratia sulfatilor depa~e~te 600 mg/dm', se admit maximum 100 mg/dm•
magnezlu,

79
 Cianurile, Provin in apele de suprafata din deversarea apelor
duale de la industriile unde se utilizeaza astfel de saruri. Data fiind
citatea deosebita, standarduQ prevede numai limita · maxima admisa, de
0,01 mg/dm3.
Clorul rezidual liber. Se intilne 9te numai in apele care au fost
dezinfectiei. Valorile maxime admise de standard pentru apa potabila sint
de 0,1-'-0;25 mg/dm:\, 9i exceptional de 0,05-0,5 mg/dm 3 .
Clorurile. in majoritate i 9i au originea din sol, dar pot proveni 9i prin
poluarea surselor cu ape reziduale (fecaloid-menajcre sau industria le).
1

cantitati mai mari (peste 300 mg/dm 3), dau apei un gust sarat. Standardul
prevede ca in apa potabila clorurile sa nu fie in cantitate mai mare de
250 mg/dm 1l, 9i exceptional 400 mg/dm 3 , pentru animalP. admitinclu-se
maximum 1100 mg/dm:J (pentru pasari, numai 500 mg/dm 3).
Cuprul. Provine din ape reziduale de la industrii (chimica, electro-
tehnica etc.). In cantitati mai mari face ca apa sa aiba un gust amar-as-
tringent 9i o culoare verzuic. Ca masura de prevedere, standardul
norma maxima la 0,05 mg/dm:i, iar cea cxception2lla la 0,1 mg/dm3 :
,,Duritatea" apei. Se datore 9te totalitatii sarurilor de calciu 9i de
neziu dizo1vate in apa, carbonatii 9i bkarbonatii de Ca ,9i Mg dind
ritatea temporarii, care dispare prin fierbere, iar celela1te saruri dau du-
ritatea permanentii; prin insumare, se obtine duritatea totala a apeL
tara noastra, duritatea apei se apreciaza in grade germane (1 grad
tate = 10 mg oxid de calciu/dm 3).
Dupa duritatea totala, ape1le pot fi impartite in : ape foarte nwi
(Pina la 4 grade), ape moi (4-8 grade), ape cu dwritate
(8-16 grade), ope dure (16-30 grade) 9i ape foarte dure (pe,;tc
30 grade). Standardul admite o duritate totala de maximum 20 grade, li--
mita exceptionala fiind in functie de continutul in ioni de cakiu 9i mag-
neziu, iar pentru anima'Ie se accepta o apa cu cdl mult 75 grade duritate
totala.
Fierul. Provine mai ales din compu 9ii pe care apa ii dizolva din
turHe de sol. Modifica caracterele apei, dindu-i un gust 91 un miros
ticular. Se depune pe conclude 9i in rezervoare 9i favorizeaza
rea unor bacterli 9i a'1ge, care ajung uneori sa astupe conductele.
form prevedcrilor standarduh.1i, cantitatca maxima de fier total ad-
misa in apa potabilla este de 0,1 mg/dm 3, iar exceptiona:l 0,3 mg
+Mn)/dm 3 .
Fosfatii. Pot proveni din sol, in care caz concentratia lor este con-
stanta, dar 9i din poluari rccente cu substante organicc care con:tin fosfor
(dejectii, gunoi de grajd), cu ape reziduale de la industrii preilucratoare
sau prin antrenarea de pe sol a unor pesticide organofosforice. Data fiinc1
toxicitatea deosebita a fosforului pentru organism, standardvil
ca, in apa, concentratia maxima admisibila sa nu depa~easca 0,1 mg/dm'\
9i cea exception.ala, 0,5 mg/dm3.
Hidrogenul sulfurat. Provine din dizolvarea sulforilor din sol 9i, ca
urmare, a descompunerii substantelor organice patrunse in apa, fiind con-
siderat ca unul din elementele indicatoare ale poluarii. Modificii1.d puter-
nic mirosul apei, standardul nu permite existenta H 2S in apa potabila 9i
admite, numai exceptional, 0,1 mg/dm 3.
Magneziul. Contribuie la duritatea apei, careia-i confera 9i un gust
amar. Standardul admite o cantitate de maximum 50 mg/dm 3, i;;i excep-
{ional de 80 mg/dm 3 , iar pentru anim211e se accepta 200 mg/dm3 (insa nu-
mai 100 mg/dm 3, daca aipa are peste 600 mg sulfati/dm3).
 Manganul. Ca 9i fierul, provine din sol, modifici'i caracterele organo-
leptice 9i fizice ale apei .9i de multe ori o face nepotabi:la. Prevederile
STAS sint: conccntratie maxima 0,1 mg/dm 3, 9i exceptional 0,3 (Mn+
+Fe) mg/dm:l.
se Oxigenul dizolvat. Provine din eel atmosferic, sau, in apele de supra-
nt faVi, rezulta 9i din fotosinteza. Oxigenul este folosit in reactiile de oxidare
din apa 9i de catre organismele acvatice ; de aceea, cantitatea lui depinde
in 9i cle prezenta substantelor organice din apa. Pentru apele de suprafata,
stai1dardul prevede un continut de minimum 6 mg oxigen dizolvat/dm 3 .
Reacfia apei (pH). Se datoreaza substanWlor 9i gazelor care sint di-
zolvate in apf, ; ea poate fi ncutra, aicalina sau acida. Reactia alcalina da
apd un gust de le 9ie, iar cea acida, in afara gustului acri 9or, actioneaz[1
9i asupra rezervoarelor 9i conductelor metalice pe care le corodeaza. Stan-
l- dardul prevede ca pH-ul apei sa fie cuprins intre 6,6 9i 7,6, 9i
intre 6,6 9i 9,0.
Reziduul fix la 105°C. Este format c'.in totalitatea substantelor orga-
nice 9i minerale (p'lus apa de cristalizare), care sint dizolvate 'in In
,_ general, apele subterane au un reziduu fix mai mare clecit cele de supra-
fata, dar 9i la acestea el poate cre 9te prin scaderea c1ebitu1ui in perioada
clc seceta. Pcntru apa potabi1a, standardul prevede ca el sa fie cuprins
1ntre 100 ,;;i 800 mg/dm:3, 9i e1"ceptional 30 9i 1 200 mg/dm1. La fixarea
limitelor s-a avut in vedere faptul ca o cantitate prea mare de saruri. mi-
nerale confera apei un gust particular, iar lipsa sarurilor face apa insi-
p:da. Pentru anima1e, se admit, prin derogare, maximum 3 500 mg/dm:l_
Substanfele organice. Provin din descompunerea resturilor vegetale
9i animale din apft, dar mai ales prin poluarea apei cu ape meteorice ,;;i
reziduale (fecaloid-menajere 9i industriale). In apele de supnafata se ga-
S('SC in cantitati mari, dar de pot aparea 9i in apele frcatice de mica ,adin-
cime sau de sub straturi1e de sol foarte pcrmeabile. Intre cantitatea de
substante organice 'ii num{1rul microorganismelor exista o relatie direct
proportionala. Cantitatile mari de substante organice provenite in urma
11;,or poluari maslve pot consuma tot oxigenull dizolvat in apa. Continutu1
in substante organice se exprima prin cantitatea de oxidant care re-
duce aceste substante. Standardul prevede maximum 10 mg KMn0r,/dm 3
0 2), 9i exceptional 12 mg KMnOr,/dm:l (respectiv, 3 mg 0 2/dm3).
Pot avea origine telurica, sau provin din impurificari. Con-
cPntratia lor este dependenta 9i de substantele alcaline din apa ; in canti-
mai mari imprima .apei un gust particular (duke, amar, sailciu etc.),
produdnd 9i tullburari digestive. Standardul admite maximum 200 mg/dm:i,
$i exceptional 400 mg/dm:l ; pentru animale, se accepta pina la 800 mg/elm::
magneziul).
Zi.ncul. Provine, ca 9i cuprul, din apele reziduale de la diferite in-
dctstrii pre1ucratoare. Concentrarea ~ui in ape,le statatoare poate deter-
mina intoxicatii la palmipedele crescute 111 locurile respective.

*
Standardul de stat stabi1e9te concentratii maxim admise 9i pentru a'lte
elemente 9i substante chimioe (arsen, bariu, cadmiu, crom, dctergenti,
fluor, mercur, pesticide, plumb, seleniu etc.), care apar in apele de supra-
fata ca urmare a deversarii unor ape de la dif.erite industrii. Dat fiind ca-
racterul [or toxic, aceste substante sint admise numai in concentratii
extrern de mici, fara limite exceptionaile. '

6 - Igien!i veterinari\ - ed. 62

81
 3.7.4. NORME BACTER!OLOGICE f
s
Prczenta ~i natura gcrmenilor din apa cste legata de i nteraetiunea f
.·acolora~i factori (reactia ~i temperatura apei, ca1itatea ~i cantitatca sub- f
stratului nutritiv de.), care conditioneaza ~i cxistcnta celorilalte orga:- c
nisme. 1n apele subterane, ~i mai ales in cc:le de adincimc, germenii lipsesc c
sau apar numal accidenta!l ; in schimb, in apele mett,orke i;;i de suprafa~a
ei sint prezenti intr-un numar care depinde de specia microbiana, de con-
ditiilc de exlstenta ~i de dezvo1tare pe care le ofera apa respectiva, dar
·mai ales de existent<i unor surse permancntc sau accidentale. in cazul
po!uarii, in speda~ cu ape fcoaloid-mcnajere, numarul germeni1or cref}tc•
brusc, printrc ace~tia putindu-se gasi l'}i germeni patogeni capabili sa pro- r
duca imbolnaviri. De~i viabilitatea lor in apa este relativ redusa, nefiind
adaptati acestor conditii noi de mediu, rezist{t de multe ori suficient timp, s
pina cind patrund intr-un organism pe care sa-1 infecteze.
Determinarea numarului total de germeni (N.T.G.) este o metoda in-
·directa de cercetare a graduilui de impurificare a apei, dar care are o va- f
loare relativa, deoarece chiar atunci cind acest numar este redus, daca
unii din germeni sint patogeni, consumarea apei poate duce la imbdlna-
viri. Trebuie reFnut faptul ca, oclata cu cn,9terea cantitatu de substante (

organice, se mare~te proportional 9i vafoarea N.T.G. Determinarea numa- c

rului total de germeni este folosita in urmarirea modului in care se dc>s-
fa9oara proceseile de autopurificare a apelor de suprafata, precum ~i in
aprecierea diferitelor metode de purificare artificiala Ri de dezinfectie uti-
lizate in statiile de tratare, pentru apa care urmeaza a fi data in consum. f
O importanta deosebita o au insa germenii patogeni care pot sa apara t
1n apa in urma impurificarirror, dar detcrminarea tuturor speciillor este
clestul de diflcil{i 9i necesita timp mai inddungat. Deoarece majoritatea
infectiilor pe cede hidrica (bacteriene ~i virotice) sint. produse de germeni (

ajun~i in apa odata cu dejectiHe umanc i;;i animak', au fost ale 9i ca indi-- 1
catori ai acestei poluari germenii coliformi. Ei se gasesc constant in tubtll
digestiv al omu!lui 9i animalelor homeoterme, intr-un numtir care merge \
pina la sute de milloanc germeni/g foca:le, ceea cc da posibrnit:atea evidcn- 1
tierii for, prin cultivare 9i identificare, chiar in di'lutii foartc mari aie
materiilor fecale.
Standardul prevede ca aprecierea sa se faca dupti. indexul coli, care
reprezinta numarul probabi.l de gcrmeni coliformi pe dm:: apa (tab. 9).

Tabe!u! 9
Nonnele bacteriologice ale apel potabile (ST AS 1342/1977)

G0nneni care
Ca I. o g or i a apei potabile
se dezvolta
la
37"<'./cm' (max.)

!n eazul apci fnrnizatii de instalatiile cenlrale ck alimcntarc

cu apa a colcctivila\,ilor de pcstc 50 000 locuitori 0 snh 3
In cazul apci furnizata de instalaPilc cenlralc de alirncnlarc
cu apa a colcctivitati!or sub 50 000 locnitori, prccnm ~i
de rezervoarc de lnmagazinarc ~i transportabile (trenurl,
vapoare, avioane) 100 sub 10

In cazul instalatiilor individuale (flntlni, izvoare) 300 sub 100

B2
 fixarea limitelor, atit pentru N.T.G. cit 9i pentru indexul coili, s-a tinut
seama, pe de-o parte, de numaruiJ. consumatorilor (9i, deci, de eventualuJ::
unea potential epidemio'l:ogic 9i epizootoilogic) 9i, pe de alta, de posibilitati~e
sub- proprii mai reduse ale colectivitati}or mici 9i a gospodariilor individuaJe
1rga:- de a- 9i rea11iza statii eficiente de purificare 9i dezinfectie a apei necesare
>Sesc consumului.
Lfata
2011-
dar 3:7.5. NORME BIOLOGICE
azul
el';,tc• constituie un mediu propice pentru existenta 9i dezvoJtarea a nu'--
Jro- meroase organisme vegetale 9i animalle. Toate organismele care se gasesc
iind intr-o apa formeaza asociatii denumite biocenoze; unele dintre e[e pot
mp, servi ca ,,orr;anisme indicatoare" in privinta calitatilor apei {v. 3.6).
Organismele din apa, animate f;d neanimate, se pot gasi 1ibere in masa1
in- cicesteia, sub forma de plancton, sau fixate pe fund, pe ma'1uri 9i pe supra-
va- fci;ele cu care apa vine in contact, formind bentonul.
aca Determinarile privind calitati:1e biologice ale apei se refera atit 1a
na- urganisme'le vii, cit 9i la continutul abiotic din apa, atit sub forma 1ibera,
nte cit 9i din sediment. Astfel, toate elementele ce se gasesc in apa sub forma
13.- de suspensie, fie ca sint vii, fie neanimate, formeaza sestonul. Pentru apa
('S- potabila, standardu[ prevede ca volumul sestonu'lui obtinut prin filtrare
in pc· fi:leu planctonic sa nu depa9easca cantitatea de 1 cm:3/m 3 apa.
ti- Totalitatea e1ementelor abiotice din apa (particule minera'le, par, pene;.
m. fibre de Ena, de in, bumbac, granule de amidon 9i de polen etc.) consti-·
11'8. tuie triptonul, care da indicatii asupra gradului ~i sursei de pdluare. Stan-
;te dardu1 nu admite tripton care indica pdluarea (resturi de feca[e, dei9curi
ea industriale, par 9i pene), iar eel fo11mat din mineraJle ~i resturi vegetale,.
ni. care poate modifica caractere1e fizice ale apei, nu trebuie sa depa9easca.
!i-- 1 cm3/m3 apa.
u] Standardul prevede, de asemenea, ca apa potabila nu trebuie sa con-
~·e ~ina organisme anima,le, vegetale 9i particule abiotice vizibile cu ochiul·
1-
liber, nici organisme daunatoare sanatatii ca oua sau Larve de pai:raziti, sau
alte organisme bio1ogice ,,indicatoare de impurificare" (care denota un,
'(' contact direct cu mediul exterior). Organismele, care prin inmu[tire in
n masa modifica proprietatile orrganoleptioe sau chimice ale apei 9i care pot
produce dereglari c,lP instafa{imor (ferobacterii), se admit numai in exem-
9 izo.late, iar numarul organisme1or animale mkroscopice nu trebuie
sa depa9easca 20/dm:, apa

3.8. INSPECTIA LOCALA A SURSELOR DE APROVIZIONARE

CU APA

Prin examene de laborator se pun in evidenta eLemente a caror ori-

gine, astfel cunoscuta, permit sa se dea un raspuns exact asupra insu9i-
rHor de potabilitate a1e apei. Totul';,i, cerceta.rile de laborator trebuie com-
pletate cu cele efectuate direct la sursa de unde provine apa. Prin stu~
diul provenientei apei 9i a cauzelor care pot duce la impurificarea ei, se,

83:
pot cunoa 9tc natura i;;i origmca diferitc1or demonie pc care apa le poatc
di:wlva, antrena sau ing1loba, de 1:a focul de undc vine in contact cu supra-
fata solului, pina cincl ajunge la consumator.
Inspectia loca1a a sursclor de aprovizionarc cu apa cuprindc anchcta
geologica, hidrologicc1 9i sanitara.
in aprecierea apelor meteorice. Inspecti.a locala se refera 1a ;;;ona fii
la natura suprafetelor de pc care accasta apa cstc colcctata, la locurilc
llndc cste dcpozitata, la existenta unor sistemc de purificarc 9i la moqul
:')i scopul in care cste folosita apa. Ea prezinta o importanta deoscbit{l,
indcoscbi atunci cind locul de colcctarc este situat in vecinatatea unor
industrii care emit in atmosfera diferitc substan\e poluante cc sint dizol-
vatc sau inglobate in apa de ploaie (u:.dne 9i fabrici c1c acid sulfuric, acid
a:cotlc, ingra 9aminte chimice, ciment, var, furnale etc.).
Pentru apele subterane. Ancheta geologica trebuie s[1 stabileasG\
natt1ra 9i constituti,a straturi1or de sol pe care le strabate apa, ca ~i aclin-
cimea Ia care sc gasqtc aceastci: Ancheta l1 idrologica prccizeaza limitc,lc
r:netrului de alimentare a apelor subterane, debitul, sensul 9i vite:ca
,de curgere a acestora. Ancheta sanitara urm{1re 9tc cunoa 9terca eventuale-
kr cauze care pot duce la impurificarca apei la suprafa{a 9i in primc,lc
straturi ale solului. Astfol, trebuie sa se acordc o mare atentic loculni
uncle sint amplasate closetele, haznalelc, platformelc 9i depozite)le cl('
cana,Iele 9i bazincle de purln i;;i pentru ape reziduale, aclaposturilc
pentru animallc, cimitirele pentrn animale etc. La fintini 91 pompe, in
afara acestor clcmente, sc va tine seama cle starea terenului din juru'l lor
baltoacE'), daca accsta este pavat, daca. pcrctii putului sint inte-
gri etc.
Pentru apele de suprafafa. Ancheta geologicil trebuie sa determine
natura terenurilor pc care acestea curg, ceca ce permite sa se prc,vada
contlnutul normal al acestor ape in cliferitc, substant.<:' minerale, dizolvatc
sau in suspensie, Ancheta hiclrologidi studiaza parcurslll, alimcntaren,
VMlatiile debitului, viteza de curgerc etc. aile acestor ape, dcmente care
dctermina, in mare masura, gradul lor de puritahe. Ancheta sanitarfi
trpbuie sa inregistreze toate cauzele care pot duce 'la o impurificare a
prin antrenarea de pe maluri sau deversarea de dejectii, ape
fecaloid-menajere, ape reziduaile industriale etc. Se vor obscrva cu aten-
orice schimbari ale aspectului normal ail in in aval de
mnele de trecere printr-o sau pc linga o printr-o zona indus-
tria1a sau o unitatc zootelmica mare.
Datel1e obtinutc din efectuarea insp0ctiei locale a sursclor de aprovi-
zionare cu apa permit luarea unor masuri care si'1
prezenta unor elcmente impurificatoare

3.9. APROVIZlONAREA
A UNITATlLOR ZOOTEHN!CE

Problema aprovizionarn cu apa a unit.atilor zootehnice cu efecti ve

mari de animale prezinta o importanta deoscbita. De altfel, existenta unor
Slll'Se de apa potabila 9i in cantitati care sa satisfaca necesitatile nr,Yn•,n
:;;i de perspectiva constituie unul din factorii hotarltori in a1egerea focu-
1ui in care se vor amplasa sectorul, ferma sau complexul zootehnic.
 x1aie 3.9.1. NECESARUL DE APA IN UNITAJlLE ZOOTEHNICE
1pra-
Din totalul cantitatii de apa potabilft ncccsara in unitatea zootehnica,
:hcta o parte este destinata consumului biologic (pentru adaparea animalE•lor 9i
pentru pregati'rea nutreturilor), iar o alta parte reprezinta consumul teh-
1a .7i noiogic (apa pentru mentinerea igienei corporale a animalelor, igieniza-
urilc rea adaposturilor, a anexelor, incintelor 9i instalatiilor de deservire,
oqul pentru prdlucrarea produselor animale, pentru consumul 9i igiena mun-
biUi, citorilor 9i intregului personal din unitate 9i o rezerva pentru stingerea
.mor eventualefor incendii). In unele unitati (complexe pentru cre 9terea 9i in-
iiol- gra:;;area pordnelor, complexe pentru ingra 9area tineretului taurin), dato-
acid rit[t tehnologiei de intretinere adoptate (pardoseli-gratar cu ,evacuarc
hidrau:lica a dcjectiilor), consumul tehnologic de apa il .poatc depa9i pc cd
asc;\
clin- Pe baza a numeroase cercetari 9i observatii fa.cute direct in productie
te,le ,,;-a ajuns la c1.moa9terea destul de exacti:\. a necesarului zilnic de apa pen-
lc·za tru fiecare specie 9i categorie de animalle, ca 9i necesitatile altor consu-
ale- matori - cantita~i ce au fost normatc prin Standardul 1343/1955 (tab. 10).
1el.c
.1 lni Tabelul 10
cl('
Necesarul de apo in unitatile zootehnice (STAS 1343/1955)
rile
in Necf'sanil dr apa
lor Sp cc if i care a cons1111Hrtorului I /:.!el ol'e/cap
1te-
c\diipatul vacilor ln lll.ctatie, igiena corporala ~i a adapostului 70 90
ine !!!em, vitei ~i iineret taurin :rn
Idem, bovine la lngra~at, cai (,i boi de trac\iune fiO
1da Lrlcrn, icpe-n1arne GO
ate Idem, tineret cabalin (6 luni-3 ani) :10 40
Idem scroafe cu purcei sau in gestatie f)()
ldcm, vieri sau scroafc fara purcci 41J
1ckm, tineret porcin !nt:lrcat (de la 2 ... !J luni) lO
Idem, la ingr:l~at
oi ~i berbeei
.pc fj
·n- O,fl
1
dc
lS- 1,2:3
0.2
0.7:, -1.00
ri-
scl consumalori:
rJ. Pr\'lucrarea manualii a laptclni (pcntrn 1 litrn laple) 3,4...:},5
idl'm, cu pastcurizarc (pcntru 1 litru lapte) 5,8
l'rducrarea mcca•1icii a laptelui cu pasteurizare (peniru 1 Ji\ru hpk) 8-- Hl
Abalor de necesitate, pc cap vita mare :iOO
lden1, J) cap vita 1uica
1
_; 100
Consumul ~i igicna personala a unui rnuncitor 60-· 80
caruta 8() ..... 100
autocan1ion 150--200
inccndlilor (unttap sub :mo UVM) 18 000 8
hkn (unitati pestc 300 UVM) 36 000
Jr
;e
!- Diversificarea tehnologiilor de 9i a animaleRor a
fflcut ca 9i aceste consumuri biologice 9i tchnologice sa fie calculate in

85
functie de situatia concreta din unitatea respectiva. Prin ordinul 76/1979,.
M.A.I.A. a stabilit consumul de apa potabila pentru diferite spedi ~i cate-
gorii de animale (tab. 11).

Tobelul 11
Consumul biologic ,i tehnologic de apa potabilci (dupa Ordinul M.A.I.A. 76/1979)

Total l/cap/,24 ore:

Spcclficarc in adiiposturi \ In adiiposturi
cu eV<"lcuare cu evacuare
I din care:
c011su111
mccanicii I l1idraulica biologic

Vaci pcntru laptc 90-100 125--130 45-5()

.Jnninci 50- 60 70- 80 25--:~(J
Vitei 0-6 luni :lO- 35 45-- 50 5-10
Tineret bovin plna la 2 ani 35- 40 GO- 65 15---20
Tiuerct bovin la ingra~at 50- 55 80- 85 20-25
Tauri de reproducPe 100-110 120-140 50-GO
Vicri $i scroafe 36 15-20
Scroafe en purcci 100 20-25
Tincret porcin 2- 4 luui 12 5
Porci la fngri\$at 31 15
Oi $i berbcci 10 8
Tinerct ovin 5 3
Gi\ini 0,5 0,3
Pui 0,25 O,l
Curci 0,7 0,5
Pui de curci\ 0,5
Gl~tc ~i rate 1,5
Boboci 0,8
Cabalinc adulte 40-50
Tinerct eabalin 20--30

in scopul re,alizarii sarciniilor privind cre"iterea efectiveilor de animale

9i pentru obtinerea productirnor. planificate de came, lapte, oua, lina 9i
alte produse animale necesare satisfacerii nevoilor de consum ale popula-
tiei 9i ale economiei nationa1e, s-a elaborat 9i pub1icat Decretul Nr. 50/1982
ail Consrliului de Stat al R. S. Romania, privind aprobarea normelor de
furajare, pe specii 9i categorii de anima1e. In acest decret, la art. 11 se
prevede : ,,Pentru asigurarea conditiiaor necesare bunei ingrijiri a ani-
ma1elor 9i optimizarii productiei aoestora, uni.tatile detinatoare de animale
vor lua urmatoarele masuri : ... b) asigurarea in totalitate a consumului
de apa necesar pentru prepararea hranei 9i adapatul animalelor".
anexele cuprinzind normele de furajare pe specii 9i categorii de anima1e
sint prevazute 9i cantitat11e de apa necesare <tab. 12).

3.9.2. SISTEMEL.E DE APROVIZIONARE CU APA

A UNITAJliLO.R ZOOTEHNICE

Dupa natura sursei, necesarul de apa, conditiile tehnico-economice 9i

posibillitatile locale, aprnvizionarea cu apa a unitatilor zootehnice se poate
realiza prin urmatoarele sisteme :
- amenajari locale, folosite pentru aprovizionarea unor sectii mici
sau izo1ate ale fermelor C.A.P. sau I.A.S. 9i pel'ltru gospodarii individuale ;

86
9,. Tabelul 12
?-
Necesaru! de apa pentru cmimale (dupa Decretul nr. 50/1982)

Necesarul de apa
Spccificarc 1/24 ore/cap

Bovine
Tauri rcproductic - pcstc 700 kg 50
Tiiura$i rcproductic - pcstc 18 luni 40
Vaci de 550--600 kg:
produc\.ia de laptc -· 2 000 kg 4S
produc ~ia de laptc -· 3 000 kg 5[5
productia de lapte - 4000--.~000 kg 60
Vitci 0··-3 luni (l
Tinerct fcmcJ :3-- 6 !uni 10
Tirn,rct fcmcl 6-12 luni 25
Tinerct fcmel 12--18 luni
Tineret fcrncl pcstc 18 luni
Juninci-fcmclc la prima gestanc
Tinerct la iugra~at -- 100 kg
Tinerct la ingrii$at - 200 kg
Tinerct la lngra~at -- 300 kg
Tincret la lngra~at - 400 kg
Tincret la ingr:'i$at -- 500 kg 40
Boi de tracthmc peslc 2 ani -- grcutatc 600 kg (l()

(hln<•
Bc>rhcci, 7() ... 8() kg
Oi-rnamP, 50 kg, 4 . 5 kg lina
l\Iiei
Tincret rcproducpc 3-18 !uni, 15--45 kg
Tinerct la lngrii$at

Porcine
&:roarc --· in a 0leptarc ~i gestatia I, pc perioadii 2 200
Scroarc - gesla~ia a II-a ~i lactapc, pc pcrioada 2 500
pc an 5 000
la ingra~at -- :rn--110 kg, pe pcrioadf1 \)00
Pnrcei sugari, pe perioacla 20
Tinerct porcin, pinii la 30 kg, pc perioadil 160
Tim'rct pnfailii, :30-100 kg, pc pcrioatlii 750-90()

Pi1s:1ri
Gaini reproduetic, rasc grele, pc an 150.-16()
Tinerct reproductie, rase grele, de la o zi la maturitatl' 28- 3:2
Pui de carnc, clc la o zi la 8 saptiimini 4~ 0
5-

Gtiini ouatoarc, rasc u~oare/an 80 . 90

Tin,)rct reproductic ~i ln!ocuirc, rase u.5oarc, de la o zi la rnal:uritale 20-- 24
Curci rcproductic, pc zi ~i cap 0,7
Pui de curcii pentru carne, de la o zi la Jiyrare 25- 30

lepuri pentru carne

Femclc gestantc ~i masculi, pe zl i;;i cap 0,7
Femclc lactaute + sugari, pe z1 :;a cap . 1,5
Tincrct, 30-80 zile, pc zi ~i cap 0,4

- instalatii locale (microcentrale), cu dotare tehnica mai complexa,

fo1osite pentru localitati rurale, ferme '?i complexc zootehnice ;
- instalatii centrale pentru aprov1z10narea cu apa a loca1itatilor
urbane i:,i, in para1e1, pentru ferme sau complexe zootehnice invecinate.

87
 3.9.2.1. Amenajari locale pentru aprovizionarea cu apa

In unele unitati agricdle socialiste, care au obiectivele dispensate in

sectii 9i sectoare cu efective relativ reduse, pentru animalele intretinute.
pe pa!;mni, ca 9i in gospodariLle individuale din mediul rural, se fofosesc .
inca sisteme locale de aprovizionare cu apa. In acest scop, se poate apella
1::i apa meteorica, subterana sau de suprafata, in functie de conditiile. r,d
ds, posibilitatile respective.
Aprovizionarea cu ape meteorke. In unele regiuni din tara noastrii,
prin faptul ca sursele subterane se gasesc Ia adincimi prea mari, sau ce1e
de suprafata nu au debit suficient 9i <::onstant 9i caractereie ei o fac ne-
potabila, pentru aprovizionarea cu cantitatile necesare se recurge la apa
meteorica. Apele meteorice sint colectate fie in bazine subtemne, fie in
depresiuni naturale sau gropi sapate. Apa de pe .acoperi 9uri este colectata
prin jgheaburi, iar Ia circa 1 m de capatul unui burlan se gase 9te un
cu peretii 9i fundu!l construiti din materiale impermeabile. Adincimea
bazim:vlui este, de obicei, de 2 m, iar capacitatea variaza intre 100 9i
500 1. Gura acestui bazin, care depfu;;e 9te cu 8-10 cm niveilul soh1lui, este
acoperita cu un capac metaJic. Nu exista nici un sistem de purificar:e a
apei, dar la capatul burlanului se poate pune un mic jgheab prin care
primelle cantitati de apa ce spala acoperi 9ul sa fie indepartate. Scoaterea
apei se face cu galeata ; din cind in cind, bazinu'.l este golit complct 9i
se curata bine de depozitull adunat pe fund. Apa colectata pe acoperi 9uri
clii: fgl{t 7i ,:;: c?ie are calitati C'.'\'a mai bt)Jk' cleci: Ct'a de pe acor1cri~urilc
din tabla zincata, carton asfaltat, lemn sau paie.
Pentru purificarea prealabila, dar destul de relativa, a apei meteorice
se construiesc rezervoare subterane (fig. 15), despartite in doua compar-
timente. Apa cdlectata care vine pe la fundul primului compartiment
trece printr-un strat filtrant de pietri9 9i nisip 9i apoi, printr-o conducta
situata la partea superioara, se
scurge in al doilea bazin, de
unde va fi scoasa cu o
actionata manual.
In zona deluroasa din nor-
dul jude{eilor Olt 9i Arge 9 (plat-
Cotmeana), atit
oameni, cit 9i pentru animale
sc folose 9te apa meteorica acu-
mu1ata in depresiuni natura1e
ale terenului sau 111 gropi sa-
pate (benturi). 1n unele
pentru curatirea acestor ape,
bentu!l com um ca printr-un
dren cu un put din care se
scoate apa. Drenul este format
dintr-un 9ant care are aceea9i
Fig. 15. Statie de caprtare a a,pei meteorice
adincime ca 9i bentul ; in el se
~i de indepartare a impuritatilor naturale : pune un sfrat din bolovani,
1 - conductii subteranii de aductie ; 2 - decantor apoi pietri 9 9i nisip :;:i se acopera
cu i,icane ; 3 - conductii de golire ; 4 - prefiltru ;
5 - bazln de captare ; 6 - pompil manualii ; cu pa.mint (fig. 16). in majori-
7 - condu<:tii·; 3 - sorb filtrant; 9 - tub de ven-
tilatie ; 10 - con.duct!\ de preaplin. tatea cazurilor; apa meteorica

88
cokctata in aceste ba'lti, ben-
turi ;;;i puturi este puternic im-
continind cantitati
mari de materii organ.ice, micro-
organisme, organisme ,9i plante
caractcrlstice aperlor
De9i printr-o ada-
pare pe timp indelungat anima- Fig. 1G. Schema de constructic a unui bent.
lc}c, sc obi 9nuiesc cu aceast[,
toh1 9i ea determina productii scazute, enterite rebele 1a tratament 9i
sab'.,ne (V. Min c i u n a, 1973).
Jiprovizionarea cu apa subterana. Se face prin izvoare 9i fintini.
lzi;oarele. !n genera!l, apa din izvoare indepline 9te cerinWle de pota-
Liiitc>~c, fi·1,d folositii in mod cu, Pnt pen.tr, aprovi:,:ionarca locuitoribr ;;;i
adaparea animalle:lor de pe pa;mnile din zonele de deal 9i munte.
inainte de a se fdlosi apa, este necesar sa se faca. o ancheta geolo-
;;,i hidrologica 9i sa se ex:amineze cu atentie, in toate cele patru ano-
gradul de turbiditate, temperatura apei 9i debitul izvonrlui. !n
ce la izvoare1e la care apa provine din paturi 2.cvifore profuncle
accs':c caracteristici nu se modifica, la cele din straturile freatice at.it clc-
cit 9i temperatura prezinta variatii, iar dupa ploi abunclentc sau
topirea zapezii apa se poate tulbura.
hvoarele pot fi clescendente sau ascenclente. Daca apa este folosita
la locull uncle iese din sol, se fac amenajari simple ce constau din-
sau un uluc prin care si'1 se scurga apa 9i unul sau mai multe
serie descendenta); din acestea se adapa animalele intre-
taberele de vara din zonele montane. Daca apa
nrmcaza sa satisfaca mai mari (aprovizionarea unor co1ccti-
urbane sau rurale, unitati zootehnice mari) este necesar sa sc pro-
la colectarea 9i trimiterea ei conducte pina la locul
nnde este folosita ; lucra-
rile de captare sint exe-
cutatc de intreprinderi de

se rea:.Lizeaza prin
din materialc
irnpermeabile a unei ca-
rnere, in 'locul uncle apa
iese efectiv din pa.mint.
Camera trebuie sa depa-
9easca cu circa 1 m nive-
1ul terenului inconjurator,
pentru a fi ferita de inun-
datii l:;ii 1acoperita cu o pla-
d1 din beton avind un ca-
pac de vizitare (de acces).
17. Schema oaptarii unui izvor descendent :
J - ~;ur·a de aerisire ; 2 -
conducta de preaplin ; 3 - con-
Peretele din spate este
spre consun1atori ; 4 - conctucta de evacuare. prevazut cu o serie de ori-

89
ficii care sft permita treccrea 9i acumu1area ape1 m camera de colectare,,
iar din pcretele frontal pleadi conducta de aducthme a apei pina la con-
sumatori.
C a p t a r e a i z v o a r e 1 o r a s c e n d e n t e este reailiza ta pri n
~:aparea unei gropi ~i construirea 11nei camere ai carui pereti coboara pinft
la nivelu1l pinzei acvifere. De data aceasta plan 9eu[ camerei de captare
cste liber, fiind construit dintr-un strat de pietri~ ,,marg{:tritar" prin care
apa vine de jos in sus, acumuilindu-se. Din camera de captare apa trece
in bazinnl de clepozitare (prevazut cu capac de vizitare) de la care pleac{t
conducta de aductinne pina Ja consumatori. De jur-imprejurul instala\iei
respective se construiesc ~anturi pentru colectarea 9i inclepartarea
provenita din precipitatii.
Majoritatea izvoarelor captate fiind situate la inaltimi mai mari ck,cit
terenu1 pe care se gase9te unitatea zootehnica, apa vine prin cadere
fara a se mai recurge la ajutorul pompelor. Pentru a asigura pe tot timpul
anu lui debitul necesar 9i a preveni modificarea temperaturii apei, a tit
iarna, cit 1;,i vara, conducterle de acluctiune 9i de distrlbutie trebuie
pate sub adincimea de inghet a solului din zona rcspoctiva.
Fintinile (puturile) reprezinta amenajari facute pentru captarea 9i
aducerea la suprafata a apei din straturile subterane. Dupa alegerca lo-
cului, ~i inainte de saparea sau forarea putului se va face o anclwta
hidro-geologica prin care sa se stabiJeasca adincimea la care se
pinza aevifora, debit'L~l ei ~i natura straturilor de sol pe care le str{,batc
apa pina la acumuilare. Aceste date se pot obtine prin foraje de prob[t sau
prin cercetarea a'ltor fintini existente in zona rcspectiva.
Pentru a se asigura caracterele de potabilitate a ""pei din pu~l1ri, tn'-
buie ~;a se tina se::una de urmatoarele cerinte : :sol,il in care se sapa sau se
foreaza pui;ul sa fie curat, lipsit de materii Drganice ~i sa aib{t o strnc-
tura cu o granLJJlatie medie spre fina ; situarea fintinii sa se fad1 la dis-
tante cit mai comode pentru cei ce o folosesc, dar nu la mai pu~in
50 m fata de surselc potentia1le de impurificari sau infedari (closet,>,
haznale, depozite de gunoi sau de ba]egar, bazine de purin, adaposturi
pentru animale, drumuri, 9oselc, cai fcrate etc.) 9i la minimum 300 m
fata de cimitire[e umane ~i pentru animale ; stratul de apa subteranfi sa
se gaseasca la o adincime mai mare, pcntru ca apa de la suprafata sa se
poata purifica cit mai bine in trecerea ei prin straturirre de soil. Chiar
atunci cind aprovizionarea cu apa se face din primul strat freatic, m1
este admis ca adincimea acestuia sa fie la mai pu~in de 4 m ; peretii pu\u-
lui se vor construi din materiale rezistente :;;i impermeabiile ; ghizdurile
9i colacuil fint:inii sa fie plasate la minimum 1 m de la nivdul
pentru a impiedica impurificarea apei ; fintina trebuie prevazuta cu
capac cu care sa fie acoperita in permanenta 9i cu un acoperi 9 simplu,
doua ape" ; de jur-imprejurul fintinii sa se creeze un perimetru de pro-
tectie cu o raza de circa 2 m, in care terenul sa fie mai ridicat dee.it cc"I
inconjurator, sa fie pavat ~i inconjurat cu un gard din lemn ~i o deschi-
dere prin care sa aiba acces numai oamenii. Jgheaburi1le pentru
animalelor se amplaseaza in afara perimetru!lui de protectie.
Dupa diametru[ 9i modul de constructie 9i de scoatere a apei, puturile·
pot fi imparti:te in : puturi sapate, cu diametrul de 0,80-2 m ;
forate, cu diametrul de 0,50-0,80 m 9i puturi infi.pte, cu diametruI cle
2-5 cm.

90
 put u r i a. e sap ate.
La ace~t tip de puturi, a
diror 2dincime nu depa9e 9te
in general 12-15 m, apa
este adusa la suprafata cu
ridicate cu dlferite sis-
tcme (fintina cu cumpi1ni1, cu
scripeti, cu roati'i) (fig. 18).
Pcniru a sc evita poluarea
din fintina prin pune-
rca g~1lctii direct pe so'l, prin
consumarea dirccta a apei
din galeata de catre oameni
;;i animale, se pot realiza fin-
tini cu gMeata basculanta
19), la care sursa de apa Fig. 18. Fintina bine construita ~i ingrijita.
c·ste bine protejata.
Apa se mai poate scoate din puturi'le sapate 9i cu ajutorul unor pompe
actionate manuaR sau mecanic (fig. 20). In acest caz, ghizduri.le fintinii si.nt
inlocuite cu o placa de beton turnata putin deasupra nivelului solului, pc
·care sc insta[eaza sistemul de extragere a apei.
Put u r i 1 e for ate ajung pina la adincimea de 8-12 m, apa fiincl
.aclusa 1a suprafata cu pompe actionate manuaJl (tip Norton), dar cantita-
sint recluse, indt sint fo1osite mai a les in gospodarii individuale.
1

De9i in tara noastra exista numeroase 9i variate tipuri de fintini, carP

la indeplinesc cerintelle igienice, printr-o exploatare 9i intretinere
necorespunzatoare, aipa s-a impurificat treptat cu materii organice, de-
ape meteoriee etc. Numeroase cercetari (V. Min c i u n a 9i col.,
cu s a ~i col., V. G 1 i go r 9i col.) au dovedit influenta nefavorabili'i
pe care o are fo[osirea unor sisteme nei.gie11ice de scoatere a apei asupra

Piminf arg;los

:Fie; HJ. Schema unui put cu galeata Fig. 20. Schema unei pompe cu
necontaminabiliL cupe elevsatoare.

91
caracteristicilor acesteia (cre$terea considerabila a substantefor organice,
a germenHor coliformi la peste 7 OOO/dm3 etc.), producind anima1e1or cc1re m
o consuma o serie de tu1lburari $i boili digestive $i scaderea productiilor. 1a
ta
Recondifionarea $i dezinfectia fintinilor. De rnulte ori fintinile nu indeplirW,iC tr,
conditiile igienice mentionate anterior, incit periodic trebuie sa se procedeze la re
rec on di ti on are a lor, care consta in : crearea in jurul fintinii a unui peri· 1it
mctru de protectie ~i eventuala reparare a celor existente, dacii existi't deteriori:iri ; Sc
cxaminarea integritatii peretilor, a ghizclurilor ~i colacului fintinii ~i repararea CE
unor fisuri sau spariuri mai mari ; prevederea pestc colacul fintinii a unui cnpGe
clin lemn sau metal, constituit din douii jumiit~t\i rabatabilc ; revizuirea ~i repa-
rnrea sistemului de acluccrc a ,apei la supr,afata (galeti, pompe etc.). Sl
C(
Chiar claca nu se constata impurificarea sau infectarea apei, cam ai:
doua ori pe an trebuie sa se faca cur a t i r (' cl ~i d e z j n f e ct i a fin- ll,

tinii i;;i a apei din ea ; la fintinile situate pe pa~tmi, actiunea se efectuea:dl ('(

primavara, odata cu pregatirea terenului pentru pa 9unat. Mai inainte de d

a trece la dczinfectia propriu-zisa se va determina volumul apei din d,
fintina $i se va face curatirea mecanica a sedimentului de pc fund, II

ce s-a scos toata apa (,,sleirea" fintinii). Cele mai utilizate substante
zinfectante sint : varul nestins, intre 4-8 kg/m:l apa. Se agita cu o
jina pentru omogenizare $i se lasa in contact 24 ore ; clorura de var cu
250/o clor activ, calcu[indu-se cite 20-40 g substanta (5-10 g clor
la fiecare m:i apa. Se agita cu apa $i se lasa in contact 24 ore ; permanga- r;
natul de potasiu, cakulat la 5 g/m:l apa, plus cite 50 g sulfat de aluminiu, a
sau se introduc direct cite 10 1 soilutie de KMnOr, 10/o. Se agita $i se las;) a
in contact 3--4 zile. Indifcrent de substanta chimica folosita, dup~1 trC>cc- ti
rea perioadei de contact se scoate de mai multe ori toata apa din l1

pintt nu mai are gust $i miros de dezinfectant. Odatt1 cu dezinfoctia c:qwi p

trebuie efectuata 9i dezinfectia pereti!lor, a cofacului, capacului, galciflor, a
1,
jgheaburilor etc., dupa care se vor limpezi bine cu apa curata.
Aprovizionarea cu apa de suprafata, Se practica temporar, ftira ca ap,1 r
sa fi fost purificata in prealabil. Astfell, in zoncle de munte 9i de de::il
undo riurfle au, in general, apa curata, anima1I~le din fermele invecinatc,
cele 1a pa$une $i din gospodariile populatiei sint adapate direct cJc, la
aceste surse. Pentru a se impiedica impurificarea cu dejectii 9i tu[ht1-
rarea apei prin intrarea animalelor cu picioarele in ea, pe un mal
neaccidentat, se amenajeaza un foe special pentru adapare, prevazut la
marginea apei cu un grilaj din lcmn prin care animalele sa nu-$i
introduce decit capuJ.

3.9.2.2. lnstalatii locale de aprovizionare cu apa

(microc:entrale)

In marile unita~i zootehnice (complexe i;,i combinate) in care se intre-

tine pe tot timpul anu:lui un numar ridicat de animale, necesita1;iJ1e in
apa potabila sint extrem de ridicate, putind reprezenta zed de mii de
litri pe zi. De aceca, astfel de unitati sint dotate cu instalatH locale pen-
tru aprovizi.onarea cu apa, cunoscute i;;i sub numelle de microcentmle.

92
 O microcentrala cuprinde
mai multe constructii 9i insta-
1aW grupate 'in scotoarele : cap-
tareci ; corectarea (tratarea) ;
trcmsportuL (aductia) ; pompa-
rcci ; i.nmctgnzinarea 9i distribu-
t ia apci la punctele de consnm.
Schcmele unor astfel de micro-
centrale sint prezentatc in fi-
gura 21.
Ca sursc, pot fi folosite ape1e
subtPranc de mare aclincimP,
cdc frcatic:e sau din izvoarc 9i
apde de suprafatii Incliferent de
11atura sursei, inainte de a se
construi o microc('ntrala, sc:
c'fvctueazi'.l de c:atre institutde
de spccialitate un studiu teh-
II ico-economic in care se urma-
n·sc, in principal, urmMoarele
aspectc: profilul hidrogeologic
,,1 terenului; rlebitul mPdiu de
pe tot parcursul anului ; ca-
ntcterele de potabilitate ale
:. posibiliti\\ilc de cre 9terc
a cantitatilor de apf1 in pcrspec-
tin, dezvoltarii ltltcrioare a
unitai;ii; asignrarca functionfirii
permaiwnte a instalatiilor ; re-
ali:;,,arc·a ce:ei mai rationale fo-
losiri a surselor de apa 9i obi;i-
:wrea un.ei cflciente ccon.omicc 3
rnaximc.
Captarea Se face in
mod diforit, dupa natura sursci. D
1\pde subteran.e de mare adin-
t·imc· se capteaza prin baterii de Fig. 21. ·Scheme de alimcntare cu ap{, :
pupiri amplasatc la distan~e de A - alirnentarea cu apa din Iacuri ~i riuri: 1 - sur-
sa de apa ; 2, 4, 6, 9 - conclucte ; 3 - put de lin1--
10-12 m unul cle altul, grupatc pezire a apei ; 5 - statie de po1npare ; 'l - rczer-
dtv 8-12 in linic dreaptf1. n,r de apa; 8 - suportul rezervorului; 10 -
B alimentarea cu apa din infiltratii : J ·-
_\pele freaticc> se capteaza in de infiltrare ~i limpezire : 2, 4, 6, 9 - conduete; 3
put de limpezire ; 5 - sta\ie de pompare : 7 - re·
constructii orizontale sub forma zervor de a;,i\ ; 8 - suportul rezervoru!ui : JO -
de clremlri 9i r1nlerii cc filtreaza grajd ; C - ali1nentarea cu apa din puturi forate ;
D - alimentarea cu apa din fintini de suprafat,1
partial apa 9i o conduc spre (cu hidrofor) : 1 - agregat de pompare : 2 -- re-
zervor de presiune : 3 - conducta de distribu1ie ;
!'amerele co';ectoare subterane. 4 - grajd.
Pentru izvoare, se construiesc
cmnere de captare in locul unde
apa icsc din pamint. In cazu1 apelor de suprafata, statia de captare sc am-
plaseaza in punctul ceI mai putin expus impurificarii, in amonte de centre
populate, unitati zootchnice, fabrici, uzine 9i de difcri\ii afluenti.
Priza cle apa (sorburile) trebuie amplasata la o clistanta ceva mai
mare de la mal i?i minimum 0,5 m cleasupra fundului (pentru a se evita

93,
 infundarea cu ;c;ediment) 9i 'la 0,5 m sub nivelul mirnm al apei, pentru
a se asigura atit vara (pe seceta), cit 9i iarna (1nghet) cantitatile necesare
,de apa.
Stafiile de pompare. Au rolul de a ridica presiunea apei in conducte,
asigurind circulatia accsteia de la locull de captare fa punctele de con-
sum. Pompdle pot lipsi atunci cind sursa este a.9ezata la o inaH{ime mai ·
mare fata de punctele de consum, a9a cum este cazul apei din izvoare,
de unde vine, de obicei, prin cadere libera.
Transportul apei. Dirijarea ei de la captare la statii, rezervoare ~i
.puncte de consum se face prin canale 9i conducte.
Stafiile de purifi<mre =;,i dezinfecfie. Sint folosite pentru prelucrareii
apei de suprafata venita de la punctele de captare 9i pentru a-i reda ca-
racterele de potabilitate necesare.
Rezervoarele de inmagazinare. Au rolul C:e a asigura debitul constant
9 i permanent a:l apei in unitate, constituind 9i rezerva de apa in caz ch,
avarii la installatii 9i pentru stingerea eventuallelor incendii. Materialek·
folosite fa constructia rezervoarelor sint betonull, zidaria sau m0talde.
Ca amplasare, rezervoarele pot fi ingropate, semi?.ngropate $i la suprn-
]l
fata terenului. Cele ingropate 9i semiingropate sint, de obicei, grupate
intr-o statie comuna de captare, depozitare (hidrofoare) 9i transport. Cind
rezervoarele sint situate la inaltime (castel - turn de apa), cae aslgura 9i
presiunea apei in re{eaua de distributie.
Refeaua de distribufie. Cuprinde instalatiile i;d conductele necesarc
distribuirii apei 1la o presiune corespunzatoare, pina fa cele mai indepar-
tate 1ocuri de consum. Pentru a men.tine tcmpcratura apci fa nivelc ac-
ceptabHe 9i a evita o scrie de ncajunsuri grave, toCLte conductele trebuie
in9ropate sub adincimea de in9het a solului din zona respectiva. cl
Protecfia sanitara. Pentru a se preveni impmificarea surselor de ap:'i 1:
prin diferiti factori 9i agen~i din mcdiul exterior, conform prevccleri]or 11
H.C.M. 608/1962 s-au constituit zone de protectie sanitara, care au trei
perirnctre : r
Perimetrul de regim sever cuprinde zona in care sint amplasate instci- r
latiile de captare, prelucrare, pompare, 91 de multe ori :c;i de
('
nare. Marimea acestei zone este variabila, in functie de natura sursei f1i
de conclitii:le hidro1ogice din zona respectiva. La sursele subterane aceast{1 r
zona este imprejmuita 9i pilantata cu arbori, este st1pravegheata r
paz{1 1;,i se fore 9te de immdatH prin 9anturi 9i diguri. 1n perimetrul de re- t
girn scw'r este interzis accesu,l persoanelor straine, depozitarea de
9i diferite materia1e, folosirea ingra1;,amjntelor 9i a pesticidclor sau arn-
}:Jlasarea altor constructii. Pentru apele de suprafata aceasta zona trebuit·
sa se intinda pe o lungime 9i o suprafata cit mai mare in jurul loculni dr'
captare, nepermi{indu-se in interioru1 ei scurgcrea de ape rezidualf'.
Perimetrul de restrictie inconjoara pe o raza de 50--200 m zona de
regim sever. ,$i in acest perimetru trebuie sa se mentina o stare perm;=i-
nenta de saJlubritate, neadmitindu-se ingra9area sau irigarca terenului en
ape uzate, tratarea cu pesticide, depozitan:,a de g11110i de grajd 9i gunoaie>
menajere etc.
Perimetrul de observatie se poate intinde pina la c:itiva km :in amontc
1;,i citeva sute de m in ava'1. In acest perimetru pot exista a9ezari omcne9ti,
terenurile invecinate sint lucrate normal, dar organele de specialitatP au
ooligatia sa urmareasca modificarile caracterelor apei 9i cauzde care ar
putea sa le produca, precum 9i aparitia unor bdli de naturft hidrica.
 3.9.2.3. lnstalatii centrale de aprovizionare cu apa

Aprovizionarea centrala cu apa cuprinde instalatii care servesc cen-

trele urbane cu un numar mare de ,1ocuitori, asigurind nu numai neccsi-·
tatile acestora in apa de baut, pentru uz ca,snic 9i pentru functionarea
instala\iifor sanitare (bai, W.C.-uri), dar :,,i cele pentru nevoi:le indufitriei
9i serviciilor de gospodarie comunala. $i unele unitati zootehnice situate
in zona preora9eneasca sint racorclate la ret,oaua de distributie a apei po-
tabile dln locallitatea respE,ctiva.
Aprovizionarea centraJla cu apa potabila prezinta murrtiple avantaje
igienice 9i economice : se asigur[t in tot timpuil anului cantiU1~fle necesare
c1c apa, fara dorturi fizice pentru obtinere 9i transport ; apa este contro-·
lata in permanen\fl din punct clc vedere al caracterclor de potabilitate ;
costul pc m: 1 este mai reclus etc
Pentru aprovizionarea centra1a sc pot folosi izvoarele sau cursurile
cu debit man, de ap[1, sursdc de apa de adincime 9i cele de suprafata.
Sistemeh, de aprovizionare centrala cuprind instalatii pentru : capta-
purificare, dezinfeetie 9i corectar€ (Ila s11rse'le de suprafat{i), de
narc 9i distribuire a apei potabile.

3.10. PURIFICAREA, DEZl~~FECTIA $1 CORECTAREA APEi

din s1irs(ile naturale nu intrune 9te intotdeauna cundi-

potabilitate prevazute in standard. Astfel, majoritatea ape1or de
suprafat[1 sint tulburi, au mirosuri 9i culori variabile, un ccm\inut ridicat
de substante organice 9i microorganisme etc. Chiar 9i apele de adincime
avea, in unele zone, o dnritate mare 9i un continut mai ridicat in fier,
mangan, cloruri, sulfati, gaze etc., care le fac improprii consumului.
lndepartarea suspensiilor 9i microorganismcjlor din apa, ca 9i corc cta-1

rea unor caractcrc fizico-cliimice sc face in stufii de tratare ci apei. Mari-

mc'a ,;;i instalatimor de tratarc depind de cantitaWe de apa nccpsare
clifrritilor consumatori, de caractPristicilc apci captate 9i de conditiile de
calitate pentru folosirea apei. In genera!l, tratarea apei brute
aducerca ei la conditiile de potabilitate impuse de standard sc•
realizeaz{:t in trei etape : puri.ficurea de suspensii (limpezirea) ; dezinfec-
tin 9i corectareu mmmitor insu:;,iri organoleptice 9i fizico-chimice.

3.10.1 PURIFICAREA APEi

Purificarca arc ca scop inckpartarea suspensii:lor cc sc gasesc in apa,

limpezirca ei, aplicindu-sc mai alles pentru sursele de suprafata.
Procesele de purificarc se realizcaza prin sedimentarea suspensElor 9i
fi:ltrarea
Sedimentarea simpla (decuntarea). Se face in bazine de sedimentare
(decantoarc) constr-uite din beton, cu o adindme de 2-5 m ,~i cu dimen-
siuni in raport cu cantitatea de apa cc trebuie purificata. Sedimentarea
sc produce in functie de : vitezct de curgere a apei prin bazin ; de volumuZ
~i clc greutatea speeifica a particulelor in suspensie ; de tempemtura apei
'?i de forma bazinului. +inind seama de volumul 9i de greutatea speci:fka
a suspensiilor, s-a determinat ca, la o tcmperatura a apei de l0°C, distanta

95
 I
(
(adincimea) de 1 m estre par,cursa de particuLele cu diametrul de 1 mm in
10 secunde, de cele de argila in 7 zile, iar de cele foarte fine (1---2 mi- c:
eroni) in timp de 2 ani. t
G
Prin sedimenfarea ,simpla se obtine o depunere a suspensiilor in pro-
portie de 40-600/0 ; numarul microorganismelor prezente in apa se reduce
9i el proportional cu procentajul in care se reduc suspensiile, intrucit ma-
joritatea sint aderente la suprafata partkulelor care se clepun. I
[
Sedimentarea dupa coagulare. Particulele foarte fine in suspensie, c:
t
fiincl in stare coloidala, sedimenteaza intr-un timp foarte inclelungat.
(
Majoritatea au incarcatura cu sarcini eleotrice de acela~i semn (negativ),
(
'J.ncit se resping reciproc in rloc sa se aglomereze sd, din aceastii cauzii, se-
dimentarea este foarte dificila. A:ntru a grabi ~i a u~ura procesele clc
l
sedimentare a suspensiilor se ,recurge la tratarea cu substante chimice ,care,
in ap{i, se disociaza sub forma unor particule foarte fine inciircate cu elcc-
tricitate cle semn pozi:tiv; acestea neutrafo:eaza sarcina coloizilor,
cind aglomerarea 9i sedimentarea lor. Procesul ce se produce se
coagulurc, iar substantele chimice utiJizate poarta numele de
DintTe coagulanti, pot fi utilizati sulfatul de aluminiu, sulfatul ferns,
run1 aluminatul de 1socliu etc.
tara noastrii, eel mai frccvent se utilizead1 sulfotul cle c!luminfu
fAl2(SO;,):d-18 H 20], ,care trebuie sa contina minimum Ll,50/o oxicl de alu-
miniu. Sulfatul de aluminiu introclus in apl, se combin;1 cu i d,,
calciu 9i de magneziu dind na~tere la sulfat de calcin 0i cle , care
sint solubili, 9i la hidroxid de aluminiu, cctre este insolubil. FlocnanE:'le co-
loidale de hidrnxid de aluminiu au incard1turii electric[t
in suspensie cu incarciitura devin mai rnai
91 se depun la fundul bazinului. Mersul de
temperatura, turbiclita:ea ,9i dudtatea apei.
Substantele coagulante se introcluc in bazinul de amestcc,
sc, face prin agitarea puternica a apei cu aerului
apa trece in bazinul de reactie ~i, in in care
moclul de circulatie a pot fi orizontale, verticale sau radiale. Prj n prn-
apa se limpeze 9te coloic!.:ilc,
se sedimenteaza in proportie de numiinil micrn-
se reduce de l0--30 ori de eel initial.
apei. Atit sedimentarea cit
sa limpezeascii complet apa
o de suspensii. De aceea, este necesar s{l
nuan:, la filtrarea apei, reproducindu-se .astfel pe care le sufo,{1
apa meteoricii ce se infiltreaza prin sol. Dupii viteza de filtrare a
care la rindul ei este determinatii de modul de 0i de
narc a instalatlilor, se deosebesc doua ,tipuri de filtre : ,1ente ~i
Filtrele lente (fig. 22) sint formate din bazine care au
din materiale irnpermeabile. hdincimea bazinelor estc de c:irc<i
5 m, iar suprafata variazii dupa necesitati. Fundul bazinului arc pc mijloc
un canal eolector pentru apa filtrata. La 50-60 cm de la fund es,te
zat un strat de suport din pliici poroase, peste care se pun straturile
trante alcatuite (de jos in sus) din pietri 0 mare, pietri 9 ,,margaritar" si
nisip a carui granulatie este de 0,5-3 mm. Grosimea totalii a stratului
filtrant este de 120-150 cm, din care eel de nisip reprezinta 80-HJO cm.
!naltimea stratului de apa decantata de deasupra nisipului poate varia in-
tre 90-120 cm, dar trebuie sa ramina Constanta tot timpul filtriirii. Viteza
de filtrare este de circa 0,1 m 3
apa/ora, printr-un rn2 de fi'ltru
trecind in 24 ore intre 2 ~i 4 m 3 !

Reti nerea particulelor in sus-

se face printr-o serie de
procesc fizice, chi mice ~i biolo-
gicc•, cc au loc in special in stra-
tul de nisip de '1a suprafata, in
care se forrneaza, dupa 36-72
ore, o ,,mcmbrana biologica", cu Fitg. 22. Fi1tru lent cu nivel liber :
grosimea de circa 0,5-2 cm. In 1 - conducta de aductiune pentru apa decan-
tata ; 2 - conducta de ie$ire a apei filtrate ;
membrana biologica, care este 3· - conducta de evacuare a primului filtrat ;
alc~1tuita din suspensii coloidale, 4 - conducta colectoare de evacuare ; 5 - stra-
tul de apa decantata ; 6 - conducta de evacuare
microorganisrne vegetaile ~i ani- a apei de deasupra stratului filtrant ; 7 - con-
ducta de preap!in ; 8 - conductA de evacuare a
bacterii etc. se produc o apei de sub stratul flltrant ; 9 - stratul f\ltrant
din nisl;:, $i pietri$ ; 10 - placi :filtrante tip Ar-
sPric de procese asemanatoare cu cuda.
cele din autopurificarea naturala
a apelor de suprafata, dar in acest caz sint mult rnai rapide, incit eficienta
filtrarii este de 99,90;0 , nemaifiind necesara o tratare ulterioara a apei cu
substante dezinfectante. Prin functionare, membrana bio'logica se ingroru;;a
'.'ii filtrul permite trecerea unor cantitati din ce in ce mai mici de apa.
Colmatarea stratului filtrant se produce intr-un timp variabil (3-6 luni),
de-pendent mai a1les de cantitatea de suspensii din apa. Curatirea, dupa
golirea completa a filtrului, se face prin indepartarea unui strat de nisip
de la suprafata, gros de 3-5 cm.
De~i eficienta purificarii apei prin filtrele lente este foarte mare, to-
treptat s-a renuntat la construirea ~i folosirea lor, datorita suprafe-
foarte mari care sint necesare (de exemplu pentru un ora~ cu
100 000 locuitori, cu un necesar de 200 1 apa/zi/locuitor ar trebui in..<;ta-
cu 15 000 m 2 filtre), greutatilor in exploatare (lnghetarea apei pe
timpul iernii) ~i in asigurarea unei protectii sanitrire eficace a bazinelor.
Filtrcle rapicle (fig. 23) sint folosite pe o scara din ce in ce mai larga
purifkarea apei necesara aprovizionarii marilor colectivitati. Ele
;;int instalate in hale inchisc, prevazute cu sisteme de ventilatie ~i incal-

[oflducld co!t?cloJre pmlru opd

Fig. 2:1. Filtru rapid cu nivel Jiber.

Iglenii veterinanI -·- ed. 62 97

zire 9i sint formate din baterii de bazine la care stratul filtrant, cu o grn-
sime de 60-80 cm 9i reprezentat numai din nisip cu granulatia.
0,6-1 mm, este a 9ezat pe o placa de beton. Pentru trecerea apei filtrate,
in placa de bcton sint introduse o serie de dispozitive (crepine) ale c:'.iror
fante au diametrul mai mk decit eel al nisipului.
Inainte de a fi supusa filtrarii, apa bruta este tratata obligatoriu
o subS'tanta coagulanta 9i decantata. La filtre'le rapide nu se mai for-
meaza membrana biologica, ca la cele lente. Aid, membrana filtn.nUt,
produsa de flocoanele de hidroxid de a:Il1miniu si de impuritatile inca cxis-
tente in apa, se produce intr~un timp scurt (15-60 mirrnte). Prin func-
tionare, fosa, filtrul se colmateaza repede, incit la fiecare 24-72 ore tre-
buie curatat. Spalarea se face prin trimiterea, pe la partea inforioari'.t a b~,-
zinului, a unui curent de apa filtrata sub presiune 9i a aerului comprimat,
care tine nisipul in suspen:sie pina ce se curata toate impuritf,tile, sau
dispozitive de agitare mecani:ca (filtre cu malaxor).
Randamentul filtrelor rapide, care depinde de grosimea stratului fil-
trant, de granulatia nisipului 9i de presiunea hidrostatica este de circa
6-8 m;; apa/m 2 I ora. Eficienta filtrarii, dependerrta in mare masura de
viteza de filtrare, este cuprinsa intre 70-900/0 , ceea cc necesi:ta, in conti-
nuare, tratarea apei cu substante dezinfectante.

3.10.2. DEZINFECTIA APEi

Deoarece apa purificata prin filtrele rapide, 9i uneod ~i prin e:ele

mai contine inca o cantitate de materii in suspensie 9i mai 2les de micro-
organisme saprofite 9i patogene, este necesar sa fie supusa unui proces
de dezinfectie, prin care sa fie adusa la cerintele de potabilitate
de standard. Dezinfectia apei se poate realiza prin mijloace chimic:e =ii
fizice.

3.10.2.1. De:zinfectia apei prm mijloaco

+l

Se face utilizincl substante cu un efect bactericicl puternic, cu

rapida, nepericuloase pentru consumatori 9i care nu modific{1 caractc relc 0

organoleptice ale apei.

Clorinarea (clorizarea). Este mijlocul eel mai frncvent foJosit in
noastra. Ea consta in dezinfectia apei cu ajutorul clorului.
centrale, ca 9i in unele microcentrale pentru aprovizionarea cu apa, tra-
ta,rea acesteia se face ,cu clor gazos, iar la instalatiile mai mici 9i la cc, le
loca1e cu substante clorigene : clorura de var, hipoclorit de sodiu, c!ora-
mine. Efectul dezinfectant al dorului se datore 9te actiunii inhibantc asu-
pra enzimelor bacteriene 9i pe,rturbarii metabolismului acestora, iar oxi-
genul care este generat in apa oxideaza puternic substantele
deci 9i mieroorganismele. In contact cu apa, clorul se disociazf1 conform
reactiilor :
012 +H 20 = HOCl+HCl-; HOCJ == H++oc1+ (in functie de
apei).

98
 Efectul bactericid al
acr,stor corhpu~i interme-
diari de disociere este
diferit. Astfe[, in timp ce
o concentratie de acid hi-
j){)doros (HOCl) de 0,005
mg/1 duce 'la distrugerea j
rapida a E. coli la un
pH==5, pentru a obtine
accila;;i efect este necesara
o cantitate de peroxid de
clor (001) de 0,4 mg/~, la
un pH==l0,7.
Clorinarea apei cu clor
ga:ws se face in statiile de
tratare, in care se gasesc
aparate numite cloratoare
(fig. 2-t), formate din re-
zervorul de clor iJ.ichid,
manometre pentru redu-
cerea presiunii, dozator
de c'.or, vas de amestec,
Fig. 24. Apa rat Rem es nit k i pentru clorinarea
conductc de apa ~i con- ,apei:
ciucta pentru transportul 1 - manometru pentru clorul lichefiat ; 2 - manometru
de reducere a presiunii ; 3 -- valva de reglare a debitului;
de clor ce se va 4 manon1etru de joasa presiune ; 5 dozator de clor ;
6 - amestecator de apa cu clor ; 7 valvU· pentru ad-
introduce in rezervorul 111isia apei.
de tratare propriu-zisa a
In rczervoare (bazine) trebuie sa se asigure o perioada de contact de
minimum ;30 minute, uneori prelungita pin.a ila 2 ore, dupa care se veri-
fid1 continutul apei in dor reziduzll liber ~i este trimisa in reteaua de

Cuntitatea de clor necesara este dependenta de calitatea apei, respec-

tiv de mersul proceselor de purificare. Dozele folosite, in general, sint de
mg (rar pina la ::i mg) clor/1 apa, astfcl incit dupa perioada de con-
tact sa mai rf1mina in apa o cantita1te de 0,1--0,25 mg/1 dor rezidual li-
care asigura apei o protectie 9i pe parcursul retelei 1de distributie pina
la de consum. Folosirea dozelor norma:le de clor influenteaza in
mica masura mirosul 9i gustul apei, cu care ,consumatorii se obi 9nuiesc
destul de repede.
Preclorinarea constf, .in tratarea apei brute cu clor, inainte de intrarea
ei decantor 9i, uneori, inainte de filtrare ; acest procecleu imbunatate 9te
ranclamentul instalatiilor de purificare, reduce necesarul de substante
evita colmatarea prea rapida a filtrelor, dar necesita cantitati
mai rnari de dor activ 9i complica instalatiile.
C'Lorinnrea dublci se realizeaza prin introducerea a doua doze de dor
1n 9i anume: 1-1,5 mg/l inainte de decantare 9i 0,3-0,5 mg/1, dupa
filtn:rea apei.
Hiperclorinarea (supraclorinarea) se folose;;,te atunci cind insu9irile
se scllimb,'i brusc (precipifatii abundente), sau cind necesitatile in

99
apa fiind foarte mari ,,se grabe~te" filtrarea !;,i trebuie scurtat 9i timpul de
contact. Dozele de clor folosite in aceste cazuri sint de 3-5 !;,i diiar
10 mg clorj<l apa. Tratarea se !ace la intrarea apei in decantoare, iar dupa
fil!trare, clorrul rezidual depa!;,ind limitele admise, este necesara o dedori-
nare, care se poate efectua cu substante chimice neutralizante (amoni:ac, t(
bioxid de sulf, hiposulfit de sodiu) sau ,cu materiale absorbante (carbuno a
activ).
Dezinfecfia apei cu ozon (ozonizareCL). Este una dintre cele mai bune
metode de dezinfoc{ie, deoarece ozonul are o remarcabiliI actiune bac-
teridda !;,i sporocida, fara ca sa modifice caracterele organoleptice ale apeL
Ozonizarea este insa folosHa in mica masura in practica, datorita costului
ridicat al instal!a{iilor, lipsei unei protec{ii sanitare in reteaua de distri- d
butie (nu exista ozon rezidual) !;,i faptului ca nu se poate aplica decit la ..
(,(

ape foarte limpezi. cl.

Dezinfecfia apei prin acfiunea oligodinamica a argintului. Se poate
realiza fie prin ipunerea in contact a apei cu nisip sau alt material pe p
care s-a depus un strat subtire de argint (efect oligodinamic), fie
electroliza argintului direct in apa (metoda electrokatadinica). In ar- p
gintul da na~te:re la ioni cu incarcatura electrica pozitiva, ce sint aclsorbiti
de suspensiile !;,i microorganisrnele care au o incarcatura electricc"1 nega-
tiva ; prin aceasta blocare mecanica a membranei, viabilitatea microor- Sl
ganismelor inceteaza. Actiunea bactericida depinde de concentratia ionilor
de argint 9i de timpul de contact, putindu-se utiliza doze care de
la 30 la 3 000 mg/1. Metoda nu poate fi folositc"t daca apa nu este (r
limpede sau claca continutul in cloruri depa 9e!;,te 20 mg/1 (se formeaz{t
clorura de argint, care nu are efect bactericid).

3.10.2.2. De:z:infectia apei prin mijloace fizice

s1
Dezinfec{ia prin ,radiatii ultraviolete (fig. 25). Dezinfectia prin
produse artificial prin lampi de diferite tipuri s-a doveclit eficace, clew1-
rece efectul bactericid este foarte puternic, iar apa nu- 9i schimba calit[i-
tile. Metoda prezinta insa unele dezavantaje : costul instala{iilor este ri-
dicat, iar apa trebuie sa fie perfect purificata 9i sa circule intr-un ,:trnt
foarte subtire, ceea ce duce la un randament redus.
Ji:
Dezinfecfia prin ultrasunete.
Acestea au o actiune bactericicla re-
marcabila, explicata prin produce-
rea fenomenului de ,,cavit.are" . ce
are ca rezultat cliferente mari de
tensiune intra- ~i extracelulare. ur-
mate de ruperea membranei 9i dis-
trugerea mecanica a bacteriilor. Ul-
trasunetele sin t pro cl use de genera-
toare care clau o,acilatii mecanice cu si
o frecvent{1 de peste 100 000/secund,\. st
Fig. 25. Aparat pentru dezinfec1,ia apci Incercarile facute pentru clezinfectia h:
cu radiatH ultraviolete. apei sint inca in faza experimentala. m

10(•
 Fierberea. De9i constituie o metoca cunoscuta de mult timp, este, in
putin folosita in praatica, deoarece apa capata un gust fo.d. To-
tu9i, in unitatile zootehnke, fierberea este necesara pentru apa cu care
este adapat tineretul (vitei, purcei, minji) in primele saptamini dupa na 9-
teTe. Dupa fierbere, apa se race9te pina la o temperatura aprop~at[t de cea
a organismu1rui (25-30°C).

3.10.3. CORECTA.REA CARACTERELOR APEi

Exista atit surse de apa subterane, cit 9i unele surse de suprafata care,
dupa purificare, pastreaza inca caractere organoleptice 9i fizico-chimice
care nu se incadreaza in cerintele standardului 9i, ca atare, inainte de a fi
date in consum, trebuie supuse uno:r procese de corectare.
Corectarea temperaturii apei. Este necesar s[1 fie aplicat{1 pentru apele
provenind de la adincimi mari 9i a celor de suprafata, care au o tempe-
ratura ridicata. Heducerea temperaturii se reaiizeaza prin trecerea
prin conclude :;;i prin depozitarea ei in rezervoare subterane.
Corectarea gustului 1?i mirosului apei. Se poate obtine prin trecerea
acesteia printr-un filtru-turn in care se gase9te carbune activ, cc ab-
soarbe substantele care dau apei gustul sau mirosul neplacut.
Reducerea duritafii apei. Se poate obtine prin : tratarea cu var $i soda
(hidroxidul de calciu precipita carbonatii de calciu 9i de magneziu, iar
carbcmatul de sodiu predpita sulfatii 9i clorurile de calciu 9i de magne-
:c:iu) ; filtrarea apei prin filtre cu zeoliti (ace 9tia actioneaza prin schimba-
rea ionilor de sodiu cu cei de caldu 9i de magneziu din apa).
Deferizarea 1?i demanganizarea apei. Se pot obtine prin aerare. Apa
este pulverizata in picaturi .foarte fine, in turnuri sau bazine special con-
strnite in acest scop. Prin aerare se indeparteaza r9i excesul de gaze cUzol-
'/ate (bioxid de carbon, oxigen, hidrogen sulfurat).
Desalinizarea apei. Se poate efectua prin : procedee terniice (evapora-
rca 9i condensarea apei), care sint insa foartc costisitoare ; proceclee bazate
pc ra;:ini schirnbiltoare cle ioni {cationiti 9i anioniti) ; procedee electrolitice,
care indeparteaza sodiul, magneziul, clorurile ::,;i suliatii, prin eledrodia-
liza.

3.11 TEHNICA ADAPARII ANlMALELOR

3.11.1. CONSUMUL ZILNIC DE APA

~! FACTOR!! CARE iL INFLUENTEAZA

1n general, animalele nu beau apa in cantitati mai mari dee.it cer nece-
sitatile organismului. Acestea sint legate de : specie, virsta, categoria 9i
starea fiziologica a anima1elocr, natura nutre°()urHor care compun na-
t ura 9i marimea productiei, intensitatea cfortuUui, actiunea foctorilor at-
mosfo1rici, tehnica adaparii 9i factorii individuali.

101
 Natura ~i manmea producfiei animale. Influenteaza in mare masura
necesarul 9i consumul zi'lnic de apa. Astfel, dt1pa datele lui F er- 2
r and o, pentru fiecMe litru de lapte prod us vadle trebuie sa consume r.
4-6 l apa ; pentru a realiza un kg spor in greutate, porcii au nevoie de
10 1 apa, iar O gaina consuma circa 300 ml apa peD!trU fiecare OU produs,
Gestatia, efortul intens 9i starile febrile maresc, de asemenea, consumul.
zilnic de apa.
Natura nutrefurilor ~i structura rafiei. Au o influenta deosebW\ asu- t
pra consumului de iapa. Dupa date1e .Lui Kl i mm er, pentru fiecare kg
substanta uscata din hrana ingerata vacile in lactatie consuma 4-6 1 apa,
bovinele la ingra 9at 3-5 l, porcinele 6-8 1, ovinele, caprinele 9i ,cabali-
nele cite 2-3 1. Ratiile cu nivel prroteic ridicat, precum 9i cele mai bogate
in saruri minenale necesita, la toate s,pedile 9i categoriile de animale, con- 1i

sumuri mai mari de apa ; :finul de leguminoase cere mai multa apa decit
eel de graminee. v
Anotimpul. Mai ales evolutia temperaturii aerului duce la consumuri d
diferite de apa. Astfel, vara, datorita pierderilor mai intense de apa din n
O!J:'ganism, consumul de apa cre 9te, in general, cu 30--500/0 , fata de can- n
titatile consumate obi 9nuit. Cercetarile efectuate de B 1 ax t er au ara-
tat ca, la temperatura aerului de 11,6°C, oile au consumat 1-1,5 l apa n
pe zi, in timp ce la 30°C au baut intre 6 9i 7,5 l apa, iar la temperaturi de 0

-12°C 9i-au redus cu 500/o consumul de apa fata de eel determinat

la 15°C.
,1
d
Consumu1 de apa este influentat 9i de calitatile apei (tempcratura, c
gust, miros, turbidi1:ate), de frecventa ~i sistemul utilizat pentru adapare.
],
Frecvenfa adaparii. Este dependentl1 de specia ;;i catego:ria animalelor,
natura nutreturilor, de anotimp ~i posibilitatile tehnioe existente in uni- r
tate. Pentru toate speciile 9i categoriile de animale, sistemul eel mai bun
se considera a fi adaparea la discretie, care ar ca fiecare animal r
sa bea apa atunci dnd ii este sete. Daca insa nu exista astfel de posibili- l:
vacile in Iactatie se adapa de 2-4 ori pe zi, boii de tracti:une de 2--3 s
orL caii de tractiune de 2-4 ori, oile de 1--2 ori, iar porcii 9i pasarHe
treLmie sa primeasca apa la discretie. 1n timpul verii este necesar sa se f.
ml!reasca nu numai cantitatea de apa, ci 9i frecven1,a adaparii. l
lVIomentul adaparii. Este recomandabiHi administrarea apei cu 30 c'e l::
t
minute inainte de conrsurnul tainului cle hrana, deoarece in acest fel sc
p
stimuleaza secretia gastrica, iar la viteii alaptati artificial se previne apa-
indigestiilor laptoase. Totu~i, o serie de observatii arata ca animalele t(
beau cu placere apa 9i dupa ingerarea h:ranei, rnai cu seama daca nutre- li
sint mai usoate (grosiere, fihroase). Unele spedi 9i categorii de ani- n
Sl
male au cerinte mai deosebite in privinta momentului adaparii.
~j
caii trebuie adapati cu circa 1/2 ora inainte de administrarea concentra- tr
telor, pentru a permite digerarea acestora (astfel, concentratele tree in ti
tc
102
2--·3 minute in intestin, nedigerate). Caii de tractiune se adapa cu 30 de
minute inainte de terminarea lucrului sau dupa eel putfn o ora de re-
paus. Daca se administreaza in hrana nu1Jreturi u~or fermentesdbile, ada-
parea se~face fie cu 30 de minute inainte, fie la 2 ore dupa ,eonsumarea
acestora. Femelele, dupa fatare, nu se adapa decit la 2--3 ore, cu cm1ii-
tati mici de apa, la otemperatura potrivita (15-18°C).

3.11.2. TEHNICA ~I SISTEMElE DE ADAPARE

Aclaparea animalelor se poate face individual sau colectiv, nwnual sau

mecanizat.(automatizat).
Adaparea individuala manuala la galeata. Corespunde din punct de
vedere igienic, daca pentrru fie,care animal exista dte O galeata curata :;;i
dezinfectata. Metoda prezinta insa multe dezavantaje : animalele nu
mesc totdeauna cantitati}e necesare de apa 9i atunci cind simt efectiv
nevoia de a bea {mai ales pe timpuL noptii), cere eforturi mari 9i
indelungat mundtorilor pentru scoaterea s,i transportul npei ; nu exista un
numar suficient de gal:eti etc. Totus,i, adaparea in gale1i individuale este
obligatorie pentru animalele din adaposturHe de izolare sau de cairantin[t
:;;i pentru animalde mari transportate pe ca1ea ferata.
colectiva. Se realizeaz21 in mai multe variante, printre care :
adaparea colectiva direct la sursa cle apa cle suprafata (fig. 26) ; adaparea
clin _1gheaburi comunc a 9ezate linga sursele de apa (fintini, izvoare), in vc-
cinf1tatea
. adaposturilor (de obicei :in curti 9i padocuri) (fig. 27), sau chiar
,

in intc,riorul adi'lposturilor. Jgheaburille de adapare pot fi construite din

lcrnn, piatra, cariimida, beton, metaJl etc. 9i trebuie sa aibf1 dimensiuni co-
respunzatoarc, astfel indt sa asigure un front suficient de adapare
;ntregul grup de animale. Adaparea din jgheaburi comune prezinta numc-
roase dezavantaje de ordin igienic :;;i economic : favorizeaza difuzarea unur
boli infecto-contagioase in efe~tiv ; necesita munca mult[1 ~i grea pentrn
scoaterea apei, pentru dezlegarea 9i legarea animale1or etc. ; iarna, apa din
jgheaburi este prea rece, iar vara prea ca1da ; in jurul jgheaburilor sc'
formeaza noroi mult, iar iarna ghetu 9uri care due la accidente (entorS{',
luxatii, fracturi, avorturi). Cu toate aceste neajunsuri, adaparea din jghca-
buri cornunc cste inca practicata in fermeile izdlatc fat[1 de centrul uni-
tatii zootehnice, in ce1e cu efective reduse de anima1e 9i, in special, la

Adaparea din adiipatori au-

tomate. Este in curs de genera-
lizare in toate fermele zooteh-
nice din tara noastra, fiind net
superioara sub aspect economic
:;;i igienic fata de celela:lte sis-
temc. Dupa modul de construc-
tie ~i utiilizare, adapatorile au- Fig. 26. locului pentru adiiparea
tomate pot fi inclividuale ~i din riu.

103
 Fig. 27. Adaparea bovinelor la jgheahuri comunc.

colective; cele individuale sint folositc pentru adaparea bovinelor, caba-

linelor, porcinelor 9i, uneori, a ovine:or, iar cele colective pentru bovine,
porcine ~i pa.sari.
Exista numeroase tipuri de adapator.i automate individuale sau co1ec-
tive, dintre care sint mai frecvent folosite pentru taurine ceile cu cupa,
cu supapil l}i clapeta, cu cupa cu nivel constant, cu cupd cu re.zervor comun
5

5 4 J
'
Apd II
--'-l..L.
,--/--~--il! /2
I

/ / r r I r
~~;
~ ·.·
--.:__- _ _:-_--_ --_-- -...
·~-·
_ j ' · ..,
··.2.J;'°"~.
--·- L.:
-- - -- - . •. -·--- --=--- =. - - __.,__ -- -

c
Fig. 28. Acla1P{rtori cu cupa pentru bovine :
A - adapatoare cu cupa, prevazuta cu supapa ~i clapeta de actionare :
1 - cupa ; 2 - clapetr, ; 3 - Uja ; 4 - supapa ; 5 - racord ; 6 - orif.iciu
de patrundcrc a apci fn cupa ;
B - adapatoare cu cupa cu nivel constant: 1 - cupa; 2 - plutitor; ,1 su-
papa ; 4 - racord ; 5 - capacul compartimentului cu supapii i,i plutitor ;
C - adapatori de tip cupa, cu rezervor comun, de nivel constant :
1 - adflpiitoare ; 2 - rezervor ; 3 - plutitor ; 4 - supapa ; 5 - conduct:1
de apa.

104
 s

! A
Fig. 29. Adapatcri tip suzeta pentru porcine :
A - adapatoare-suzeta cu scaft, : 1 - corpul adapatorii ; 2 - scafa ; 3 - tija
pe care o apasa animalul ; 4 - racord ; 5 - conducta.
B - adapatoare tip suzeta cu tija tubu'.ara ; 1 - corpul adapatorii ; 2 - tija tu-
bulara pe care actioneaza anin1alul cu gura.

(fig. 28), a<lapatori cu suzeta pentru porcine (fig. 29), adapatori liniare,
circulare ~i cu picatura pentru pa.sari (fig. 30). Avantajele igienice i;;i eco-
nomice obtinute prin folosirea a<lapiitorilor automate sint evidente : ani-
maleile au la discretie apa care indeplinei;;te conditiile de potabiHtate, fara
ca muncitorii sa mai depuna. efort i;;i sa consume din timpu:J. efectiv de
lucru ; animalele valorifka mai bine hrana 9i dau productii mai ridicate
(lapte, carne, lina, oua) ; starea de sanatate este mai u 9or mentinuta. pen-
e, tru 1ntregul efectiv de animale ; vara, adaptarpa organismu1ui la tem-
peraturi mai ridicate este u 9urata.
Adaparea animalelor la pa~une 9i in taberele de vara. Se face prin
a,
in mijloace 9i dupa tehnica descris{i anterior. Astfel, ada.parea se poate face
direct la sursele de apa de suprafata amenajate, din jgheaburi situate
linga sursele de apa (fintini, izvoare) 9i din adapiitori (fixe sau mobile).
Accesul la puncte le de adapare trebuie sa fie u 9or, iar distantele dintre
1

acestea 9i pa 9uni sa fie cit mai mici, deoarece deplasarile prea lungi au
efecte negative asupra
sporului in greutate i;;i pro-
ductiilor de lapte t;,i lina.
Indiferent de sistemele
folosite pentru adiipare,
toate instalatiile, 9i in
specia1 adapatorile pro-
priu-zise, trebuie intreti-
nute in conditii perfecte 2
J
de igiena. Astfel, este ne-
cesar ca adapatorile sa. fie
zilnic curatate de diferi-
tele resturi de nutreturi, A
iar O data pe saptiimina sa
fie dezinfectate. Pentru a Fig. 30. Ada1patori prin picurare pentru pil.sari:
A - adapatoare cu o singura supapa : 1 - supapa ;
se evita pierderile de apa, 2 - corp ; 3 - conducta de apii. ;
B - adapatoare cu doua supape : 1 - supapa inferioara ;
care maresc umiditatea 2 - su;:,apa superioaril. ; 3 - corp ; 4 - conducta de apa.

105
din adaposturi, iar in exterior produc noroi sau ghetu9, trcbuie ca insta-
latiile de aprovizionare cu apa ~i de adaparc a animalelor sa fie verificatc
in pcrmanc•nta 9i reparatE' ori de cite ori este nocesar.

3.12. CONSECINTELE ADAPATULUI NEIGIENIC

Deficientele, in privinta calitati,1or igienice ale apei 9i a modalitatilor

de aclapare a animalcilor, se refer{, !la aspecte cantitative ,9i calitative.

3.12.1. DEF!CiENJE DE ORDIN CANTITATlV

Deficientele de ordin cantitativ cuprind lipsa tot'aila a apei 9i consumul

insufident sau exagerat de apa.
Li11sa totala a apei. Are cele mai grave efecte asupra productiei ~i s[i-
animaleilor. De9i se intilnesc foarte rar, exista totu~i situatii cind,
din cauza unor defectiuni ale sistemului de aprovizionarc sau pe retcaua
de distributie, anima1e1e sint private de api:'l pe o perioada mai scurta
ore) sau mai indelungata de timp. Absenta apei pentru citeva ore
drept consednte imediate perturbarea proces~lor de digestie ~i me-
tabolism, cu scaderl ale productiei in ziua respectiva, dteodata 9i cu tu1-
burari digestive (colici, indigestii etc.). Dadi 'insa animale1e nu pot boa
o perioada mai indelungata de timp, consecintele sint mult mai
grave : mie9orarea substantia1a a consumului de hrana 9i reducerea
masiva sau chiar incetarea productiei ; tulbuniri in proce:s£ile de repro-
atit la femele, cit 9i la masculi ; scaderea in greutatea vie etc.
Consumul insuficient de apa. Consumul .sub zilnice ale or-
fi determinat de cauze diferite : cantitate insuficienta
de apa la sursa ; front insuficlent de adiipare
prna rara in 2-1 ore (de exemplu,
a adapatorilor
fizico-diirnice modificate apa
pre a tulbure consvmul i.nsuficient de
se traduce de hrana; scacleri in. greu-
tate ; nerealizarea lina : tu1burari
tive etc.
Consumul exce:si.v de Se
animale febrile ; anima:le care au diarec
care necesitf, mai
~i fibroase foarte cu continut mai mare
mai ales, atuncl cind animalele au fost de apa ccva
Efectcle consumului excesiv apa se pot manifesta
prin : agitatie ; salivatie ; balonari 9i co1ici abdominale ; dispnee ; con-
traeh1ri musculare etc. Pentru a preveni aparitia tulburarilor in astfel de
situatu, este necesar sa se restrictioneze accesul animaldor la adapatori.

106
 3.12:2. DEFICIENJE DE ORDIN CAUTA:TIV

Deficientele de ordin cailitativ se refera mai ales la consecintele con-

sumului de apa cu caractere organoleptice, fizico-chimice 1;,i bio1ogice
modificate. Consecintele pot fi foarte variate, atrt ca forma de manifes-
tare, cit 1;,i ca gravitate.
Consumul ·de apa cu caractere organoileptice modificate. Cel mai frec-
vent se mo<;!ifica gustul 9i mirosul apei. Apa cu gust sarat, amar, astrin-
gent; salciu etc. sau cu miros de amoniac, hidrogen sulfurat, de balta, de
purin etc. este refuzata de cabaline ; este bauta insuficient 9i difidl. de
bovine, iar pasarille, oi.rrc 9i ciinii O beau fara rezerve.
Consumul de apa cu caractere fizice modificafo, Apa tulbure con-
tine suspensii de originc minera1li 1;,i mu1te materii organice .;;i microorga-
nismP cu potential patogen; prin consum, poate determina tu1burari di-
atonia prestomacurUor, sabloze. Cabsiline:e refuza sa bea apa
tulbure ; bovinele 9i porcinele o consuma in cantitati reduse, iar restuI
speciilor o beau fara restrictii. Apa prea rece afecteaza productia 9i sana-
tatea animale1or. In gener2n,, consumu1 de apa este mai redus, scade rezis-
tenta natura[a a organismuilui, favorizind, mai a[es 1la tineret, aparitia en-
teritcllor, faringitelor, laringite'.lor 9i chiar a bronhopneumoniilor ; produce
colici, pareza prestomacurilor 9i avort la femelele in u1tima perioada a
gestatiei ; duce fa scaderea productiilor, prin consum inutil de energie.
Apa prea calda, in primul rind nu satisface senzatia de sete 9i ob1iga ani-
ma:·ele sa o bea in cantitati excesive ; ca urmare, apar tu1burari digestive
datorita diluarii sucuri1'or gasitric-e 9i, consecutiv, scaderi a1le productiilor ;
in timpu1 verii apa prea calda ingreuiaz21 procesele de termoreglare,,
deoarece anlma1ele o consuma greu 1;,i in cantitati mici.
Consumul de cu caractere chimice modificate. Efectele asupra
animale:or sint foartc atit ca forma de manifestare, cit 9i ca
,1 gravitate.
Intoxicatiile acute, subacute sau cronice pot aparea la anima[ele care
consuma apa in care se .gasesc : p1umb, arsen, cupru, zinc, :11luor, crom,
seleniu, ni1riti, cianuri, uneile ingra 9aminte chimice 9i diferite pesticide.
Mersul :'ii urmarile acestor intoxicatii depind de substanta sau e'lementul
chimic, de concentratia existenta in apa 9i de specia 9i categoria de ani-
male care consuma apa. Tuilburarile metabolice au ca ef-ect dereg1arca
c de absorb{ie 1;,i asimi\latie, scacforea rezistentei genera1le la im-
ti bolnaviri 9i a ca:pacitatii imunoilogice, un ritm redus de cre 9tcre, produc1;ii
scazute, anemie, debi'litare.
a Dintre elemente[e 9i combinatiiae chimice ale caror efecte sint mai bine
a studiate 9i cunoscute, mai import:ante sint : nitratii 9i nitritii, care produc
methemogl:obinemie, anemie, debi1itare 1;,i care, la nivelul ficatului, opresc
e convertirea carotenilor in vitamina A ; sulfatii determina dispcpsii 1;,i
i. gastroenterite cu diaree rebeila ; ,,duritatea" prea mare poate determina
cataru1 cronk a1 mucoasei digestive ; clorul rezidua'l, in concentratii ridi-

107
cate, paraHzeaza sistemu1. enzimatic responsabn in metaboUizarea gfocide-
lor la nive'lul ficatului ; hidrogenul sulfurat determtna suilfmethemoglo-
binemie, anemie, Silabire ; fierul, in concentratii mai mari de 2 mg/1, pro-
duce depozite hemosiderinice, scade rezistenta 'la infoctii f;,i reduce spontl
in greutate ,la tineretu1 taurin in cre9tere etc.
Dismineralozele sint produse 9i prin carenta sau proportiik ,,nefizio-
logice" ale microelementel-0r din apa. Mai bine studiate sint ce'te dato-
rate lipsei fluorului (carii den tare) sau excesului acestuia (:flluoroza), lipsei
iodului din apa (gu9a la minji, purcei neviabili fa scroafe) etc.
Consumul de apa cu caractere biologice modificate. Prin consumul
apei in care se gasesc bacterii, virusuri, oua 9i larve de paraziti, pot apa-
rea la animale o serie de bo1i de natura hidrid1. Cele mai frecvente bdli
infectioase produse pe aceasta cale sint : colibadloza, febra aftoasa, pesta
porcina, leptospirozele, salmoneloza, Usterioza, tularemia etc., Iar ca boli
parazitare : fascio"k)Za, ascaridoza, dicrocE!lioza, strongilatozel-e, filarioza.
teniaza etc,
 Partea a doua

IGIENA SPECIAL~

Capitolul 4
i
l IGIENA ADAPOSTURllOR PENTRU ANIMALE

4.1. ROLUL ADAPOSTURILOR TN CRESTEREA

$1 EXPLOATAREA ANIMALELOR

Dupa dom0sticirea animaldkir de d'ttre om, o lunga perioada istorica

ac0stea au fost crescute in conditii naturale sau in con.diW de adapostirc
rclativa ; crau animale adaptate conditiilor rtaturale, cu o rez:stenta spo-
rita fata de factorii. de rnediu, insa sl,ab productive, nivelul produci;iilor
puternic influentat de factorii dimatici, de zona geografica ~i ano-

Sek,ctia artiflciarn a dus treptat la rase cu productii tot mai mari, dar
in acdru}i ,timp cu o rezistenta rnai redusa faµ de factorii de mediu. Ani-
malcle dornestice pastreaz[1 inca o mare oapacitate de adaptare la varia-
insu~irilor mediului natural, insa eforturile de adaptare determina
reducerea productiilor i;;i afoctarea rezistentei, deci a starii de sanatate a
efoctivelor, incompatibile cu necesitatea unui inalt nivel productiv al
prnductiei :wotehnice.
O zootehnie rationala, dicienta, nu poate fi conceputa fara protejarea
animalelor de influenta nefavorabila a factorilor mE.,diului exterior, eel
putin pentru zonele geografice in care ace9ti factori inregistreaza variatii
puternice. Acest obieotiv se poate realiza prin cr~terea 9i exploatarea
animalelor in adaposturi. Durata adapostirii depinde de specie, de catego-
ria de virsta 9i de productie a animale:or, impunindu-se mai ales in pe-
rioadele corespunzatoare celor mai intense in:fluente ale dimei (iarna, in
perioadele de trecere) pentru ,animailele cu o mai mare rezisten~a natu-
rala, dar tinde sa se prelungeasca, astfel ca in zootehnia intensiva ani-
malele sa fie crescute 9i exploatate numai in adaposturi.
Adaposturile, neoesare in conditiile tarii noastr€, datorlta climei in
care este situata, realizeaza protejarea animalelor de influentele intense
;C_;i foarte variabile ale mediului exterior 9i creeaza un mediu cu insu 9iri

mai uniforme, dirijat tot mai mult la cerintele animalelor adapostite,

ceea ce perrnite o exprimare mai deplina a poten~ialului lor biologic 9i
productiv ~i mentinerea integritatii starii de sanatate. De9i avantajele fo-
losirii adaposturilor sint multiple, apar 9i unele dezavantaje a diror pcm-
dere cre9te cu cit adaposturile .ofera o mai mare izolare fata de mediul
,,exterior i:ii durata de adapostire a animalelor este mai lunga.

. _109
 Avantajele folosirii adaposturilor. Rezida din conditiile pe care 1e
ofera animalelor, astfel : prin e lementele de inchidere, protejcaza anima-
1

1ele fata de intemperii ~temper,aturi scazute, precipita\ii, vinturi), redu-

dnJd sau suprimind eforturilf:' de adaptare fata de ace 9ti factori ai mc-
diului. P,rincipalul rol al ada,posturilor este eel de ,,tampon termic" fat:i ·
de variatiile continue ale rtemperaturii mediului, redudnd in sf:'zonul recc
pierderile de caldura din adapost, iar in sezonul cald fluxul de caldur:,
spre adiiipost, ceea ce permite realizarea unei temperaturi interioare cit
mai uniforme, cu consednte favorabile asupra productiei 9i sanatatii, prin
solicitarile de adaptare mai reduse ; in sezonul de vara, animalele sfnt
protejate de actiunea negativa a radiatiilor solare directe, de mare in ten-
sitate (insolatie) ; se poate dirija iluminarea mediului in ,care stau anima-
lele, atit al celui natural, cit mai ales artificial, sub raportul intensitatii
9i duratei, dupa cerintele animalelor ; prin dotarea cu echipamente 9i in-
stalatii adecvate se pot dirija cli1,pii nevoi ,,calitiitile" mediului adiipos-
turilor ; aninwlele adapostite sint mai docile, pot fi mai bine suprave-
gheate, accidentele sint mai rare, iar actiunile sanitare veterinare se pot
executa cu mai multa u 9urinta ; in aclaposturi se poate organiza ra]ionnl
procesul de, productie : alimentatia, aclapatul, 'ingrijirea animalelor, recol-
tarea productiilor, iar prin mecanizarea lucrarilor de ingrijire 9i expl0a-
tare cre 9te mult productivi<taka muncii in uniJatile zootehnice; permite
stabilirea unui, program de muncii rational, fofo:,'irea rnal eficientii ci fortei
de muncii,conditii mai bune de activitate penfru personal. .
Dezavantajele adapostirii sint : lipsirea animalelor de influenta radio-
tiei solare (in special ultraviolete), de influenta variatiilor termice de
rrdca amplitudine ;;;i a vinturiLor moderate, care au ro'l stimulator al,meta-,
bolismului 9i fortifica animalele; mi;;;carea animalclor este mult l.imitatci,
cu., urmari negative asupra celor de reproductie 9i cu viata economica
lur1ga ; in spa~iul limitat al adaposturilor, compozitia aeru:lui diferii de
celui atmosferic, prin acumularea de gaze nocive, pulberi 9i microorga-
nisme ; contractarea ;;;i difuzarea in ef ectiv a bolilor infecto-contagioase
se face cu mai multa u 9urinta, prin concentrarea unui numar mare de
animale intr:-un spatiu redus ; se consuma energie yi combnstibili, dar
care, in gerntral sint compensate economic prin sporul de productie etc.
· Cu loate dezavahtajele, adaposturile ramin indispensabile in cre 9terea
animal0lor. In tara noastra, in uHimele decenii, se desfa,;;oara o.
actfone de transformqre, reamenajare ~i modernizare a acH'.liposturilor
vechi, parale'1 cu construirea de adaposturi moderncc., de mare capacitate,
la nivelul celor mai recente cercetari ~tiintifice in acest domeniu. Practka
zootehnica din ta.rile avansate, ca 9i din tara noastra, a demorrstrat ca este
1iosibila realizarea unor adaposturi confontabile, adaptate tehnologiilor mo-
derne de ere:;;tere cu o ridkata eficienta economica; dar atunci cind sc
urmaresc numai soluWle pentru eficienta economica maxima a produc~iei
zootehnice, fara a le corela cu ,toate cerintele animalelor, se ajunge la re-
zultate contrariL Nu trebuie omis faptul ca animalele de ferma sint orga-
nisme din raise inalt specializate 9i, in consecinta foarte sensibile la factorii
de mediu; neglijarea cerintelor lor biologke, in s,copul unui avantaj eco-
nomic imediat, poate duce la compromiterea numerica ~i calitativa a efec-
tivelor.

110
 4.2. CER!NTE IGIENICE LA AMPLASAREA FERMELOR
$1 COMPLEXELOR ZOOTEHNICE

l'entru cre$terea $i exploatarea animalelor, in afara de adiiposturi sint

nocesare construct-ii anexe 9i cu scop gospodaresc, care la un loc consti-
tuie ferma sau complexul zootehnic. Daca fermele pot cr~te o singura
spc,.ei{: sau sint mixte (pentru doua sau mai multe specii), complexek
zootchnice sint destinate numai unei specii sau unei categorii din cadrul
unt:i specii.
Alegerea locului. Amplasarea fermelor sau complexelor zootehnice se
face dupa studii pedoc:imatice, hidrologice, social-economice, sanitarc 9i
c,anitare-veterinare. Ele urmaresc incadrarea unitatilor zootehnice in ca-
drul natural, socio-economic 9i edilitar, vizind asigurarca unei rentabili-
economice maxime printr-un ra~ional flux productiv, alaturi de con::..
d i pentru prevenirea poluarii mediului arnbiant 9i difuzarea bolilor
1fee to-con tagi oase.

economice sint determinantc. Se impunc folosir0a tcnmurilor

sau slab productive. Se are in veclere existenta cailor de
comunicatk>, a surselor de ap[1 9i energie, toate vizind eficienta cconomica
Aceasta rezulta 9i din specificul fcrmei. Astfel, fet'mele prcdu-
cfitoare de laptc, oua, carne se vor amplasa in zone prebr~ene~ti, pentru
de consumatori ~i realizarea de transporturi ieftinc ~i raD:<k
acestor produse u 9or perisabilc. In zoncle rurale se vor amplasa fcr-
c1e cre9tere 9i selectie.
edilitare vizeaza amplasarea fermelor tin1nd seama de planul
sistematizare a localitatilor 9i de perspectivek· lor de dezvoltare, folo-
sirea sau construirea unor dotari edilitare comune unitatilor zootdmke 9i
(alimentarea cu apa, cu energie electrka etc.). Sc are in ve-
dc·re exi:stenta ~i permanentizarea fori;ei de mund,.
sanitare $i sanitare veterinare sint determinate de necesita-
sanatai;ii populatiei 9i efectivelor de animale. Locul de
a fermelor trebuie sa ofere conditii pentru prevenirea contrac-
U±rii bolilor 9i difuzarea lor in afara preveni-
rea unor zoonoze pentru apararea sanatatii publice 9i prcvenirea san
Iimitarea polu[irii mediului care creeaza pericol sau disconfort pentru

*
seama de cerintele mentionate. locul ales amplasarea
fcrmelor 9i t;ebuif: sii irndeplineasca urrnatoarele ~
terenul ales sa fie suficient de mare pcntru amplasarea corecta a adapos-
turilor 9i constructiilor anexe, in concordanta cu marimea efectivelor pla-
nificate perspcctivele de dezvoltare a unitatii ; terenul sii inclinat
cu S, SE sau SV, pcntru o buna 'insorire 9i scurgere
fara ncccsitatea unor lucrari spcdale pentru E'Vacuarea lor
dren uri) ; terenul sa fie mai jos decit nivelul localitatilor apro-
piate, pentru a evHa scurgcrilc de apa sau dejectii spre acestca ; terenul
sa nu fi.e inundabil. Pun.ctul eel mai jos al lui sa fie la ,eel putin 0,5 m
nivelul maxim posibH al apelor. Pcntru amplasarea complexelor, ni-
velul maxim al apei se considera eel atins o data la 100 de ani (rise 10/o), iar
pentru ferme, o data la 50 de ani (rise 20/o) ; terenul sci fie stabil, so'lul sa

111
Fig. 31. Amplasarea ferimelor zootehnice fata de direc{ia vinturilor dominante.

aiba rpermeabilitete mare, capilaritate ~i capacitate de retine,re a apei cit

mai reduse. Apa freatica sa se gaseasca la minimum 1,5 m adindme.
Pentru indeplinirea acestor cerinte, devine necesar studiul insu'iirilor
fizice ;,i studiul hidrologic al solului ; terenul sci fie salubru, ,,liber" de
orice infectie sau infestatie parazitara provenite dintr-o folosinta ante-
rioara. Se impune, in acest sens, studiul igienic al solului; terenul sa nu
fie situat in vai strimte, neinsorite, umede, cu cea~a rpersistenrta sau pe
terenurile din apropierea balWor sau mla;;tinilor, favorabile dezvoltarii
insectelor hematofage ; intregul perimetru trebuie sa fie protejat de vin-
turile puternice, reci §i de inzapeziri, in care scop se aleg pantele dealu-
rilor opuse vinturHor dominante din zona (fig ..'31); sa existe pci§uni !}i
terenuri pentru culturi furajere in apropiere, [,a care accesul sa se poata
face direct, fara contact cu animalele straine ; sa existe surse de apa in
cantitate suficienta ;;i la calitatile cerute de standardul apei potabile ; sc1
existe sursii de energie electrica, dar retelele de inalta tensiune sa nu
traverseze perimetrul unitatii ; sii fie in apropierea cailor de comunicatie,
dar nu mai aproape de 22 m de 9osele nationale, 20 m de 9oselele jude-
tene 9i 18 m de drumurile comunale. Prin perimetrul unitatii nu trebuie
sa treaca 9osele, drumuri sau cai ferate, conducte de gaze sau canalizare
publica ; fermele nu se vor amplasa in apropierea combinatelor chimice
fi metalurgice, care degaja substante nocive pentru animale. Perntru cvi-
tarea acestor riscuri, prin analiza chimica a aerului se pot realiza distan-
tele cele mai sigure; analiza insUfirilor fizice ale aerului (studiul facto-
rilor meteorologici) din zona, cuprinzind : valorile temperaturii, umidi-
ta{ii, pre-cipitai;iilor, frecventa, taria 9i directia dominanta a vinturilor
o perioada cit mai lunga, sint elemente care intra in proie:ct 9i se
in modul de orientare al adaposturilor, fo dimensiunile 9i calitatile ele-
mentelor adaposturilor ;;i a instalatiilor de climati21are ; se vor respecta
zonele de protectie sanitara-veterinara, pentru izolarea fermelor fata de
localitati, in scopul prevenirii contraretarii ;,i difuzarii bo;iilor infecto-con-
tagioase 9i prevenirea poluarii mediului ambiant al loca1itati1or invecinate,
dupa cum urmeaza :
Distanta : distantele minime dintre unitatile zootehnice si centrele
populate ,~int ce1e c~prinse in tabelul 13 ; distantele minime dintre fer-
mele pentru aceea;;i specie ~i spercii diferite (bovine, porrcine, ovine) sint
de 500 m, i,ar intre fermele de pa.sari 9i cele pentru alte specii, 300 m.
Distantele minime fata de centrele populate sint determinate in prin-
cipal de poluarea mediului produsa de fermele zootehnke, care cre;;ite

112
 Tobelut 13
Distan\ele minime dintre fermele :z.ootehnic:e ,i c:entrele populate 1

1 0]0 m la ferrm,le de porcine cu pcste 100 000 capete

800 m la fermelc de porcine cu 30 000- 100 000 capcte
500 m la formelc de porcine cu 5 000-30 000 capete
500 m la fermele de taurine cu pcste 500 capete
300 m la fermele de taurinc plna la 500 capcte
500 m la fermelc de pasari
50 rn la fermclc de ovine

1 Dupii Ordinul 2\1.A. I.A. nr. 76/1979.

te.
proportional cu marimea acestora, cele mai intens poluante fiind formele
de porcine ~i bovine. Distantele dintre ferme, sint impuse de necesiitatea
cit protec1;iei fata de borne infecto-contagioase prin germeni vehiculati de
le. ,:nimale, oameni, pa.sari, insecte, rozatoare 1?i prin vint.
or
de
Poluarea. Poluarea mediului de catre fermele zootehnice se produce·
e- prin : gaze nocive ~i odorante, pulberi, microorganisme, insecte ~i roza-
7U
toare etc.
pe Poluarea aerului cu gaze se produce prin aerul eliminat din adapos-
rii turi in urma ventila1;iei. Gazele pot avea efect toxko-irirtant (bioxld de·
n- cal'bon, amoniac, hidrogen sulfurat) sau pot fi odorante ~mirositoare).
u- Amon i a cul, in cantita_ti mai mari de la complexele de porcine,.
;~i mai putin de la complexele avicole 9i de la fermele de vaci, nu are efecte
ta toxice majore asupra animalelor 9i oamenilor, insa mirosul lui poate fi
in perceput pina la 400-600 m de complexele de poncine ~i pina la 200 m
SCI de fermele de vad.
lll Hid r o gen u l s u 1 fur at, in cantitati mai micl, imprima miros.
neplacut m:rului, dar in genera'l nu are efocte toxke in mediul exterior.
e- Gaze 1 e odor ante (mirositoare) reprezinta eel mai neplacut fac-
ie tor de poluare cu gaze, prin crearea de disconfort pentru popula1;ie.
re A 1. Cal c i u 9i col. (1967) au constatat ca mirosul este ,perceput perma-
c:e
nent pina la 1 000 m ; in,tre 1 000-1 500 m de 890/o din oamenii chestio-
i- iar peste 1 500 m de 720/o. La vint puternic 9i ceata se percep pin.a
1-
la peste 2 000 m.
)-

i- PuLberiLe, de9i se elimina in .cantita1;i insemnate, nu au important:'I

cleosebita prin ele insele, ci prin numarul mare de germeni pe care ii
\ ehiculeaza. Se cunoa1?te ·cu certitudine difuzarea virusului febrei aftoase
(Prim au 1 t, 197 4), a virusului bolii lui Marek 9i al brorn;,itei infectioase
a p{,sarilor, in mediul f.ermelor avicole.
!c l\!ficroorganismele sint eliminate in numar deosebit de mare. Prin di-
l- lutia in aer, numarul lor se reduce proportional cu distan1;a, totu 9i ramine
e, insemnat atit ca NTG (numar total de germeni), cit 1?i ca germeni cu sem-
nifioatie igienica, pina la 60-200 m de unita1i (En t n er o v a ~i col.
1970 ; Volk o v, 1972 ; Sari k as ~i col. 1976 ; Draghi ,c i 9i col.,
1978). Fermele zootehnice constituie un mediu favorabil pentru inmul-
it tirea insectelor 9i rozatoarelor, care difuzeaza in imprejurimi germeni ·
patogeni. Mu 9tele depa 9esc aria fermelor, in perioadele de calm atmosfe-
1- ric, ajungind pina la 2 000 m de unita1;i, iar rozatoarele pina la 1 500-
:e 2 000 m, dar nu constant. Deoarece la distan1;ele minime normate intre·

8 - Igtenll veterinara - ed. 62 113,

 ferme sc resimte :inca mediului, se ca
degajarile poluanti din ferme sa fie reduse
Pentru reducerea difuzarii poluantilor mijloc n consti-
iuie de (plopi, din gui

4.3. SiSTEMATIZAREA FERMELOR bl

$1 COMPLEXELOR ZOOTEHNICE re
cli

La sistematizarea unei zootehniee trcbuic seam a

urmatoarele
Izolarea in "--···-·
bolilor

ape
mn

Cerintele sanitare-veterinare de propa-

garea bolilor in

114
 prin
1Um. Cerintele igienice impun anumite distante intre adaposturi, pentru
1sti- cvifarea recircularii aerului de ventilatie de la un adapost la altul ~i ·asi-
gurarea unei bune iluminari naturale.
. Protectia fata de incendii se poate obtine in urma realizarii unor dis-
tante mai mici intre adaposturi, in cazul celor construite din materiale
rezistenrte la foe. Cind se folosesc materiale ,,semicombustibile" sau ,,com-
bustibile", distanta dintre adaposturi trebuie sa fie de 18-20 m. Pentru
realizarea acestor deziderate, normativele in vigoare prevad urmatoarele
clistan~e minimale (tab. 14, 15, lG).
erl-
unc·
Tabelul 14
clii-
d in Dis!c:mfele minime intre sectoore, sec\ii ~i diferite ccmstructii 1
tru
lnlre dil'eri tc scctoare ale ferme
'Uri
lTC, Ferme dt uaci
l'l'- 30 m inta, scclMul de vaci ~i tincrct
c!(' 30 m intre sectornl de vaci ~i matcrnitatc, profilactoriu
30 m lntrc clinica sanitar-vctcrinara ~i restul scctoarclor
''il--
100 m de cc]elalte seetoare
lngr11 0(J{ol'ii de taurine
::io m 1ntrc pcrioada I ~i a II-a
30 m lntre elinica vcterinara ~i rcstul s,,cloarclor
100 Ill lr1tre de izolare rcstul sl•ctoarelor
Complexe avicolc
200 m intn, piisiirile ou{,toarc 5i tineret
100 m intrc slatia de incubatie ~i rcstul sectoarelor
2 000 rri la hroilcri (sector industrial), fatii de sectorul clc reproduc\ic
1 000 in la incubatie fata de gaini reproduc\cic
1 000 m intre fermcle de broilcri
500 m lntre abator
Ferme $i 'complexc cle porcine
100 m lntre· ingrii5atoric ~i alte scctoare
,_ 70 m intrc pavilionul sanitar-vctcrinar ~i rcstul scctoarelor
300 m 1ntrc complex si staiia de cpurarc
50 m 1ntrc secloarelc de rcproductie
50 m lnLrc abator ~i fcrmc

' Dupii On.linul .:\LA. I.A. nr. 76/1979.

Tabelul 15
Distan\a minima intre odaposturi (dupa Ordinul MALA nr. 76/1979)

10 m la adaposturilc de vaci, tincret, !ngra$atorii de bovine, porcine, maternitatc, ges-

ta ~ic $i intre paclocuri
20 m fntre halele cu gaini ouiitoarc, tineret productie ~i haie-percchi din fcrmele de
rcproductic
:JO m lntrc llalclc cu gaini de reproductic ~i tincretul de rcproductic
100 m intrc grupe de hale percchi ~i tincret avicol de reproductic
G m intre halelc pcntru broileri
50 m lntrc grupe de hale pc aceea$i linie
100 m lntre grupe de hale pc linii diferitc

Orientarea adaposturilor. Se face in raport cu punctele cardinale ~i

cu dire.ctia dominanta a vinturilor, pentru a le feri de pierderile exce-
sive de dldura in timpul iernii, de incalzirea excesiva in timpul verii ~i

115,
 Tobelul 16
Distanfo minima de la construcjiile sanitare·veterinare ~i de c:olectarea ~i pfelucrarea
produselor de origine animala pina la cladiri de loc:uit ,i ferme zootehnic:e 1

20 m la fabricile si ccHlrcle de cofoctare a laptclui

:lD0-500 m (~i mai mull) la ahatoarc
150 m la antrepo:r.itclc frigorificc
100 m la punctclc de taicrc a ani111alclor
r,o m la atelicrelc, fahrici!e de prcparatc din carnc
500 m la haza de rcccptic a anirnalclor
500 111 la tirgurilc de animaJe
! 000 m la scrviciul de ccarisaj
;;oo m la cirnitircle ck animalc

' Pupa Ordinul M ..\.I.A. nr. 76/1979.

pcntru realizarea unei. bune iluminari naturalc. 1\daposturi.lc complct

ind1i"0, avin'd ferestre pe ambii pere{i longitudinali, se orienteaza parald
cu dlrc,ctia dominanta a vinturifor din zona, pentru a fi expusa la vint
o suprafata c1t mai redusa (capMul adaposturilor). Adaposturile inchiS€ pe
o latura (saivane dreptunghiulare, in ,,U" sau potcoava), ca 9i cele cu
.fere:strele pe o singura parte, se vor orienta cu deschiderea sau fatada
opusa vintului dominant (fig. 32). In rE-giunile exterioare Carpatilor, vintul
dominant fiind CrivaWl cu direct;.ia NNE--SSV, axul longitudinal al acl[1-
posturilor inchise va fi orientat pe aceasta directie, iar aclaposturile des-
ch isc (sau ,,cu fatada") cu partile respective spre SSV. ln cdelalte zone
din t;.asa, orien tare a se face dupa directia dominanta a vinturilor locale
9 i dupa ·configuratia terenului. Pentru o buna iluminare naturala, ada-
postu1ile inchise, cu ferestre pe ambii pereti longitudinali se orienteazct
cu axul longitudinal pe directia N-S, iar ccle cu o latura deschisa, sau
e.1 fcrestre pe o singura latura, cu aceasta latura spre sud. Pentru a puwa
intruni cele doua cerinte (orientare dupa directia vinturilor dominant0 9i
pcntru buna rluminare), se admit abateri de la dLreotiile indicate cu pina
la 45°.

l3
Fig. 32. Odentarea a,diiposturUor fata de v1nturHe domi-
nante !:Ii pentru o buna iluminiare naturala :
A - adaposturi lnchise ; B - adaposturi semideschise.

1115
 I 16
Organizarea drumurilor interioare. Acestea trebuie sii asigure reali-
zarea facila a fluxului rtehnologic, sa fie cit mai scurte pentru a putea fi
pavate, evitind astfel formarea noroiului l?i introducerea lui in adapo,;-
turi de catre animak, mijloace de transport ~i oameni.

4.4. CERINTE IGIENICE PRIVIND MATERIALELE

DE CONSTRUCTIE PENTRU ADAPOSTURI

Calitatile mediului interior al adaposturilor depind esential de insrn}i-

rHe specifice ale materialelor de constructie ~i de modul lor de folosirc'.
Fiind utilbate in scopul izolarii mediului adaposturilor de eel exterior,
intre materiale ~i insu~irile fizice ale mediului (aerul, a.pa, caldura, lu-
1lct mina etc.) se stabilesc anumite corelatii din care rezulta calitatile deo-
Llcl sebitc ale materialelor folosite.
int PermeabHitatea pentru aer. Se datore~te porozitatii materialelor. Da-
pe torita acestei insu~iri, intre adapost ~i mediul exterior se realizeaza un
cu schimb permanent de a.er. Dupa V. G 1 i go r l?i col. (1975), printr-un m~
:da de perete din caramida pot trece 2,8 m:i aer/h, iar prin zi<dul din chirpid
tul .;"'5,1 m: 1 aer/h. Schimbul de aer se intensi-fica sub acthmea vintului ~i la
la- difcrcn\e mari de densitate (presiune) a ,aerului dintre exterior 91 Inte-
"S- rior, in functie de diferentele de temperatura. Pentru ventilatie acest
,.;chimb este neinsemnat, dar contribuie la influentarea caldurii din adapost.
Higroscopicitatea. Este capacitatea materialelor de a retine vaporii
de apa in masa lor. Aceasta insu9ire depinde de natura materialelor ~i ck
porozitatea lor. Materialele poroase (pa.mint batut, chirpid, lemn) sint
mai higroscopice dedt cele mai dense (caramida, piatra), pe dnd betonul
scli:visit, sticla ~i metalele sint nehigroscopioe. Prln retinerea vaporilor in
masa materi,alelor higroscopice, se elimina aerul din ele, materialele de-
vin umede, scade durabilitatea lor, a.pare igrasia, devin mai bune condu-
,ratoare de caldura - inconvenient major fa.ta de celelalte. Pentru com-
haterea higroscopicitatii, se impune acoperirea elementelor de constructie
din. astfel de materiale cu straturi cu porozitate redusa (tencuiala, scli-
visire) sau cu materiale hidrofuge (}?i:tum, folii din material plastic).
· TermoconductibiHtatea. Est~ u,na din insu~irile cele mai importante
se refera la tranferul de caldura dintre adapost ,9i mediul exterior, prin
materi:alele de construc\ie. Marimea acestui transfer este determinata de
con.ductivi,tatea termka a materialelor, clependenta de densita,tea lor, po-
rozitate, umiditate, temperatura etc. ~i se poate masura ; conductivitatea
termicii (),) reprezinta fluxul termic ,care strabate perpendkular un ma-
terial de constructie cu supra.fa.ta de 1 m 2 ~i grosimea de 1 m, in itimp d('
n ora, la o diferenta de tenweratura de 1°C intre cele doua fete. Se ex-
prima in kcal/m/h/'C. Valorile conductivitatii termice a diferitelor ma-
teriale sint determinate, gasindu-se in tabele. Pentru practica, mai mare
importanta prezinta coefiC'ientul de transmisie termica (k), reprezentincl
cantitatea de caldura care trece printr-un element de constructic (perete,
tavan, pardoseala, ferestre, u 9i etc.) avind supra.fa.ta de 1 m 2, in timp de
o ora, la o diferen1;a de temperatura de l°C intre cele doua fo1;e. Se ex-
prima in kcal/m'..!/h/°C, indicind canUtatea de caldura care traverseaza
dementele de constructie ~i este folosit la calculul bilantului termic al
adaposturHor. Se ga:se~te in:scris in standarde.

117
 Cunoscind cerintele de temperai:ura din adaposfoi·i 'in functie de· spe-
da 9i categoria de animale ce vor fl cazate, se · aleg materialele '9i se di-
mensioneaza dementele de inchidere, astfel incit sa se asigure valori ale
transmisiei termke conform tabelului 17. Fluxul de ciildura prin elerrieri-
tele de cornstructie, exprimat prin ,,k", este real pentru elementele inte:..
gre ; in cazul elementelor deteriorate (tencuiala cazuta, fisuri, goluri)
valorile lui ,,k" cresc, intre interior 9i exterior stabilindu-se pun ti termice.
Valorile ,,k" cresc 9i in cazul elementelor de constructie umede.
Raporturile materialelor de construcfie fata de lumina. Se refera la
capacitatea acestora de a absorbi sau reflecta lumina. Urmarind un albe-
dou ridicat al suprafetelor interioare, materialele vor fi cfe culori deschisc.
Cel mai bun material este varul, care' folosit la varuirea' suprafetclor (pe-·
rcti, tavan, pereti despartitori) ofera o supr,afata alba-mata, dind o ilumi-
nare difuza, neobositoare pentru animale. Acelea 9i cerinte se impun 9i
pentru partile exterioare ale adiiposturilor. · .
Alte cerinfe ale materialelor de construcfie. Se refera Ia lipsa de toxi-
citate, rezistenta Ia uzura fizk:a 9i chimica, sa nu favorizeze dezvoltarea
bacteriilor 9i ciupercilor, sa se poata niveia cu u 9urinta, pentru a oferi
suprafete netede ; cerintele economice sint de irnportanta majora, jttsti-
ficind orientarea aetuala pentru folosirea materialelor locale ieftine, eel
putin pentru adaposturile sau par~ile din wdaposturi 1n care siilrt: crescute
animale mai putin pretentioase fata de calitatHe mediului interior.

4.5. CERINTE IGIENICE PRIV!ND PARTILE COMPONENTE

ALE ADAPOSTURILOR

Adaposturile din unitatile zootelmice sint construite pe baza de pro-

iecte intocmite de organe specializate. MecU.cului veterinar ii revine urma-
:rirea materializarii intocmai a proiect<2lor, cu folosirea integrala a mate-
rialelor 9i echipameritelor induse in proieot ,;d o executie de calitate su-
perioara. Pentru aceste motive, se impun,2 cunoa 9terea macar sumara a
partilor componente ale adaposturilor ~;,i a instalat,iifor cu care sint eclli-
pate.

4.5.1. El.EMENTELE DE INCHIDERE A ADAPQSTU.RIWR

Realizarea unui mediu ambiant ,cu insufiiri specifice (microclimat) in

interiorul adaposturilor presupune izolarea adaposturilor de mediul ex-
terior, care se obtine prin elementele de inchidere. Partkiparea acesitora
la izolarea adapost:urilor de mediul exterior nu este <2gala, d(;' aceea atit
solutiile constructive, cit 9i materialele folosite difera in functie de des-
tinatia adapostului.

4.5.1.1. fundafia
Reprezinta elementul de ,constructie pe care se sprijina adaposturile.
1n afara de rolul de sprijin, fundatia trebuie sa evite scurgerea dejec-
{iilor 9i ,a apelor reziduale din adapost, infiltrarea 31Pelor meteorice din
exterior ~i umezirea peretilor. Pentru toate aceste scopuri, la construirea

118
 fundatiilor se folosesc materiale rezistente qi impermeabile. Cele mai bune
materia:le sinrt betonul qi blocurile de piatra (de riu sau de cariera), le-
cu mortar de ciment. Latimea fundatiei este mai mare cu cftiva cen-
e timetri dedt a peretllor 9i dep~qte nivelul soluluL ,cu 30--60 cm in ex-
terior qi cu minimum 10 cm nivelul pardoselii adapostului, ,constituind
soclul. lntre soclu 9i pereti se face izolatia hidrofuga, din 1-2 foi de car-
) ton bituminat lipite cu bi tum la cald, cu scopul intreruperii asccnsiuni i
capilarre a apei din sol. Obiqnuit, se face qi izolarea bidrofuga a partilor
latf'rale ale fundatiei, cu bitum cald.

4.5. l .2. PereJii exteriori

Constituie elemente de inchidere cc1re dclimiteaza spatiul adaposturl-
avind rol termoizolant, dar 'qi portant, pcntru tavan 9i acoperi 9. Ftolul
termoizolant este esentic1l, deoarece prin pcre1;i se produc pina la 20-250/o
din totalul pierderilor de caldura prin elementclc de inchidere. Pentru
acest motiv, la constructia pere-t;ilor se foloscsc materiale ,cu capacitate
termoizolanta cit mai mare qi cu o grosi,me pina la realizarea coeficien-
de transmisie termica recomandati.
Grosimca pcretilor depindc ,de materialul folosit :;;i zona climatic;) in
care cste amplasat adapostul. condi~iile climatice din -t;ara noastra, pcn-
tru asigurarea ,,confortului termic" minim in adaposturi, grosimea pe-
din caramizi pline estc de 38 cm, din caramizi cu goluri vcrticale
de 2+ cm ; caramida nearsa qi chirpicii nocc'sita grosimi de 50 cm, piatra
5f)-G0 cm, lemnul 20 cm. Solutiile constructive moderne folosesc la con-
struirea peretilor materiale bune termoizolante, rezistente, ceea ce reduce
grosimea lor. Sc pot cita din : zidarie din blocuri mici de beton
cu agregate U$oare (zgura granulit) ; zidiirie mixtii din ciir{i-
rnida cu goluri, avind umpiutura termoizolantii (zgura, granulit, polisti-
expandat, vata minerala, goluri de aer) ; zidarie clin blocuri de beton
autoclavizat ; punouri cu doua straturi marginale din
sau azbociment, avind in interior stratul termoizoiant (polistiren
,,xpar:dat, pisla, beton celular autoclavizat etc.).
trebuie s{1 fie nehigroscopici,
a se putea curf1ta 9i dezinfecta
indcplinesc in masura variaE1
cei. din valatuci sau gard cu lipi-
tura de :;,i cei din paianta, de9i sint ieftini, au rezistenta redusa,
,,int higroscopici, se curata 9i se dezinfecteaza sint u 9or
rozatoare. Cu peretii lemn au acelea;;i nea-
9i in s'tn t inflamabili. Peretii din piatra, beton sau din pa-
now·i mari din be1iton sin:t · in
dar termotzolarea este redusa. Corespunzatori sint : perctii
din dtramida arsa plina qi, mai ales, cu goluri tencuiti pe am-
bele fcte 9i peretii din blocuri de beton cu agregate termoizo-
lante ; ,cei din mixta tencuiti fii panourile prefabricate din mai
multe stra,turL
trebuie mentinuti in permanen~a curai;i, prin mur-
clariei ; se repara periodic (inchiden~a fisurilor, nivelare), dupa care sc
"/aruiesc in alb, ma.rind albedoul lor 9i imbunatai;ind luminozitatea inte-
rioar{L

119
 4.5.1.3. Tavanul
PlafonuJ delimitea.za adapostu1 in
inaltime (pe orizontaia) ~i separa nive-
lurile in cazul adaposturifor etajate.
Inaltimea [a care se plaseaza variaza.
intre 1,8-3,5 m, fiind dependenta de
destinatia adapostului (in special pen-
tru asigurarea cubaju,lui). Fiind situat
in partea superioara a adapostului spre
Fig. 33. Tavan cu strat <le aer izo- care se indreapta aerul cald, prin ta-
Lator: van se produc circa 48o;0 din ,tota1ul
a· - grinzi de sustinere ; b - podeala :
c - tavaneala. pierderilor de caldura prin elementele
de inchidere. Aceasta impune ca la
construirea tavanului sa se foloseasca materiale impermeabile cu o mare
capacitate de izofare termica ~i care sa evite atit pierderile mari de dtl-
dura, cit ~i condensarea vaporilor care duce Ja degradarea materialelor.
Tavanul poate fi construit din lemn, avind grinzi de sustinere spri-
jinite pe peretii exteriori, podini din scinduri (sau margini) ~i straturi
tcrmoizolatoare. Podinile pot fi intr-un strat fixat deasupra grinzilor, pestc
care se aplica stratul termoizolant format dintr-un amestec de argila cu
paie tocate, rumegu~ sau zgura, in grosime de 5 cm. Mai bun este tavanul
cu podina in 2 straturi (fig. 33), unul superior (podeala), altul sub grinzi
(tavaneala), termoizolarea realizindu-se atit :prin straturile din scindurI,
cit mai ales prin aerul cuprins intre ele ; tavanul din beton armat mono-
lit, sub forma de placa, este rezistent, dar slab termoizolant, favorizind
condensul. Atit tavanele din lemn, cit 9i cele din beton sint costisitoare.
Un material mai ieftin 'il constituie placile de stufit (cu condi~ia sa fie
bine izolate hidrofug, prin falii de material plastic, altfel se degradeaza
u 9or), ca ~i materialele locale : stuf, paie, mai ales pentru unele compar-
timente din saivane.
Oricare ar fi materialul folosit, tavanul trebuie sa fie cit mai neted,
pentru o curatenie 9i dezinfoctie u~oara, sa fie uscat 9i curat. In ultimul
timp, majoritatea adaposturilor se construiesc fara tavan, din motive eco-
nomice, dar 9i de marire a cubajului in urma cre~terii densitatii anima-
lelor in a:daposturi.

4.5.1.4. Acoperiful
Este elementul de inchidere situat '1a partea superioara a adapostu-
rilor, cu rol de hidroizolatie fata de precipitatiile atmosferice. La adapos-
turile fara tavan, acoperi 9urile realizeaza 9i termoizolarea partii superi-
oare a adapostului. Materialele folosite la constructia acoperi 9ului trebuie
sa fie impermeabile, rezistente, neinflamabile ~i economice.
Acoperi~ul se compune dintr-un schelet de rczistenta (9arpanta) ~i ln-
velitoarea, ·care realizeaza hidroizolatia. Invelitorile traditionale din 9in-
drila, dranita, paie, stuf, sau cartonul bituminat sinrt putin rezistente, in-
flamabile ~i ofera o hidroizolatie incompleta, motiv pentru care se folosesc
tot mai putin astazi. Tiglele (profilate sau ,,solzi"), de9i dau o buna hidro-
izolatie ~i sint rezistente, sint scumpe 9i ·cer un schelet de rezistenta cu
mult material lemnos. Tabla zincata sau vopsita are bune calitati hidro-

120
i'zolatoare, dar are o mare conductivitate termica, incit iarna se pierde
multa caldurft din adapost, iar vara se incinge. Solu\iile constructive mo-
cleme utilizeaza materiale hidro- 9i termoizolante rezistente, neinflama-
bUe, sub forma compacta, in mai multe straturi : suport din beton armat
pentru ,rezistenta 9i inchidere; 9apa de eg,alizare ; bariera de vapori pen-
tru protectia termoizolatiei ; termoizolatia in grosime de 4-12 cm (pa-
n0uri de polistiren expandat, vata minerala, de 9euri textile) ; hidroizo-
la1;ic din carton bituminat; protectia hi·droizolatiei, din nisip ,,margariiar".
Un acoperi 9 mult folosit astazi este din doua straturi de pWci de azboci-
rnent, intre care se interpune termoizolatia asemanatoare acoperi 9urilor
cumpacte.
Oricare ar fi solutia folosita, acoperi 9ul trebuie sii depa. 9easca laturile
::,daposturilor, pentru protectia peretilor de umezire. La adaposturi este
satisfacatoare indepartarea precipitatiilor prin strea9ina cu picatura libera.

4.5.1.5. Ferestrele
Ca elemente de inchidere, acestea sint suprafcte transparente, in-
in pereti, in scopul iluminarii naturale a adaposturilor 9i activarii
ventila~tei in sezonul cald. La nivelul ferestr<:'lor folosite uzual la ada-
posturi se pierde multa caldura, ,,k" fiind cuprins intre 2,8 9i 5. Dimen-
sionarea lor se face dupa nevoile de iluminare natural[1, dar solutiile con-
structive urmaresc o buna izolare termica a adiipostului.
Amplasarea ferestrelor se face in peretii longitudinali ai adaposturilor
sau in eel cu expozitie sudica, conform cu orientarea adaposturilor (fe-
restrele sint protejate de vinturile reci dominante). Tocurile ferestrelor 9i
cercevele se construiesc din lemn (mai bun termoizolant) sau din metal.
Stida este de grosime obi~nuHa (1,6-2,5 mm). Ferestrele simple nu ofera
o buna izolare termica in conditiile tarii noastre ; in plus, iarna, stratul de
gheata provenit din condens poate atinge grosimi pina la 30-40 mm,
ceca ce le reduce mult transparenta. Ferestrele cluble, cu cercevele se-
parate sau cuplate, reduc valoarea ,,k" de eel putin doua ori fata de cele
simple, iar gheata nu se formeaza iarna in cea mai mare parte a zilei-
lumina. Pervazul ferestrelor trebuie inclinat, atit eel interior, pcntru
scurgerea apei din condens, cit 9i eel exterio[', pentru scurgerea apei din
precipitatii. Servind 9i pentru ventilatie, eel putin 500/o din ferestre trebuie
prcvazute cu sisteme de deschidere. Deschiderea se va face numai prin
balamale orizontale, pentru a orienta aerul rece din exterior spre partea
superloara a adapostului, protejind animalele de influenta lui. La fc-
restrel(, simple sau cuplate, balamalele sint situate la marginca inferioara
. 34). La fercstrele duble, deschiderea celor int,erioare se face oa la cele
simp1e ; cele exterioare se deschid de jos in sus (fig. 35).
Pentru realizarea izolarii termke, ferc'.Strele trebuie sa fie integre 9i
sa se inchida cit mai etan 9, iar tocurile bine fixate in zid. Pentru redu-
cerea la minimum a pierderilor de calclura unele adapostnri (pentru pa-
sint fara ferestre (adaposturi ,,blindate").

121
 , frrcen'le
1.rilenocr2

CWCt'Vt?lt'
exlerioC?re

Fig. 34. Fereastdt simpli:i sau cuplatCt : Fig. 35. Fcreastri:i dublu }enH1.
1 - protecjia laterala ; 2 - ghidaj.

4.5.1 .6. Ujiile

Sint elemente de inchidere destinate circulatiei animalelor, a mi

celor de transport (pentru furajare, evacuarea dejcctiilor) 9i a oamenilor.
Valo.area 1'k" la u 9ile foloslte uzual este cuprinsii 1ntre 1,6-3,1, motiv
pentru care trebuie sa fie suficient de groase, sa se inchidii ctan 9 9i
amplaseze in partea opusii vinturilor <lominante. Se confectioneaza di•,
lemn de esenta tare, mai rar din metal. Se compun din toe, fociie
~eafo) 9i pervaz. Captu 9eala poate fi simp1{1 sau dubla, intre tablii
ramine un strat de aer izolator, sau se introduce un strat termoizolant.
Dlmensiunile u 9ilor variaza dupa specia cazata. U 9il,e pinii la
de 2 m sint pivotante, pe balamale, cu deschidere numai in afara, in scnsul
de evacuare a animaLelor in caz de necesitate (incendii, inundatil, cntrc--
mure). Ele se inchid bine, dar se defecteaza repede. U 9ile mai
2 m se deschid prin glisare pe 9ine, paralcl cu peretii (fig. :36).
u 9ilor trebuie sft fie la nivelul pardoselii in interior 9i cu 5-fi cm m,,i
sus decit nivelul terenului exterior, pentru a evita patrunderea
metf:'orke in adapost. Aceasta inal~ime se amenajcaza sub form[, . de
panta, pentru a nu se impiedica animalele (cu producerea de leziuni la
copite 9i ongloane). Suprafai;a u 9ilor 9i tocurilor trebuie sa fie
fara cuie, cirlige sau incuietori proeminente, care pot cauza leziuni trau-
matice la inghesuirea animalelor.
Numarul u 9ilor depinde de capacitatea ada.postului 9i de specia
c:alculindu-se pentru numarul maxim de animale ce pot fi evacuate de
,irgenta pe o u 9a. Este necesara o u 921 pentru maximum : 25 cabaline de
reproduci;ie, 35 animale de traci;iune, vaci 9i scroafe cu purcei, 50 iji
tineret bovin, 200 porci la ingra. 9at 9i oi. Amplasarea u 9ilor se va face
astfol incit drumul parcurs de animale sa nu depa9.easca 30 m pentru cclc

122
 ----

~~ ~_J
······~~:=::r:=~5}'~~ ~=I ___ ....,
+ ~2JJc+
I I
I !
~QQ_~ _.J__>2,00
I
A
I
B I c
Fig. 36. Tipuri de uo;i folosite in constructiile zootelmice :
A, B - pivotante ; C - glisante.

legate 9i 50 m pentru ,cele in stabulatie liber[l. U 9ile pentru ie9irea por-

cinelor in padoc, de dimensiuni mai mici, trebuie sa indeplineasca acelea 9i
(:cri n 1;e de termoizolare.

4.5.1.7. Pardoseala
Delimiteaza partea inferioara a adaposturilor. Spre deosebire de cele-
laltc elemente de inchidere, pardoseala trebuie sa corespunda unor cerinte
speciale, deoarece este elementul de sprijin cu care animalele vin in con-
tact pf2rmanent. Pentru a influenta cit mai putin animalelc, pardoseala
trebuie sa incleplineasca urmatoarele conditii :
- sa aib6. termoconductivitate redusa. Necesitatea unei bune termo-
izolari rezulta din contactul animalelor cu pardoseala, motiv pentru care
temperatura stratului superficial ~temperatura de contact) nu trebuie sa
fip mat coborita cu mai mult de 2,5-3°C decit a aerului din adapost. Un
idc,al pentru suprafetelc de pardoseala cu can:' anima1ele vin direct in
contact trebuie sa fie sub O,G Kcal/m 2/h/°C, dar in functie de sensibili-
tatea animalelor 9i folosirea unor materiale izolatoare (a,;ternut), valorile
recomandaite in tara noastra sint cele din tabelul 17 ;
- sa fie plani'i, fara denivelari care obosesc animalcle in pozitie patru-
9i produc plagi decubitale 1a animalele culcatc, dar :indinata pen-
tru scurgerea dejec{iilor lichide ,;i a apei de spalare. Dupa specia cazatii
~i materialcle folosite, pantele recomandate sint cele cuprinse in tabe-
lul 18 ;
- sd fie netcdo, pentru a pcrmite drenarea u,;oara a lichidelor 9i sa
se curii\a ,ji dezinfecta u 9or, dar nealunecoasa, pentru a evita acci-
dentde traumatice (luxatii, fracturi, desmorexii) in urma alunecarii ani-
malcior;
-- sa fie eLastica, pentrn a nu obosi animalele 9i pentru a se evita
unile podalc ;
-- sa fie impermeabila la suprafata, pentru a evita imbibarea cu li-
chide a stratului termoizolator 9i a straturilor-suport care ar deveni bune
conducatoare de caldura, iar prin descompunerea dejectiilor infiltrate ar
Yicia mediul adaposturilor ;

123
 Tabelvl 17
Valorile maxime ale coeficientului de tronsmisie termica (k) pentru elementele de im:hi·
dere ale odaposturilor (dupa Ordinul MAI.A. nr. 76/1979)

Dcstina1ia rnll\postului Perc!i Tavan Partloscalii

I\latcrnita\i pcnlrn Yaei, profilactoriu

~i adiiposturi pcntru tinerct taurin 1,0 0,8 0,8

Adapostnri pentru bovine aclultc L2 1,0 1,0

:\laternitii.P pentru scroafc cu purcei

sugari, l'l'C~l'. ~i atlapostmi pentru ti-
nerd porciJ1 1,0 0. 7 O,G

Adiiposturi pentru porcine adulte de re-

prot!uctie ~i la lngrii~arc 1,0-1,1 0,8 O,G
('(

('(
Jntrepncre a~teruut ·r-
mancnt st
0,G--0,8 :'ii
II ale pcntru toatc l'HLegoriile de pa- 0,8-- l,O 0,6-0,8
~tlri 1(

ln lre ~incre baler ii

JI
0,8--1,0
p
,,
Tabclul 18
Pontele pmdoseli!or din adaposturi cl
p
Pante minime (%):
p
Tip pardosealii d
J)orcine ta urine cnhuline

('
Part!oseala de eiir{unidi\ pe m ucltie 2,5 2,0 p
Calupuri de lenrn 2,5 2.0 1,:, ('
Be ton 1,:, l,5 l.f)
Asfalt /,
1,;") 1,5
('

- sc'i fie rezistenta la uzura fizica, conferindu-i durabili:tate de eel pu-

tin 10 ani ·
, - sc'i }ie rezistenta la uzura chimica (coroziune), sub actiunea clejcc-
tiilor, dar mai ales a substantelor dezinfectante ;
- sc'i asigure o bunii izolare impotriva roziitoarelor.
Dependent de destinatia adaposturilor, pardoseala poate fi impartitf1 '
r
in mai multe zone: de circulatie pentru animale, oamcni, mijloace de
transport (alei de serviciu sau culoare) ; de stabulatie pentru animale
duri sau boxe) ; de depunere a dejectiilor.
In adaposturi se folosesc doua tipuri de pardoseli : continui 9i din
watare.
Pardoselile continui. Sint cele mai raspindite. Se compun din .:;tra-
tul de rezistentii (suport) ~i stratul de uzurii, in partea superioadi, in
contact cu animalele.

124
 ?2m?11/MlZ?4«zZZ?!<W4iJ.271V?{{lli4-- d

~~¢.-.~;4:~;~ ~·
~~i,,~~:t.lg JI
Fig. '.l7. Constrm:tia pardoselii:
I - pe sol impermeabil ; II - pe sol permeabil ;
a ~~ strat cle ~uprafa1a ; b - strat tern1oizolator ; c - .funclatie ; d - strat de EU-
prafata ; e - strat tern1oizolator ; J - ::;trat i1npern1eabil ; u - fundatie.

Grosimea pardoselilor este variabilii, atingind 20-25 cm. Suprafota

trebui0 sa depa 9easca cu minimum 5 cm nivelul terenului exterior, pen-
:ru a cvita patrundcrea apelor meteorice in adiipost. Pardoselile din aM1-
posturi se aplica obi 91rnit pc sol, avind urmiitoardc straturi : stratul-
suport, cu rol de rezistentii, cgalizare 9i asigurarea inclinatiei, sc obtine
fie in urma :indc,partiirii stratului superficial al solului, fie din pamint
compactat prin batere, in straturi suprapuse ; stratul pentru ruperea as-
censiunii cerpilare a upei, din balast sau pietri 9, in grosime de 5-10 cm;
strutnL de uz1Fa, 111 partca s1.1perioarii, din diferite materiale. Rolul teif'mo-
!'ii hidroizolant este prcluat de insu 9i stratul de uzurii sau se inclucl ma-
teriale corespunzatoare in straturile-suport. Tipurile de pardoseli folosite
111 aclaposturi se clenumesc, de regnlii, clupii stratul de uzura (fig. 37).
Pardoseulci de pc1mint are o grosime de 15-20 cm argiE1 biituta (com-
pacta), JX' strat de ba'la<;t sau pietri 9 de 10 cm. Este o pardosealii idtina,
,,cald[i", elastica 9i nealunecoasa. Se preteazii in saivane pentru oi, in
adiiposturilc' pentru cabaline de reproductie :;:i in partea anterioarii a stan-
durilor pentru bovinC' :;:i cabaline. Are insa multiple dezavantaje : este
pee:meabiE1 ; se imbiba cu dejectii clevenind umedii (alunecoasii) ; este
putin rezlstentii; se ckniveleaza u 9or, dejectiile stagnind; sc curt11J, 9i se
dezinfecteaza greu ; este atacata de roziitoare.
Parclosellla din lemn se executii din scinduri de esenta tare sau din
calupuri de lemn rostuite cu bitum, a:;:ezate pe suport din beton. Este o
pardoscala elasticii, cald{1, nealunecoa.sa. Se preteazii la stanclurile pcntru
cabaline 9i bovine, in boxe pentru purcei 9i vit;ei (ca pardosealii propriu-
/s[t sau pocliumuri peste pardoseli rcci din alte materiale). Dar pe lingii
rnst ul ridicat, pardoseala din lemn se imbibii cu dejectii eleven incl recc,
,ilu1wcoasa, se dezinfecteazii grn1 9i emana gaze nocive.
Purcloseula din clemcnte ceramice (caramizi). Se foloscsc cariimizi arse,
pline sau cu goluri, pe suport de beton (sau strat de nisip), la standurile
pentru bovine 9i cabaline ~:i la boxele pentru porcine. CiiriimizUP sint
cl!:-ezatc• pe lat sau pe muchie, fixate cu montar de ciment sau bitum. Ofer[,
,, pardoseala cu conductivitate ~i duritate medie, neahm<:coasii, c~t per-
mc,abilitate medie (care se inliitura prin i:mpregnarc cu bitum) ; estc u 9or
dC' cur[1tat 9i dezinfectat. Este destul de putin rezi'stentii la uzud 9i se
denivele,azii, incit dejectiile stagneaza in special dnd cariimizile sint fixate
cu mortar de ciment care se toce 9te :mai incet decit diramizile.
Pordoscala din beton se folose 9te mult in adapos,turi pentru zonele de
circulatit\ de depunere a dejectiilor, mai putin pentru zona de stabulatie.
i nclepline9te o serie de cerinte, mai putin cele de izolare termi'ca, elasti-
citate 9i nealunecare, care pot fi ins,I corectate. Pentru nealunecare se
folosqte nisipul grauntos in scliviseala cruds., iar elasticitatea se

125
prin inglobarea de granule de cauciuc mineralizate 9i azbe,-,t. Deficientclc
de izolare termica pentru zona de stabul,atie se indeparteaza fie prin aco-
perire cu a9ternut gros (in halele avicole), fie prin inglobarea in masa
betonului a materialelor termoizolante (granulit, zgura, de 9euri de cau-
duc, placi din vata minerala, caramizi ,cu goluri orizontale), permi1;ind
stabulatia cu a 9ternut redus sau fara ~ternut.
Parcloseala din asfalt este impermeabila, olastica, neteda, se curati'i 9i ·
se dezinfecteaz~1 u 9or. Asfaltul se poate aplica pe strat c!e beton, dar pc
suprafetele de stabulatie se impune suport din beton cu granulit (ccrc
a9ternut redus) sau de beton slab armat, sub care se a 9aza un strat de
10-15 cm granulit, fara necesitatea a 9,ternutului.
Pardoseala clin placi de xilolit (rumegrn;,, nisip 9 i ciment magnezian),
a 9ezate pe suport de beton, ofera o suprafata calda, dastica 9i ,relativ
nealunecoasa, fiind folosita pe standuri la taurine, fara a 9ternut sau cu
a9ternut redus.
Covoarele clin ccruciuc sau mase plastice sau placile din ma;;e plasitice.,
profilate pentru a fi antkl:erapante, constituie solutii moderne pentru stra-
tul de uzura. Covorul se fixeaza :in partea anterioara a standurilor sau
cu$,etelor la vaci, iar pladle sint fixate cu adezivi pe suportul din beton.
Cauciucul este profilat ,pe ambele fete pentru a fi nealunecos, mai elastic
~i pentru a u 9ura scurgerea lichidelor. Covorul de cauciuc estc in general
11med, deoarece sub el se acumuleaza dejectii 9i, de asemenca, favorizeaz{i
afectiunile podale.
Pardoselile din gratare. Reprezint{t o solutie modernc1 in crc, 9terea in-
tensi va a animalelor, in scopul suprimarii Cl$ternutului $i rcducerii volu-
mului cle munca pentru indepartal'ea dejeci;iilor. Pentru ca clejeci;iilc
sa traverseze cu u 9urin1;a gratarele, barele acestora trebuie s{t aib.:1 o Ei-
1ime mai mica in partea inferioara (formft trapezoidala. sau de ,,T"). Grf1-
tarele se confoctioneaza din metal, beton armat prcfubricat, lemn, muse
))lasti.ce, plasa de sirmc1 (fig. 38). Latimea barelor (9ipcilor) grf,tarului, trc-
buic sa asigure un sprijin cit mal comod, iar intervalele clintrc lnn· s:1
nu conduca la traumatisme ale ongloanelor 9i ghearelor, prin intrarN1
acestora intre bare. La~imea barelor 9i intervalelc idintre an:-stca s1nt cfaLc
in tabdul 19.
Pardoseala-gratar, foarte eficienta economic, nu este 9i o buna slip,a-
d(' cazare (odilma) pentru animale. Sprijinul, ca :;;i odihna sc fac cu
dificultatc, motiv pentrn care·
dimensionarea clementelor cle
gratar trebuic sa fie aclecvatC1
spcc1e1 9i catcgor:ci de virstf1
(marimii ongloanelor), ca 9i dis-
tanta dintre elemente, conform
2
s tabehilui 19. Duritatea man,
determina tocirca intcnsa a ()]1-
gloanelor :;;i lcziuni ale
rclor la pasari, iar suprafata
J
neteda a'lunecarea u 9oara a
animalle1or. In plus, materiale]P
pentru constructia
Fig. :38. Diferi,te tipuri de bare pentru par- sint bune conducatoare de cal-
<losea'La rti>p gratarr : dura (750 kca1/m 2/h cele din
.1. 2 -- din metal : 3 - di11 beton armat ; 4 - din
lemn ; 5, 6 din beton armat cu cuuciuc. 630 kca1/m 2/h ccle din be-

J26
 Tabelul 19'
Coractetisticile barelor (plaselor} pentru pardose!ile-grator

lntervalul
Lalimca barelor dintre
Sp e:. e i a )i c n t e g o r i n la p:irtca s11pcrioar[1 l,nrc Soln\ii folosile
(cm) (cm)

\'at,i penlru laple:

gratare 'r'n parlea pos-
terioari'i a st:mdurilor :, 3,5-- ·1,5 bare metalice
zona ck circuln\.ie-fu-
rajare 10- 15 4 lwton arrnat
Tinerel !auTin : riglc din lernn
DO 100 kg 8 -12 ,l,;,--- 4,5 bcton arrnat
,lO- \)() kg :,.r, 6 2,2 2/> beton annat
Portinc :
maternitate (!JOX(•) --1A 1,5 --2,0 bare metalicr rotunde
1rnrcl'i in butcrii slrnt:.l (J 1,8---2.:2 nuu ochinri plasli de slrrn{1
1,:l -- 1,5
-- tim·rPL ln ne~ll'I'(' ~i
lngn1~an, -1 fj 2,0-- :l.5 beton arrnat cu lermo-
izolaut

nliei lu ingr{t~~1t ~i oi
adullc _,a
') - ~ipci lcrnn, tabli\ per-
fornta
P(1sari in hale cu o.y!crnul
pen11anenl:
grUlar ') -
.... ,;) ~ipci kmn sau t11ase
plaslice
plas:\ slrmi'i 0 1,2-- 2 Jnlll ochiuri plas,1 de sirrna
2---2,fi
in balerii sirmi\ 0 1.. 8 - 2 mm oehiuri plas:1 de s1rrna
2--- 2,5
-----------·------·-·----------------------·------

ton),· cleterminincl u pardoseaE1 rece, cu mari pierderi de caldurft din

i\meliorarc a acestor deficiente se poate face
0

a barelor finisaje elastice, antiderapante 9i termoizo-

in acest sc:op, cauciucuil 9i masele plastice.

4.5.2. ELEMENTE DE ORGANIZARE INTER!O.ARA

(COMPARTIMENTARI)

Snprafata adapostului ddimitata de elementele de inchidere estc divi-

z:Jta in moduri diverse, pcntru a corespunde organizarii procesului teh-
nologic, care difpra dupa specia 9i categoria de animale adapostit<'. 0
din suprafai,a ad[ipostului rcvine incaperilor pentru prepararea hra-
nei, amplasarea instalatii1or pentru ventilatie 9i inc:Hzire etc. Cea mai
mare parte a adaposturilor este folosita pentru cazarea anima-
lelor.
Dup[, cazata 9i tehnologia de cre9ten>, accasta suprafata se
imparte in compartimente, boxe ind'ividuale sau colective, standuri etc.
Dc,limitan°a compartimentelor, boxelor sau locurilor pe standuri se face
elemente de separare din 1emn (stinghii, scinduri), beton armat pre-

127
 fahricat, ziduri incomplete bare metalicc Elementele de separare nu vor
fi pline, pentru a permite' difuzarea lu~inii a caldurii 9i omoge11izarea
·c?mponentelor aerului din adaposit. Unele el~mente trebuie sa fie regla~ L1 <

bile pe ori~ontala sau verticala, pentru a modifica spatiul ~e cazare dupa

new:1le ammalelor. Suprafata de cazare care revine pe an!mal es~e nor- .l
~ata, ~a trebu_ind sa asigure un spatiu minim pentru od1hna, m19c3rea
,91 furaJarea animalelor.

pen
4.6. ELEMENTELE INSTALATIILE SI SISTEMELE
CARE AS I GURA FUNC:TiONALITATEA, ADAPOSTURILOR

' afar~ ele~entelor de inchidere !'ii de compartimenta:·e, pentru. asi-

gurare~ m1crochmatului din adaposturi corespunzator cer!nt;~!lor amm~-
l;"lor 91 functionalitatii adaposturilor, dup{i specia caza~a 9: tehn:ilogia
cie cre:<;tere, mai. sint necesare 9i alte amenajari. Ele treb?1e cl1mcns10nate
conform normativelor 9i executate la parametrii .proicctat;1.

4.6.1. SISTEME DE iLUMlNARE A ADAPOSTUR.11.0R V,

NI
· Ti
Animalele domestice sint mentinute in adaposturi o durata variabila a TJ
lor, in functie de specie, c~,tegorie 9i tehnologia de cre9te_re [olo-
Ele trebuie_ in:sa sa beneficieze de lumina, care are rolu! b:ostunu-
lator c.~moscut. In plus, in adaposturi Iumina devinc necesara f?l ]?C'ntru le
oa;1en11 c?re activeaza in procesul de ingrijire a ani1?~1.e1r:.r. Ilumm.arca C:
adc1posturilor se poate realiza pe cale naturaUl sau art1f1·c1ala.
Ni
'J'
: p,
4.6.1.1. lluminarea naturala a adaposturilor C,
r;
Iluminatul natural se datoreste radi.atiilor solarc Juminoase, care pfi-
trund in adi'.!posturi 111 timpul ;ilei prh{ suprafetele pcntru ilurninare
(fr~restre). Este o iluminare ieftina, sanatoasa 9i placuta, dar an' dez?van-
1
ta.1:11 duratei ~i lntensitatii variabile, ca si a intcrventiei a nrnncro'i fac-
ton care nu pot fi intotdcauna controlati. ·
Durat~ 9i intensitatea iluminarii d~pindt' de anotimp, de" transpa:·cnt~
atmosfere1 9i nebulozitate care determina iluminarea difuza a medrnluL
La ilu~inarca difuza contribuie 9i albedoul suprafctelor din jurul ada-
postunlor, maxim iarna in prezenta zapczii, dar care nu depa9cc)te 250/o in
cazul suprafetclor din jurul adaposturilor (sol, vegetatic), in celelalte sc-
zoane, Intensitatca iluminarii adaposturilor depinde, cscnt;ial, de m[fflnwa
suprafetelor transparente (geamuri).
Pentru asigurarca unei iluminari corespunzatoare, sc foloscsc indica-
tori de apreciere ai iluminarii : coeficientul de iluminorc naturaUi 'Ii indi-
u.r
cele de iluminare. ln,
Coeficientul de ilumina-re naturala (C.I.N. sau factorul de lurninii a
Reprezinta raportul pi·ocentual dlntre jluminarea unui punct din
adapost ~i iluminarea in aer liber pc O suprafata orizontala. Ca etalon
pentru iluminarea in aer Eber se ia valoarca de circa 5 000 h1c9i, care

.128
 in luna decembrie, irrtr-o zi cu cerul acoperit, la ore1e
14,45. C.I.N. recomandat pentru adaposturi variaza intre f;,i
L1 care corespuncle o iluminare intre 15 ;;;i 150 luqi.
Moth es (197:"l) recomanda pentru acfaposturi urmiHoarele Valori ale
.f.N.: vaci pentru lapte 2---30/0 ; tineret taurin 1-l,50/0 ; 1,2---1,70;0 ;
de rc,productie 1 70;0 ; tineret porcin 1,4--20/0 , porci l,a
-':,,it l---1,40/ 0 .
Indicele de iluminarc (coeficientuL de luminozitate). Heprezint{1 ra-,
dintre suprafata deschiderilor pentru iluminare (g.eamuri) f;,i supra-
pardoselii <ilapostuluL Marimea indicilor de ilurninare variazlt cu
1;,i categoria de animale adapostite, in uHima instant[t cu necesarul
dr' luminti al anirnalC'lor (tab. 20).

Tabcful 20
lndici de iluminore ~i intensitatea iluminarii adoposturilor

D c st i. n a 1 i ad:'\po:;tulni Ind lei de ilumirmre ,v/n1:!J

V,1cl pcntru laptc l/20 •) t"

.... ,.} fi0-·-60
Matcrnitati pentru vaci 1/16 4,ri 50-,-60
Tincrct bovin de rcproduc\:ie 1/16 ;),;) (50-- 70
Tineret bovin fa 1ngra9at :
pcrioada I 1. 10,-, (i(),,,,, 70
perioada a II-a 1/Hi-- 50----60
Bovine adulte la 1ngrii~nt 1;2;1 50 -(iO
cu rnlnji, armasari 1/ 18 (ln boxc) 3,r,
de tractiune l/'J.f> 2,(1
Scroafe gestantc ~i vieri J\f:) 50,,.,(iO
Maternitate scroafe G,O 50,---llO
T,nerel porcin de rcproduc\j,· l/1G [),0 50,-60
Porci la Jngra~at l/25 2.0 30
Compartimcnt fatari oi 1/20 .~
1 ') 20 in saivanc
liicii ni ouiHoare !/18 J/20 ilumi, 8,[) 20
rnH·e hl!atel'aUi*
,_, r
(,iiinl om1toare ~i puicu\t 1 /10 iluminare ~'11,J 20
de !nlocuire unilaterala *
carue (broileri_'; 0,f,., 1.0 -20
111-1 1.2- 2,0 20

orient;arii
n.·stre care asigur[i o
la de la m, se orientcazi:i cu axul mare Pf' Iar
cuferestre pe o latura, sau dcschise pe o latura se vor orienta cu
ae:easHtIatura spre S. La aceH:11;,i intcnsitatea 1;,i unifor-
mitatL'a i1urnin[:irii interioare factori. Ferestrde rnari
iluminare mai i
o numarul redus de
; d.e aceea, se axul
u1an, pc orizontaE1, F'crestrele mai uni--·
a 9ezarea la
circa
gea--

129
rnu1ui. Absorb\ia cre~te, de ascmenea, parald cu gradul de murdarirP
de inghei;are a geamurilor. Murdaria poate rei;inc intre 1:i-500;0 din
rnina, iar inghctarea pina la 85-900;0 .
Luminozitatea interioara depincle, de ascmcnea, de gradul cle finisare
a suprafei;elor clin adapost (pere~i, tavan, altc suprafete) ~i, rnai aks, de
culoarea lor. Culoarea ,alba (prin varuire) reflecta 85-950/0 din lurnimi
inddenta, cea cenu!iie 400;0 , cea bruna 150;0, cea neagra numai 1,60/c,. r
Pentru o buna iluminare naturala a adaposturilor, pe l:inga realizarea l
raporturilor de iluminare normate, se impun : orientarea corectii a acW- (

posturilor; unitafi (ferestr,e) mai mici $i mai numeroase, amplasate inah ;

transparenta geamurilor; supraf ete interioare netede $i de culoare albb l
(sau cit mai deschisa) ; reducerea la minimum a peretil.or despartitori ~i t
realizarea cu spatii a celor nccesarl. Cu toate acestca, chirata ;;i int(·nsi-- l'
tatea iluminarii naturale nu corespundc scopului :in toate ad{1posturi1P.
In adaposturile pentru p{1sari crescute in sistem intc·nsiv, iluminare,i
turala este inlocuita cu cea artificiaf:\, halde pentru p{isari fiind
ferestre (,,hale blindaite").
Aprecierea iluminarii efective a .adaposturilor Sl' poate face
surarea intensitatii luminoase cu luxmctrul ;;i ex:primarea <'i
tensitatea luminoas{t recomandat21 pentru diferite specii ;;i
animale este data in tabclul 20.

4.6. l .2. lluminarea artificiala a adaposturilor

Iluminatul artificial se impunc atunci cind procesul de r

adaposturi dureaz[t mai mult decit ziua-lumina, precum ~i pcntru (

veglierea animalelor in timpul noptii. Pcntru o buna part<' din an, r

r
narea artificiala completeaza pe cea naturala insuficienta, iar 1:1
l
pentru cre 9terea pasarilor, prin lipsa ferestrelor, se prac:tica nmnai
natul artificial. Astazi se practica pe cale larga iluminatul electric, i
latia trebuind astfel realizata incit sa previn{1 incendiile :;;i ,·Ie·droc·1
animalelor 9i oarnenilor. Corpurile de iluminat pot fi ct1 lumin[1 incanc](,;;·-
.:ent{i. (becuri) sau fluorescenta (tuburi fluorescentc). Corpur:k' se
(
tizeaza astfel incit s{1 ilumincze ad[1postul cit mai uniform :;;i rnai
(
in locurile unde se afla anima]ele (standuri, boxe, alei de servicin) $i
unde se desfa 9oara proc:ese de munca. Intensitatea iluminarii estt·
mata in W/m 2 de adapost ;;i este data in tabelul 20, pentru corpurile (

candescente. Cind sc folose 9te lumina fluorescenta, watajul se reduce f

circa 1/3, tuburile fluorescente dind lumina mai intens{t. Intre necf·saru1
fiziologic de lumina pentru animale !ii eel pentru dcsfa 9urarea
de productie este diferenta mare, fiind necesare dou{1 circuite
minare. In halele pentru p[1sari, ilurninatul artificial stimulind
de oua, devine o cornponenta a sistemului tehnologic. P0ntru fiecan·
tegorie de animale, 111 func:tie de starea fiziologidt, se practic{l o an
1
durata 9i intensitate de iluminare, care constituie prograrnul de Lmninii.
Acesta trcbuie c:onceput rational, pentru a 1mbina eficienta cu ec·on(
ta tea.

1:io
 4.6.2. SISTEME DE COLECTARE, EVACUARE ~I PRELUCRARE
A DEJEqllLOR ANIMALE ~I A APELOR REZJDUAlE

Animalelc domes<tice depun dejectiile (fecale, urina) pe suprafata de

cazare. Stagnarca dejectiilor pe suprafata de cazare sau in adapost deter-
minSl murdarirea corpului animalelor 9i, mai ales, vicierea aerului, prin
raspindirea de pulberi 9i microorganisme 9i degajarea de gaze nocive, prin
descompunere. Sistemele de colectare 9i evacuare trebuie sa asigure in-
cit mai rapida a dejectiilor animale din mediul adaposturilor,
in vederea neutralizarli 9i valorifidirii lor. Se urmare 9te evacuarea dejec-
lichicle (purin ), a dejectiilor solide (fecale, gunoi. de grajd, gunoiul
rezultat in urma folosirii a 9ternutului) 9i a de;jectiilor semilichide, ca in
creE;terca intE>nsiva 9i a apelor rezicluale din ferme.

4.6.2.1. Sistemul de canalizare pentru colectarea

,i evacuarea purinului

Purinul reprezinta un amestec lichid, care rezulta In procesul de ,cre9-

a cabalinclor, bovinelor 9i porcinelor. Principalul component este
la care se adauga apa folosita pentru igiena corporala a animalelor,
igienizarea adaposturilor, lichidele din fecale 9i substantele
din fecale 9i a 9ternut. Cantitatea medic de purin care rezulta in
24 ore este apreciata la circa 20 1 la vacile in lactatie, 7 l la tineretu] tau-
1 l 1 la scroafele cu purcei, "! l la tineretul porcin la ingra9at, 15 I la
cabaline. 0 parte din purin este fixata de a 9ternut, dar cea mai mare
curge lihf'r pe pardoseala inclinat[t a standurilor 9i boxelor. Deoa-
n~ce contine multa apa 9i substante organice, purinul se descompune cu
; de aceea, sistemul de colectare 9i evacuare trebuie sa asigure
cit mai rapida a lui din adapost, fara interventia omului.
Sistcrnul dC' .canalizare cste compus din rigole, guri de scurgere, canalP
c-nJ{'<::toare 9i bazinul de purin situat la exteriorul ada:posturilor.
, fUgolele. Sint 9anturi construite la marginea posterioara a standului
::;;i boxelor spre care da inclinatia pardoselii. Pe sectiune rigolele au forma
arc de cerc, dreptunghiulara, mai rar triunghiulara. La~imea ~i adin-
cirnea sint prevazute ca sa poata prelua toata cantitatea de purin. Se
1

construiesc din materiale impermeabile (de obicei beton, asfalt, caramizi

sdivisitp cu dment), trebuind sa aiba suprafata netf'da, pentru o buna dr-
a purinului, pentru curatenie 9i dezinfectie u 9oara. Rigo1€le pot
fi ,,,.,."~~~, cu grMare din metal, cu prefabricate din beton, mai rar cu
scindur{1. i\coperirea rigolelor nu este recomandata, putind provoca stag-
nm·f'a purinului, iar curatirea 9i dezinfectia lor se face cu dificultate. Cir-
purinului 111 rigole este asigurata de inclinatia lor in sensul lun-
i adaposturilor, panta recomandat{t fiind de 0,5-l0/0 •
Gurile de scurgere. Se amplaseazt'i. pe traiectul rigolelor, fiind acope-
gr[1tare din fonta sau prefabricatf' de beton, pentru retinerea par-
ile1or grosiere. Slnt prevazute cu sifoane hiclraulice, ca,re 1mpiedidt
larea gazelor d0 descompunere a purinului in adapost. Din gurile de
scurgere, prin rnnale colectonre din fontft sau beton amplasate sub par-
purinul c>ste condus in bazinul colector. Pc traiectul canalelor
colroctoare se arnenajeaza ciimine de vizitare, acoperite cLi capace din fonta
beton, care permit int,•rveni;ii in cazul infund[1rii canalelor.

131
 Uazinul de purin. Se amplaseazii 1n afara adiiposturilor, la igi,
de 5 m de acestea. Este com,truit din materiale impermeabi10 (beton) i;;l pa.1
acoperit cu capac simplu sau dublu, pcntru a evita pierderile de azot r;;i ma
difuzarea gazelor urit mirositoare. Capadtatea bazinului se dimensirn10azii ab,
dupa specie, n umarul ,de animale i;,i frecventa evacuiirii purinulul. Pen- fie
tru o evacuare anuala, capacitatea bazinului/cap animal este de l,5--3 m:, ten
vadle '.in lactatie, 0,5-1,5 m:J pentru tineret bovin, 0,5--1 :;;i
cai de tractiune. Daca evacuarea se face la 2--3 saptamlni, S(' nu
calculeaza 0,5 m:l pentru o unitate vita mare (U.V.M.). :;;i .
Purinul reprezintr1 un 'ingrai;,fm1int organic valoros plantch• de rla1
nrni ales pentru cele furajere (pa~uni) ; este transportat cu cister-· ciu
in cimp, dupa o prealabila dilutie. :F'olosirea purinul ui sau
insa un mijloc de difuzare a germenilor Infectio;,i din unitate. bui
de autosterilizare sint, practic, nule, salmonelde putind suprc,-- a
pina la 4 luni, iar virusul febrei aftoase pina la :rn zile; de aceP,J,
'in caz de boli infecto-contagioase, se impune dezinfectia purinului inainte
de iar pa 9unile fertilizate vor fi fo!osite numai dupa circa ;-w cJ,,
zile.
per
cur
4.6.2.2. AJternutul stit
170
ere
ta materialul care se apli-ca pe suprafata de cazarc (stand,
compartiment), cu scopul de a oferi animalelor un pat d1lduros,
elastic 9i uscat. Pardoscala construita din cclc n1ai hune materiale ~i cm.T
raspunde in eel mai hwlt cerlnte1or nu poate jndeplini accs1
rol ; duritat<::a pardoselii neacoperita cu ai;,ternut este resimtit{1 de anl-
pozitle patrupodala obose 9te locomotor, iar tocirea
abs
intensa a copitelor 9i ongloane1or se favorizeaza aparitia afrctiunilor
dale. 1n decubit, par,doseala goala determina o odihna dificila,
lid:
pe partile corpulul 1n contact ,z:n ea, urmate de dcpilatii, plagi
un
mai alcs ,'in articula1iilor ~i Jeziuni d!e glandel maman.'.
contribuie la nienf;inerea curuteniei corporale, red.nee 1mlu-
mul cle nmnci'i. pentru acest scop 9i unor prod.use Grti- gen
male mai igienice (lapte). Cel mai important ro] rd 0
{ ste d;
izo'lare de reduccre a de temrn•ratur[, dintre
an in:i'alelor i;d SlJ prafata par- ofe1
doseli i (termoizolant) 9i, Arc
secutiv, a pierdcrilor de dil- run
durft corporalfl. Pierderile de de~
cilldurfi sint mari 1n cazul
pardoselii neacoperltt>, dar
reduc prin foiosirea
tului, proportional cu can U ·
con
tatea folositrl ~i pe;
termoizolanUi a mc1terialelur
eek
(fig. 39 9i
Pentru
scopului,
pail
ca ai;,ternut trebuic sa 1mlc - star
1a "nici
.a~ternuL puctn.a,,,Lu urma.toarcle ceri n la,
 9i economice : sa aibft o ca-
pacitate de izolare termica cit mai
mare ; s[1 aiba o mare capacitate de 400
absorbtie 9i retinere a lichidelor ; s[,
3[10
fie elastice (moi, flexjbi'le) dar rezis-
tente, pentru a nu se degrada u9or 200
9i a nu produce multe pulberI; sci
nu irite pielea 91 sa nu adere de Jina
:;;i p[1r ; sa nu contina corpi straini
rlaunator'i animak,Ior
parazite, germeni patogeni
sau seminte de buruieni) · sa contri-
buie rra marirea valorii
a gunoiului de gra.fd; sa se
din abundenta 9i sa fie ieftine.
Materialele fofosite ca Pot fi de natura
raUi. Calitatile a 9ternutului de felul materialelor.
de graminee, obi 9nuit ccle de griu i;;i secara, se folosesc
cabaline, porcine 9i tocatp
ofera un ar;;tern ut
bun material. Au o putere
locare la 20·--<30 cm lungime,
durabilitatea in a 9tenrnt.
9i cocenii cie porumb 1:
se fragmenteaza rnjor ~i aderr1 d,,
a~ternut iieuniforrn, cu slaba capc1

semlntelor de
pul})eri, fiind un material
deoarece dejectiile pzts[irilor sint mai sarace in lichide.
Humegu:rul, de Zernn aTe o mare capacitate de ('100·--450D/o),
oferind un a 9ternut uscat, moale 9i calduros, nmlt folosit in ultimul
ca produce cantitati mari de puLberl. Cel mai bun est,.·
din lemn de 9i foioase de moale.
continind mult este iritant
'Ta.la:p;.Z

pe unele
cele de transport: :
Cantitatea de animaie.
felul Necesarul zilnic di.·
stand :J--A
tineret taurin ;
]ibtJra pe perma-
 tit.:
nent; 2-3 kg la cabaline de tractiune; 1,5-2,5. kg la porcine; O;;-J_:_0,5 kg
seb
fa ovine pe ,a 9ternut permanent; 0,1-0,2 kg la pftsari pe a 9ternut perma-
ven
nent.
Folosirea a~ternutului. Acesta poate fi utilizat ca a 9ternut temporar
sau permanent.
A 9ternutul temporar se folose 9te in cre9terea gospodareasca pe11tru
vacile in lactatie, la tineretul bovin, la vitei in boxe, in maternitati pentru
scroafe 9i in aclaposturi pentru cabaline. Este indicat sa sc schimbe zilnic,
dar pentru economie sc indcparteaza dimineata numai partea murdarita,
completindu-sc cu o cantitate corespunzatoare de a::;;ternut curat. Be
A$ternutul permanent (adinc) se folose 9te :in adaposturile cu stabula~ie Po
Jil)('r{1 pentru bovine 9i cabaline; in saivanele pentru ovine 9i in halelc din 0,
Ca
combinatele avicole la cre 9terea pasarilor pe pardoseaEt. Se aplica inii;ial Pii
pe pardoseala var nestins, 0,5-1 kg/m 2, dupii care sc' a 9azf1 materialclf'
pentru a9ternut in grosime de 5-20 cm, dup[1 specie 9i categorie. PPriodic,
se aclauga noi cantitati de a 9ternut (exceptind halele pentrn p{is{lTi). J\ 9tcr-
nutul se mentine 2-12 luni (sau un cidu de productie), la sfiqitul perioa- ing
dei atingindu-se o grosime de 40-GO cm de a 9tPrnut 9i gunoi tasat. Ma- an
terialelc folosite s1nt : paiele netocate, paiele tocate, plcava, rumegu 9u1, de
tala 9ul, cojile de seminte de floarea-soarelui, puzderia de in 9i dnepa. Mate- Hl7
rialele nu trebuie sa alba o structuri't prea fina deoarece se aglomereaza, not
devin compaote, putin aerate 9i pierd din proprictatile t0rmoizolante. 0 ran
conditic pentru folosirca cu bunc rezultate a a 9ternutului permanent este (D.
mentinerea lui uscata.
1n a 9ternutu1 permanent au loc procese biochimice de descomptmere gaz
a dejectiilor 9i a materialelor peniru a 9ternut, reznltind caldura care ri- car
temperatura a9 ternutului, dar 9i gaze nocive : C02 , NH:3, H2S, pulheri tati
9i microorganisme care viciaza aerul. me
Umiditatea ridicata a a 9ternutului din adf1posturile pentru mamifere noi
nu permite O buna igiena corporala, di:'termina () cre9tere a umiditatii rela- im1
tive a aerului 9i crc 9terea incidentei afectiunilor po<lale. Limitarea acestor am
cfeete negative se poate realiza prin incorporarea in a 9ternutul perma-
nent a superfosfatului, care frineaza descompunerile, rezultind ,cantitati car<
mai recluse de gaze nodve, iar amoniacul este legat chimi.c. Folosirea sa c
superfosfatului a redus incidenta mastitelor la vaci cu pinft la 900/o (M ii 1- a9tE
1 r- r, K i el we in 9i co1., 1 tJ6G) l}i a suprimat necrobaciloza la oi (Keg 1, facE
1 atir

gos
4.6.2.3. Gunoiul de grajd. gm
Colectare, evacuare ~i prelucrare car
par
Gunoiul de grajd reprezinta un ,amcstec de al;iternut, fecale urina.
(fecalole 9i urina) au o compozi.tie variata, dupft Daca nice
urina are o compozitie mai uni.forma, fecalele au o structura hete- de
dupa specia 9i categoria de animale, dar in mod determi_:1ant cle- sau
de cantitatea 9i calitatea furajelor 9i de digestibilitatea lor. In fecale de
se intilnesc : celule epiteliale, secre1,ii 9i excretii alt' tubului digestiv 9i pe
anexe, produ 9i de dezasimilatie, produ9i de d0scompunere, parti se'?:
nedescompuse din furaje, mkroorganisme (flora 9 i faun21) vii sau moarte, cu
intre care 9i germeni patogeni de la animalele purtatoare sau bolnave de
boll infectocontagioase.
 in functie de compozitia fecalelor, cantitatea de urin[, int(·grata, can-
titatea 9i folul a 9ternutu1ui folosit, gunoiul de grajd are o compozitie deo-
I kg
sebit de variata. Valorile medii ale componentelor gunoiului de grajd p:ro-
na-
venit de la diferite specii sint date in tabelul 21.
,rar
Tobe!ul 21
tru Compozitia medie a gunoiului de gradj (dupa Grenier, 1974, modificot)
tru
Gu noi Suhstantc Snbslan\i'1 Azot total P,O,
nic, provcnit de la : organice nscatii (%) (%)
ita, (%) (~,~)

Bovine 20,:l 18.0 0,3·1 0, 1:l 0,36

,tie Porcine 25,8 ,..,,,,_
•)""'! •)
0,45 0,21 0,60
din Ovine :ll,8 :rn,.1 0,82 0,21 0,8:3
Caba line 20,i :l2,H 0,67 0,2:; 0,72
i;ial pa~ari ·12,0 2,00 2,::io 1,20
lclf'.'
:lie,
:er- !'rin componcntde sal<', gunoiul de grajd reprezinta eel mai
oa- ingrft~{cmint agricol, de unde rezulta importanta lui economica.
vla- an se in medie pe cap de animal, urmatoarele cantitati: 10-12 tone
7u1, de la vaci, 8-10 t de la cai, 1,f> t de la porcine, 0,5 t de la oaie (F etc
tte- Hl7:3), 50-60 kg de la gainile ouatoare (Ti 1 t z, 1970). Anual, in
1za, noastra rezulta circa 50 milioane tone de gunoi de grajd proaspat, din care
.0 ramin dupa fermentarc circa ;35 milioane tone '1ngra9am1nt ·
•ste (D. David cs c 11, 1H79).
Din punct de vedere igienic, gmrniul de grajd intercseaza ca sursfi de
ere gaze nocive (C0 2 , NH:3, H 2 S, gaze odorante), pulberi ~i microorganisme
ri- care viciaz{1 aerul. Gunoiul de grajd reprezinta o sursa de infectii 9i infPs-
Jeri tatii par.;:i,zitare pentru animale 9i om, constituind un mijloc important de
mentincrc 9i difozare a infectiilor in ferme 9i in afara lor. Pentru ca gu-
'ere noiul de grajcl sa .rm devina sursa majora de infectie ~i de poluare, se
~la- impune colectarea, evacuarea, depozitarea 9i prelucr-area in locurI
;tor amenajatc.
na- Colectarea evacuarea Datorita procesului de
tati care incepe in ad[iposturi, colectarea 9 i evacuarea gunoiului trebuie
rea sa se fac{1 la interva.Je scurte de timp, de mai multe ori pe zi (cu
ii l- a 9ternutului permanent). Colectarea 9i evacuarea gunoiului de
g 1, face diferentiat, dupa specia cazata in aclapost 9i gradu1 de
atins in ferma.
Colectarea $i evacuarea maniwla. se fac in sistemul de cTe~tere de
gospodaresc, la toate speciile. Colectat cu furca de pe standuri 9i din
gunoiu1 este evacuat din adapost cu diferite mijloace de transport :
di.rute, remord, vagoneti etc. Operatiile sint obositoare 9i ocupa o mare
parte din ,timpul de mund1 al ingrijitorilor (pina la 300/o).
ini'i. Colectarea iji evacuarea partial mecanizatii. Se utilizeaz[t Zopat;a rri.eca-
aca nicii tractata cu cablu, care evacueaza gunoiul .(colectat manual in
•te- de construc~ic· speciala) in afara adapostului, :Intr-un bazin de colectare
de- sau in remorca, sau cu tractorul cu lama, ca in adaposturile pentru
:ale de uncle gunoiul aflait pc aleea centrala, in urma colectarii manuale de
r ~i pe standuri, este impins in afara ad[1postului. Tractorul cu lam{t se folo-
:'trti se'?te mai ales pentru evacuarea a 9ternutului penr:nanent din
rte, cu stabulat;ie liber[l pentru bovine, ovine ~i din halele penfru pasari.
de
J 35
 de
Colectarea si .evacuarea rnecanizuta si uutonwtizata. Se folosesc : trans-· rm
cu ni'Clefi fiqi sau mobili (n;ckti batantI sau tip ,,fluture"), ('.a ter
adaposturile pentru bovine cazate pe standuri i)i in adi'.ip6sh1.dle cu foJ
vitci la ingrfi$at ; tmnsportoare cu lama (lopati.l) r'neccmicii, to1
de sub pardoscala·-gr{1tar la bovine $i civine, sau pe ro.
armatii care rindurlle de CU$ti ale bateriilor pentru pasiirl; de
Jrrmspurtoare, sub rindurile de CU$ti ale ac:elora 9i b,,ierii ; euacuarea pneu- du
matica cu instalatii speciale. . no
gunoiului. Gunoiu1 de grajd proasp[,t. nu poate fi folosit
; mediat ca ingrfo;amint din mai rnulte canze, di ntrc care valoarea frrtili- ca,
Y.untf:i sc{1zuta, dar mai ales pentru ca ·contine un n um{U' mare de micro- afi
patoge1w 9i elemente invazionale, perrnitind difuzarea infec- I11i
afara :fermelor. Pentru rcalizarea dezidcratelor economice 9i ud
gunoiul de grajd trebuie prelucrat prin depozitare 9i formentare ba
special amena.fate. ne
Platj'orma pentru clepozitarea punoiu!.ui se arnp1aseaza in indnta fer- ter
melor zootchnice sau la marginca terenurilor agricole ce urmeaz{1 a fi no
Locul ales trebu.ie sa indeplineasdi urrn{1toarele cerlnte : sa fie
mai ridkat, pentru a evita acumularea apclor meteorice ; sft fie 1situat ast- (M
frl incit vinturile dominante s{t nu batf1 spre ferme; distanta rninimft pina pr1
1a adaposturi sa fie de 100 m, fattl de locuin1p 300---400 m, iar faVi de ilo
sursele de api'i 50 m; drumurile de acces spre platform[\ sa nu intersec- mi
teze drumuri intens d.rculate de animalc sau de mijloacele folosite la te1
iar
transportul furajelor.
COJ
li'orma a plaitformelor este dreptunghiularf1, cu latimea de teI
m 9i in raport cu cantitatea de g-unoi 9i frecven~a evacuarii ter
acestuia de pe platforme. Dad\. evacuarea gunoiului sc face o daUi pe an, es1
ta o de m a stratului de gunoi rev.in pe cap de animal ur- bit
"'"''"""·01·n. : bovine adulte 6·-·-7 m2, tineret bovin :~---4 m 2, caba-·
suine ovine Cind gunoiul se evacueaz{1 de 2 ori
pe an, se reduc la :jumatate. Baza platfor:mei se la nivelul
:~olu:lui sau 1a o a:dincime de 0,7 ..-1 m. Fundu1 sa :fie im-
(din beton, caramida sclivisita. CU mortar de ciment Cll O
ter
de 5o;0 spre centru sau margini, unde se rigole care colecteazf, Im
·1nustill de ba.legar conduc in bazinul situat lateral de ve
se construie$1:e un perete inalt ,de a fu;
gunoiu1ui, difuzarea licbidelor sau
meteorice 41). baltimea stratulul de gunoi
Pentru larveior de mu~te se foloscsc
cu plasa ck m.:
bazei. Larvele car•0 se dezvolta rai
in de uncle nu mai

,·1iveluri distructive pentru

ster-ilizarea bioterm'ica --- obiectiv
rermentare a de Procesul de fprrnentare esk i
 de umiditatea 9i gradul de ae-
'[,S-.
rare a gunoiului f}i de nive1u1
ca tempE0 raturii realizat 'in plat-
cu forma. functie de acc1;,ii fac--
tori, fetmentarea poate fi : ae-
ica rob[t, anaerobi't ,;i mlx1:i1. Tipu1
nzi de fermcntatie poate fi. dirijat f, !,!]
;U- dupa mod1.11 de a 9ezare a gu-
noiului in pfatforma.
1sit Fermentarea ._aerol!_i;L.. (la
ili- se obtinc prin m;czarea f'I
ro- afinata a gunoiu1ui in strat elf,
maximum 1,5--2 m grosimc 9i
(
udarea. rc:petata cu must de
balegar sau c11 apt:\.. Descompu-
neriJe aerobe sint intens exo-
er- tcrmkc,. incit tempcratura gu-
fi noiu1ui atinge in scurt timp
fie chiar
•st- (M i.i 1 l er, JDGS) .
ina predomin{t activitatea baderi-
de ilor mezofile ; la preclo-
ee- mina activitatea ciupercilor
la termofile ~i a actinomicctelor,
iar la H5°C ~i mal mu1t dcs--
sint datorate bac-

/
de
'lrii
cdulolitin:
. platforma nu
an,
este descbis{1 transformari'le
ur-
l'!'duc /
ba-·
ori
,lul
:m- Schema ~,-.,"'~'""a pentru
zl1:larm1 grajd.
u O
az[,
microbieni, a oualor i;;i lar-
:ita f{ir;\ rlscul di-
de
nge
;esc

ilta

11activ0azi'i
no-
patogcni.
.en-·
Pennentarea m'ixtc1
)flll
toda Krantz) imbina fermen-·
nge tatia aeroba cu cea anaeroba.
Prin a~:zarea afinata
l de Pig. 42. Platfor-m11 distru- noiului In strat de
gerea SC

137
 S-u
ratura de 55-60°C, timp de 3-4 zile, dupa care gunoiu1 s~ taseaza 9i se in1
noi straturi pina la inalHimea de :l-4 m, iapoi se acoper[t cu pa.mint. tre
Metoda este laborioasa, iar sterilizarea biotermka incom1ileta. ao
Gunoiul de grajd provenit de la animale suferinde de boli infecto- 21
contagioase trebuie depozitat 9i prelucrat separat, impunindu-se dezinfec- 2C
obligatorie printr-un mijloc eficient. or:
lizt
Zen
fee
4.6.2.4. Dejectiile semilichide. de
Co!ectare, evacuare ~i preluc:rare m,
pe
7-
Tehnologiile moderne de cre9tere a animalC'lor, vizind o inaltft eficienta dir
au adoptat evacuarea hidraulica a dejectiilor din adaposturi. 10
acest fol se elimina total sau partial a 9ternutul, iar mun.ca pentru co- gl
lectarea 9i evacuarea dejectiilor este redusa substantial. Daca in eazul co.
folosirii a 9ternutului temporar pentru adueerea 9i inlocuirca ai;;tcrnutului lar
se oeupf1 5--rno;0 din totalul unei zile de mwncf1 9i eel putin 300;0 in cazul ag
cind coleetarea 9i evaeuarea gunoiului sc foe manual, folosirca racle1;ilor al
reduce la O,H minute/UVM/zi timpul neccsar pentru ,evacuarea gunoiului, m,
iar prin evacuarea hidrauliea a dejec1;iilor se reduce acest timp la 0,3 mi-
nute/UVM/zi.
Dejecfiile semiHchide (tulbureala). Sint constituite din fceale, tirina 9i re,
apa tehnologid1. Sint coleetate in canale special amena;jatc sub pardo- 5ii
seala-gratar :in care ajung prin eadere liber[t. Cantitatile de dejectii semi- co
lichide rezultate in fermele zootehnicc depind de specia i;;i categori<a de ~i
animale, sistemnl de colectare i;;i evaeuare, cantitatea de apa telmologica de
t[11
folosita (tab. 22). Cifrele din tabel sint orientative, depinz'ind esentiaI de
cantitatea de apf1 tehnologica folosita.
bC'
:febelul 22
ca
pe
Cantito!ile zilnice de dejectii semilichide ~i ope reziduale din 1.mitatile zootehnice
m;
Spocificarc CsutHtatca C<>racleristid
ad
i1c
lntrefincrca booinelor: fa,1
cvacuarca hidraulic:'I Jn circuit lnchis (adii- sc1
post vaci) 1/cap 50 60 Tullmrealli
cvacuarea hidraulicii prin canalc cu griitar de
(adi\post vaci) llc11p 90 -120 Tulburcala va
cvacuarca hiclr;;iulidl prin canale cu griilar tri
(tincn·t perioada 1) 1/cap :JO--· 35 Tulhnreala
cvacuarca hidraulic,1 pr·i n canale cu griitar
br
(ti11erct pcrloada a l l-a) I/cap ;35 ___ ,15 Tulburea!il. se:
lnlre!inerea porcine/or: ca
-- evacuani hidraulicii prin cannle cu gri\tar !/cap 9- :s3 Ti.!lburcal{i ta]
lntre{inerca piisa.rilor: llli
giiini ouftloarc in batcrii g/cap H0-150 Fara apli.
gica pr

tel
C'ompozitia chimica 9i biologica. Dejeei;iile semilichide au o -compozi~ie an
deterrninata atit de sursa dejcct.iilor, cit ~i de cantitatca de apa st,
tehnologica folosita. Apa atinge 900)o in ,,tulbureala groasa", dar in mod
obi5inuit intre 94-980/o, restul fiind substan{e in suspensie ;;i dizolvate.
 Suspensiilc oscileaza 'intre 5 OOO-:rn 000 mg/1, din care cauza dejectiile sint
intens tulburl, de culoare galbena spre cenu!;,iU. Substantelc organice 'in-
se
trec de :3-6 ori concentratia din apele reziduale fecaloid-menajere. Din
Lot.
aceasta cauza, consumul chimic de oxigen (CCO) oscileaza intre n 000----
210 000 mg KMn0;,/1, iar consumul biochimic de oxigen (CBO:,), intre
:to-
2 000-24 000 mg/1. Pentru aprecierca gradului de indtrcare cu substantc
ec- organice a dejectiilor scmilichide !;,i a apdor reziduale din ferme, SP uti-
lizcazii ca indicator: . chimic CBO;;. Motz a introdus noFunea de echiva-
lent--locuitor ( E.L.), care reprezintii CBO:; necesar pcntru apa n·zidua}ii
fecaloid-menajera provenita de la un locuitor din mediul urban pe timp
de 24 ore. E.L. are o valoare mcdie a CBO:; de 54 mgjlocuitor/zi. Expri-
matc in E.L./UVM/zi, clcjectJile semilichide. corespund la : 20-:30 E.L.
pcntru tulbtirPala de la bovin0, 30---10 E.L. pentru cea de la porcine !;,i
7-11 E.L. pentru cea de la p{1siiri. Numiirul total de germeni (NTG)
n{a din clejectiile semilichide este deosebit de mare. NTG Pste cuprins intre
LlI'i.
10-120 miliarde/ml, ial' germen ii coliformi pina la 2 500 000/ml (Dr 11-
co- g hi c i !;,I col., 19.73). Arestc dejcctii coni;in ob19nuit gcrmeni (Escherichia
zul coli, salmoi;elc, · Clostriclium perf l'ingens ), protozoare digestive, oua 9i
tlui larve de paraziti, iar 111 cazul evolutici bolilor infrctioase 9i parazit,:rP,
zul agen 1ii etiologici respectivi. Potentialul poluant depa:;,e!;,te cu mult pe ct'l
lor al balcgarului solid 9i sc f'Xercita atit asuprn mediului adapostnrilor, cit
lui, mai ales asupra nwdiului exterior.
:ni-
Colectarea 9i evacuarea dejectiilor semilichide din adaposturi. Impune
reclucerea la minimum a poluarii, pentru care sc ,cer realizate anwnajr1ri
't ~i
do- !;,i instalatii adecvat(•, integrnte intr-1.111 sistcm care cuprinde : pardosc>ala de
rni- constructie speciala, canale colectoarc, fose colectoare, statie de pompare
de ~i sc>t::to,r de• prelucrare. Primdc clouii. segmentc se gasesc in adaposturi,
:ica de exploatarea ca,ora clepinde atit functionalitatca sistemului, dt >,>i call-
de t[1tile m_ediului din adaposturi ~i influenta lui asup:ra animaldor.
Parcloseala, de constructic specialii - pardoseala-gr6.tar - din ban' de
beton sau metal, panouri perforate sau plasa de sirma, trebuic s~i
I 22
ciiderea libera a dPjectiilor prin orificiile sale, in care scop se vor res-
pecta caradcristicile barclor (plasclor) rcclatf' in tabelul rn.
C:analele colectoarC', situate sub pardoseala-gr[1tar, se constn1iesc din
materiale impermeabilc (bcton), fiind orientate paralel cu ax11l lung al
adaposturilor. Capacitatea canaldor trebui{' sa asigurc colectarea
i1or pentru perioada dintre douii cvacuari. Evacuarea canelelor se poate
face prin scurgere rapicla (discontinua) sau scurgere lenta (continua).
scurgerea rapida (discontinua), canalul arc o indinatie de J-:30;0 spre fosa
de colectare, uncle se in.chide cu vane (fig. 43, pct. 1). Prin deschiclerea
vanelor, continutul canaleilor este evacuat intr-un timp scurt in fosa. Pen-
tru o mai buna evacuare, se poate folosi un torcnt de apa prin descarcarca
bruscii ,a unui rezervor la capatul canalului opus fosei colectoan·. Sc foJo-·
se9te insa multa apa. Scurgerea lenta (continua) SC poate realiza folosind
canale inclinate cu stavilare succesive (fig. ,J3, pct. 2) sau canale orizon-
tale cu prag fix spre fosa (fig. 43, pct. 3). Stavilarele 9i pragurile fixC"
olo- mentin in permanenta o ,,perna de apii", scurgerea dcjectiilor facindu-se
prin deversare peste praguri, pe.masura acumularii lor.
Pentru buna funci;ionare a sistemului sc cer intrunite 9i alte conditii :
tehnologie de crqterc fara a 9ternut ; asigurarea unei pozitii corC'cte a
i~ie animalelor in timpul defrcarii !;,i urinarii, prin dimensionarea optima a
:1pa standului sau boxdor, limitarea mi~cariJ-or JatE.•ralc• ale animalPlor kgnto,
10d
ite.
139
 1

VQ9~9999QQ91QQV99QQ~~~T
((
I

'?
ooocoocvoccoooovoooo6oo t

F'ig. 43. Schema· canialelor coleclomre :pentru serniliehlde ·

1. ~ ct.1 scurgere rapidii ~i torent de ap& ; 2 -,= cu stavi1at'e succe:sl.ve ; 3 -- cu p.rng flx .

.folosirea lirnitatorulul electric pentru ca anlmal.ek

cvitarea p{1trunderii in canale a materialelor
rarea unei cantit{1ti corespunzatoare de ,,ap[l
i'ecta a dimcnsiunilor canalelor fosel0r colectoare ;
in ; evitarca cu a
care duce la masivi'i de gaz(· nocive
ce pot atinge letale animale
dcjectiilor ta
sint evacuak in scurt
inc'it gazele de d('Scompnnere mal
cu conditia ca intre nivelul pardosca1a-gr{1tar sii fle
distant{1 minirn[1 de ;H) cm. Prin descompunNea dcjeci,lilor fa
rcznltate sint dizolvate in masa dej{:ct,iiior, iar ascensiunca sprc
este irnpledkat[l de piitura plutitoarp cm·e sc formC'az{1 la supra-
de apa. Degajarea gazelor 1n adapost se face cu u~urinta la
dejeci,illor in timp1.1l evacuarii san cre'ind :rlscuri
intoxica{ii in special cu 1:l2S (Mini at s,
se va intensifica ventitatia la maximum.
Celelalte segrnente ale sistemului de colectare ~i pvac·uan· a dejpci,iilor
semilichidc se gfo,esc in afara adaposturilor.
Fosele de dejectii sint bazinc betonate arnplasate
la un nivel mai coborit decH acestea. l\ u cu

140
 canaldor, in cazul descftrdtrii rapide (discontinue) a sau o
capacitate calculaUt pentru o anumlta perioada de colectare, in cazuI cana-
1e1or cu scurgere continua. De la fosele colectoare dejectiile curg libe:r sau
sint pompate spre sectorul de depozitare :;;i prelucrarc.

Modul de colectare :;;i evacuare a dejectiilor semilichide prczinta par-

ticularitati dupa specia cazata in adapost.
.ln ferrnele $i complexele de taurine. Adaposturile de vaci cu stabu-
lo.f;'le legata Pe stand scurt cu covor de cauciuc sau mate:vial plastic di.spun
de canalc coleotoare acoperite cu gratar, la marginea posterioarr1 a stan-
durilor. Dcjectiile cad in canale, singure sau prin interventi,a cu jet de
Evacuarea canalelor se face hidraulic : in mod continuu, intermitent
sau in circuit inchis. Evacuarea continua se face peste pragul situat la
capatul dinspre bazinele colectoare. Evacuarea intermitenH\, dirljata prin
stavilare, permite acumularea dejeotiilor pe o perioad[1 de 7·-·-15 zile. Eva-
cuarea in circuit inchis cere canale cu sectiunea rotunda, in care dejcc-
tiile ajung prin guri de canal (una la 5-fi vaci) prevazute cu capac. Par-
tea lichida trece intr-un bazin de decantare de unde, prin pompare, ajunge
'in canalele din adapost, antrenind partile grosiere spre bazinul de colec-
i.are.
Adaposturile din complexele de vacl cu stabulafie libera, avind zone
separate pentru odihna, furajare ~i circulatie, clispun de pardoseala-gratar
zona de circulatie, sub care se afUt canalele colectoare cu panta spre
padocuri, unde se foselc care colecteazr, dejectiile pc• o perioad{t de
la 45 zile.
Aclaposturile din complexele pcntru cre$terea $l ingrci.:,arca tineretului
taurin au intreaga suprafata a boxelor prevazut[1 cu pardoseala-gratar,
',ub care se canalele colectoare. Evacuarea dejectiilor se face prin
'(' ;
torent de 'in perioada I 9i pe pern£'1 de apa in perioada a II-a. Ma[
reumt, in perioada I se evacuarea mecarnca a ,,lis-
;U-
cate", folosind ,,racleti-fluture" montati in canale.
c~r-
lor ln complexele de aproape exdusiv evacuarea hi-
:a- a , in urm~ltoarele solu\ii tehnice :
I n s t a l a t I e cl f' e v a c u a r c h i d r a u 1 le a c u
dejcctiilor care guri de canal sau
ce. canak· colectoare in
:u- purjarc, exterioara clc canalizare, canal central ·de
1al de ep1Jr;:1re. Estc sistemul eel mai practicat in tarn noastrii. ani,
fle sistemul s-a imbunfitatit prjn folosirea parcloseliI-gratar pe foatt,
boxelor, dcjectiik fiind colectate pe pernf1 de apa. Cu aceste
)ff' sistemuI se pentru toate categoriile de porcine.
·a- I n s t a I a t i e d e e \r a c u a r c h i d r a u 1 I c f1 c u f o s e c o 1 e C··
la oar e. Dejectiilc sint rcccptJonate prin guri de Gmal sau
.iri gri:itar in zona de defecare a boxei, apoi colectate de canale 9i condusr! 1n
.;tc fosele din afara adapostului. Sistemul nu este economic, ckoarece pre.su-
pune transportul dcjectiilor 91 suprafe1c de depozitare.
lor Instalatia de aerare in can ale 9 1 recircularea apci
nu s-a extins la noi in
lor In cornbinatelc avicole evacuarea semilichide se in
cu .ndaposturile cu baterii. Din cu~ti cad orlficiile de

141
sirma, ajungind pe un suport care difera dupa ·tipul bateriilor : la batcriile
orizontale 9i piramidale, dej('(;t.iile sint colectate pc pardoseal{1 sm1 in fose
colectoare (,,buncare") ; la bateriile dublu-orizontalc 9i semipiramidalc, (fo-
jectiilc sint colectate pe un ecran metalic sau din lemn, inclinat spre
de colectare ; la bateriile verticale, clejectiile sint colectate pc geam armat, f
-<
placi de material plastic sau pe band[1 cauciucata. Evacuarea dcjectiilur .se
face mecanic sau hidrnulic. La bateriile orizontale 9i piramidale, de
tiile sint evacuate din fose cu : raclcti, banda transpottoare, 9nec etc\ La
batcriile verticale, cvacuarea se face de sub fie·care rind de cu 9ti cu
gul raclor sau banda transportoare. 1n toatc cazurilc clejcct.lile sint trc,ns-.
portate pina la capatul tronsonului 9i cad in fose colectoarc transversak,
de uncle sint ·ev,acuate in exterior, sau sint clcpozitatc 'in ad{1po!o 1 pe
ihtregul cidu &]e -product;io. Evacuarca hidraulica a dc,jcctiilor constii
amestecarca dejectiilor din canale 9i fosc cu apa in proportie de 1/1, cl
care sint canalizatc in exterior spre bazinele colectoarc.

Prelucrarea dejecfi.ilor serniUchide. 1n scopul reducerii

infectanf 9i poluant al dejectiilor semilichiclc, 9i pC'ntru a putca fi f
Iara rrscuri ca ingra~amint organic sau ca ape de irigarc, iar apa rC'zidw1la
scparata din dejectii s{\ nu polueze apele receptoare, dejectii1o scmilichiclv
trebuie prelucrafe (tratate): Prelucrarea se face in statii do epuran· um--
plasate in ·afara incintei unitatilor zootehnice. f
St at i i 1 e de e p u rare a dejectiilor semilichidc se preteaz{i
pului propus, indifrrcnt de provenienta dcjectiilor, dar se folosesc la
numai in complcxclc de porcine. Procesul de epurar0 sc desfa 9oarD
etapc>, pentru care statia de cpurare cuprinde 3 treptc : mccanica, biulo-
gica :;;i chimica (fig. 44) :
- treapta mecanica separa clejcctiile in doua
p1·ezentat{t prin particulele in suspensie 9i Uchida, n'prezentaU1

I Oecodore
2
]

Fig. 4-:l. Schema sfat.iei de epurat·e a dejeetiilor semilid1ide :

J, II bazinc deeantare ; Ill -· bazine cu niirnol activat.

142
le
se cUutie a dejcctiilor, care mai ccmtinc particule fine in suspensic, sub-
e- dizolvate, germeni microbicni 9i paraziti. Separarea se face in de-
sa cantonil orizontal cu doua compartimente, in care se reallzeaza conditii
seclimentaril. Yractiunea lichida se scurge din deoantor prin
~i site, ajungind in iazurile biologice, iar fractiunea solida
c- este colectat[1 cu un plug raclor 9i pompata pe paturile de
paturi, pe care namolul nu trebuie sa depa 9easca 60 cm
I.I-
au baza prevazuta cu drenuri acoperite cu pietri 9 9i nisip. Redu-
S- umiditatii nt1molului permitc initierea descompunerilor biochimice
e, cxoterme. Temperatura namolului cre9te, rcalizindu-se sterilizarea bio-
)C
cu distrugerea germenilor patogeni 9i a elementelor invazionale ;
--- treapta biologica este reprezentata prin ictzuri ,,biologice" sau prin
bcizine de epurare cu narnol activat. Iazurile biologice (de oxidare) sint
formate din :1-8 bazine care comunica intre ek\ prin care fractiunea
in grosime de 0,8-1 m, circula cu vitez[1 redusa, realizindu-se con-
ditii pentru sedimentarea particulelor in suspensie, Iar suprafa1a mare a
, in contact en aen1l, stimuleaz[1 procesele de autoepurare biologica
uI
asem{matoare celor din apele de suprafa1a, in urma carora apa St' dari-
le
la
sedimentul se reduce, ca ~i numarul de germeni. Bazinele de epurare
namol activat sint o alternativa a iazurilor biologice. Fractia lichida
lv
cste adusa :in primul bazin prevazut cu aeratoare. Dupa dezvoltarea masiva
1--
a mieroorganismelor, cu formarea de flocoane mari ~i limpezirea apei,
unea lichida este trecuta in al doilea bazin, de decantare secundara,
care se produce sedimentarea flocoanelor sub forma de namol. Namo-
OJ
coni;inind numcroase microorganisme (namol activ), este pompat in
)-
primul bazin, pentru stimularea epurarii, iar apa epurat{, se elimina ;
- treapta chim'ica se impune, deoarece apa, dupa trecerea prin trep-
prec0dente, mai contlne germeni in numar mare, printre care 9i ger-
meni patogeni. Aici se rea1izeaz{1 dezinfectia apei, folosindu-se clor gazos
intr-o instalatie asemanatoare cu cea pentru dorinarea apei potabile. Can-
titatea de clor se adauga dupa dorinarea de proba, atingind 25-30 mg/1,
:<;,i chiar mai mult in cazul functionarii necorespunzatoare a primelor doua
Apa dezinfectata (efluenttil) se varsa intr-un receptor (riu, lac) sau
z'ste folosita pcntru irigarea culturilor agricole. In eazul varsarii efluentu-
ui intr-o apa de suprafa1a, clorul rczidual nu poate depa 9i 0,5 mg/1, deoa-
rece di~;truge fauna receptonl1ui. Dezinfectia se poate face 9 i cu substante
clorigene (clorura de var). Cercetari efectuate in tara noastra (Dr a-
g h i c i 9 i c:ol., 1973 : T om es c u 9i col., 1976 ; M i n c i u n a 9 i col.,
1976) arata ca multe statii nu realizeaz{, o epurare corespunzatoare a de-
Jectiilor semilichide, care devin sursa de poluare a mediului 9i perkol de
infectie pentru animale 9i oameni, atit prin fractiunea solid{,, cit 9i liehida.
Dejectiile semilichlde provenite de la complexele de taurine pot fi pre-
in sta1;ii similare celor de la porcine, dar complexel( nu sint inca
0

dot.ate cu astfd de statu. Se folosesc in scopul preh1crarii puturi de infil-

tmre, gropi i,apate sau clepresiuni din vecinatatea fermclor, in care dc-
ile sint pompate sau transportate. Fractiunea lichida se infiltrcaza in
iar cea solida es;te scoasa periodic 9l folosita ca ingra~amint organic.
Numeroase alte proceclcc sc mai folosesc pentru tratarea dejectiilor
semilichide, dintre care se pot aminti : procedee de separare rapida a fa-
zelor (site vibratoare, uscarea dejectiilor en aer eald sau prin presare) ;
fermentarea aeroba (procedeele Lico m, Hydro x-D i g es t er), fer-
?ncntarea anaeroba a fractiei solide, cu obtinerea de bfogaz etc. Majori-

143
 sint consumatoare de energie, iar pretuI instalatiilor este indi rid
cat. De perspectiv[i apare fermentarca anaerobii cu productie de bioga;;.,.
noastra sint :in curs cercetari in aceasta directie ~i furn:tioneazfi
:statie pilot la Peri~.

4.6.2.5. Apele re:dduale din tmitatife :r:ootehnice

fermele ~i comp1exele zootehnice 1;,t 111 unitiitifr, in care se

creaza produse de origine animala, rezult(1 In urma procesului de prodrn-
tie cantitati mari de ape reziduale (uzate). In ferme, ape reziduale rezulU,
de la punctul sanitar-veterinar, de la pundele de sacrificarea ~mi-·
malelor, de la prelucrarea Japtelui, de la fi)trele sanitare, <C·Eidiri adminis-
trative ~i gospodiirei;,ti etc. Tot in sarcina medicului V<"terinar revine n·-
zolvarea probJcmei apclor reziduale de la abatoare, fabrici de consc•rv0, de
industrializare a laptel ui etc.
Toate apPle reziduale din sursele de mai sus sint bogate in
biodegradabile ~i in germen j microbic•ni, motiv
l'-,~,HH.A,

buie colectate ~i epura.te inainte de evacuarea din

lor reziduale se realizeazii prin mijloac(' mecanice,
Mijloacele mecanice de epurare.
~i a particulelo1· in suspensie. Se folosesc gratare
in ordinea descrescinda a orificlilor, care se
canic sau manual. Apde care con\in grasimi (de la
printr-un de grasimi.
Decantarea. separarea particulelor aflate in SP
face in care pot fi orizontale ~i verticale.
Dccantoarele orizontale bazine dreptunghiulare rna;
multe 1;,i sint parcurse cle in 1----2 ore. de·
puse (nf1moh11) se ev?cueadt periodic, pornpare.
Decantoarele verticale (bazlne Imhoff) nu mai
nf1rnolului. circula prin superior ca in
rezultat cade printr-o fanta in
suferii fermentarea anaerob[i. cu producerea de gaz
CBO,, redus).
Intensifi.carea sedimentaril sc poate face substante
· sulfat de aJuminiu, sulfat de fier sau ·coagulant T..L
de furnnl sau cenw;,a de la termoccntrak, tratate cu H2SC)r,). Sc si
o burni dczinfcctic prin mecli11] apoi scdimcntul sc nc11tr,1-
lizead1 Cl! laptc de var.
Nlijlo~cel£, biologice de epurare. Se folosesc pentru neutralizMe;1
substan\elor organice i;,i a microorganismelor rf,masc dr•cantarr 0
•

Epura.re biologica in conclitii naf;urale : so foiosesc de

dmpuri de infiltrarc 9i iazuri biologicc.
C 1 mp u r i l f' d c i rig ar o sint: parcelc· niveiatc' la care
rat[i mecanic se aduce prin pompar{' san prin cadcre JHwrt1.
se face prin aspersiune (ploaie artifidala), prin i;,an 1uri
:,a11 priD drenuri snbtcrane perforate. Nonna de Irigaro estp de circa
25--30 m:i;ha/zi, vara, f:ll o norm[1 anuala de circa 3 ]00 m'1/ha. Cea mai
folosita este irigarea prin i;;anturi descoperite (brazde), <lar mai buna i. ste
0

prin dre.nuri subteranP, care ins[\ este costisitoare . /\pcle epurate

144
 nwcanic plantelor
, fflrf1 riscuri, dad:1. intcrva1u1
estc· de minimum 20 de zile.
Ci mp ti r i 1 c d c in 1' i l tr arc sint terenuri folosite exclw,iv
{·purarea ape1or reziduale, fiind impartite in parccle
innndate pe rind. Grosimea stratului de apa este de 10--15 cm. n-·
filtran· in sol apa se epurcazi\ f;i ajunge in straturile de ap,'i subteraniL
I a z u r i 1 c b i o l o g i c e s'int asemfmatoare celor de Ia epurarea cl,,..
:jcqiilor semilich ide.
·c·Iu-- Epuro.re biologicii prin rnijl.oace artificiale, in instalatii adaptatc can-
~lll( ·-
cl,e ape rcziduale ~,i 1nsu9irilor acestora. Se folosesc :
.ul tc)
ani"' .F 11 tr' P i. n termite n t e cu n is i p : sint asemaniitoare
nis- trek• lcnte folosite la epur,area apci potabile, dar functioneuza
re·- cu intervale de 24 ore dupa fUtrarea unei cantiUti,i de apii
·, cJp F i 1 tr 0 b i o logic e (filtre ,,stropitoare") : sint bazine circulare
avind un sfrat filtrant din bnca~i de cocs sau cu dimcnsiuni
de 5--;7,5 cm. Apa reziduafo decantata este impra:;;tiata sub form[,
tre-- 1ncarca cu oxigcn ~i !'ormeaza ,,membrana biologica" la supra--
de! material filtrant, reallzlnd cpurarca apei care
mernbraniI.
E p 11 rare a r in n {i mo l act i vat se aseam{mii cu cea din
zinc],, de) aerarc a lichicle a dcjcct,iilor .
chimice de e1mrare. Sint asem[n1[1toare celor efolosite
:utc· chimica de Ppurarc, de la tratarea semilichide.

4.6.3. ADAPOSTUR!I.OR PENTRU ANIMALE

~i rcaUzar( '<.t
, aeruh11,
cu cele ale aerului atmosfcric. 1\nimalelc consum{t clin Ll.J.,.............. ~ ,

bloxid de carbon sub forma dP

in mediul

· si
I'd-

a animalelor,
salisfaccrea sens practk, ventilatia n,prc-·
zlntft mijlocul mecanic de asigurarc a PchiHbrului termic
cl(· nuarc a vaporilor de ap,'i, a nocive, a pulberilor 9i mi.cro-
organismelor, n·prezcni..incl mijloclll
ca diului adaposturilor.
vcntilatia se reft ra in primul rind
0

a nu se produce vici{ rea componentelor lui ;

0 vcnti-
la1ia se refor{t in prinrnl r:ind la f:Vacuarea caidurii cHn

:1 O rg!cna vcterlna,·11 -- ed. 62

 4.6.3.1. Necesarul de ventilafie
Pcntru aslgurarea neccsarului de aer curat (necesarul de
tccbuic sa se cunoascii : volumul de vcntila~ie, cuba.iul adapostului
coeflcientul de schimb.
'Volumul de ventilafie (norrna de ventilotie). Sc apreclazi:"t in m:l/h/cap
cJ,, animal, sau in m:i;h/kg masii corporala. Se calculeazii: dupa wntitn-
de C02 eliminat de animale in g/h sau in 1/h ; dup{t umiditatea pro-
rcnitri din aerul expirat l;,l evaporarca tehnologicii, apreciaUt in g/h ~i
caldura (sensibmi) eliminata de animnle, exprimatii in kcal/h. Vo-
de vcntilatle exactc se obtin prin lntroducerca in calcul a c,lemen-
ielor concrete : numar de animale din adapost 91 masa lor, insl_u;;irile ac-
rului exterior i;d cele cc se urmaresc a fi atinse in interior. In practicii, sc
recurgc la rccomandari sub formii de tabele, care indic[t volumele de ven-
t: pc> sezoane, dar acestea sint ins~i oricntativc. ln tabelul 2;3 sint cu-
volumele minimc dP vcntilatie recomandate.
Tabelul 23
Volumul de ventilafie pe specii Ji categorii de animale
Volunml minimfm'/hfc.ap aninrnl

Spccia Prirn{t.\.··nra
~I toamna

nouine:
mulcrnitate !)() '.WO 3;",0
vaci cu laplc legate )i nei,,gatc !JO 200 350--400
-· profilactori u 20 :,o-- .40 80
vii-ei re prod uc tic 20 :lO--,HJ 80--120
-·- vitci la lngrii~at 6(J 120 2il0
f'Drcine:
Yieri, scroafc ncg.:s!.anlc, gcstantc prima pc-
rioadi'i 70 !JO 120
scroafe geslantc ultima pcrioada 85 110 150
scroafc c1,1 purcci, in lacta\ie 100 150 200
purcei 1n!.:1rcati 10 20 50
porci la 1Hgr:1~at .ffj 6.', 120
PrJ.,ari:
-· pui (1 kg viu)
1-10 zilc 1,8 1:3--17
11--30 zile 1.1
30-60 zile 1,2
giiini (1 kg Yiu) 1,:l ·- t,8

Cubajul (volumul} adapostului. ReprezinUi delimitat de ele-

mcntele de inchidere, exprimat in m:l. Dimensionarea volumului adapos-
tarllor urmare9tc imbinarea Ct"rln{elor contradietorii de prevenirc a
vicierii rapide a aerului (in care scop se cer volume mari), cu cele de in cal~
zire natura!E, a adaposturilor, pf:'ntru obtinerca unei tcmperaturi adec-
vatt· cerintelor animalclor in timpul iernii (cerindu-se volume mid) 9i este
normat. Cum temperatura interioara estc influentata de cea a aerului
atmosferic, la normarea volumului adapostului se ~ine sea.ma de valorilc
temperaturii exterioare a zonei 9i lungimea perioadei in care animalele
s'int obligate sa stca in adapost. Cubajul minim {,e se cer~ reali.zat, pc
specii ~i categorii de animale, pentru. cre~terea in £istem gospodiiresc, este
 Tobe:ul 24:
Cubajuf minim al adopostmilor (m3/cap anima,i)

Zone cu l<>mp. Zon c cu temp. zone en

S\th -20'C JUb -100C snb
Sp cc ia -;i cal e gor ia animalclor ~1 en s1:alm- ~1 cu stahu- i
la\ic' de pestc Jaiic !ntre ~
7 l11ni 5-7 luni

Vaci· in la·cta\ic,' tan·ri, boYine adulte la 1ngrtt~at 14--· 18 18--25 25-<{0

Tinci·ct. boYin 10--12 12-14 11 -- 1n
Vij.ci 8-10 10--12 12-1-t
Scroafe in pri111a 1wrioadil. de gcstatie ,J [j 5-- G G-- 7,G
Scroafc in ullima perioad{t a gestatici, vi(·ri Hi 18 20
Scroaie cu pureci 21 2:1 2tP
Purcci lnj.arcap ~i linerct porcin 2,7 2.\J >)~2,
Porci la lngrB~at :l,5 4,5 5.IJ
Oi e11 miei ::J---:~,5 :l,5--1,0 ,j ... 5
Tincrct oYin 1-1,2 1,5 2
Bcrhec i 2-~2,5 2,5---:3,0 :3 -· :-,
Viisi'tri (dnpit \' irsli\ ~i greutalc) 0,25---0,45 0,,1-0,6 0,6-- (J,7

in tabclul 24. 1n crqterca intcnsiva, dcnsitatea mare a an imalc-

lor nu mai pcrmite realizarea cubajelor min_ime din normativ, deficicnFt
cc, se corecteaz{t prin intensificarea vcntilatieL
Coeficientu:l de schimb (coeficientul de 'Ventilutie, numarul de schirn-
lJttri urnre ). Arat{t de cite ori trebuie schimbat aerul viciat din
intr-o orii Coeficientul de schimb este minim iarna ~i maxim vara.
Ventilatia :trebuie s{1 indeplineasd't urm{ttoarele condii;ii : sa fie con-
tinua; sa aiba posibilitate de reglare a debitului (volumului de ventilai;ie) ;
s21 asigure distributia uniform{:t a aerului curat.

4.6.3.2. Sisteme de ventilatie

Schimbul de 11er dintre adapost $i mccliul exterior sr• poate face in mod
natural sau artificial.
naturala. se rea1izeazi.l prin diferenta de temperatur{1 ~i de·
densitate a aeruh1i clintre acff,post ~i mediul ext('rior ~i <:·stc eficient[, cine!
aceasta diferenta este de minimum 10°C. La anularea diferentei (ti= t e ),
ventilatia este teoretic nula, dar practic se poate realiza sub influenta
vint'ului. Ventilai;ia naturala poatc fi: neoruanizata ~i oruanizGtii.
VenWatia naturala neoroanizata se realizeaza prin porozitatea matc-
rialdor de constructie, prin neetan$eita1;ile ferestrdor 9i u 9ilor 9i prin cles-
chiderea acestora. Schimbul de aer estP insuficient, ncuniform ~i necon-
trolabiL Se intensifica iarna sau la deschiclerea ferestrelor 9i u 9ilor, clar in
ultimul caz creeaza curenti de aer inten 9i care racesc brusc adapostul 9i
influenteaza negativ animalele.
1l entilatia naturalc1 organi.zat.(1 se realizeaza prin deschideri spec;al
amenajate pentru schimbul de aer cu exteriorul, amplasate in elcmen-
tele de constructie. ,Dupa sensul de circulai;ie a aerului in adapost, vcnti-
Iatia naturala organizat{t poate fi: orizontala, verticala ~i mixta (fig. 45).
V e n t i 1 a t i a o r i z o n t a l a se realizeaza prin deschideri (pa-
tra te, dreptunghiulare sau circulare) amplasate in peretii longitudinali ai
adapostului, cit mai aproape de tavan. Circulatia aerului se poate fac-e in

147
 A

Fig. 46. DLferitc tipurl de ventilaPe naturaff,

organizatd :
A "'·-· orizontal6. ; B ·- vc-rtlealU ; C ~--

,tmbele sensuri, dependent de v1niuh1i, dar aerul cural. nu cnboar{1

la nivelul animalelor, prirnenlrea aerului fiind, re<ltJsfL
Vent i lat i a vertical a folose 9te co.~uri sau canale cle rentlla-
care pornesc de la nivelul tavanuluL Co 9ul este 1mp{H'f.it in dou{1 sau
compartimente. Schimbul de aer cste d,,stul de deficltar 1;,i neuni-·
pentru case face' mai mult 1n aproplerca co 9urilor.
en ti la\ l a mix t {1 realizeaza un flux natural al i:n urma
p~itrunderii aeru1 ui curat

11r
deschideri in ad-
rnlsle 9i evacuarea aerulul vi-
c:lat prin
!

I
! de aer este
I prafat.a
I ,ti
(;j admisie ~i evac:uare
_______ ..JI
timea de
zentind distanta dintre
,:dmisiel aeru1ui ~i eel a1 eva-·
cu{1rii (fig. 46). Pentru un
schimb e.ficlent, de
J'Ig. 46. Elementele clc1re condltioneaza schim- aspiratie trebuie s~'i fie de mi-
bul de aer:
activfi. ; Ge, nimum 3 m, iar
e:-cterioara. ;
la temperntura nH.,rn.nua. t, -- le, de minimum
 Admisia aerului se face prin de admisie pereW
terali, la diferite inaltimi. Cele mai folosite s1nt cu deschidere ori-
zontala, care se amplaseaz[1 in perctii laterali cit mai sus, deasupra feres-
trelor, Jntre ferestre, mai rar sub ferestre. Sint protejate la exterior de
aqiunca precipita~iilor 9i vintului printr-un tambur de sc:indur[1, iar pen-
tru evitarea patrunderii pasarilor ~i rozatoarclor, cu p1asf1 d,· sirma. 1n
Interior sint prev[,zute cu c:lapete, ~ibare sau capace basculante, care per-
mit variatia suprafetei de sectiune 9i orientarea in sus a aerului care pa-
trunde in .adapost. Suprafa1a totalft a gurilor de admisie ale unui ad[1post
70--750;0 din suprafata de evacuare a aerului vidat.
Evacuarea aerului viciat se face prin CO$Uri de evacuarc, care se am-
plaseaza uniform in partea superioa,ra a a<lapo~tuluI, pornind de la tavan
sau acoperi;;, pe ccntrul adapostului sau pe douii rinduri la adaposturilc
Co~urile se ,confectioneaza din scinduri bine 'imbinate, .avind sec-
{hmea patrata, cu latura de 30--60 cm (fig. 47), sau din tabla cu sectiunea
drculara. Sint izolate tcrmi-c, pentru a nu se produce condens pe pereti,
lar supcrioar[, trcbuie sa ck·pa 9easca en 0,50--0,75 m coama aco-

Sipci
· ;:oama
Ciprior ~.-/.furl;;r de ciment

1 Coamfl
Sc,nduri I s· .
+--·, 1pc1
Rarna Norlar de cimenl
R.JmJ Ciprior acopmj
fipci ·~'-!

'[;;IJ/Jde protecfie
Jug .
~, Jug .
/Jrnp/uf,mJ mo!oz,zgurJ Silu
·--Leg8/llri ple;va de urez
flc1m

-- runie de pie
Lipifuri de lul
,/
luff de lemn ~!4/2 fia I pt' !Jdnzi
/ g,rinzi/e favanului

,fipcJ
C!;;pefa scind
.Pig, 47. de ventllalle pentru evacua,:rea aerului din adupost.

149
 peri:;;ului 9i sc tcrmin{t
cu un ac:operl;; propr.iu
pen tru protecti a de prc-
ci pita {ii. Sub acopcri 9
pcrctii pot fi previ't-
zuti cu jalu~ele orien-
tate in jos sau plasa: de
sirmfi, care nu permit
accesul pasa:rilor l)i al
precipitatiilor. · La des-
chiderea inferioa61 a
co 9urilor se montc·az;\
clapete bascu1antc pen-
tru modificarca s11pra-
feter de sectiunc a cn:;;u-
rilor, dupa: nevcfa'.
crc~terca intensiv{t vo-
lumcle de ventilatic
fiind dcosebit de m
mai ales vara, venti1a-
tia naturals: clasidt nu
este suficienta:, admisia
aeru;ui sc facf' prin fo-
rcstre sau prin d0schi-
dcri ori:wntalc
pradicate in pcrcti la-
terali, inchisc cu obloa-
ne rabatabile, iar ('Va-
cuarea se face la niv0-
l u1 coamei acoperi 9 ului,
Fig. 48. Adapost cu ventilatie natural(1 prin ,,.7ed". cu 9arpante denivelate
(fig. 43), rcalizindu-se o
fanta: (,, 9ed") pe toata: Jungimea ada:postulHi. Fanta se inchicle cu ferc·strc
a\·1nd deschidere rcglabila:, servind i;;i la iluminarea ad{tpostului.
Ventilafia artifidala (mecanica sau dinamica). Asigura schimbul dl·
aer cu ajutorul ventilatoarelor, independent de diferen1;a de temperat11r[1
dintre ada:post 1;,i mediul exterior. Metoda se impunc in aclaposturik de
mare capacitate, in care ventilatia naturals: nu este suficienta:. Amplasarca
ventilatoarelor se face in peretii laterali, la nivelul tavanu{ui sau al
ri 9ului ada:postului. Ventilatoarele, impreuna: cu accesoriile pentru
cerea aerului 9i echipamentele de for1a 9i reglare, constituie o instalaf c
complexa:, foarte diferita ca mod de amplasare in diversele tipuri de acl;'\-
posturi. Dupa modul de circulatie a aerului se dcosebesc mai multe
de ventilatie : aspiranta, refulanta 9i cu presiune echilibratii.
Ventilatia aspiranta consta: in aspirarea aerului viciat, reali;dncl o dc-
presiune in ada:post, care determina intrarea libera a aerului curat. Cir-
culatia aerului este in flux natural realizind o distributie satisfacMmre
a aerului curat, la viteza: redusa: (fig. 49). Se folose 9te obi 9nuit la ac1fipC1c
turile care nu au nevoie cle inc{1lzire artificiala a aerului. Aspirarca acru-
1ui se poate face 9i la partea inferioad1 a ada:postului, din canalelc colc'c-
toare de dejectii sau de sub aleile cle scrviciu in halele cle pasari cu
baterii. Aerul aspirat este condus prin co 9uri verticale care depa: 9esc ini\J-

"150
 49. Schema ventila\ici mecanice prin ab- Fig. 50. Schema vcnt'ila~ici mcca-
sorbtie. nice prin refularc.

mc,a adapostului, pcntru a nu fi proicctat sprc adaposturilc vecinc. Ad-

misia aerulul se face prln fante (prize) protejate cu jaluzele, amplasatc
peretii laterali ai adapostului, sau prin ferestre.
Ventilatia refulanta constf1 in introducerea fort,atf1 a aerului in
adapost, uncle se men\ine o suprapresiune constanUi. Ventilatoarele se
amplaseaza in peretii laterali (fig. 50), dar mai bine in cei de la capetele
adapostului, cu conducerea i;,i repartizarea uniforma a aerului curat prin
tuhulatura din tabla sau material plastic, avind orificii inferioare !)€ntru
dispersia aeruluL Evacuarea aerului este lihera, prin fante practicate in
peretii opu~i, sau la nivelul tavanului, pri n co 9uri. In sezonul rece, aeru]
intr(xl.us trebuie incalzit.
Ventilatia cu presiune echilibrcitii combinf1 sistemele precedente, ad-
rnisia ca 9i evacuarea facindu-se mecanic. Gurile pentru admisia 9i eva-
cuarea aerului se vor amplasa la inaltimi diferite (jos 9i sus), pentru ca
aerul sa parcurga o distanta dt mai mare in adapost. Instalatia este insa
costisitoare ~i consuma multa energie.
Ventilatia gazodinamica ,,Ejex-Coanclii" se bazeaza pe ,,efectul
Coanda". Este o inventie romaneasca, folosita i;,i pentru ventilatia ada-
posturilor. Ventilatia este aspiranff1, realizata cu exhaustoare ,,Ejex-
Coanda" (fig. 51), care constau dintr-un canal de. ejec\ie prima1:i\ format
dintr-un tub cu sectiune patrata sau drculara, avind la partea inferioara
dLspozitivul de admisie, iar la partea superioara canalul de ejec\ie secun-
montat coaxial. 1n interiorul canalului de ejectie primara se intro-
duce aer sub presiune cu ajutorul unui ventilator, care determina absorb-
aerului. viciat din adftpost. Sistemul prezinta numeroase avantaje:
consum redYs de energie eledrica (cu 40-750/0) fata de ventilatia cla-
sidi. ; aspirarea gazelor nocive se face la dour1 niveluri ; silentiozitate to-
taEt ; posibilitate de reglare a debitului ; fiabilitate marita, prin abst.'nta
pieselor in mi 9care.
ReglaTea ventilatiei mecanice. Debitul ventilatiei mecanice depinde
capacitatca ,·entilatoardor 9i durata de functionare a instalatk i. Este
0

dimensionat la nevoile maxime (pentru vara), cu posibilitatea reducerii

corespunzatoare in celelalte sezoane. Reglarea debitului se poate face :
1rz.an1wl, prin punerf:'a ,sau scoaterea din functiune a unor ventilatoare sau
1ntregii instalatii ; mecanic, cu ceas programator (timer), dar nu permite
cerint,ei esen~iale ca ventiiatia sa fie continua ; autornat, prin
cuplarca instalatiei cu un termostat interior reglat la nivelul temperaturii
optime pentru animalele din adapost. Cel mai bun sistem este de varla\ie
a tura1iei taturor ventilatoarelor, fara a se opri instalatia. In acest scop SP
""'"''"t'·'L ventilatoare cu trei trepte de turatie, comandate de termostato
arnplasate in adapost ~i in. exterior.

151
 A
n

4.6.4. SISTEME ~I INSTALATII PENTRU CONDIJIONARE.A AERULU!

DIN ADAPOSTURI

Aerul din adi'lposturi, introdus prin sistemul de vcntila1ic, nu corcs-

puncJr, intotdcauna cerin\elor animaldor, sub raportul 'lnsufiirilor fizice ~i
a componentelor. Pentru a fi adus la paramctri ccruti, trcbuic supus opc-
ratiilor de conditionare. In timpul iernii aNul trebuie indtlzit, uscat, fil-
trat, decontaminat, tkzodorizat (prin folosirea de substante care mascheaz[j
sau neutralizeaza odorante). 1n timpul verii aerul trebuie racit ~i
umidifiat, celelaltc• de conditionarc rihninind valabile. Con<litio-

152
 cumpleUi a aerului este
insCt scump[1 ; de accca, pentru
adaposturi se face numai pen-
tru lnsw1irile f)i componentele
penlru spc,di1e f!i
cleosebit de sensi-
bilf'. InstalatiUe de dimatizar(·
' la insta!atia de
mecanica, sau func-
iorn·azi't independent.

4.6.4.1. lndil::tirea aerului

Fig. 52. Schema unei aeroterme fixe .
Sc in adaposturlfo 1 guru Cle din exterior ;
care eliberat{, de 2 -··- conderrn 3 - aer cald ;
4 jahi:Lele : cu ; 6 ·-·~ abur
animak nu este suficienta pen- sau ··- ventilator.
a atinge ni\·elu1 de tempe ..
ratur{t cerut de acestea (p[isiiri, tineretul tuturor Se
face o centrali1 a aclaposturi'lor sau apropie--
rea animalelor.
Incalzirea centrala, i.ndilzirea intregului ad{rpost se poate realiza :
cu rapori ~;i apii calcUi, produse in centrala termicf1, de uncle prin conductE•
lur-retur ajung la elementele de incalzire (radiatoare, baterH de incal-
amplasate pe pe-retii laterali al adapostului ; cu aer cald, introdus in
instalatia de ventilatie refulantft. bcahirea aerului se face
cu aeroterrne, fo1osin°d ap[i cald[1, c~buri sau rezistente electricc, dupa care
este rduiat prin tubulatura in adapost. Aerotermele pot fi fixe (fig. 52)
·~i mobile, folosind nurnai rezistente electrice.
1ncalzirea locala. locurile unde stau ....... ~.~""~' aceasta se re-
aliza astfel : cu radiatii infraro$ii, prodw;p de becud diferlte
de radianti (ind\lzirea suplimentarli boxelor ~i a
sau sursele de sint
pentru cal-
becuri cu

4.6.4.2. Racirea aerului

Exist[1 171 u1 acest caz mai multe
mai redusa dPcit cele :incalzire.
: radre directa, in urma trecerii aerului de ven-
o baterie dp racire , rlicire miirirea vitezei de
in care ·Caz vcntllatia refulanta. cu acr la
ridicata. 1-····1,5

153
 4.6.4.3. Reducerea sau c:re~terea umiditatii aerului
Ueducerea. Se poate realiza 'in urma trecerii aerului aspirat din exte-
rior prin vase cu substante higroscopke (silicagel, clorura de calciu),
in general nu SP practica in adaposturi. In cazul acestora, este mai practica
limitarea incarcarii aerului cu vapori prin intensificarea ventilatiei 1;,i re-
ducerea surselor tehnologice de vapori (evacuarea rapida a clejectiilor, re-
ducerea cantit{1~ii de apa pentru curatirea adaposturilor i;,i animalelor,
evitarea curgerii apei in adaposturi). Cel mai eficient mijloc il <::onstituie
ridicarea temperaturii aerului din adaposturi la nivelul optim cerut
animale, n·ducind umiditatea relativa i;>i influenta negativ[1 a acesteja
asupra animalelor.
Umidifierea aerului. Se face cu Ui;,Urinta, prin pulverizarea apei
aerul de ventilatie sau in adapost, ori prin urnezirea suprafetdor.

4.6.4.4. Filtrarea fi decontaminarea aerului

Piltrarea. CondHioneazc"t aerul introdus in adiiposturi sub
pulberilor i;,i microorganismelor retinute de filtre. Filtrarea
poate realiza in aclaposturile cu ventilatie artificiala refulanta, insa
trele reduc mult debitnl de aer, din care cauza se folose 9te obii;,rlllit
halele pentru pa.sari, care cohtracteaza mai Ui;,Or infect.iile pe cale
gena, la incubatoare 9i la adaposturi pentru animale SPF. Deoarece
menii microbieni sint aproape exclusiv atai;>ati de particulele de
ei sint retinuti odatf1 cu acestea la ui1 nivel proportional cu eficieni;a fn ..
trelor. Vain stein (1970) clasifidi filtrele in : filtre brute, care
particule cu diametrul de peste 5 [J. ; filtre cu eficienta. ridicatii, care n:\
particule de peste 2 [J. ; ultrafiltre., care retin particule de peste
Se folosesc in general doua straturi filtrant~,, montate in cond
de admisie a aerului : un prim strat poate fi format din pinza sau alt
ierial poros, care retinP particulele grosiere, ~i se inlocuie~te
sau lunar ; al doilea strat este format de obicci din fibre de sticfa cu
simi variate (55-305 mm), llscat sau umectat cu ·soluW dezinfectantc
acest strat se schirnba de 2-5 ori pe an. Eficienta filtrarli poate fl
90--950/o pentru particulele de 1---5 µ•.
Decontaminarea aerului Se poatc realiza prin folosirea dP ultrafilire
care retin ~i virusurile ~i prin pulverizarea de substante dezinfrctante
conductele de admisic a aerului in aclapost.

4.7. MICROCLIMATUL ADAPOSTURILOR PENTRU ANIMALE

In spatiuJ limitat de elementele de inchidere a adaposturilor, in

zen1a animalelor l)i ca urmare a proccselor tehnologice de intretincn
exploatare ,a accstora, se constituie un mediu cu insu~iri difrrite de
celui exterior. Asupra acestui mediu se cxerclta permanent ~i infl
mezoclirnatului din zona de amplasare a adaposturilor, incit, fo final,
sui;;irile mediului intern al ad21posturilor - m.icroclirnatul - rE'prezi
suma influentclor interioare ~i exterioare care determina nivelul perm?-
11ent variabil al acestor insu~iri.

154
 F'actorii care genereaza microdimatul 9i determina caracteristicile lui
sint : factori fizici (meteorologici), ,care actioneaza prin insui;;irile macro-
di mei asupra adaposturilor ; factori fiziolo9ici, reprezentati prin activita-
tea metabolica a animalelor, in urma careia se elimin[l ca1dura, gaze 9i
precum 9i gaze din descompunerea dejectiilor; factori tehnologici,
reprczentati prin marimea spatiului ,adaposturilor, capacitatea de izolare
a elementelor de iDJohidere, tehnologia :de cre 9tere folosita, modul de
evacuare a clejectiilor, calitatile instalatiilor de ventilatic, incalzire 1,;i ilu-
rninare.
Influcnta mezoclimei se exercita asupra insu9irilor fizice ale micro-
dimatului ; prezenta animalelor in adaposturi modifica insu9irile fizice 9i
compozitia aerului, iar fa.ctorii tehnologici influenteaza majoritatea insu-
lnr microdimatµlui 9i adauga altele ca : zgomot, gaze ocazionale etc.
prisma f.actorilor care il genereaza 9i il influen~eaza permanent,
mieroclimatul adaposturilor reprezintii complexul de factori fizici, chi-
;;,i biologici care actioneaza concomitent asupra animalelor.

4.7.1. FACTOR.II DE MICROCLIMAT

!n conccptia actual{t privind microclimatul, dupa care se apreciaza

te elementele care contribuic la calitatea mediului oferit animalelor in
factorii care constituie microclimatul se pot sistematiza in :
reprezentati prin insu 9irile fizice ale aerului (temperatura,
curenti, presiune, luminozitate, ionizare, zgomote) ; f actori
reprezentati prin componentele gazoase ale aerului, factori bio-
reprezentati prin microorganisme, iar prin ,relatiile strinse cu aces-
tea, se pot incadra aici 9i pulberile din aer. ·
Modul de actiune al factorilor de microclimat asupra animalelor este
ca al factorilor corespunzMori din mediul exterior, prezentati la
aerului, raminind a se concretiza modul de actiune numai pentru
nestudlati. Nivelul optim ,al factorilor de microclimat este fixat

4.7 .1.1 . Fadorii fi:z:id ai microdimatului

Factorii flzici ai microclimatului au cea mai puternica 9i indelungata

asupra animalelor, influentind nivelul productiilor 9i al starii de
sfmfttate. Sint determinati in cea mai mare masura de factorii meteoro-

Temperatura aerului din adaposturi. Este eel mai important factor d.e
microclimat atit prin actiunea directa, cit 9i prin faptul ca influenteaza
celorlalti factori, ca $i intensitatea de actiune a unora dintre
factori asupra animalelor. Temperatura aerului din ,aclaposturi evo-
.luva:dt relativ independent de ,cea a aerului atmosferic 9i este, in general,
mai ridicata docit aceasta. Nivelul temperaturii reprezinta bilantu1 dintre
smsele de c:aldura (animala 9i artificiala) 9i pierderile de caldura din acla-

Sursele de c{tldura sint reprezentate de caldura biologica diminata de

imale 9i caldura artificiaff1 (unde se practid1 inc:alzirea).
Ca 1 du r a biologic a este rezultatul metabolismului (energetic
,naterial) 9i rezult[1 in urma oxidftrilor metabolice exoterme. Nivelul

155
 (
termic rnai ridicat al animalelor (:.rn,:1°C, in medic) determinft Cl'·-·
1·
darea c[i.1durii catre acr 1n mod continuu. Caldura cedata prin r
conductivitate 9i convectie constituie caldura liberi'i (sau sensibila), ca-re (
contribuie efectiv la 'incalzirea aerului. Cea eliminaff1 prin evaporare ---
caldu.ra latenta -- nu contribuie la incalzirPa aerului. Marimea surs0i d·P r
1
caldura biologica este dependenta de numarul de animale din ad[,post 01 r
de cantitatea de d.ldura eliminata de fieoare animal in parte. (
Cal du r a art if i c i al a se adaugfi. celel biologice, in adaposturilt' r
in care dildura biologid1 nu poate realiza ccrintele de temperaturfi
anirnale}or adapostite. AmbelP surse se apreciaz{11n kcal/h.
Pierderile de ciild1ua din adapostu.ri se datoresc temDeraturii rnai ricJ) ...
cate a aerului din adapo.sturi fa1,'i de cea a aerului atr;1osferic 9i SQ rea--
lizeazLi prin : trans·misie termica la nivelul dcmentelor de inchidere ;
calzirec1 aerul.ui de ventilatic ;;i evaporarea tchnologica a apei de ;x,
suprafetc·le umede din acE1post.
Umiditatea aerului din adaposturi. Ca valoare 1uniditate,;
din adaposturi este 1ntotdeauna mai ridicata dedt a aerului atmosferk\
dar ca umidit,ate relativa poate fi mai rnare .Scl.ll mai mica d( clt a aerul
0

atmosferic, dup{1 nivelul temperaturii.

S'ursele de urniditatc sint reprezeniate de unimalelc add.postite, care
elimina apa .sub formf1 de vapori prin respira 1ic, perspiratie 1;,i
r;;i prin evaporarea tehnolopicii ,a apel din dcjec~ii, furaje
spalare 9i din adiip[itori. Fata de degajarUe prin respiratie,
vapori din evaporarea tehn0Jogicf1 s1nt rnal red use (10----200;0
gospodiireasca, 300;0 in ad{1post1.1rile cu permanent,
cre~terea intensiva a taurinelor, 30--1000/o a porcinelor).
Curenfii de aer din adaposturi. Sin t urrnarea
influeni;a difereni;ei de tcmperatura ~i de
urma inciilzirii accstuia de catre anirnale, snrsc
fisuri sau deschideri elementele dP inchidere ale
ventilatie.
Presiunea din ada1wsturi. Ji:ste
din zona de amplasare :;,i evolueaza 1n datorita comunicari\
mediului adaposturilor cu atrnosfera, porozitatea materialelor i:;;i fisu-
rile din elementele de 1nchidere ~i deschiderile create
1n adaposturiie ventilate presiunea este mai midi sau mai
mare cu citiva mm decit cea atmosfcric{1, prin evacuarea,
introducerea fortati:i. a aeruluL
Lumina din adaposturi. Sub aspectul luminii naturale 1;,i.
mod de realizare a amenajarilor :;;i insta1atiilor ::;i c;1 normare,
fost tratata la punctu14.6.1.
Zgomotele din adapostu:ri. Provin din mr:diul exterior
sectii anexe ale fermelor), dar mai ales se produc pe
nizarii proceselor de productie zootelmica (instalatii de
pentru evanmrea
zgornotelor atinge niveluri <.Te 9terea intensiva.
posturile vaci cu Ko v a 1 i c 91 col. (1971) au mas1.irat
50---"60 care ii consldera normali iar Me 1 Ji or n
col. (1\;73), adaposturile mecani.zate, au nivel de 80
virfuri pina la !)4 dB. 1n adaposturile pentrn ventllate mecaniv.
zgomotele ating 100 dB sau mai mult, ia,r in halc le pentru
0

de ile d(' ventilatic, 'incalzire 9i

15fi
 1970). Zgomote1e produc cu mobilizarea S.G.A
tahkardie 9i u 9oar[1 tahipnec, modificiiri umorale :
rea adrenalinei, a glucocorticoizilor, a glucozei 9i aclzilor gra 9i
Ca urmare, ani.malele prezinta tresariri, anxietate, iar mai tirziu
produqiilor. Se apreciaza ca, la vaci, un zgomot pina la 80 dB nu afe.c--
teazt1 productia, dar 1a l()fj dB apetitul scade, ca 9i productia de La
miei, zgomotc d{c 75, 9i mai ales 100 dB, determint, reducerea sporului
crei;;tere (Ames iii col., 1972; Ames, 1974). La pt1sari, 80--100 dB
recluc cu n,2·-··22,:lo/0 , greutatea ouCtlor cu 7,8--14,40/0 9i
cu ll,3--:1G,40/0 (Kl u c e k, HJ7fi). La toatc- speciilc, deC'll'h'
se alE•m1cazf1 la e-xpuneri prelungite.

4.7.l Fadodi c:himid ai microdimatului

l'actori sint repn·zcntati de {:omponcntek
din adaposturi. ad[tposturi se
de aer cu atmnsfera, dar pdn
<le prnductie cHn adaposturi compozitia se
consumii oxigen :'Ii dimin[1 COi, iar prin descom pun ere a
sc adauga. altP gaze : NH:1, gaze de gaze odornnte.
aerului estc ,cu atit ,mai i CU CJt u,,,u,.,,_,._,
cste mai .b;1w fat[1 de mediul exterior 91 rnai dens populat cu ani-
malf•.
Azotul. N din aerul ra.mtm) in
1m puiw pTobleme pentru viata anima1elor.
aerul adaposturilor are tendint{1 de reducere canti··
de ciitre anlmale in actul respirator, aerul
dccit eel insplrat. In
nu scade sub HJ0/0, Hmitf1 la care an
Chiar· 1n acWposturile suprapopuJa'..l\
fi sub 18-0;0 , 1;1!

aerul
in orde amiezii

din am·ul se intotdeauna

'in cantitatP mai mare in aeru1 datorita. diminarii
dHn, animale in urma actului respirator, aerul expirat
I ,a acesta sc adauga C02 proven it din descompunerea aerobf1
din dejectii 1i a'lternut, ca i?i din activitatea
rumegatoare. A!;,ternutul din halele de
l C02/m2/orii, iar se.milichide
depindc esential
concentrai,ii mari, in
. La

l;i ilc
 Expuncrea prelungita a puilor de' gaina 9i de curdt la concentra 1ii de
0,5-0,60;0 C0 2 nu provoaca modificari macro- 9i microscopice ale tractu-
lui rcspirator 9i nu afccteaza sporul saptaminal (S i e g e 1, HHHJ). Puii
broiler expu 9i la concentratii de 2,50;0 C0;2, in 2 9i ·t reprize pc zi, timp de
10 zile (Var en i k a 9i col., Hl70), nu au stagnat in crqtere 9i nlci mor-
tali ta tea nu B crescut in perioada experimcntala, sau ulterior, pin{1 la
56-fiO zile. La 2-50;0 C02, doua expuncri alP gainilor ouatoare, cJte
J 2 ore, determin[1 ouft cu coaj{1 mai sub~ire, iar dup{1 30 ck zik ouatul era
red us cu 60;0. Concentrai;ia de 50;0 C0 2, cu cxpunerea gtiinilor 1 n 9i 5-t ore,
pruvoadt reducerea u 9oara a greutatii oualor 9i o coajft mai subtire (HP l-
b a ck a 9i col., HH5:3). Sc considera nivel toxic rnncentra1ia de 50;0
(50 000 p.p.m.). La GO/o C0 2 , puii hibrizilor pentru ou(t, iar la 100/o puii
broiler, abia mai manifesta vreo activitate, dar simptomcle de dispncc' ~i
sUlbirc dispar rapid dupa revenirea la aer curat (K 6 st c rs, Hl75). lUis-
punsul pasarilor la C0 2, pare ca nu poate fi extins la celelaltP i.
K a 1 i c h a observat la porci de 60-80 kg un spor cu 200 g/zi mai mic la
C02, decit la 0,20/o. La concentraW de 4-50/o C02 apar : tachica-rc!ie,_
1"1ipcrU•nsiune artcria]a, agitatie 9i apatie. La 100;0 all!filalelc mor..J2Ij1.1 nar-
; fenomenelc grave ~i moartea se clatorc'sc"1oxicit{ttil proprii a C02,
care l nhiba sistemele enzimatice, b1oc1ncl oxidarile aerohc, In primu! rind
1n Cf·Iulele nervoase.
conditii de proc!uctie nu se intilnesc intoxicatii mortak cu CO~.
decit in cazul inghesuiril animalelor, dnd cele din centrul grupuilui mor
atH prin acumulare de C01 , cit !;,i prin deficit de oxigen.
Amoniacul. NH 3 din aerul. adaposturilor, ga,z cu miros intepMor, mai
t~c!ern~ se formeaza in urma descompunerii substantelor orga-
nice din balegar, dt:jectii semilichide,. purin, materiale folositc ca H§ter-
nut e.tc., prin activitatca microorganismclor de descompuncre. IntPnsita-
tea descompunerilor, deci ,,producti.a" de amoniac, depinde <le conditiile
existente pentru activitatea microflorei : temperatura ridicata, umiditate
~i prezenta substantelor organice. Stagnarna dejectiilor in aclaposturl, prin
neindepartarea regulata o gunoiului, stagnarea purinului in urma cana-
defectuoase etc. conduc la cantitati mari de amoniac. In adapostu-
rile cu canale colectoare de dejectii semilichidf', suprafata mare a· cana-
i;;i practicarea ventilatiei aspirante permit degajarea unor cantitati
insemnate de amoniac. in adaposturile cu a 9ternut permanent se crceaz{l
cele mai bune conclitii pentru formarea amoniacului, dE,gajarea lui inn:--
dup{1 circa 2 saptamini i;;i poate atinge 0,5 ljm 2/ora. Limitarea ven-
in timpul iernli, creeaza con<lltii favorabilc acumularii amon iacu-
luL Amoni<1cul avind o animalclor, norma
in adaposturi este ceca cc corcspund0 la
··"'""'·'t..,,,,;,.i.;ii;u.-.a" 26 p.p.m.
Actiunea amoniacului asupra aninwlelor este iritatiYii, caustid1, cu
dcct cumulativ. Efectele amoniacului. depind de concentratia in aerul
~i durata de actiune. ln adaposiuri, 'in func~ic de conditii1e
cantitatile de amoniac sint foarte variabik•, deci si efecte]e. Cea rnai
este actiunea de durata (chiar dad1 nu sc atl;1ge norma igienica,
devine d{rnnator animalelor), actiune care se intensifid, paralel cu
concentratiilor. Cazuri mortale insa, datorate exclusiv
eu amoniac, nu au fost semnalate la animale (Moth es, 197:1). Deoarccc
este u 9or solubil in apf1 (inspirat odata cu aerttl se di:i:olva in secretiile
respiratorii inoepind cu oavitatile naza!le), concentratia din acr se re-
cli1ce progresi\·, astfel cft la nivelul pulmonului ajunge rar. in urm,., di-
;;,olvftrii ln secretiile cailor respiratorii, datorita reactiei lui alcalim: se
formcaza hidroxidul de amon:iu, cu acti,une iritant{t. Prin iritatia celukl1Jr
calic:ifonne din epiteliul respirator, acesiea cresc numeric 9i se hipertro-
fiaza, marincl cantitatea de mucus. Datorita aceleia9i iritatii se produce in-
filtrarea edematoasa a peretilor alveolari 9i formarea unui strat lipopro-
teic cu rol protector Ja suprafata mucoaselor 9i ,a alveolelor pulmonare.
Cre9terea secretiei mucoasei respiratorii mare 9te insa 9ansele de infrc-·
tare a pulmonului; iar p1:in infiltrarea edematoas{1 :;;i datorita stratului
lipoprotdc alveolar sc red11.ce schimbul de gaze la nivelul pulmonuluL La
concentratii de pestc 50 p.p.m. poate produce edem pulmonar. In u:·ma
iritatiei mucoasei respJratorii se produce str{mut 9i tuse urmate de infla-
matii : traheite, brorn1ite 9i conjunctivite, ca urmare a iritatiei mucoasei
conjunctivale. Cilii vibratili i 9i reduc sau inceteaz{1 activitatea in urma ,,c-
\iunii amoniacului, iar mediul alcalin creat de hidroxidul de amoniu d1-
zolva peretii celulelor epiteliale, cai·e mor, se desprind 9i lasa corionul
nud. Modificarile morfofunctionale ale epiteliului respirator explica cn 9-·
terea incidentei infectiilor, prin crearea de ,,porti de intrare" pentrn ger-
menii vchicula1i cle ,HT, sau a cdor epifiti din c{iile respiratorii. J\rno-
niacul absorbit la nivdul alveolelor pulmonare cxercita o ac(:iune g;·n.0-
ralti, intcrferind cu sintc,za hcmoglobinei, iar prin combinarea cu ac;dul
glutamic sanguin reduce nivelul reactiilor de oxido-reducere, cu rqx,reu-·
c;iuni asupra mdabolismului general. Ca urmare, se reduce apetitul :;;i
produc1,iile scad ; n'zistenta organica nespecifica scade, imunogeneza e
cleprimarn, iar concomitent scadc rezisten 1a Ia infectii. La concentratl; des
1---<l mg NH:1/1 aer se produce intoxicatia ln citcv,a ore, cu spasnw mu:,-·
convulsii, edcm pulmonar, sincopa ~i moarte. In conditii de
mt se ajung{· la aceasUt ,;ituatie.
1\prccicrea, Pl' specii, a cfrctelor amoniacului estP mai binc cunos,-,· ,1ft

la anim.ak]c, mici, rnai scnsibile. La bovine, in afara act,iunilor ,~i

descrise mai sus, sc' constat[l o actiune clirecta asupra regiu lur
corporale care vin in contact cu arnoniacul (iritatia pielii murdaritc cu
dejec1;ii, in special a mameloanelor ncprotejate de pflr, dcteriorarea cali-
corrrnlui ongloanelor, favorizind aparitia pododermatilelor).
mental, tin0retul porcin expus la 50--75 p.p.m. NH:i timp cle
def:ii E!ri"i leziuni macro-- 9 i mlcroscopice, avea un spor de cre 9 terc mai
1·cclus (C u rt is 9i col., Hl75). conditii de pro.ductie, porci pu 9i la in-·
9 i expu 9i la 150--200 p.p.m. NH:, prezentau stranut, secre1iP na-
zalC1, saliva\ie abundent[, ~i o reducere semnificativa a sporulul zilnic
(Jens c n, rn71). Efecte intense are amoniacul asupra pasarilor. Puii
bmih~ri, cxpw1i experimental 28 zile la conct>ntratii de 200 p.p.m.
:wean un spor de cre 9tere mult mai redus, iar mortalitatea pina la 40 z1k
era de :J,50/0 in nbsenta amoni.acului ca 9i la 50 p.p.m., de la
100 p.p.m. f:!i de 23,f:>O/o la 200 p.p.m. (He f' c e 9i col., 1980). Amoniacul
determina cre 9icrea incidentei aerosaculitelor la puii broiler, care
o proportie de :370/o la 25 p.p.m. 9i 510/o la 50 p.p.m. NH;1, fata de
cu numai 50;0 (Q u a r le s 9i col., 197~1) ; de asemeiwa, agrarvcaza
coecidiozei PXJX:rinwntalP. Expunerca puilor la 20 p.p.m. NH:1 timp de
72 ore· a fa.cut sa creasca receptivitatea lor la virusul pseudopestos
(A n d c rs on 9 i col., 19G4) ; acela 9i fenornen se cunstata 9i la gain] La
·, amoniacl1l intirzie matnritatea sexuala (Ch a,· I es 9i
La ::i2 ..-a2 p.p.m. NH:1, inilP cxpuse 2 luni 9i-au redus

5!}
 ou{1 cu (I' et k o v, Hl6l1). Gf1inHe expuse la 75·-··.100 p.p.m. pre- d
cheratoeonjunctivi l21 9i ulccn~ superficiale ale ·
numai dup[1 supdmarea actiunii amoniacului. La u
NH;i, g21inile prezinta semne de nelini 9te dupi'1 o ora, rnr
devin apatice, sornnolente, refuzi't hrana sau consuma mulUi
leziuni: conjunctivit[i, cherc1titii, hiperernia diilor rrsplratorii, hemo-
descuamari, cfogenercscenta a ficatului 9i rinichilor sli'ibire
o soc h a 9i col., Hl75). Sc considera cu animalele, indiferent
;;e afli'1 In ,,cUsconfort" la conccntrai;ii de NH 1 care depii 9esc 20 p.p.m.
din aerul adaposturilor (gaz incolor, en mi- ('
prin dcscomp1mere;:1 substantelnr ('
":are contin aminoacizi sau peptide cu sulf, existente in ('
rnicroflorfl moarta. Descompunerile organice, prin reactii cle
reaJizeaz[, prin intcrmediul unor genuri 9i speci.i rnicrobienc, care (I
:;;i amoniac, dar cantitatea cle H 2S este de 1 000 ori mai redus[,
<1moniacului (Ke 11 e rn s 9 i col., HJ79). Adaposturile murdarc, cu (
narea balegarului ~;j purinului, creeaz[1 conditii favorabile de producen·
a 1n c:re9terea gospodareasca a anirnalelor, cu folosirea a~lernutului p
1;,i evacuarea regulati'l a dejectiilor, cantitatile de H 2 S formate slnt n·{h!sc·.
mai mari apar in cre!Citerea animaleior fara. a1'iternut, cu pardo··
fii. evacuarea hidraulica a dejectiilor, in canalde cok,(·toan·
condi1;ii de formare a II;iS. Dega:jarea H 2S din canalc' nu csv' "
c;,'
datorit{1 stratului lichid de la suprafata dejectiilor, dar in timpn1 ti
<lejectiilor in vederea evacuftril (agitare, pompare, rcdrculan',
cantifatea de H 2S poate atingc• in adaposturi niveluri
chiar letale, de ::l00---·800 p.p.m. (Mini at s 9i col., Hf6n : E k: o s b o :'ii jJ
1976). Concentratia maxima admis{1 este normatf1 Ia s:rn a
%10 (10 p.p.m.).
l!ctiunea H1S asupra animalelor se datoreste toxicitatii avind
t,n eJ~,ct iritan-t local ~i unul asfixiant r;enc~·al. La niv~~lul mucoaselor,
dizolvare, se cornbln[, cu bicarbonatii dind sulfuri alcaline, care
liidroliz[, dau alcali liberi cu acthme IritanHi loca]a. 0 partc din sulfuriJ1.,
alcallne se absorb 1n circulatie, unde prin hidroliza elibereazii c::irc p
aiaturi de cd .absorbit ca atare este responsabiI de :fenornenele toxice
1n H 2S se combina cu hemogloblna, proclucind verdo- L
sulfmethernoglohini:i ca produs intermediar, care nu mai ~
r,xeazi:J (lVI an u, 1975). La nivdul sc, cnmbirn\ cu 11
n
fieru! n•zultat din dtocromoxidaza, inhibind ("j
1 Concentratiile mici, cu prelnngiW,
dar in cazul degajarilor masive se produc il
rnortalc. 0 conccntratle de 0,02-0,15%0
de determin{1 tulburari iar cca de>

o reclucere a creatinfosfo-·
chinazei serict\ metalelur Semncle (l
dinice sint nervoasc. La
intinse in mu9chi 91
in C(

K. on rad 9i
diaree 9l ne1.·-
urmata de moarte. PftS{lrile de

I.I
 expusc la H 2S (Man, 1972), dovedesc sensibilitate dcose-
pui, 10 p.p.m. H 2 S reduc sporul d,~ cre 9tere cu 70;0, .50 p.p.m.
fotofobie, somnokn1;a, anemie, iar sporul era redus cu 17o;0, in
cc 200 p.p.m. provoaca nelini 9te, rcspira1;ic dispneica, la.crlmare in-
autociupir0, leziuni congestive 9i hemoragice in pulmon, edem
. Gflinile expuse la 10 p.p.m. H 2S nu prezinta nici o manifes-
clar concentratiile de 1 000 9i 2 000 p.p.m. sint 1etale in 3-6 minute,
rf'spccliv :30-BO secundc p0ntru pui.
Gazele de canal. In aerul adaposturilor, acestea rezulta in urma des-
punerii aerobe, 9i mai ales anaerobe, a substantelor organice, in spe-
cial in c,malele colectoarc de dejec1;ii. Cele mai importante atit sub raport
c:1ntitativ, cit 9i prin actiunea asupra animalelor, sint: H 2S, NH;3 9i C02,
al{1turi de care se produc numeroase alte gaze : metan, amine, aldehicle,
ucizi 9ra:;i inferiori 9i gaze intens mirositoare (mercaptan, scatol, indol).
r;azelor cle conal asupra aninwlelor. Exceptind NH;, H,S,
care au actiune toxid1 bine cunoscuta asupra animalelor, celeblte
de· canal nu au o actiune recunoscuta 9i se gasesc in cantitati m\ci,
fi clepistatc organoleptic, prin mirosul complex ,,de grajd", ;ar
'.:itaiiv numai prln metode nltrasensibile (cromatografie). Efectul toxic
de canal asnpra animalelor este atribuit astazi numai gazelor
, dintre care sp relidea;~[\ H 2S 9i NH:5. MPtanul, fiind foarte u 9or,
consecinta eliminat repecle prin ventilatie, nu poate realiza concen-
de 50;0 care este 9i puternic anestezica 9i explozibila. Celelalte gaze,
mirosul lor, creeazi'.t disconfort pentru oameni, se impregneaza in
tinut in adapost, caruia Ji imprlm[1 miros, iar in urma eliminarii
ven tilatie, determinft poluarea odoranta a medinlui. Intoxicatiile la
animale prin gazcle de canal, dupa simptomatologie sint atribuite aproape
<"Xciusiv II 2S, alaturi de care intervin r;;i NH:1 9i, in mai mica mf1sura, C02.
intilni intoxicatii cronice prin gazele degajate in cantitati mid o
indelungata, cit r;;i intoxicatii acute, consecutiv degajarilor m:i-
in urma agitfirii dejectiilor.
La bovine, intoxicatiik· cronice pot aparea, la vacile in lactatie, in acl[,-
cu recircularca dejectiilor semilichide (H i5 gs v e d, 1975), sau
neretul bovin crescut pe pardoseala-gratar (Ekes b o 91 col., 197G).
vaci, cele mai multe intoxicatii sint subclinice, dar 9i cu semne ca :
luciului p[1rului, sd1dere in greutate, dispnee 9i tahicardie. In
inmuierii cornului ongloanelor apar 9chiopaturi, hemoragii in corn,
(·rcvase ale U\Jpii, singe greu coagulabil, predispunind 1a hemoragii, ane-
hematurie etc. Tineretul bovin, crescut in acfaposturi cu evacnare
hldraulidl a dejectiilor, poate inregistra un spor zilnic cu 150/0 mai redus
cu eel crescut in adaposturi cu evacuare de dejectii solide,
prezenta piwumonli in proportie de 13,8-17,70/o, fata de 9-12,50/o fii
hcpatice, la 13-14,20;0 fata de 9,5-11,70/o.
porcii la ingra 9at, tinuti intr-un aclapost cu pardoseala-gratar, 0 t t
a constatat, dupa o expunere de 124 zile la gaze de canal in con-
de 17,:1 p.p.m. NH:i, 3,6 p.p.pm. H 2S f!i 0,280/o C02 , o reducere a
de cre 9tere cu 90 g/zi, o greutate finala mai mica cu 5,4 kg 9i un
consum specific d0 bran[i cu 11,40;0 mai mare. Intoxicatiile acute sint mai
la porcine. (Mini at s r;;i col. 19G9) a semnalart: moartea a
al1;i 5 avind semne grave, iar Quit t y (1966), 55 morti din
l!J in adaposturi cu canale colectoare, dup[t agitarea dejectiilor.
SimptomPle prau: cecitate, mers vaccilant, excitatie, diaree, abdomen
emfizcm 9i edc'm pulmonar.

I) rgkn;) veterinara - ed. 62 161

 Pentru a nu se atinge concentratii toxice alt· gazelor ck canal, SI'
pune evacuarea canaldor far[1 agitarea continutului, iar in timpul
cufll'ii ,,c va intensifica ventila1ia.

In procesul de cre:-;tcrc ;,i exploatar-,:, a animalelor, in ,u.1{1postl1Ti

ap{1rea i;;i alte gaze cu ac1iunc nociva.
Oxidul~ cairbon (CO). (}az incolor, inodor, insipid, apar0 in
turi.irturmaill'tl:~omplete a combustibililor pentru incalz;re
in special cele cu cotlon, eleveuze cu ardere deschisa) 9i a diminari
zelor de e;,apament de la motoarele cu ardere interna (tractoare, m,ilti-
care, alte utilaje) care, in urma functionarii indclungatP, pot condw c· };,
atingerea concentratiilor criticP de CO. Oxidul de carbon este un
foarte toxic. Inspirat cu aerul, se fixeaza pc hemoglobina dind carbo:ci·-
hemoglobi.na (HbCO). Datoritf1 marii afinitati pcniru hcmoglob:nft
mare de :mo ori decit a oxigenului), CO intra in competitic cu
La 0,070;0 CO in aer, se formt~aza 500;0 HbCO, pc c1nd pcntru form:,n,,i
aceleia;,i cantiUiti de oxihcmoglobina, estc necesara conccntratia nunTuJ
cle 210;0 oxigcn. HbCO are o mare stabilitate, blocheaza lwmoglobina,.
imposibilitatea transportului oxigerrnlui la 1csutnri, c!etcrminind ll
9i anoxia tisular21. Aerul care contine 0,10;0 CO blocheaz{1 flti0/ 0 din
globin{1. La concentra1ii mai mari se produce rnoartea, C'cffl' apan'
70--800;0 din hemoglobina cste blocata sub form[i cle HbCO. Conccntr;:·
de 10/o CO blocheaza 950/o din hemoglobin:± in 5 minute, moartc>a
nind rapid. Simptomele lntoxicai;iei slnt predominant 1wrvoasc, cu
tatie, vomismente, transpira1;ie, somnolent{1, imobilitate, JXtn'ze 9i
lizii (mai ales la porci), coma ~i moarte.
Formaldehida. Gaz incolor, cu miros p21trunzfltor, apm'e
aerul adaposturilor in urma folosirii ,,solutiei oficinale" (forrnol), ln :
ratiile de dezinfectic. Provoadi iritatia mucoaselor : conjunctiva.la 1
mare), nazala (stranut), traheala ~i bron9ica (dureri, c;;i l
Bioxidu] de sulf, dorul ;,i alte gaze. Pot aparea in urma
stani;clor gazoase la dezinfec[ie, dezinscctie 9i cleratizarc.

4.7.1.3. Fm:torii biologici ai microdimatului

In sensul strict al tcrmenului, factorii biologici ai microdimatului

reprezentati de microorganismele din mediul ad{,postului. Datorit[1
tiei Jor strinse cu pulberile din adaposturi, sc includ aici $i acc:;tca,
mai mult, cu cit unele pulberi sint de naturri organica (spori !ii
de miceti etc.).
Pulberile din aerul adaposturilor. Au surse multiple, iar cnntit:',i
rezultate sint mult mai mari decit in mediul ext('rior. 0 partc· sirn:
troduse din mcdiul exterior pe corpul animalelor, prin inciiltarnintc,,
grijitorilor, pr.in mi:jloacele de transport, pn,cum
mai marl cantit;iti de pulberi sint prodnsc $i in ad[1posturi
operatiile c1e curatire, prin manipularea i;;i pr;menirl'a a$ternutului,
tribuirea 9i consumul furajclor de cf1tre animale, prin
Ielor, prin mi:;;carea animalC'lor etc. Caniitilti rnai mari de
in adaposturik, in can° se administreaza animalcl()r
nutrci;uri concentrate uscatc 9i in acfaposturile in care

162
 tcmporar sau permanent. Cantitati semnificati.v mai redusc apar in
ad2lposturile farft a 9ternut (cu covor de cauciuc, cu pardoseala-gratar 9i cu

Natura pulberilor din adaposturi este predominant organica, fiind for-

mate din fragmente de tulpini, frunze 9i flori, granule de amidon, polen,
sau particule mici de par, lina, penc, scuame epidermice, secretii
amorfr, spori 9i micelii de ciuperci.
Dinamica pulberilor in aer 9i modul de actiune asupra animalelor au
tratate la igiena aerului. Se eviclentiaza actiunea alergica 9i infectanta,
<·le fiind mai putin toxice 9i iritante decit cele din mediul exterior.
Microorganismele din ae•rul adaposturilor. Reprezinta unul din cei mai
1mportanti factori ai microclimatului, prin implicatiile cu productia, dar
; ales cu sanatatea animalelor.
n adaposturi, ,,aeromicroflora" are originea in dejectii, a 9ternut 9i
din care intr;'i in circulatie :in urma uscarii acestora 9i generarli de
dberi. Animalele reprezintft o sursa importantf:1, punind in circulatie
epifiti de pe piele 9i mucoase, precum 9i germeni patogeni din
9i excretiile eliminate prin stranut, tuse, afectiuni ginecologice,
mamare sau din diverse plagi infectate. Nivelul poluarii aerului adapos-
lor cu aeromicroflora poate fi deosebit de mare, din cauza spa~iului
limitnt al aclaposturilor. Determinat prin cultivarea microorganismelor
pe mediI uznale, nivelul popularii cu germeni se refera la germenii multi-
pe aceste medii, fara diferentiere sistematica ; de aceea, se apre-
ca numar totul de germeni/m0 cicr (N.T.G.). Evaluarea ,aeromicro-
ca numar total de germeni/m:1 aer reprezinta o conditie de baza a
i puritatii aerului din adaposturi (Fi 9 er, 1970) : un NTG mare
un potential patogen ridicat al aerului, chiar daca nu se cunosc
existente. N.T.G. (foarte variabil) depincle de specia 9i categoria
tehnologia de cre 9tere 9i starea igienidt a adaposturilor, osdlind
citeva zeci de mii la milioane germeni/m:J aer (G l i go r 9i col. ;
h i c i ~i col. ; M a n ; F i 9 er 9i col. ; I( o v a c s 9i col. etc.).
de cxisteni;a ale aeromicroflorei, dinamica lor in aer 9i actiunea
-'tsup:ra animalelor au fost tratate la igiena aerului. !ntre germenii care
constituiP aeromicroflora adaposturilor se stabilesc relatii indifercnte,
sau antagoniste. 0 intelegere mai corecta asupra particularita-
infectios din adaposturi o {fa notiunea de ,,microbism"
:re t 9i Tom a, Hl68), cu importani;a in orice adapost, dar in mod
in cC'le pentru cTe 9tcrea intensiva a animalclor.
Microbismul udapostur'ilor se caracterizeaz[l prin : concentrarea imensa
mlcroorganismelor in adi'.1posturi, predomlnarea germenilor saprofiti 9i
patogeni, marea variabilitate a germenilor, circula{ia rapicU, a
mi,Toflol'{'i intreorganism 9[ mediu, apari{ia de infectii asociah'.

4.7.2. MICROCUMATUL ,.DE CONFORT"

ar lrcbui ca fiecare factor care determinft microclimatul sa se

la un nivcl care s[, nu impuni'.1 declan 9area mecanismelor de
ale animaielor adapostite. In aceste conditii se poate vorbi de
microclimatnl con.fort"., in care animalele i 9i exprima integral potcn-
binlogic 9i productiv 9i i 9i men 1in u 9or homeostazia. In practica,
fiind infhwn1;de multiple cai·e sc exercit{1 asupra mediului adapostu-
,r. nlvclul factorlJor de microclimat poate fi in afara ,,confortului".

163
Mentinerea unui microclimat de confort, sau a unui microclimat cit m~;1i
aproape de acesta, reprezinta o cerintii igienica de <:ea mai mare
tanta practica. In aceasta directie, de un real folos sint normativele
recomandarile) pentru diferiti factori ai microclimatului. Normativdf' CH-
prind nivelul factorilor care corespund confortului, sau limitele infcrioan,
9i superioare ce nu trebuie depa 9ite in situatia influcntelor intense ,:ile
mediului exterior. La fixarea nivelului factorilor de mkroclimat
seama 9i de posibilitatea mentinerii respectivelor niveluri in
practice ale exploatarii adaposturilor.
Factorii fizici ai microclimatului. Temperatura, umiclitaten, curenfii
de aer pot actiona atit prin nivel prea coborit, cit ~i prea ridicat (tabPl
Ceilal1i factori fizici sint : iluminarea adi'iposturi.lor, care este normatfa <a
indici de iluminare, w/m 2 ~i luc~i (tab. 20); zgomotele la intensitate rrn:-
xima, de 60 dB; presiunea :;;i ionizarca aerului sint nenorrnatP.
labelul 25
Norma de microclimat pentru temperature, umiditote ~i curenti de aer

Tcmpcratura ("C)
S p c c i a ~i c a t e g o r i a
de anirna]e
Ma- Pt.
xi- Oplimft Pt. Ii rn.iuitn
111ii
:? :1 ,1 7

Vaci !n lactaiie fl 24 10 !4 no 7fl u.2. .o,:,

l\faternilatc 12 21 20 f>fi 70 O,l 0.2
Vitei in profilactoriu
0--14 zile 12 21 15 18 ()() 70 0,1 0.2
Viici l[j .... 21 zilc 10 2'1 l2 - l[, (l() 70 0,1 0,2
Vitei 22-- 90 zile 8 24 lll ·- lb 60 70 0.2 ().;l (I.;,
Vitei (J() ... 180 zilc 8 2,1 10--12 60 70 0,2 fJ.:l (Ui.
Tineret taurin 6--12 !uni (i 24 8- 10 fj() ID 0,2- .o~:1 l
Juninci 18-- 28 ]uni (j '.H 8 .1() GO 73 0,2 .. 0.:1 1,n
Tineret taurin la lngl'ii:;;at G 24 10 j:, (l() 75 U,2· 0.:1 1
Ta urine adulte la lngri\~at Ii 24 10--15 (l() 75 0,2 .. o.:1 1..0
Bovine de tractiune (j 24 8 10 (j() /;) 0.2 u.:~ l.U
Vi\ei ,,baby-beef" perio:ula 18 21 l8 20 GO /f} fl,2 o.:i l
Vitci ,,baby-beef" pcrioada
a 11-a 12 24 12 J.! (j(J /;J 0.2 1,.:1

Cai de tractiunc 8 ·~ 10 GO 7::,

Iepc cu mlnji 12 15 60 75
Armi\sari ~i cai in antrena-
ment 10 12 (j() 7;-J
le
11
1\diipost.nri pentrn porcin<'

Vieri 10 2.1 15 GO 70 0,2 ... 0,;;

Sl
Scroafc gcstante 10 24 Hi 18 60 70 0,2--0,:l d,
Scroafe care nliipteaza 1;'5 24 l8 ... 22 (iO 70 0,2---0,:l (),;,
p·
Purcci 0-- 7 zilc :l2 ~{0 (j(J 70 0,2· 0,3 0/~

lGl
 Tabe/ul 25 ( contimia re)

l 2 3 4 5 (j 7 8

8--·· 11 :tile H0----28 60 70 o,2---0,3 0,5

15--21 zilc 28----2,J (iO 70 0,2-0,3 0,5
22-28 zilc 24-22 60 70 0,2--0,3 0,5
29-<lG zilc 22--20 60 70 0,2-0,:J 0,5
pore in 18 24 18-- 22 55 70 0,2--0,:J 1,0
la 1ngri\~at pcrioada
(35---60 kg) 15 24 18--20 55 70 0,2--0.:l l,O
la lngri\~at pcrioada
a H-a (60-- 105 kg) 15 24 18-20 55 70 0,2-- 0,3 1,0

A<liiposturi J>entru ovinc

compartimcnle
filtari 8 12- 15 I)() 75 o,:.i o,:i
co1npartimcntc
tincrct 5 ~--"- 12 GO 75 o,:i 0,3

Adiipostnri pcntru 11asf1ri

produc\ic (hihridc) 12 21. 1,l--18 (i() 70 o,:.i--o,5

reprodnc\jc (p{trint.i) l,j 2·1 16--18 GO 70 0,3---0,5
rcprodnctJe (bunici) Hi 21 18--:w 60 70 0,3- -0,5 1,5

Iarna Vara*
:i5 ,5 - :n * $* 50 70 0, 15--0,:J 0,5
Il-a :ci2,o-- :w* ** 50 70 0.15--0.:l
Jil-a 2H,O- 26* ** 50 70 0,15--0,:l
'.2f\0--21 50 70 0,15--o.:; 0,5

V-a 20,0 18 50 70 0,15 o.:i 0,f,

VI-- Vll-a .17 50 70 o, 1[, o,:i 0,;,
VJJJ. IX-a !Ii 50 70 0,15···-0,:l 0,5
a X--Xl-a 1:'i 50 70 0,15----0,:J o.r,
a X.l I --X l l I-a 1,1 50 70 0,15--0,,i O,b
XlV--XV-a J'l., f)O 70 0.15- o,:, 0,[J
XVl-
12 50 70 0,15--0,3 o,r--~
:JG,O -
~, ')
~J,._J Vara*** 50 70 0,15--0,:l 0,5
a Tl-a :n 50 70 0,15--0,3 U,5
a III-a 2H 50 70 0,15---0,:l 0,5
n I \i·-a 27 50 70 0,15 o,:-i o,u
a V-a •v
......1 50 70 0,15-0,:l o,r,
a VI-a 2:l 50 70 0, 15 --0,:l IL',
a V1I-a 21 50 70 0,15--0,'.l O,ii
u V 111 lX-a 18 50 70 0,15- -0,3 0,f)
!) 24 1:l--18 GO 70 0,:1
2 I 2,1 l'.cl--18 (j() 70 O,'.l

* Sub clevenze; ln hale (puicrnlte), tcmpcrntura optima 24-- 26°C.

** Sc va rcspccta tcmpcratura maxima de 33,5°C pcntru puii de o zi; descn·~krea
succcs1va, In funcPe de v irsta, se va face p1na la vnlorile care le JJermite t' acrului exlPriur,
dar nu vor fi rnai mari declt maxima admisa pcntru g,'iini de cat egoria de produdir.: r,·s-
pectiv:1.
*** 1n timpul verii sc va respccta ternpcratura maxima de :36°C pentrn puii de o zi,
iur de.scre~tcrea se va face in ftrnCiie de tcmperatura exterioar:'i, dar nu rnai nwre de :z,1°c.
 FactoriL chimici ai microclimatului. Se refer[i la componentele ga-
:wase ale aerului din ad{1posturi, care, ideal, ar trebui sa aib[t compozitia
aerului atmosforic nepoluat. In conditii practice acest lucru nefiind po-
sibU, se .cere ca oxigerrnl sa nu scada sub 180;0 , iar pentru celelalte gaze 1
prin tendinta de cumulare, s[1 nu dep{1 9easdt concentratiilC' din tabelul 2n.

Tabelul 26
Concentraime maxime admise ale gazelor nocive in aerul odiiiiposturi!or {dupa D. Po-
pes cu, 1972)
Concenlratii 1n.:'txirne adn1ise
Sp ecifi-
c :tr c Adf,pos lnri pentru :

ovine. cn!Jalinc

Factorii biologici ai microclimatului. Se refer) la pullJerile ~i rnicro-

organismele din aerul adf1posturilor. Larga varia'~ie cantitativa 9i calitativ[1
a acestor componente nu a permis normarea 1or, fiind date niveluri de
apreciere a poluarii aerului, sau recomandari de niveluri cantitative.
Pulberi(e, apreciate ca particule in suspensie sau sedimentate, sint ra-
portatp la nivelul conditiilor igienice din adaposturi : pulberi in snspen-
sie: situa{l<' igienica bunf1, sub 15 mg/m3 aer ; pulberi sedimentat;e : si-
igienica buna, sub 17 g/m 2/30 zile ; aer mijlociu impurificat,
17-25 g/m'J;:30 zile; aer puternic impurificat, peste 50 g/m2/30 zile.
!'\!licroor~70nismele. Se apreciaz[1 ca situa\ie igienidt bun{1 : N.T.G. sub
200 000/m:i_ Cine! se face aprecierea pe grupe cu semnifica{ie igienica, se
considcr[t sihw.tie igienidt bun a (Dr {1 g h i c i, Ul79), dnd proportia din
N.T.G. a acestor grupe €Ste: stafilococi, sub 500;0 ; streptococi, sub 250;0 ;
Gram-negativi, sub 25-0/0 ; miceti, sub 50;0 •
Aprecierea globala a microclimatului se face prin aeordarea de puncte
factor, dup[t nivelul determinat, conform cheii propus[t de Pet-
k o v fii col. (1975), modificati'.t (Draghi ,c i, 1H7D). Se apreciaza ca : mi-
crocliirnat bun ~= H0--100 puncte; microclirnat; mediocru "'"" 70-·HO puncte;
0

microelimut necorespunzator sub 70 puncte.

4. 8. AMENAJARI $1 CERINTE IGIENICE ALE ADAPOSTURlLOR,

PE SPEC!! $! CATEGORII DE ANIMALE

Nivelu1 productiei si starca de s{matate a animalelor adapost.ite de-

nu numai de 'calit~tlle mediului adaposturilor (microclimat), ci ~i de
oferite anima1e1or pentru odih11[1, furajarc, 9i exp1oa-
tare. Asigurarea acestor condii;ii, dif.erite dupa specia ~i eategoria de ani- (

impurn' amenajarea suprafetelor de cazare, a dispozitivelor 1

a amenajarilor pentru evacuarea dejectiilor 9i a instalatiilor pen- l
microelimatului, in ('(mcordanta cu cerlntele animalelor
Estc motivnl pentru care acfaposturile destinate diferitl'lor
de .animak au o amcnajarc> ~i o dotare specifidt dar
destul de dinamka, urmarind tendinta de promovare tot mai Iarg{i a teh-
nologiilor intensive <le crefitere. Dad1 un adapost are o durata medie de
folosirt~ de 50 de ani, tehnologiile de cre 9tere sP scbimba la drca 10
ceca cc conduce la o mare divprsitate de amenajari ale ad{1posturi1or, cu
atit mai mult, cu cit ad{1posturile mai vechi sint reamPnajate 9i moderni-
zate, dupa proiecte adoptind solutii variate. fn acest subcapitol sc vor
descrie principalele moduri de amenajare a adaposturilor, mai frP{:vent
folosite in tara noastr{t.

4.8.1. ADAPOSTURllE PENTRU BOVINE

4.8.1.1. Adaposturi pentru cre~terea in sistem gospodaresc

~i semiintensiv

Bovine:e se cresc in sistemele : gospocWresc, serniintensiv 9i intensiv.

Sistemul guspodi"iresc se practid pe scara din ce in ce mai redusa
uncle· ferme din LA.S. 9i C.A.P., in ferme Independentc sau sectoare 'in
caclrul .fermclor mixte. Adaposturile sint amenajate in concordanta cu ce-
rintcle categoriilor de bovine si cerintele tehnologice.
~!\daposturi pentru vaci in '1actafie. Marimea .adaposturilor vaci
in lactatie cste variabila, obi;muit de 100-110 capete. Se
latia leoatu, vacile fiincl contcntionate pe stand sau pat, pe care sr' hra-
nesc, se odilmcsc, sint itc 9i se mulg. Obi 9nuit, standuriJ0 sYnt
cu amplasarea vacilor cap la cap sau crupi'.t la crupa. Prima solutie <'Ste
1vantajoasf1 igienic, deoarece ofer{t o mai buna iluminare a irenului
1:erior unde se mulsul ;;;i permite mecanizarea furajarii.
seala facut[1 ohi,;;nuit din c[U'{unidi'.1 pe lat sau asfolt, arc in-
I,5---20;0 spre partca posterioar{1. Dupa dimensiunl, standul
mijlociu ;;;i lung.
scurt (fig. 53) ofer{1 locuri inclividualc, avind de
de 1---1,15 m. Ieslea cste joasa sprc iar
sistem Grabner. Din cauza lungimii rc,duse a standu-
lui f.,i a sistemului de vacik clcpun dejpctiile direct trPapta de
sau in rigolc. Se o bun{1 igiena corporala., cantl-
tai;ii de f:.i a muncii de evacuare a gunoinlui, motive care
standul scurt este folosit. i\re unele dezaivantaje ca : re-
clusi:1 de cazare; pozii;ie rdativ incomoda a vacilor in undo
odihn(1 mai dificila ; alunecarca rn1oara a m1ternutului pe stand, l{1s;1ncl
pardoseal,1 descoperitii ; ajungt!rc'a vacilor cu membrele
gole, ridicind afrctiunilor podak, iar in decubit,
oara a corpului ram11w suspendat{1, crescind inciclenta
l;ii utcrin la vacile gestante.
Standu.l mi_jlociu masoara 1,80--2,20 m lungimc ,;i 1,10-1,20
(pinii. la 1,50 min maternitati), ofcrind o suprafata de cazare mai
dar s0' folose9te rn.ai mult a 9ternut 9i mai mult[1 manopera pentru c,va-
cuarca gunoiului, deoarecc vacilc defecii pc partea postcrioara a stcmclu-
1ui. Sc folosc~tc in adaposturi de exploatare a vacilor ~i in maternil
Legarea cste cu , iar accesnl la jgheab este lirnitat.
S'tand1..1l Zuno masoara 2,40--3 m lungime 9i 1,10---1,20 m
la 1,:'iO m in rnatcrnitati). Se folose 9te in maternitati ~i pentrn tauri.
animaielor ampk· cu gitar), odilrnft comoda.

67
 dezavantajul. :f.olosirli de
cantitati r:1aricle asternut
9i men{ in0rii dificil~~ a igi-
cnei corporale.
Furajarea. vacilor se
face jgheaburi (iesle),
iar adaparea, obi9nuit, cu
adftpatori automate. Se fo-
losc9te a 9ternut temporar,
mal rar covor de cauduc.
Evacuarca gunoiului se
facp manual, mecanic cu
raclc1;i, 9i chiar hidraulic,
cu canah· colectoare de
dejec1;iL
Veniilatia estc natu-
ral;\ organizata, mixta, iar
ilurninarea natura1[, prin
fr_·rpstre, cornp:ctata cu
cca artifi.cia'lrt.
Nfoternitatea. Este o
construc1;ie separata, in
care se cazeaza vacile in
perioada prenatala (7-10
zile) 9i post-partum (15
zile). Dispune de st:m-
duri mijlodi sau lungi,
vacile fond amplasate
crupi"t la crupii. Ventila1;ia
este naturala, dirijata, iar
.iiuminarea pe cale natu-
c ral[l 9i artificiala. Trebu-
incl curatata si dezinfoc-
Fig. 53. Tipuri de standuri in stabulatia legati:i a
bovinelor: tatii dupi fiec~re serie de
B - stand scurt ; C stand mijlociu ; rnaternitatea va avea
; 2 - cadru cu rigla orizontalfl. !;>l
gunoi ; 4 grila:j cu elemente mo-
rnai multe compartimente,
ac.cesului J,a iesle (dupa $er- pentru lfi---20 vaci fie-
b an ~i col.). care. A 9ternutul este din
paie. cit mai bogat.
Profilactoriul. In comunicare directc'i cu maternitatea, ac[1poste9te vi-
i in primelc 2--3 saptamini de viatft. Arc pardosearn din lwton,
se amplaseaza boxele individuale, a 9ezate pe mai multe rinduri.
cu dimensiuni de 1,0-1,20 m lungime, 0,8-1,0 m latime 9i 1 m ina.l~ime,
din 9ipci sau bare metalice la 5 cm distan1;a, au pardoseala
de lemn cu interv,ale de 1 cm, la 20-30 on in[lltime de
profilactoriului. Se practica incalzirea artificlalt, cu raze infra-
din surse (becuri sau radian~i) amplasate deasupra fiecarei boXl'.
Ventila~ta este natural/"1 sau mecanica. Deosebit de utila este incaperea
uscarea vi1;eilor dupa na 9tere, amplasata Hngf1 profilactoriu 9i in-
ci'ilzita artificial.
Adaposturile pentru vitei. Sint folosite pentru cazarea vi1;eilor
{cPe~a) 9i dupa in\arcare, pina la fi luni. Au boxe comune pe doua rinduri,
c1;-,,,·,u11,,·, direct pe pardoseala, necesitind a 9ternut gros din paie. Ventilatia
este naturala sau mecanicii. · Cre 9a este indicat sa fie impartita in mai
multe compartimente, pentru depopulare totala. !n timpul iernii, se im-
pune 'incalzirea artiflciala generala a compartimentelor din cre 9a.
Adaposturile pentru tineretul bovin. Cuprind compartimente pe sexe
9i virste de 6-12 Iuni. Amenajarea lor este asemE'matoare cu cea a ada-
posturilor pentru vitei pina la G luni, nefiind necesara incalzirea artifici-
ala. Tineretul bovin pcste 12 luni este crescut in adaposturi asemanatoare
cu eek pentru vaci.
Adaposttuiie pentru bovine la ingra~at. !ngra9area in sistem serni-
i ntensiv se face in adaposturi asemanatoare cu cele pentru vaci in lac-
tatie, dar adaptate acestei cerinte. Se folosesc standuri scurte, mai rar
standuri mijlocii, cu evacuare mecanica a dc.iectiilor (racleti, lama tip
buldozer), sau cvacuare hidraulica. Indicele de iluminare cste redus (1/25).
Anexele adaposturilor pentru bovine: camera (sectorul) pentru pre-
pararea furajelor (bucataria furajera), inca.perile pentru lapte ::;;i podocu-
rile.
lncc1perUe pentru prelucrarea pri.marii a laptelui se amenajeaza la un
capat aI adaposturilor pentru vaci, sau ca o constructie separat{1 in fer-
mele mari. Trebuie sa asigure conditii pentru curatenie u 9oara (pardo-
seala 9i pereti impermeabili, apa curenta, canalizare). !n fermele mari
exisU1 camere separate pcntru racirea laptelui, pentru scpararea .smin-
tinii, pentru spalarea vaselor.
Padocurile sint amenajate in apropiere 9i in comunicarc cu adapostu-
rile vaci ::;;i tineretul femel destinat reproductiei. Se imprejmulcsc
cu bare din lemn sau mctalice a:;;ezate orizontal. Pentru evitarea for-
marii noroiului se recomanda pavarea lor. Sint indicak ad{lpatori auto-
mate simple (umbrare), pentru evitarea actiunii excesive a
calork>e solarc•.

Adaposturi sistem intensiv-industrial

bovinelor in sistem intensiv se bazeazE°t pe concentrarea :;;i

fermdor, consiituind complexe de 9i exploatare, cu
mecanizare avansata a procesului de ingrijire ::;;i exploatare. Se folose 9te
accst sistem mai ales exploatarea vacilor cu lapte 9i pentru creE_;-
terea 9i ingra 9area tineretului bovin.
Adaposturile pent1·u cu lapte. Sint adaptate sistemclor de intre-
legati'i 9i de intretinere liberii.
La intretinerea legatc1 se folosesc, in general, adaposturi pentru
204 vaci, farf1 tavan. Acoperi 9ul, mai inalt in partea centrala, este preva-
:wt pe mcwgini cu ferestre (9ed), care servesc la iluminarea centrului ada-
postuTilor 9i pentru evacuarea aerului viciat. Vacile sint a 9ezate pe 4 rin-
duri, cite doua rinduri cap la cap, cu pardoseala din pa.mint batut in
partea anterioara, din asfalt sau beton striat in partea posterioara, cind
se folose9te a 9ternut ; cind se folosesc covoare de cauciuc, pardoseala este
in intregime din beton. Evacuarea dejectiilor solide se face mecanic cu
radeti, sau, ca dejectii semilichide, prin canale acoperite cu gratar. Ada-
parea se face cu adapatori automate. Iluminarea naturala se realizeaza
prin ferestrele amplasate in peretii laterali ~i in acoperi 9. Ventilatia natu-
rala permite admisia aerului prin peretii laterali ~i evacuarea lui prin

169
 Fig. 54. Sectiune tmnsversala prrntr-un adapost de 304 vaci pentru klJJ)te:
a -- canale acoperite cu gratar ; b st.anduri ; c -·- alei de furajare ; d - alet do servictu ;
c ··-- te,·a,;;tre pentn1 ventilatii:.

ferestrelC' din acoperi~. Pa<locurilc, intre adaposturi, sh~t pavatc in Intre-

Mulsul se face mecanic, pe stand, cu colc-c:tarea laptelui pc conducte
sau in bidoane.
La intrefinerea (stabulatia) libero. se foloscsc adaposturi cu capacitate
100-200 capete, amenajate in mai multe variantc, in care vacile
tinute nelegate. Pot fi adaposturi semidesc:hise, cu a,;;ternut perma-
nent din paie, sau adi'iposturi inchise, cu CU!;,ete individuale pentru odilma
~i furajare. Varianta cu 128 capete/adapost, cu zone de furajare, de cir-
,;;i de odihn[1 (cu::wte), nu a d1patat cxtindere. Ten.dlnta de extin-
dere prezinta varianta cu adaposturi avind cu~ete laterale pentru oclihna
~i zona centraH't de circulatie '?i furajare. In crn7ete se folose;,te un strat
subtire de a'?ternut din rumegu~ sau paie. Dcjectiile sint depusc pc zona
de circulatie, fiind Pvacuate cu plug raclor de pe pardoseala plina, sau ca
semilichide, cu canale colectoare sub zona de drcula~ic. Mulsul
face mecanic, cu instalatie tip ,,Tandem" sau ,,Bradulet", amplasata
Intr-o constructk' separata.
Pentru ambele sisteme de intretlnere sint necesare :
Maternitaiea. Este o constructie separat[i, cu mai multe comparti-
mente, in care vacile sint tinutc legate pe stand crupa la crupa. Evacua-
rea de:jectiilor se face cu rnclel;i montati in rigole acoperite cu gratare.
P:rofilactoriull. Amenajat linga maternitate, comm1.ica cu aceasta prin-
lr-o 1.lf}a joasa, prin care sint trecuti vil;eii 9i laptele matern. Aferentft pro-
filactoriului, este camera pentru uscarea vi,teilor, cu 2-4 locuri. Viteii sint
cazati in boxe individuale din bare metalic,', cu pardoseala proprie, la
:Jo cm deasupra pardoselii profilactoriului. 1ncalzirea este artificiala, cu
aeroterme sau cu raze infraro'?ii; iar ventilatia este mecanidL
Adaposturile pentru tineret. Sint destinate tineretului femel pentru
reprodu{'tie. Vitelelc !'ii junincile sint cazate in boxe cok"Ctive, cu pardo-
seala plina sau gratar. Compartimentele, constituind cre~a. sint incalzite
artificial dispun de ventilatie mecanid1, iar cele pentru vitelele mai
incalzire artificiala, dar cu ventilatie mecanica. Padocurile, am-
lingtl ad[1posturi, sint pavate. Foartf' utile sint pcntru
realizarea umbrei.
Adaposturi pentru cre~terea :;,i ingrai?.airea tinet·etului bovin. Tineretul
bovin mascul este crescut intensiv pentru productia de carne, in complexe
av.ind capacitah·a pina la circa 13 000 Procesul tehnologlc, impartit
in dou[, perioade, necesita ada.posturi cu amenajare specifica.

170
 Adapostutile pentru perioacla I sint constructii Htra tavan, separate in
doua compartimente. Fiecare compartiment dispune de 10 boxe pentru cite
20 capete vitci, c!ispuse lateral, cu o alee ccntrala pentru drcnlatie. Boxele
au pardoseala-gratar pe intreaga suprafata, sub care se gasesc canalelc
colectoare de clejectii. Viteii stau liberi in boxe, revenincl 1,5 m 2/cap.
Furajarea se face la galeattt, cu substituenti de lapte, pompati prin con-
ducta. Furajele fibroase se administrcaza in jgheaburile dinspre alee, iar
concentratele in jgheaburl alimentate de la un bundir mic. Adaparea sc
face cu adapatori automate.
Datorita unor neajunsuri in intrctinerea viteilor, ca posibilitate rt>dusii
de hranire 9i urmarire individuala, nnomalii de comportament (supt ne-
nutritiv) 9i transmiterea uc,,oara in dectiv a bolilor infectionse, s-a trccut
la cre~terea viteilor in boxc individuale. In acest scop, viteii in faza I,
de la virsta achizitiei (15 zile in medie), pin{t la virsta de flO de zile, sint
cazati in cu 9cte. Cu 9etelc, masurincl 115 cm lungime, 4B cm Jatime ~i
85 cm ina}time (fig. 55) sint confectionate din bare metalice, asigurind
separarea viteilor prin pereti laterali din placi melaminate. Pardoseala
cu 9etci, la 35 cm de la parcloseala adapostului, este detal;iabila, din 9ipci
de kmn pe ccle 3/4 anterioare, restul din bare metalicc. Peretele anterior
este format din doua bare cu jug in ,,V", pe care se fixeaza galetilc pen-
tru substituentii de lapte 9i concentrate, iar eel posterior din doua bare
metalice glisante, pcntrn blocarea viteilor. Evacuarea dejectiilor se face
cu radeti-,,flutun'" montati in canalele colectoare de dejectii, sau cu ra-,
cleti-batanti, in rigolc, sub rindurile de cu 9ti. Incalzirea artificiala gene-
ral{1 se realizeadt cu aeroterme. Ventila~ia este mecanica, aspiranta in sP-
zonul cald, refulanta 9 i cuplata cu incalzirea in sezonul rece.
Dupa virsta de GO zile, viteii in faza a II-a sint crescut;i in boxc co-
ll'Ctive cu pardoseaHi-gratar, asemanatoare cu cele folosite la fazn I in
vechca tehnologie. Se practica 9i aici incalzirea artificiala c,,i ventilatia me-
canica .
.!ldaposturile pentru perioacla a II-a cazeaza viteii pina la livrare, la
virsta de 500--510 zilc. AcE1posturile firii tavan sint amenajate cu boxe
colectivc 9i o alee centrala pentru furajare 9i circulatie. Suprafata
pc animal este de 1,7 m 2• Furajarca se face 1n jgheaburi dispuse sprc

Clemo de
bloco/
I
/

\
~f;/t} Z!OCO'/ci

liedere dtil fo/d Fierbe!M Vedere !oleroiti feovii ¢17,lf

6mm
,Fig. 55. Schema cw1cteLor pentru vitei la ingra,;at, faza I.

171
 ctrea {'.U adapatori automate. Pardoseala-gratar ocupa intreaga SU-
' a boxei, sub care se gasesc doua canale colectoare de dejectii. Eva-
~a dejec\iilor se face fie hidraulic, dupa colectarea pe perna de apa,
sub forma ,,uscata", cu plug raclor morntat in canale. Nu se practica
tciilzirea artificiala. Ventilatia este mecanica, aspiranta; orientarea ac'-
tuala impune ventilatia naturala, admisia aerulu.i facindu.-se prin deschi- ·
deri practicate in peretii longitudinali, prevazute cu obloane rnbatabile,
iar evacuarea, prin ::;ed la nivelul acoperi~,mlui.
La ambele perioade se aplica principiul ,,popularii !?i depopularii to-
tale", cu curatenie radicala, dezinfoctie 1?i repaus al adaposturilor intre
seriile de ani:male.

4.8.2. ADAPOSTURILE PENTRU CABAi.i.NE

In fermele zootehnice mixte, 1n care cabalinele sint folosite la trac-

adaposturile destinate lor se amplaseazii la marginea unitatii, de-
oan~ce caii circulind ~i in afara fermei, exista pericolul aducerii germe-
11ilor infoctio~i in unitate. In aeeste ferme, adaposturile sint comune pen-
tru toate categoriile de virsta ale cabalinelor. In fermele de reproductie
~i de seleGtie (herghelii), adaposturile sint separate pe virste 9i categorii.

4.821 . Adaposturi pentru cai de trcu::fiune

Caii de tractiune se tin legati pe Istand, pe un singur rind sau pe douii
rinduri, crupa la crupa, ineit intotdeaurra sa fie cu capul perete ; in
caz eontrar, caii stnt nelini!;,titi. Aceasta a~ezare impune inalte,
cu marginea la 2 m, pentru a n.1:1 fi deranjati de lumina directi:L Lungimea
neta a standului este de 2,20-3 m, dupa talia iar pen-
tru un cal 1,40-1,GO m, pina la 1,50 m (pentru rc1se
trebuie sf1 fie elastica, putin alunecoasa (?i
enerveaza caii. Se preteaza
caramida pc cant sau
Din cauza temperarnentului cailor,
sau se lovesc, este necesara
pararea se face cu
la 70-90 cm 9i

Fig. 56. Sta,rnd cabaline, desrii5.r1,It prin

c,,auv,,t,ci mol:1i1iL
dlcata 91 m dreptul ieslei, pina la inaltimea de 1,70-1,80 m, cu gratar
din lemn. Higolele vor fi deschise 9i putin adinci, pentr1:1 evitarea acci-
iar aleea de serviciu nealunecoasa.
Iesl~a trebuie sa aiba baza mai ingusta, pentru a evita lovirea genun-
d1ilor. lnaltimea bordurii ieslei trebuie sa atinga 0,8-1,10 m, pentri.,1 a
permite Introducerea membrelor anterioarc in ea. A 9ezarea ieslelor se
face '?i linga perete, dar nu este prea corespunzatoare, caci impune
pentru furajare printre animale, dificila 9i cu riscuri de acci-
pentru personal. Pentru furajele fibroase se amenajeaza gratare
deasupra ieslei. inaltimea lor trebuie corelata cH talia cailor; in cazul gra-
i:a;-elor prea inalte, se produc defecte de conforma~ie (,,'l.n 9euare").
Legarea cailor pe stand este lunga, cu gitare sau capestre, a ca:ror pana
Pste prinsa de inelul de la iesle. Lungimea penei gitarului trebuie sa per-
mita suficienta mi9care 9i odihna comoda, da:r sa nu duca la accidente
in lant", fracturi sau sugrumarea anil'rlalului). Cea mai buna este
pana trecuta prin inelul de la iesle, avind o greutate la capatul libcr, care
ine mcreu intinsa.
Pentru fatare, se amenajeaza la capatul adapostului locuri pentru iepe
; au o latime dubla fata de locurile de pe starid 9i sint separate
percti plini din scindura, inalti de 1,5--1,6 m. ·

4.8.2.2. Adaposturi pQntru cabaline reproducfie

adaposturile se amenajeaz[t diferentiat, d upa categorla. ¢le

cu bo:xe individuale. Sint ct'olosite pentru cazarea

s,ll·Hor ,,pPpinieri" 9i a iepelor gestante, in care anirnalele stau nelegate.
avind suprafata de 10-16 m 2, dupii talia animalelor, se ·
cu o alee centraEi pentna circulatie. Separarea boxelor se
plini plna la inaltimea de 1,4 m 9i cu grilaje pinft I<1 2 m.
in dinspre alee, <:'Ste pTeferabil s{t fie glisante. Par-
boxelor este din pa.mint batut ~i acoperita cu din
temporar. Furajele fibroase se jos,
intr-un jgheab sub formft de chiuveta, adii-
automate sau la galeaia.
cu Hbera. Servesc
cu minji i;,i a tinerE>tului
difora in functie de
ca-
far[t sistem de

un minz.
de 6-12 luni se cazeazii in
m, avind pardoseala din
colectarea purin ului ~i

173
in grupc de 10--15 capete, prin compartimentarea adapostului, re,:cn
pe cap 4--G m~. Sint legati la ieslc numai cincl sc administreaz[, corn
tratele ~i se efoctueaza pansajul.
Tineretul cabalin de la 1 an la virsta de dresaj se intretinc liber in adi\-
posturi tip hala, identice cu celc pcntru iepelc gcstanto, separat ins,'i
sexe ~i grupat pe structuri de virsta, revenind cite 6-10 m 2/cap.
Tineretul in perioada de dresaj ~i antrenarnent. Este cazat in
1uri cu stabulatie legata, pc standuri asemanatoare cu a eel or pentn,
de tractiunc.

4.8.2.3. Anexele adaposturilor pentru cabaline

Camera pentru pastrarea harna~amentelor. Se amenajeaz,l la un
al adapostului, separata complet, asigurind 0,35-0,50 mi/cap. Trebuie si'i
fie pardosita cu scindura, uscata ~i bine ventilata, pentru svintarea
a harna~amentelor umede, clar fara acccsul direct al razclor solarC'. Hamu-
rilc se suspenda pc cuiere, iar ~cilc se a~aza pe suporturi din lemn,
pastrarea formei.
in herghelii se impune cxistcnta urmatoarelor anexe :
Padocuri. Cele pentru iepe cu minji ~i 1ineret se amenajeaza pe un
teren J?lan, preferabil inierbat, imprejmuit cu bare orizontale p1n:i la
J, 70 m in al time. Suprafata pe animal va fi de 40-50 m 2.
Culoare de mi~care. Se amenajeaz{t pentru ,,gimnastica functional,\"
tinerctului ~i icpelor gestante. Au forma ovala, cu latimea de (5 m, dP1i-
mitatc de douI1 garduri concentrice, iar lungimea este de 1 000-1 600 m.
Manejul pentru monta, de 100 m2 ~i manejul de antrenament,
calarie, de 50 x 15 m.

4.8.3. ADAPOSTURILE PENTRU PORCINE

Din motive sanitare veterinare, in cadrul fermelor zootdmice mixit'

adaposturile pcntru porcine se amplaseaza separat, la distanta de celelaltP
sectoare, fiind imprejmuitc ~i cu restrictii privind circulatia vehiculelor
9i persoanelor.
Porcinele sint crc•scuk in sistem gospodarcsc, clar tot mai mult In sJ
tern intensiv.

4.8.3.1. Adaposturi pentru cre~terea in sistem gospodaresc

~i semiintensiv
Cre~terea porcinelor in sistem gospodan'sc nu mai corespuncle
telor actuale, adaposturile folosite neputind asigura microclimatul cerut
de aceasta speck, indeosebi sub raportul temperaturii aerului. Adaposiu-
rile folosite sint amenajate corespunzator cerintelor categoriilor de virst~t
~i productic, dar in ultimul timp se folosesc in multe fermc amenaji\ri
asemanatoare cdor din cre~terea intensiv[1.
Maternitatea pentru sciroafe. Are capacitr1ti cliferite, dar cea mai bun[i
climensionare este pcntru circa 50 capete. lncaperca dispune de tavan la
2-2,20 m inali,ime. Scroafele sint intretinute in boxc individuale a~ezatc
pe un rind, dar mai corespunzator pc doua rinduri, putind fi amplasatc-
 cu () alee centrala ; pe doua rindhlri
sau pc doua rinduri alipite central,
doua a.lei }ateralc. lTitima solutie este mai
idt, folosind zona centrala mai caldu-
roas[i a adf,posturilor, iar boxelc sint mai
iluminate natural (fig. 57). Delimitarea
se face cu 9ipci din lemn sau bare
distantate. Pardoseala, confectio-
n'1Ul din carfimida sau asfalt 9i inc:linata spre
de serviciu, asigura drenarea lichide-
11
lor :in rigolek situate in afara boxelor. Sc
a 9ternutul temporar din paie. Su-
boxei este de 6-6,50 m 2, din care
_]
m'.l revin purceilor 9i se amenajeaz{1
boxa suplimentara (cu1cu9). Pcntru a
strivirea purceilor de catre scroafa sint Fig. 57. Schema unei mater-
nitiiii pentru scroafe, cu bo-
rernmandate bare de protectie fixate la 20-- xele a~ezate central.
25 cm distanta de pereti 9i la accea 9i inal-
de pardoseala. Ventilatia este naturalf1, dirijata. Hrfmirea 9i adapa-
scroafelor se face manual, in jgheaburile dinspre alee. 1n timpul
iernii compartimentele pentru purcei sint incalzite local, eel mai frecvent
raze infraro9ii, 9i mai rar prin incalzirea pardoselii cu circuit de apa
ca Ida.
Ada1wsturi pentru tineret lJordn ~i porci la ingra1?at. Sant amenajate
boxc colective, dispuse lateral, cu o alee centrala. Pardoseala din ca-
r21mid[, sau asfalt este acopcritf1 cu a 9ternut gros din paie pentru tineret,
obi 9nuit fara a 9ternut, la porcii pu 9i la ingrf1 9at. Pentru tineret se im-
ind1lzirea pardoselii ; pentru porcii la ingra9at este suficicnta incal-
zirea naturala. Furajarea 9i adaparca sc fac manual in jgheaburi. Ven-
este naturala, clirijata.
Anexe. Padocurile sint amplasate pe mm din laturile adaposturilor, in
comunicare cu acestea. Sc paveaza pentru evitarca formarii noroiului.
de bazine pentru imbaiere este necesara pentru animalele de

Incaperea pentru prepara.rea fura.}elor sc amplascaza in comunicare

directa cu adaposturile, sau ca o constructie separata, care deservei:,;te mai
multc adaposturi.
Se remarcf1 in ultimul timp ca in tot mai multe ferme cu sistem de
gospodareasca 9i semiintensiYf1 a por:cinelor se folosesc amena-
asemanatoare cu ccle din cre 9terea intensiva.

4.8.3.2. Adaposturi pentru creJterea an sistem intensiv

Cre9terea porcinelor in sistem intensiv-industrial, prin baza tehnico-
materlala de c,are dispun, asigura product.ii rldicate, constante 9i ritmice,
o mare eficien1a economica, datorita mai ales mecanizarii 9i automati-
2:a,rii proceselor de productie. In tara noastra, cre 9terea intensiva a adop-
tat sistemul in circuit inchis (reproductie, cre 9tere 9i ingra9are), cu flux
pe faze, specializat pentru productia de carne. Adaposturile,
:·onstructiile anexe 91 auxiliare constituie complexe, avind capacitate pen-
trn 15 000-150 000 porci livrabili annal.

175
 Modul de amcnajare a aclaposturilor cunoa 9te solutii variate. Sc
prezenta soluWle mai avantajoase, cu 1:endin'vfl de cxtindcre sau gener:i-
lizare.
Sectorul de reproducjie. Cuprinde aclaposturi pentru vieri 9i scro,1fc
la monta 9i in gestatie, maternitati 9i adaposturi pentru cre9terea
retului.
Adilposturile pentru m.ontc'i $i gestatie sint impartitc in dou{1 compc,r-
timente, in care se amenajeazi'l boxe comune clispnse lateral, cu o al,
central[1. In boxc sint cazate scroafele (in ai1teptare 9i gestatie), vic,ri: ~i
scrofitele. Suprafata boxei este impartifa in : zona de odihna, cu
seala plina, termoizolata spre aleea centraEt :'ii zona de clcfec:ire spre mc:1--
ginea llalei, amenajata cu pardoseala-grfltar pcste canalele culcctoan' dt'
dejectH (fig. 58). Aici se gi"1se 9te 9i adapatoarea automat[L In exterior,
ambele laturi ale haklor sint amplasate padocurile, avind supn1fata
cu a boxelor, cu care comunica. prin u 9i metalice termoi:zolate.
este naturala, dirijata, cu admisia prln u~i 9i ferestre 9i evacuarea
co 9uri amplasate in acoperi 9. Recent, ventilatia naturala este realizat[1
dcschideri mari in pereti, prcvazuie cu panouri rabatabile, iar evaclliff('a
prin 9ed. In ultimii ani se folosesc boxe individuale metalice, trenul 'S··
terior al scroafelor sprijinindu-se pc gratar. Se obtine lltl rnicrocHmcll
mai bun, o supraveghere individuala mai atent21 9i se eliminfi. avnrt,,,r;le
traumatice in urma suprimarii antagonismclor.
'}
L

Fig. 58. Schema unui adapost pentru monta ~i gestatia scroafelor :·

1 - padoc ; 2 - rigolli ; 3 - zona pcntru dejectu din adapost ; 4 - adi'l-
plUoare automatli; 5 - zona de odihnli; 6 - jgheaburi de hranire; 7 - u~i\e·
de acces in padoc ; 8 - alee de servictu.

176
 Adiiposturile-materni-
i- tute sint amenajate cu
buxe avind o zon[l cle fu-
9i mi 9care pcntru
scroafa ;,i o zona de odih- sen)::..
ni'.1 scroafa 9i pur-
cei. Boxde ocup{1 o su-
prafati:'t mare, scroafa 9i f.'Ctilrv
purceii Yin in contact cu puree/
rece, iar ga-
zele nocivc rezultatc s'int
l' in c2ntitate mare, din
cauza suprafetelor intinse
clc· p2rdoscalii m urdiiri ta
cu dcjectii. In solutia ac-
tuarn, C\l iendinta de gc-
SC folosesc boxe
c:u parcloscala-griHar din
bare m<.·t;1lice s~m plasa de
suspendate deasu-
prapra canalelor colec- Fig. 59. Schema amenaJarn boxelor din matc:rnl-·
toare cle clejectii. Locul tatea rpentru scroafe.
sc-Yoafei, in diagonala
are latimea de 60 em (fig. 5D), rczultind doua suprafete
lare pentru purcei. Incalzirea generala a adapostului se face cu
iar a compartimentelor pentru purcei cu lampi cu raze infraro9ii. Venti-·
este mecanica. Noul tip de boxa conduce la un microclimat mai bun
raportul tempcraturii, umiditatii 9i al gazelor nocive, avind ca urmare
o a ritmului de dezvoltare cu J:io;0 , iar mortalitatea la s-a
redus la G,2o;0, fata de 11,4o/0 in boxde pe pardoscala (Simi ones cu 9i
1978).
Adaposturile pentru tineret. Sint destinate purceilor de la virsta in-
pinil la trecerea la Initial, cre9terea se facea in boxe
colcctive pe pardoseala, ,wind o zona de odihna-furajare 'ii o zona de dc-
lecare. ultimul timp s-a trecut la cre;;terea in baterii, de la
la virsta de 65-G7 zile, urmata de cre:;;terea pe pardoseala,
trecerea la ingra 9are. Pe baza rezultatelor favorabile s-a trecut la
rea numai in baterii, perioada de cre9tere fiind impartita in doua faze :
I, de la intarcare la G3-65 zile 9i faza a II-a, pina la virsta de
~0-100 zile, folosindu-se tipuri de baterii diferite pe faze (fig. 60). Bate-
riile sint formate din ansambluri de cm}ti metalice pe 1-3 niveluri, avind
pardoseala din plasa de sirma cu ochiuri de 1 cm 2, gratar din fonta sau
material plastic. Coledarea dejectiilor se face pe tavi situate sub
pe planuri inclinate (fig. 60, B) sau pe perna de apa prin amplasarea ba-
teriilor pe canale colectoare (fig. 60, C). Popularea cu 9tilor se face cu
8 purcei in faza I 9i 4 purcei in faza a II-a, revenind 0,125 m 2, respectiv
0,250 m 2/cap. Ventilatia este mecanica, atit pentru admisie (cuplata cu
lncalzirea), cit 9i pentru evacuare, cu reglare automata. Rezultatele cre:;-
terii in baterii sint superioare cre9terii pe pardoseala, realizind un spor
mai mare cu 150;0 ; piecl.'derile scad la 2,90/0 in cre9terea in baterii cu un
nivel i;;i la 3,1'0/o in cele cu doua niveluri, fata de 7,20/o in boxele pe
seal~ (Ari 9 an u, 1978).

12 - Jgieni\ veit\:tinarl'.i - ed. 62 , 177

 8

·t9
;I
,,
'·
I

c
Fig. 60. Baterli pentru purcei
A - cusl{:ii de batcrie cu un singur nivel ; B - batcrie cu
plan incHnat pentru scurgerea dejectli!or ; G - ansamblu de cu
ment de fura;iare, vcntilatic ;,! colectare-evacuarn a dejectlilor
1 - gratar din s1rma ; 2 - adapatoare tip suzeta ; 3. 4 - plasa
5 - conducta de apa ; 6 - gnitar din fonta, material plastic sau plasil de
7 - tub de ventUatie cu aer pre1ncalzit ; s - transportor tubular cu
9 - hranitor (dupil. $ c r b a n Gi co!.).

Adaposturi pentru ingra~w.re. Servesc cazarea porcUor de la

v1rsta de 90-100 zile pina la livrare, la de 101-110 reve-
nlnd o perioada de intretinere de circa 145 zile. Adaposturile sint ame-
cu boxe colective pe pardoseala, semicentral cu trei alei :
una centrala i;;i doua laterale (fig. 61). Scpararea boxelor se face cu zid
,;;i cu grilajc din tevi in partca frontala. Suprafai;a boxei este impar-
in dom'\. zone : de odihna y:i fura}are (situata spre alei), avind pardo-
seaia plina 9i zona de defecare, mai joasa, cu pardoseala-gratar, sub care
se gasesc canalele colectoare de dejectii 9i care ocupa minimum 1/3 din
suprafata boxei. Ventila~ia este aspiranta, lar admisi;;i aerului
este libera, fante practicate in laterali. Solutia actuala este
cu ventilatie naturala dirijata, cu admisia aerului prin deschideri ln pe-
prevazute cu panouri mari rabatabile, iar evacuarea prin

173
 jt.=450(600)(7,.ftJ,! .. 1

Fig. 61. Schema unui adapost pentru porci la in.gri't."1at:

zona tle odihnli ; 2 - zona de defecare ; 3 - Jgheab de l1ranire ;
4 - a.lee ; 5 - actapatoare auton1ata.

Anexe : filtrul sanitar (vezi cap. 9) ; pav'ilionul sanitar-veterinar am--

plasat in incinta complexului la 100 m de eel mai apropiat adapost, care
cuprinde : sala de sacrificare, sala de necropsie cu crematoriu, camera
frigorifica lji laborator veterinar ; stafia de epura.re a dejectiilor.

4.8.4. ADAPOSTUR!LE PENTRU OVINE

Datorita rezistentei mai mari a ovinelor la temperaturile scazute ale·

mediului, adaposturile destinate lor nu trebuie sa realizeze o izolare ter-
midi comparabila cu cea pentru alte specii de animale. Cre~terea ovine-
lor se face in sistem gospodaresc ~i, in continua extinder<', fn sistem in-
teri.siv.

4.8.4. l. Adaposturi pentru cre~terea in sistem gospodaresc (saivane)

Sint construite din materiale locale: lemn, chirpici, caramida, iar aco-
peri1?ul din 9indrila, stuf, tigla, azbociment. Pot fi : deschise, semidesehise
9i inchise.
Saivanele deschise, Au forma liniarC1, in ,,U" sau ,,L", cu 3 pereti
orientati spre directia vinturilor dominante 9i o latura des<:hisa oriPntat11
spre S, SE sau SV. Peretii exteriori, expu9i vintului, au inaltimea de
maximum 1,60 m. Acoperi~ul, cu inal~imea la coama de 3-4 m, are
c;trea:c,;ina laturei libere la 1,8 m, pentru protectia de vint ~i curenti. Ada-
posturile de acest tip nu au tavan. Pardoseala este din pamint b11tut, fara
sistem de canalizare. Saivanele deschise reprezinta un adapost relativ
corespunzator numai pentru rasele rustice ; nu au compartiment pentru
fatari. In perioada de ger, latura libera se poate inchide cu baloturi de
paie, stufit etc.
Saivanele semideschise. Au, in plus, un compartiment inchis pentru
fatari (fig. 62), reprezentind 30o;0 din suprafata saivanului. Compartimen-

179
 tu1 se amenajeaza cu w;;i 9i fe-
restre, tavan la 2,5---3 m 'inal-
time 9i ventilatie naturala diri-
jarn.
Saivauele inchise s1nt ada-
.. • posturi liniare, cu toti peretii
':,'fl .., • Sopror1 plini 9i u 9l mai mari pentru
• accesul mijloacelor mecanice .
Iluminarea se face prin ferestre.
Nu au sistem de canalizare;
;Fig. 62 . .Saivan scmidesehis. dispun, insa, de ventHatie natu-
rala organizata.
A.mcna.Jarea interioan1 a sai'vanelor este sumara. Se folose 9te a~ternut
iw~·manent pe durata stabulatiei. Suprafata de <::azare, de 0,7--1,0 m2 pen-
oile adulte, 1,4-1,6 m 2 pentru oile cu miei se imparte in comp;:1.rti-
mcnte prin pan0uri. li'urajarea se face in iesle-gratare pentru fibrouse 9i
;:;uc,1.lente 9i jgheaburi pentru concentrate. Compartimentul pentru fatari
{nwt.ernitatea) se amenajeaza cu boxe comune pentru oile gestante in
fatarii 9i a celor cu mid tinerI, ~i cu boxe indivicluale pentni
Pentru evitarea pierderilor de miei, se impune inddzlrea artifi-
a maternitatii, la 1G-20°C.
Anexe. Pc1docurile (curtile) se amcnajeaza intre ramurile s~iivanelor,
1n U" sau ,,L", in partea sudici:i a celor lin[are. Pentru evitarea
n:,crobacilozei prin norol, partea de padoc dinspre saivan este recomandat
sf1 fie pavata.
Pzmctul pentru insa.mintari. artificiale se
minimurn
~i ustensilc,lor pen tru
 .-

ii
Ll

iFig. 63. Adi'ipost polivalent pentru ovine :

1 - banda transportoare pentru furaje ; 2 - adapii.toare automata ; 3 - racleti fluture.

mieii in boxe colective. Stabulatia oilor dureaza circa 180 zile. !n perioada
de pai;mnat, adaposturile se compartimenteaza in box:e de circa 12 m'.l, in
se introduc cite 40-45 capete tineret <win la ingra9at.
l Adaposturi pentru ingra~area tineretului ovin. ingra 9area tineretului
se face tn adaposturi deschise (9oproane, saivane), amplasate in ba-
constihlind complexe cu o capacitate de cazare de 10 000-30 000 ca-
$oproanele au acoperi11 simplu, din azbociment, inclinat ,,intr-o apa"
su;u ,,in doua ape". Pltrdoseala este din gratar (9ipci de lemn, gratare me-
ridicata la 0,80 m de la sol, sub caro se acumuleaza dejectiile pen-
intreaga perioada de populare. Peretii sint din plasa de sirma. Supra-
de cazare este delimitata, cu plasa de sirma, in·· boxe pentru
60-100 capete, revenind 2-3 mieijm 2. Furajarea se face in jgheabnri
in peretele frontal, iar ad[1parea se face cu adapatori automate
nivel constant (fig. 64). in sezonul rece, se impun masuri de izolare
temperaturilor scazute mai ales, a vinturilor, cu baloturi din
folii de polietilena sau placi fibrolemnoase (Moise ~i col., J973),
pardoseala-gratar este inlocuita cu

:F'ig. 64. Adapost-sai v.crn pen tru tineretului ovin :

'l - panou din plasa de sirml1 ; 2 - jgheab ; 3 ,._ aespar1Itor ;
4 - pardosealii. beton : 5 adapatoare uu,uH«"·"·

181
 4.8.5. ADAPOSTURILE PENTRU PASARI

La ora actuala ;;e practica pe scadi larga crqterca in .sistem intensiv,.

pentru economicitatca exploatarii ~i posibilitatea obtinerii de produc1ii
mari de carne ~i oua, fara fluctuatii sezoniere.
Cre$terea intensiva se face in unitati de mare capacitate (combinate),
care pot avea toate sectoarele : incubatie, creproductie, gaini ouatoarc (ow'i
pentru consum), pui de carne (broilt>ri), sau numai unel€ din sectoarck
respectiV€. Adaposturile (halele) de mare capacitate (1 000-2 000 m 2), cu
un nivel (mai vechi, cu doua niveluri), nu difera esen~ial ca c,lementc dP
inchidere fata de alte tipuri de adaposturi. Peretii sint din caramid{1, dar
mai ales din panouri mari prefabricate (beton sau azbociment), cu o buna
izolare termica. Nu au tavan, dar acoperi~ul cste izolat termic, iar pa:rdn-
seala este din beton. Uncle adaposturi pentru pasari sint lipsite de fe-
restre, pentru a mari izolarea termica ~i a permite dirijarea ilumin;)ri i
artificiale. Ventilatia f'ste mecanidL Crc-5terea pas[trilor se face pe par-
dosealu sau in baterii.

B clisting prin prezenta eleveuzelor
Fig. 65. HaW. pentru pui de came ~i
puicute de inlocuire, cu cre~tere pe par-
doseala:
A - plan ; B - sectiune transversal& ;
l, 2, 5 - transporter nutreturi cu anexe; 3 - tub
dLstrlbutle nutret ; 4 - eleveuze ; 6 - jgheab
de llranire ; 7 - hriinitor tronconic ; 8 - acHi-
pi\toare automata.
4.8.5.1. CreJterea
pe pardoseala
Este larg raspindita. Dup[,
modul de· amenajare a pardoselii
s.e pot cleosebi mai multe metode
de cre-5tere pe a$ternut permanent,
pe pardoseala din $ipci sau plasa
si in sistem combinat (astC'rnut
JJcrmanent+pat de dormit
"buncar").
lntrefinerea pasarilor pe a.'jier-
nut permanent. Este folosit,'i pen-
tru tineretul de inlocuire, pui de
carne ~i in exploatarea p[1s~1riJrn·
pentru oua. A~ternutul permanent,
in grosime de 20-30 cm, este for-
mat din : paie tocate, coji de sc-
min~e de floarea-soarel ui, pnzd{'-
rie de in l!i cinepa, . rumegw,;,
a-5ezate pc un strat de ;,ar
stins pulbere (0,5-1 kg/m 2). Ech;-
parea halelor variaza. dupa cate-
goria de pasi'tri.
IIalele pentru pui de carne $i
puicute de inlocuire (fig 65), se
pentru incalzirea locala, in
carora se monteaza 1arcuri circu-
lare din placi fibro-lemnoase ina1-
te de 45 cm, la o distanta de
55-65 cm de eleveuze. 'farcuri1<',.
populate cu 450-500 capete tine-

182
 ,,.
i

),. 6 I
{i \
0

0 .. ////,,/ /////// //.,,/ ///~ //.//////

f---2
,/// // //////•///// /(
r
\
{ljl__4-,._____ll1i?__ .J_____ 2, 00 -i.-\....,.._.--'2"--,5---'-0_
... -f--Lecz_j
[________________ !8=Q=V/.-=2_ _ _ _ _ _ ____,...,
Fig. 66. Sec\iune h 0ansversali:i printr-o hali't pentru gaini ouatoare pe rnJ-
ternut }:'ermanent :
1 - paturI-gratare ; 2 - a.7 ternut permanent : 2 -- ct1loar central : 4 - cuibare ;
5 - transportoare de nutreturi prin jgt1cab ; 6 - adapiltoarc.

de inlocuire i;;i 900-1 000 pui de carne, se menµn 1-2 saptamlni.

Administrarea furajelor se face pe tavite in t;ar.curi 9I cu hrlu;iitoare tron-
·conice alimentate cu tran..<;portoare mecanice. Aclaparea se face cu adapa-
tori vacuumatice in tarcuri, apoi cu adapiitori automate tronconice cu ni-
veI constant.
IIalele pentru gaini ouiitoare sint folosite pentru cazarea gainilor pro-
dud1toare de oua pentru incubat. Se impart in doua compartlmente prin
panourl din plasa de sirma, ,realizind un culoar central spre care se am-
plaseaza cuibarele. A 9ternutul permanent poate ocupa intreaga suprafata
de cazare, impunindu-se amenajarea suprafetei de dormit cu stinghii, in
extindere variabila. Cind se folose 9te pardoseala din 9ipci sau plasa. de
care ocupa 40-600/o din suprafata de cazare (fig. 66), a 9ternutul
permanent se pune numai pe restul suprafetei, sau lipst>9te in cazul ex-
tinderii pardoselii din 9ipci sau plasf, pe intreaga suprafata. Iluminarea
halelor pentru cre 9terea pe pardoseaE1 se face natural 9i artificial, la in-
tensitate 9i durata dependente de cat0goria pasarilor. Ventilatia este arti-
ficiala, refulanta (cuplata cu incalzirea), in cazul puilor 9i tir10retului 9i
aspiranta pentru toate categoriile, pentru eliminarea aerului viciat. S0
aplica popularea 9i depopularea totala, cu conditionarea igienica a halelor
'intre seriile de pasari.

4.8.5.2. Crefterea in baterii

.Este folosita pentru tineretul de inlocuire, in exploatarea gainilor ou{1-
toare pentru ouft de consum 9i pentru {:re 9ten'a puilor de carne. Adfi-
posturile (halele) nu difera ('sen~ial de cele pentru intretinerea pasarilor
a 9ternut permanent. Unitatea functionala o constituie CU$Ca din plasa
sirmii galvanizata ; cu 9tile se amplaseaza spate la spate, in baterli.
noastra s-au adoptat bateriile etajate cu 3 niveluri de cu 9ti dispuse
vertical. Separarea nivelurilor se face prin plltci de sticla armata, ampla-
sate sub pardoseala sau cu banda transportoare de dejectii. Pot fi baterii
-u.niversale (B.U.-:3) pentru cazarea gainilor de la ecloziunea puilor plna
la sfir9itul perioadei de exploatare pentru oua 9i baterii pentru gaini oua-
ware (B.G.0.-3). Bateriile se amplaseaza fa hale longitudinal, pe 6 dn-

183
duri, cu alei de circulatie intre ele. Cu$tile se populeaza cu 3-L1 gaini uu{1-
toare, cu 45 capetc puicute de inlocuire in virsta de 0-8 saptftminl,,
15 capete intre 8-18 saptamini 9i 20-30 capete pui broileri. Furajarca
pasarilor sc face cu buncar mobil, care alimenteaza jgheaburile din
CU$tilor. Adaparea se face cu adapatori in picatura, jgheab ata9at pcn'-
telui frontal, sau cu aclapatori cu supapa. Evacuarea dejcctiilor se face
cu dispozitivul de rac1are tractat de cablu, care gliseaza pe placa de
sau cu ajutorul bcnzilor transportoare. Ventilatia halelor cchipate cu bi.1-
terii sc face mccanic, cu admisia acrului cald pentru pui 9i tinerct
dus In lungul halelor) $i evacuarca libera sau mecanidl a aerului
Depopularea halelor cu baterii sc face in totalitate. In cre 9tcrea intcn-
siv21 a curcilor se foloscsc ad{1posturi a caror amcnajare 9i dotare nu di--
fera esential de cele pentru gaini.

4.8.6. ADAPOSTURILE PENTRU IEPURI DE CASA

Cre 9tcrea iepurilor se face in sistem gospodaresc sau in sistem intensiv.

Cre~terea in sistem gospodaresc. Se practica inca, dar cu rezultate mai
putin bune. Iepurii adulti se cresc in cu~ti individuale, separat pe sexe,
iar tineretu1 este crescut in comun.
Cu 9tile sint construite din scindura, avind suprafata de 0,80-0,90 ,
ui;;a este din plasa de sirma, iar pardoseala din plasa de sirma sau din sdpci,
care asigura caderea dejectiilor intr-o tava mobila din tabla. Cu 9tile se
amplaseaza pe 2-3 niveluri in baterii (fig. 67), cu acoperi 9 intr-o singura
apa, inclinat spre spate. Pentru m1urarea indepartarii dejectiilor, pardo-
seala este plina in partea anterioara a cu;;tilor, 9i cu gratar in cea poste-
rioara, sub care se gase;;te un plan inclinat, impermeabil, care conduce
dejectiile intr-un jgheab situat in spatele fiecarui rind de cu 9ti. Bateriile
se a$aza cu spatele spre v1nturile dominante, dar o protectie mai buna se
obtine prin amplasarea bateriilor sub 9oproane semideschise avind trei
pereti.
Cresterea intensiva. Se face in
adaposturi inchise, cu sau fara fe-
restre. in adaposturi se "'~''!-'·"'·""··
za bateriile, formate din
cu9:ti metalice, pe 2-3 nive1uri.
Cu$tile pot fi de tip danez, cu
tava pentru colectarea dejectiilor,
sau de tip englezesc, cu placa de
sticla armata pentru colectarea
dejectii1or, evacuate cu lam{1 ra-
cloare, asemilnatoare cu cca a ba-
teriilor de la pasari. Adfiparea se
face cu adapatori cu nivel con-
stant, sau cu supapa 9i clapeta.
Microc1imatu1 din adapos.turUe
pentru iepuri este deosebit de im-
portant. Temperatura optima este
de I2-15°C pentru iepurii 1a in-
gr,I;;at, 15--18°C in maternitate
Fig, 67. Bater:ie de cm1ti pentru iepuri de
casa. eyi 30-32°C in cuib (Fort, J

184
 Ternpcratura nu trebuie s{1 coboare sub lO''C 9i s{1 depa 9easd1 20-22°C.
Umiditatea relativa optima este de G50;0 , iar viteza curentilor de maxi-
1.m 0,3 mis. Iluminarea naturala a adaposturilor inchise trebuie sa aiba
e un indice de 1/20-1/25, iar ilurninarea artificial{i de 16 ore/zi, la o in-
1, tcnsitate de 1-1,5 w/m\ sau 20-30 1uc9L Gazele nociVc' sint admise la
n[velul normelor pentru mamifere. In adaposturile inchise din cre 9terea
intenslva ,:;e impune ventilatia artificiaEt, aspiranta in timpul verii, rcfu-
1anfa sau cu presiune echilibrat[1 iarna. Volumul de ventilatie este de
-:l m:i;kg/h. Iarna, este necesara incalzirea artifidala a aerului introdus.

Capiio!ul 5

IGIENA ALIMENTATIEI $1 A PA$UNATULUI

5.1. PRINCIPII $1 CERINTE IGIENICE GENERALE

PRIV!ND ALIMENTATIA ANIMALELOR

!\limenta1;ia reprezinta unul din cei mai importanti factori ai mecliului

cu rol deosebit in cre 9terea, dezvoltarea 9i reproductia animale-
domestice. Pentru mentinerea starii de sanatate 9i obtinerea de pro-
la nivelul potentialului biologic 9i productiv al raselor, se impune
tuturor necesitati1or plastice, energetice ~i biocatalitice ale
1r~;Jnismelor 9i respectarea unor principii igienice privind calitatea nu-
' modul de preparare 9i de administrare a acestora.
Continuitatea in alimentafie. Este unul din principiile de baza care
trz·buie respectat la toate speciile de animate. Se stie ca organismul ani-
este un C:5.l[l_'.lU~~tor continuu d~-~gergie, ct'i1~r-9i ~ i e de
a125,irentr1 inactivitate. Dac!i hrw.urea· animalelor nu are un caracter per-
r n n ~ e reactioneaza prin scaderea 9i chiar sistarea productiei,
consum[t din rezervele organismului, in cazul in care acestea exist{1
vitamine liposolubile). Pentru unele substante (glucide, proteine,
vit;1mine hidrosolubile), rezervele sint totdeauna mici, ceea ce face ca
cc:hilibrul nutritiv sa fie u 9or perturbat, instalindu-se starea cle stres
a!h:,wntar, care consta intr-un efort de adaptare 9i de echilibrare a func-
vitale 9i o scadere a rezistentei generale a
:factorilor externi. Un nou aport alimentar poate duce la echi-
librirea nutritiei ~i la restabilirea func~iilor vitale, daca intre timp nu
:··H1 instalat Ieziuni ireversibile. Discontinuitatea in alimentatia anima-
:;;i produqia pierduta nu pot fi compensate printr-un fortaj alimen-
ulterior. Dimpotriva, dupa ,,golurile" (pauzele) in furajare survin
f;,i stari toxke, cu pierderi economice importante.

185
 Asigurarea frontului de furajare. Este o cerinta de prim ordin, u:ire, ·
nu trebuie neglijata. Procesul tehnologic trebuie astfel conceput i;;i dirijat,
incit animalele sa poata consuma nestingherite tainul, fara sa se produca f
aglomerari la jgheabul de furajare. Suprapopularea adaposturilor s
xelor) i;;i clistribuirea neregulata a furajelor creeaza adeseori o stare de
agitatie in efectivul de animale in preajma momentului furajarii; ani- f
malele se ingramadcsc Ja jgheab, se lovesc ~i se calca, ceea ce poate duce i
la aparitia unor accidente chirurgicale (taurine) ~i chiar la moartea prin.
asfixie (pasari, miei). 1n asemenea adaposturi (boxe) o parte din indivizi
(cei "dominati'') sint eliminati sistematic de la jgheabul de fmajare ::;;1 au
un ritm mai Jent de dezvoltare.
Constanta regimu]ui alimentar ~i trecerea treptata de la un •regim la
altut Sint foarte importante, mai ales pentru rumegatoare. Piistrarea re-
gimului alimentar usigura, prin adaptarea flm-ei 9i a faunei prestomacu-
rilor, capacitatea optimii cle transformare a subs1:an 1elor ingernte. Pre-
stomacurile slnt adcvarate ,,laboratoare vii" in care au Joe proch;e
compJ.exe de maceratie, amestec 9i fermentare. Fiecare substrat alimen-
tar parcurge o serie de etape de clescompunere, care sint sub depPnclcnta
anumitor specii de microorganisme. Schimbarea brusca a regimului «!i-
mentar poate crea pcrturbatil importante 1n cligestie, prin insuficfrri
dezvoltare a florei specifice sau prin neasigurarea conclitiilor cte pH. de
motricitate si de salivatie. Asemenea fenomene sint frecvente primfivara
9i toamna. i:irimavara, ·cind animalele tree de la furajarea spec;ifidt
rioadei de stabulatie Ia consumul de masa wrde, iar toamna prin i
ducerea brusca in alimentatia taurinelor 9i a ovirielor a sfeclei
1;,i a coletelor de sfecla de zahar, dupa O alimentatie saraca in glucide, apm~
tulburari digestive grave, avorturi 9i intoxica1il. Sint, de asemenca.
vente intuxicatiile cu uree in ingra 9atoriile de taurine 9i ovine, prin ru·;.1-
sigurarea perioadei de adaptare, mai ales in cazul reintroducerii un:d
in alimentatie, dupa o perioada de intrerupere a utiliziirii acesteia.
Calitatea nutrefurilor. Trebuie s[1 corespund[1 c:in toate punctele
vedere cerintelor igienice. Furajele alterate, mucegi"lite, cele infestate ,
acarieni si insecte sau care contin plante toxice sau diferite subst;:
toxice (11{gra 9aminte, insecto-fungicicle, erbicide etc.) nu trebuic
1ll alimentatia animalelor, cleoarece produc intoxlcatii 9i
negativ asupra calitatii produselor alimentare de origine animala.
zenta noroiului pe radacinoase. a mllului 9i a nisipului pe
broase, reduce palatabiJitatea furaje1or 9i determina irita1ii ale tubul
digestiv. Prevenirea acestor deficiente implica controlul sistematic «l
litatH furajelor 9i aplicarea masurilor de curatire sau de sp{tlare, inain
de a fi introduse in alimentatia animalelor.
De mare importanta sint 9i masurile de prevenire a ajungerii C(
lor straini (bucati de sirma, cuie, 9uruburi, sticla etc.) 111 furajc sm.
jgheaburi. Adeseori, Ia recoltarea furajelor verzi sau la insilozare sirn,(c]t,·
adunate de pc cimp sint tocate, incit iau dimensiuni mici, astfei
lectarea lor de catre animaJe devine imposibila. Acestc~a fiincl
ajung in rumen ~i in retea 9i provoaca rnetalopa,tii. Pentru
acestor boli trebuie sJ SP ia mfisuri ferme ca sirmele de la baloturi
alte corpuri straine sa nu ajung{t in branii. La fabricile de furaje
birnite 9i la mori este necesar sa se lnstaleze magne{i 1;1 anumite
pe circuitul parcurs de furajul tocat. Un alt mijloc sigur de reducere a
frecventei metalopntiilor il constituie inlocuirea sirmei cu sfoal'a. 1,,
garea balotilor.
186
 Temperatu,ra nutreturilor. Trebuie sa fie potrivita, in raport cu natura
ncestora :;;i categoria de animale. 0 atentie deosebita este necesar s[1 se
acorde .temperaturii.laptelui~La.suhs:tittJentiJgr__c;le lapte, care trebuie sa
0-:
ft2 d~ }8_'.'._C in m<:nnentui c1-gministrarii la__ vitri,._bpa folosita la prepararea
]e s1'.rbsfituentilor (,,Inlavit") sa nu depa 9easca temperatura de 45°, pentru
1-
a nu se produce precipitarea proteinelor ;;i reducerea calciului ionizabi1,
:.:e-
care influenteaza negativ capacitatea de coagulare a laptelui dupa
in.
ingestie, determinind tulburari digestive. Administrarea unor furaje in-
,..1-!Jle~a te (raclacinoase, tuberculi, furaje sucuiente etc.) la m1TfuaJe-·poate--
zi
u.
determfoa tulburari digestive, colici 9i avorturi, .iar la ovine pot fi de-
clan:;;ate enforotox1emia fCfostrTdmm perfringens) 91 bradsotul (Cl. sep-

i-
5.2. IGIENA PA$UNATULUI

Pentru cre 9terea animalelor, pa:;;unatul are o deosebitf1 importanta

din punct de vedere igienic, clt 9i economic.
lmportanta igienicii a pa~tmatului. Constii in urmatoare1e : animalele
lit:1wficiaza de un furaj bogat in principii nutritivi, vitamine, saruri mi-
ncrale, de aer curat 9i de actiunea fortifianta a variatii1or moderate ale
fcwtorilor meteorologici (temperatura, umiditate relativa, precipitatii, vint) ;
mi."5carea in aer libcr fii actiunea rncliatiilor solare stimuleaza clezvolta-
n,2.1 normala a aparatului locomotor (osatura, mu 9chi, articulatii, tendoane)
,..:i capacitatii pulmonare 9i cardiace, avind efecte favorabile a.supra pro-
9i a sanatatii, mai ales la tineret 9i la animalele de reproductie ;
p[io;;unatul rational asigura prevenirea a ntuneroase boli cle nutritie 9i rl
boli transmisibile (infectioase 9i parazitare).
Importanfa economica a pa~unatului. Se referi'1 la urm21toarele : prin
pa'.'unat se valorifica superior insemnate suprafete de teren agricol,
p,:jb,;tile naturale in tara noastra ocupind circa 4,4 milioane de hectare,
care aproximativ 3 milioane de hectare sint folosite ca pa 9uni 9i
J /1 rnilioane de hectare ca finete ; furajul verde de pe pc'i9une, fiind con-
sunrnt direct la Jocul de producere, ore eel mai scc'izut cost cle productie,
deoarece nu sint necesare cheltuieU cu recoltarea, transportul, conserva-
'ii distribuirea acestuia.
Realizarea integrala a efectelor favorabile ale pa:;;unatului este condi-
de aplicarea riguroasa a unui complex de masuri privind prega-
terenului de pa~unat, pregatirea animalelor pentru pa:;;unat ~i or-
propriu-zis{1 a pa!_,tmatului.

5.2.1. PREGATIREA TERENULUI ~I A ANIMALELOR PENTRU PA~UNAT

Pregatirea tcrenurilor de pa~tmat. Are drept scop : miirirea supraf etei

pci 9unat ; cre:;;terea productivitapii pa 9unii ~i imbunatatirea conditiilor
e:r:ploatore. Inca de la inceputul primaverii se controleaza starea pa-
• ,;;i se e:;;aloneaz[t 1ucrari1e de imbunatatire ce urmeaza a fi aplicate.
Se are in vedere recuperarea unor noi suprafete pentru prod uctie, prin
cioatelor, distrugerea 'ii impra 9tierea mu 9uroaielor, comba-
buruienilor :;;i a plantelor toxice, regu1arizarea regimului de apa
sol, fertilizarea terenului, sau refacerea ~i supra1nsamintarea covo-

187
rului ierbos etc. in cadrul normelor 9i a masurilor sanitare-veterinare,. p1
elaborate in baza Legii 60/1974, S{: prevede (art. 123) ca ,,unitatile SE
cole socialiste, care detin sau au 1n fo]osinta paji 9ti naturale, 9i comite- s
tele executive, respectiv birourile executive ale consiliilor populare, care 11
au in administratie pa. 9uni 9i finete naturale, au obligatia de a lua
de asanare 9i de ameliorare a paji 9tilor 9i de aplicare a restrictiilor sani- n.
tare-veterinare stabilite de medicii vcterinari". ()'

De mare importanta este defri 9area vegetatiei lemnoase nefolositoare 9i

ji
9i a plantelor toxice sau necomestibile, care nu numai ca reduc suprafata
utUa a pa. 9unii, dar constituie 9i locul de predilectie pentru dezvoltarea
p
9i adapostirea insectelor 9i a capu9ilor hematofage, transmitatoare de
SE
boli, iar unele plante (ciulini, scaie~i) depreciaza Una oilor 9i creeadi
,,porti de intrare" pentru diferiti germeni, prin zgirieturL p
rr
Fertilizarea pa 9unii se poate face cu ingr{r~aminte minerale, cu
d
{diluat 1/3 cu ap{1) sau cu ape reziduale. Purinul 9i apa rcziduala tre- Cl
buie sa provina din ferme indemne de boli transmisibile, sau sa fie
Jc
puse decontaminarii prin metocle adecvate. Administrarea ingri:1~11minte- SI
lor minerale 9i organice se suspenda cu eel putin o luna inainte ck
11
ceperea pa 9unatului. r,
O atentie deosebita trebuie sa se acorcle lucraril01· pentru inliHurarca e
excesului de umiditate, a apelor stagnante 9i amenajarea corespunY:i:1hwn: cl
a locurilor de adapat, astfel ca sa nu se permita dezvoltarea gazde]or in-
termediare pentru diferiti helminti paraziti. Dupa caz, Jucrarile de hi- fJ
droameliorare pot fi compJetate de tratamentul chimic cu substante mo·- b
L
Juscocide a1 1ocurilor de dezvoltare a gasteropodelor acvatice. n
de combatere chimic{i este accesibila din punct de vedere economic,
a
se aplica pe suprafete restrinse (i?mturi de scurgere, ochiuri mici di 0

c
apa etc.). Zonele de pa 9une, pe care apa stagneaza in urma ploilor, dad'.i
t
nu pot fi drenate sau tratate cu substante moluscocide, vor fi ingrAdii.(:
i;;i marcate cu tablite de avertizare privind interdictia pa~unatului. i:
cazul dnd suprafetele contaminate au o extindere mai mare, iar inter-
zicerea totala a pf1 9unatului pe aceste suprafete nu este posibila, t
zarea pa 9unatului se va face in a 9a fe1 ca rumegatoarele sa nu aiba r
pe aceste suprafete din Juna septembrie pina Ja intrarea in n
cind pa 9unea este, de regula, cu infestatie maxima. In perioada de res- !1
trictie pentru pa 9unat se vor folosi paji 9tile situate pe terenuri de coa~;Ui,. t
sau suprafetele cultivate de pe care s-au recoltat culturile agricole. St> t
va avea in vedere ca drumurile de acces la aceste terenuri sa nu treaca f
\;
prin zone cu surse de apa neamenajate, care constituie biotopi
gazdele intermediare. Suprafetele de paji 9ti care au fost supuse restric-
tiilor de pa 9unat in perioada de toamna pot fi folosite pentru obtincr('
de fin, care va fi utilizat la hranirea animalelor dupa eel putin 9ase !uni g
de la recoltare. r
Pentru adaparea animalelor la pa 9une trebuie sa se asigure fintini
izvoare, cu jgheaburi amenajate corespunzator pentru adapat. 1n c
jgheabului se va distruge vegetatia 9i se va pune pietri 9 sau nisip. Pentru p
scurgerea apei se vor face 9anturi suficient de adinci, cu margini l
iar vegetatia din jurul 9anturilor se va cosi cit mai des. La nevoie, 1,-
renul din jurul locului de adapare poate fi tratat chimic pent.ru cum·- r
baterea gasteropodelor. Primavara, inainte de scoaterea animalelor l
pa 9une, se recolteaza probe pcntru examenul fizico-chimic 9i bacteri(/o-
gic al apei 9i, la nevoie, se dezinfecteaza apa cu clorura de var sau c

188
 permanganat de potasiu. ln abscnta fintinilor $i a izvoarclor, adaparca
se poate face $i din piraieie de munte, care au fundul nisipos sau
SpatiuI de acces al animalelor se va delimita prin bare de lemn, care s;:i:
nu permit:l patrunderca animalelor la sursa de ap{1.
ln cazul pa$uni1or ce se afla la distanta mare fata de unitatea zootelt-
nict.\, se amenajeaza din timp tabere de vara pentru bovine 9i stine
ovine. Tabarn de vara me rolul de a proteja animalele de ar 9ita amiezii
$i de ploile reci. Tot aici sc asigura 9i conditiile de locuit pentru
jitorii care :insotesc anima!ele. Tabara de vara pentru vacile in lactatie
este, de obicei, inchisa clin irei p{ll'ti, are forma de potcoava $i poate fi
prevazuta cu un padoc betonat 9i un bazin pentru colectarea dejectiilor
semilid1ide. La unul din capetelc constructiei se amenajeaza
pentru fngrijitori, iar ia celalalt capat magazia pentru materiale 9i ca-
mera pentru pastrarea 9i prelucrarea laptelui. In padoc, sau lateral fat/1
de constructie, trebuie sa exisie jgheaburi pentru furajarea suplimen!arii
cu masI1 vercle cosiUt, Hn sau concentrate. Tabara se amplascazi:t pc
Jocuri mai ridicate, pentru a se asigura colectarea dejectiilor in bazine ,ji
scurger£>u apd meteorice. Construc:tia este bine sa fie orientata cu
inchis{1 pe directia vinturilor dominante. Tabara de vara destinata ti!.H,-
retului taurin poate fi asem[rn{1toare cu cea pentru vacile in lactatie. dar
este necesar sa fie dotata 9i cu un dntar bascula pentru dntarirea
dici'1 a animaielor (C er n e l e a 9i 13 i s tr i c e an u, HJ77).
P:regatirea animalelor pentru pa~unat. Trecerea animalelor de la re-
gimul de stabulatie la eel de p{1,;;unat determina modificari importante
la nivelul organismului animal, ca urmare a schimbarii alimentaticL a
mediului ambiant ~i a programului zilnic. Adaptarea organismu1ui la
aceste schimbari se realizeazli llltr-un anumit interval de timp, fiind nt!-
ces.ani expunerea trepta ti:'i a animalelor la noile conditii de via ta. Daci:'l
trecerea animalelor din regimul de stabulatie la p[1,;;une se face
pot sa apara o serie de tullmrari digestive ~i respiratorii cu evolutie
Preg,1tirea animalelor pentru pa 9unat trelmie sii inceapa de primavara
timpuriu, prin scoaterea acestora in padocuri, pentru a se obi$nui cu va-
ria{iile de temperatur,\, cu soarele, vintul 9i precipitatiile. Durata de
mentinere 111 padocuri sau cur\i sc va mari treptat. Acomodarea anima-
lelor cu noul regim alimentar se inccpe prin administrarea unor canti-
tati mid de masri in aclapost. Apoi animalele se scot la
timp de 1---2 ore, clup[t ce In prealabil au consumat furaje grosiere. l n
felul se evita apal'itia indigestiilor :;;i a colicilor, care sint fnT-
vente In cazul schimbarilor bru$te a regimului alimentar. Dupa 5-6 ,ilc
animalele se pot scoate la pa$unat in doua reprize a eite 1--2 ore.
Inainte de a trece animalele in tabere de var{t se efectueaza 1..m ri-
guros examen sanitar-veterinar pentru fiecare animal in parte. La
nat nu se scot animalele bolnave $i nici cele sanatoase clinic, dar
tiitoare ~i excretoare de germeni patogeni. Pentru clepistarea unor
cronice, inainte de a scoate animalele la pa$Une se foe examenele aler-
gice pentru diagnosticarea tuberculozei (tuberculin.area) ~i morvei
leinarea) ,ji examenele serologice pentru bruceloz{1 ; de asemenea, z,ac~
cinarile contra pasteure1ozei, antraxului, carbunelui emfizematos, anne-
robiozelor etc. De mare importanta practic;:i este clehelmintizarea prufi-
lactica a tuturor animalelor. inclusiv a ciinilor care :insotesc turmele de
oi. Se ~tie ca, in mocl obi 9nuit, pe parcursul iernii, datorita gerurilor,, se
ou[de, larvele 9i gazdele intermediare de pe p[1f;,une (cu
 pentru dicrocelioz{t). Prin urmare, primavara, o data cu scoa- 2.
1erea animalelor la p{ujune, aceasta se inf.esteazi'i din nou cu elemente p
parazitare. De aceea, este necesar ca toate animalelc care sc scot la r:;
pa 9une sa fie supuse tratamentului antipai-azitar preventiv i;;i controtului s1
parazitologic. De modul cum este condusa dehelmintizarea depinde in p
mare masur{1 succesul prevenirii parazitozelor gastrointestina le 1;,i pulmo'- n
nare. ('.(
Deoarece pa 9unatul presupune deplasarea animalelor pe jns, 5nainte p
·de p!ecarea spre tabere se v01· examina copitele i;;i ongloanele fiecarui ('l
.animal, indepartinclu-se cornul excedentar. Caii se clespotcovese eel putin ii
la membrele posteriome, iar la bovinele cu coarne ascutite Ji se taie
virfu!

5.2.2. SISTEME DE PA~UNAT

Se cunosc: trei sisteme mai importante de folosire a p[i~unilor. ~i n

,anume : pii:junal:ul liber (sau nesistematic) ; pii:junatul 1.n front; JXJ,'5UIW- I(
t11l rational (sau pe tarlale). :J
l'al;>unatul Uber. Este inc[1 destul de r[ispindil in tara noastr{i. St:.• prac- }:
ticii fara masuri organizatorice specialc, animalele fiind lasate sa cutrl'iere J1
toat[i pa~unea. Acest sistem de pa~unat este dezavanta:jos, atit din punct 7.
,de vedere economic. cit i;;i din punct de veclere igienico-sanitar. PFi!;amilc r
folosite in acest mod se depreciaz{t treptat, prin faptul ca plantele valo-
roase sint p{1i;;unate repetat, nu ajung la maturitate ~i. cu timpul, clispar.
In schimb, plantele necomestibile formeaza seminte f;,i se inmultesc. Ne-
.apliclnclu-se restrictii privind circulatia animalelor pe timp ploios, sc
,c.listruge stratul de telina, se inrautatesc conclitiile de viata pen tm plantele
valoroase i;;i se formeaz{t smircuri, gropi, mu 9uroaie etc. LucrilrilP de 1n- (

tretinere a fertilitiltii solului sint dificiJ de aplicat, deoarece c::',isu; in

permanenta animale pe pai;;une.
P{1sunatul Iiber favorizeaz[t difuzarea bolilor infectioase, si mai alee;
a celo;· parazitare. In anii seceto1;,i, anirnalele de pc suprafete mari se
·concentreaza in ;jurul unor surse de adapare sau pe linga piraie 9i balti,
produdndu-se astfel suprapopulari relative (From u· n cl a, 1976). in
aceste Iocuri persista conditiile favorabile pentru dezvoltarea gazdc!m· in-
termediare ~i tot aici contaminarea tercnului devlne maxim[L Pcntru
reducerea riscului de transmitere a boli1or parazitare sint necesare dchel-
mintidtri profilactice de calitate i;;i masuri de eombatere a gazclelor in-
termecliare sau lnterzicerea paifunatului in zonele cu pcricol de
1.nfestare.
Pa~mnatul in front. Este o variantti imbunfitatiUi a pu 9unatului Eber.
:Se deosebei;;te de acesta prin faptul ca anima1ele nu circula pe toat21
9 unea, ci sint dirijate pe anumite portiuni 1;,i inainteaza pe masur[i cc
·consuma iarba.
Pa'7tmatul rational (pc tarlale scm sistcmati.c). Ia in considcrarc atit dc-
zideratele economiee, cit 1;,i cele igienico-sanitare. Consta din 1mp21ri;irea
pa 9unii in mai multe tarlale, care se pa 9uneaza pe rind (fig. Gfl). Nmnarul
de tarlaJe, marimea acestora 9i numarul ciclurilor de p[ii;;unat clepirnl de
dc animale, de ingrai;;amintele aplicate 9i de speciile de te care
.alc{ituiesc vegetai;.ia. In general, tarlalelc de pe pai;;unile naturale fi
',e cite :1--ti zile, de eel mult ;l---'l ori pe an, la un interval de

190
 25···<30 de zile, iar cele semfrnate
pot fi pasc1,1te de 4---5 ori pe an.
a Data inceperii pa 9unatului se
ti stabi1e 9te in functie de talia
!1
plantelor (10---20 cm la pft 9u- 7 5
nile naturale 9i 20---30 cm la
cele serrnlnate), iar incetarea
e pfi:;n.rnatu]ui trebuie sa SC faca
cu eel putin ~{--4 saptclmini ina-
1
in tca primelor Inghcturl, pentru
a pc,rmite plantelor sa acumu-
leze cantitati suficicnte de sub-
stani;c de rezerva.
Ptu,;unatul pe tar1ale permitc
v,1 lorificarca eficienta 9i spori-
rea produci;iei pa 9unii, ca ur-
mare a faptului di plantele va-
dupa ce sint pairunate,
mt timp suficient sa se refacft. ~Orum
Este avnntajos 9i prin aceea cft
nu se moclifica esential compo-
floristica a pa 9unii, deoa- Yig. G8. ModaliUl\i de parcelare a
rece animalele avind la dispo-
u mai micf1 de pc"u,;une consuma 9i plantelc mai putin valo-
roac;e, care nu mai slnt ,,favorizate", a 9a cum se-ntimpl;I in cazul
tului liber. 1\cest sistem de p,l 9unat asigurfi condii;iile pentru
si a lucn1rilor de imbunatatire a pasunii si de
a ewziunii teren~1lui. Pftsunatul rational scide incid~nta u'nor parnzitoze,
cil,oarece ln timpul scurt' cit animal de ram in pe o tart'a (:3--G zile) nuiile
larv,·le spcciilor de: parazite (Ascaris, Parnscaris,
nu ajung la stadiul infestant.
pa 9unatului pe o durata de 25---30 de zile,
se creeaza conditii pentru dccontaminarc<1 tc-
renului sub nctiunca radiatiilor solare 9i a altor factori. Cu toate
sistematic nu inlcHura in totalitate neajunsurile
mai ales in cazul cincl tarlalele sint mari. Pcntru a se reduce
pe o anumiUt suprafa1;a ~i a se diminua procentul
delimita in cadrul parcelei o suprafata caku!ata
astfcl ca s~j iarba neccsara pcntru o zi (Pa(>Unatul portionot.). De-
limiiarca tarlalelor se face, 1n genen1l, prin garduri iar subdivizarea
,,pa~lmat portionat" (cle o zi) se face prin ,,pastor
electric". Acesta functioneaza pe principiul producerii unor
cle tensiune inaltft (0,1 c;, ;3 000 V) dar de intensitate joasa, asupra ,mima-
lelm· care ca urmarc a ]nchiclerii circuitului electric
sirm,\ :1i pamint, prin corpul animalului (fig. G9).

Instala\ia este compusii din urmi:itoarele p5.r\i componente : baterie de

latcmre (G V ~i 11 A) ; un generator de impulsud, care transforrna curcnhi",
tinuu impu!suri .1nalt,'i tenshme ; sirma imprejmuitoare cu stllpi ~i
nete..
 Gardul ejectric se va instaln l o Tc
suficient de mare de drumurile m
publicc, pcniru a se evita atingerea de ur
c,'itrr: trccatori 9i trcbuie sa aiba fixate lil
i11 mod vi;,;ibil placute de avertizarc tr,
impotriva pericolului ~le clectrocutare. be
Orarul de pa:;mnat al animalel01· trc- 9i
buic sf1 se stabilcasca diferentiat, 111 . at
:functic de specie, categorie de virsti:i 9i PE
7.ona climatic{\, pc baza obscrvatiiJor de
compodament, in concordan{ii cu nc-
voilc bio!ogicc. In general, pat;mnatul
incepc dup{1 rr1szll'itul soarclui, cind roua
de pe plante s--a evaporat. Pcntru aco-
perirea necesarului de hrana Ja taurinc
sinl neccsare 7--9 ore de pa 9unat, din
care :~-4 ore climinea1;a 9i 4--5 on'
dupi:i amiaza. Peniru ovine slnt nece-
sare 9--11 ore de pi't 9unat, din care
4-5 ore dimineata 9i 5-~-fi ore dup[1
Schema mrni grnrd (,,,pastor") amlaza. Prc!ungirea duratei de pa 9l11iat
electric. peste nevoile fiziologice are efecte nP-
gative asupra productiei animalelor 9i
asupra covorului ierbos, deoarece animalelc nu mai pasc, ci se odihnesc 9i
rumega. 1n perioada foarte calduroasa a anului, cind ziua animalele s:int
ne!ini 9tite de atacul insectelor zburatoare, pa 9unatul se poate face no-aptea,
urm'ind ca ziua animalele sa fie men1;inute in repaus Ja umbra. Pa 9lmatu1
de noapte favorizeaza infesta{ia parazitara cu Iarve de strongili, can, urea gr
noaptea spre virful ierbii umezite (au fototropism negatlv 9i higrotropism
pozltiv). ni
Daca pa 9unea este mai slaba, devinc obligatorie admini~;trarea uno:' as
suplimente de hrana, care se dau zilnic, fie 1n adf1posturik din fcrmfL
fie tabc1ra de vara. In cazul vacilor cu produc{ii mari de lapte snpli-
mentul de hrana este necesar chiar 91 in cazul pa 9unilor mai bogate. Daca ex
sup1imentul de hrana estc alcatuit din fin, administrarea acestuia se va ril
face diminea1;a, inain1.e de p[1 9unat, iar dad1 suplimentul este' constitui ca
·flin masa verde, se administreaza clupa incheierea programn\ui de pi=i 9u-
nat. Concentratele se dau la acelea 9i ore ca ::;i in perioada de stabulatie, fa
de ll1 timpul mulsului. Datorita dcficitului de sodiu din plantc ::;i
a excesului de potasiu, este necesara adminisirarea de sarc de bucat{1rie ca
sub forma de bulgari pe suporturi din lemn sau 'in :jgheaburilc de pc
cc
Pa,;.una1.u] rational are, in principiu, consecinte cleosebit de favonibi!e co
asupra productiei 9i a sanata1;ii animalelor. Tohu;ii, prin nerespectarea unor or
mf,suri de profilaxie 1n timpul perioadei de pa 9unat, acestea pot contracia dL
boli, care determina piercleri economice. Sint mai frecvc'n te afcc- m
le chirurgicale (contuzii, luxaw, fracturi, hematoame etc.), uncle boli dE:
interne (indigestii, enterite, cistite, dermatoze etc.), intoxica1,iilc cu di-
ur
ferite plante $i accidentele prin ,,fuigurai;ie". Prin pa;;;unat sc amelio-
rea7.~\ indicii de reproduc{ie la toate speciile de animale, dar pot sa apari'i pr
9i uneJe tu1burari de reproductie prin consum de plante cu fitnestrogeni
·sau de plante cu substante antigonadotrope (P o p es cu ::;i 197\J).
13
1:)2
0 Toamna, dupa caderea brumei, cre 9te frecventa avorturilor. A9a cum s-a
e mai aratat, pa 9unatul liber favorizeaza extinderea bolilor parazitare, dar
c unele parazitoze pot sa apara 9i in cazul pa:;mnatului rational. Dintre bo-
lile infectioase sint mai frecvente : pasteureloza, virozele pulmonare, an-
traxul, carbunele emfizematos, tetan~sul etc. Pentru prevenirea acestor
boli este necesara aplicarea riguroa.sa a masurilor de pregatire a pa 9unii
9i a animalelor pentru pa 9unat, de organizare a pa 9unatului rational 9i o
atenta .supraveghere sanitara-veterinara a animalelor pe toata durata
perioadei de pa 9unat.

Capito!ul 6
c
A ANIMALELOR DOMESTIC!:

i
i un complex de rnasuri destinate a
t functionalitate a fanerelor (par, lina,
cornoase ;coarne, copite,
starii de sanatate, a productiilor
9l. a .subproduselor de origine
de

9i unui
microbieni.
Pielea este foarte circa din
cantitatea totala de rol foarte im-
111 procese]e de termo-
9i caldura. La
a capilarelor con.secutiv, o reducere a
La aceasta mai contribuie $i parul, $i
ale pielii), ca $i stratul .subcutanat de Cind +nYV\M,n~·cd·1·,,..-:,
este ridicata, din piele se realizindu-se o
dere mai mare de caldura din organism ; de a.semenea, la animalele cu
un numar mai mare de glande sudoripare in piele, se elimina
evaporare, in urma careia au loc pierderi de caldura din organism.
Pielea e.ste un organ secretor 9i excretor, cu rol deosebit in metabo-
lismul apei 9i sarurilor minerale. Prin transpiratie sint eliminate din or-

13 - Iglena veterinara - ed. 62. 193

 12
ganism 9i o serie de produse de dezasimilatie (clorura de sodiu, uree etc.). · V,
Permanent, la suprafata pielii se elimina celule descuamate, fire de 9i
par etc. Cl
In piele se produc 9i o serie de procese chimice de sinteza, dintre care d
mai important este eel al transformarii ergosterinelor in vitamins. D .
influenta radiatiilor ultraviolete. 9i
Pielea are 9i rol senzitiv, datorita existen{ei a numero 9i receptori ner- ct
vo9i (tactili, termici 9i durero 9i), ea venind in contact direct cu o '-'erie. zi
de factori excitanti din mediul exterior. p,
Datorita contactului permanent cu mediul exterior 9i productiilor pro- fi
prii, pielea se incarca treptat cu diferite impuritati, ceea ce face ca s{1 e:
nu- 9i mai poata indeplini multiplele functiuni 9i dauneaza astfel 1ntregu- Ci
lui organism. Animalele cu pielea murdara, neingrijita, prezinta prurit
intens, se scarpina de suprafete dure, producindu-9i iritatii 9i leziuni care
se pot infecta cu u 9urinta ; pH-ul pielii, devenind alcalin, permite dez-
voltarea unui numar mare de microorganisme care descompun substan-
tele organice, ceea ce duce la apari{ia unor mirosuri neplacute. Pielrn
murdara ofera conditii favorabile pentru existenta 9i dezvoltarea unor
ectoparaziti 9i acarieni (paduchi, purici, capu9e, riie etc.), care nelini 9tesc a1
animalele, le slabesc 9i le mic 9oreaza productiile, putind sa le transmitft C1

9i o serie de boli grave. ri

Prin ingrijirea permanents. a pielii se intensifica metabolismuL hrana jl
.este mai bine valorificata, se maresc productiile (care intrunesc 9i co:1.cli- b
tiile igienice necesare), se previn 9i se combat mai u 9or bolile cutanatc.
La animalele ,,de serviciu", ingrijirea cu regularitate a pielii 9i copitelor
(ongloanelor) le mare 9te capacitatea 9i durata de folosire la
Ingrijirile corporale se pot realiza prin pansaj, tundere :;;i prin folo-
sirea apei (bai, dui;mri, aspersiuni etc.).
p
n
6.1. PANSAJUL d

Se realizeaza printr-o serie de operatii manuale 9i cuprinde :

rea, perierea, $tergerea cu buretele, cu 9omoioage de paie, bu$umarea etc.
Prin pansaj se indeparteaza murdaria de pe corpul animalelor, se acti-
veaza circulatia sanguina la nivelul pielii, se redeschid porii, se excita ci
terminatiile nervoase din piele, se u 9ureaza termoreglarea 9i se mare 9te
metabolismul. S-a constatat ca prin pansajul efectuat cu regularitate,
fj
productia la vacile in lactatie a crescut cu 5-100/0, iar laptele
era mult mai curat.
Pansajul se practica numai la animalele cu parul scurt : bovine, caba- a
line 9i porcine adulte de reproductie 9i poate cuprinde toate operatiile, r,
sau numai o parte din ele. De obicei, se face dimineata 9i, pe cit posibil,
in exterior, pentru a nu impra 9tia in adapost pulberile 9i microorganis-
mele care rezulta de pe piele. Tesalatul se practica la bovine 9i cabaline
numai pe regiunile corporale bine ,,imbracate cu mu 9chi", dupa care se
trece la periere pe toate regiunile (inclusiv capul 9i extremitatne mem-
brelor) ; eventual, dupa periere, se poate 9terge pielea cu o bucata de
pinza moale.
Transpiratia abundenta de pe pielea cailor care vin de la diferite lu-
crari, se indeparteaza cu un cutit de transpiratie, dupa care se bu 9umeazi:t fr
cu un 9omoiog de paie sau de fin pentru uscarea pielii 9i apoi se trece

194
 la te!alat. Bu9umarea este practicata 9i la alte animale (boi de tractiune,
vaci. etc.), mai ales pentru indepartarea noroiului, a resturilor de fecale
9i de a 9ternut aderente pe piele etc. La vierii 9i scroafele de reproductie,
curatirea pielii trebuie sa se faca zilnic, fie prin frecarea cu 9omoioage
ire de paie, fie prin perierea cu o perie aspra.
ub Pansajul, de 9i este o operatic igienica absolut necesara, cere mu!t timp
9i efort fizic din partea muncitorilor 9i, totodata, duce 9i la cre 9terea
cantitatilor de pulberi 9i microorganisme din atmosfera. De aceea, in pre-
zent, se folosesc (deocamdata pe scara redusa), o serie intreaga de aparate
pentru pansaj mecanic, bazate pe principiul aspiratorului de praf. Date
fiind avantajele evidente obtinute prin pansaj, se impune producerea 9i
extinderea utilizarii acestor mijloace mecanice de intretinere a igienei
u- corporale la animalele de productie 9i de reproductie.
rit
.re
~z-
n- 6.2. TUNDEREA
e 'l
or Reprezinta un alt mijloc igienic de intretinere a igienei corporale la
animale. Tunderea generala a parului (sau a linii) duce la activarea cir-
culatiei cutanate, la intensificarea metabolismului, mare9te vara pierde-
rile de caldura la acest nivel 9i u 9ureaza considerabil efectuarea pansa-
na jului ; dupa tundere, animalele prezinta un apetit crescut 9i valorifica mai
li- bine hrana.
te. Dupa suprafata corpului pe care o cuprinde, tunderea poate fi gene-
or rala sau partiala 9i se practica in scop igienic (la cabaline, bovine, ovirnc),
lC. economic (pentru recoltarea parului 9i a linii), terapeutic (pentru a u 9ura
0- aplicarea unor substante medicamentoase) 9i estetic (in special la ciini).
Tunderea generala. La animalele mari, se poate face de doua or.i
pe an : la inceputul toamnei (octombrie) 9i spre sfiqitul iernli, cind incepe
napirlirea. In tara noastra este folosita numai pentru caii de alergari 9i
de concursuri.
'I'underea partiala. scop igienic, se practica la cabaline, indeosebi pe
a- dorsala 9i costala, pe crupa 9i pe flancuri (zone pe care stau
te. hamurile sau 9aua), iar la vaci pe crupa, flancuri 9i in jurul ugerului,
:i- a u 9ura curatirea acestor regiuni 9i a se obtine lapte cit mai
ta curnt. De asemenea, in scop terapeutic, este utilizata pentru toate spe-
te ciile 9i categoriile de animale.
:e, La iepurii de casa, tunderea se face de citeva ori pe an, atunci cine!
ut flrele de par au o lungime de minimum 6 cm.
Este contraindicata tunderea animalelor prea tinere sau prea
a- a celor febrile, in convalescenta sau cu boli cronice ale aparatului
.e, rator 9i circulator .
il, Tunclerea oilor se face in special in scop economic, pentru recoltarea
s- valorificarea linii, dar are 9i rol igienic, pentru ca vara u 9ureaza pier-
1e de caldura din organism (fig. 70). La oile gestante, inainte de fatare
se se practica o tundere partiala a linii de pe regiunea ano-vulvara 9i din
n- mamelei (,,coc!initul" oilor), iar Ja tineretul ovin supus ingra 9arii se
1e lnainte d2 sacrificare (,,mituitul" mieilor) ; la ovine, tunderea par-
mai este necesara 9i pentru aplicarea tratamentelor antiscabioase.
La toate speciile de animale tunderea se poate face manual cu foar-
sau mecanic, cu ajutorul ma 9ini1or de tuns actionate electric.

195
 Fig. 70. Tunderea oNor cu ma~im, electrica.

6.3. TNTRETtNEREA IGIE~~EI CORPORALE

PRIN FOLOSIREA APEi

Se face in special in scop 1g1enic,

eel mai eficace mijloc de realizare a c:urateniei c:orporale ; se mai
practica 9i in sc:op profilactic 9i terapeutic:, pentru prevenirea 9i ( omba·-
terea unor boli parazitare. Baile put fi 9enerale sau locole.
Baile generole Ia bovine, cabaline 9i se fac :in sezonul
acolo unde exista in apropiere surse mai mari de apa c:urata (riuri,
bazine) (fig. 71, 72). Nu se indica imbaierea animalelor prea tinerc sau
prea batrine, a celor febrile, transpirate, cu afectiuni c:ardio-pulmonare
cronice, ca 9i a celor care au consumat tainu1 de hrana cu
inainte. Prin baile pielea este foarte binc de
se produce o :inviorare generaU1 a organisrnului 9i se inlatura obo,-,caJa
musculara (la cai) ; dupa imbaiere, animalele prezinta un apetit crescut
9i valorifica mai bine hrana.
Baile locale se fac la animalele rnari in scop igienic 9i terapeutic, ori
de cite ori este nevoie. Vacile in lactatie, intretinute pe paturi sau
fara a 9ternut, este necesar sa se spele cu apa 9i sapun eel putin pe t:renul
posterior, deoarece se culca peste fecale 9i urina 9i pielea este foarte
murdara. Inaintea fiecarui rnuls, ugerul vacilor trebuie spa.lat bine cu
apa calda, dupa care se 9terge cu un prosop curat.
Imbaierea ovinelor se face in scop igienic, profilactic 9i
la circa 10-14 zile dupa tunclere. In baile fixe sau mobile se pun diferite

196
 Fig. 71. Imbi'tierea bovinelor la ri.u.

apa
mai mici se

JJentru este necesar ca in

mici bazirn:, cu o pant{l de acces ~i cu un sistem cl e
cl de evacuare 7:1). Folosirea acestor bazine pe
.e are efecte poziti ve, deoarece m[iresc

l,.
i,
u
e
p
i,
a
t

·i
J

Fig .72. ImbiHerea, !!JOrdlor 1ntr-o api:i de suprafla{a.

197
 Fig. 73. Baie pent,ru porci amenajata in padoc.

sexual i;;i imbunatatesc calitatea spermei la vieri ; la scroafe caldurile se

manifesta 9i se succed normal, iar gestatia i;,i fatarile in bune
,conditiuni.
Du!jurile reprezinta instalatH pentru imprai;;tierea apei ~;ub forma de
picaturi, cu presiune rnoderata, pe toata suprafata corpului sau numai pe
anurnite regiuni. Prin instalarea unor baterii de in adaposturile
porci la ingra 9at, pe sub care vara animalele treceau de dteva
ori pe zi, a dus la cre 9terea cu 10-150;0 a sporului mediu in greutate.
Du 9urile generale se mai folosesc la caii de tractiune 9i de curse, iar
Joeal se aplica in diferite afectiuni ale membrelor.
Aspersiunea consta 'in administrarea apei, sub forma pul verizata, pe
toata suprafata corpului sau numai pe anumite Se folosi
la bovine, cabaline, 9i mai cu seama la porcine, in foarte calduroase.
lngrriji.rea ongloanelor ljli copitelo:r. Este necesar sa fie efectuata la
toate speciile i;,i categoriile de animale (cu exceptia incepind
chiar cu tineretu1. La animalele tinute timp mai indelungat in
<"ornul ongloanelor 9i copitelor cre 9te ai;,a de mult, incit se nea-
: tulburari evidente in sprijin (fig. 74) ; animalele se deplaseaza

Fig. 74. Ongloane necurat1te.

198
foarte greu sau ramin in decubit ; productia de lapte 9i sporul in greu-
tate se mic 9oreazii ; reproducatorii masculi efectueaza monta cu multa di-
ficultate etc.
lngrijirea copitelor 9i ongloanelor trebuie facuta zilnic, prin indepar-
tarea noroiuiui, murdariei 9i gunoiului de grajd aderent pe cutia de corn,
intre ongloane 9i in talpa (la cabaline) ; daca este nevoie, 9i prin spalarea
cu apa. Periodic se scurteaza cornul crescut suplimentar, iar cabalinele 9i
bovinele folosite la tractiune se potcovesc.

Capitolul 7

ANIMALELOR CATEGORII DE VIRSTA

~I DE PRODUCTIE

Cre9terea 9i .:xploatarea animalelor in unitati organizate pe princi-

pii 9i industriale au modificat profund raporturile ecologice
din cadrul ecosistemelor traditionale (naturale). Animalele domestice, in
evolutia lor filogenetica, au fast sustrase total sau partial de sub influen1;a
factorilor naturali de mediu. Ele au Globindit, prin selectii multiple, insu-
9iri morfoproductive superioare anima1elor salbatice, dar au pierdut re-
zistenta naturala la factorii mediului ambiant. aceste conditii, c1nima-
lele de interes economic, crescute uneori in medii complet artificia1izate,
reactioneaza prompt la deficientele, chiar minore, de zooigiena 9i ali-
mentatie. Din acest motiv, tehnologiile moderne introduse in zootelmie
trebuie sa cerintelor biologice ale anima[elor 9i sa
fiziologice ale acestora, in functie de specie,

7.1. IGIENA CRE$TERII TlNERETULUi ANIMAL

Masurile igienico-profilactice care se adreseaza acestei categorii de

virsta urmaresc reducerea pierderilor prin imbolnaviri sau mortalitati 9i
obtinerea unor de cre 9tere cit mai mari, cu investitii cit mai
red use.
Animalele tinere sint foarte sensibile la actiunea nefavorabila a fac-
torilor de mediu, intrucit ele se nasc cu sisteme de aparare incomplet con-
solidate 9i cu functiile de relatie mai putin exprimate. Dupa fatare (eclo-
ziune), existenta 9i dezvoltarea animalului tinar depinde in cea mai mare
parte de conditiile mediului inconjurator. In general, animalele nou-nas-
cute sint gnotobiotice, dar au de ]uptat dupa prima inspiratie 9i dupa
mul supt cu flora microbiana care le populeaza tesuturile aflate in
cu mediul ambiant. Placenta mamiferelor este o bariera anticorpii
materni. Din acest motiv, animalele nou-nascute sint de aparare
~i ar ciidea victime sigure florei microbiene celei ma.i banal(\ daca nu ar
colostrul, prin intermediul caruia ele primesc anticorpi ce se resorb
foarte repede (Pop a ;,i Dec u n, 1971). Dar chiar din prime le siipta-
m1ni de viata, rezistenta lor pasiva este completata cu o imunitate activ,\
de indata ce capacitatea imunogena ii;;i dobindei;;te maturitatea functionala.
J\,ceasta dubla protectie este prezentii numai in ca:.ml unui echilibru fizio-
'ii in lipsa unor situatii stresante. A;;adar, receptivitatea ani-
tinere la infectiile microbiene i;;i infestatiile parazitare este deo-
de mare, pentru ca rezistenta nespecifica, bazatii pe factorii imuni-
naturale, este minima, iar rezistenta specifica foarte slaba, unilate-
conferifa doar de anticorpii colostrali, pe care-i prime 9te de la orga-
nismul matern. Este necesar, din acest motiv, ca factorii 9i mecanismele
de sa fie corect apreciati pe parcursul conturf:trii i;;i dezvoltarii
, pentru intelegerea biologica reala a raporturilor de dependenta a
tinar fata de ansamblul conditiilor de 91 ingrijire,
de virsta 9i echilibrul fiziologic.
O incercare deosebita la care sint supuse animalele este hra-
nirea. Regiinul alimentar in perioada de alaptare, dar mai ales in faza
trecedi la furajarea proprie fiecarei spedi (inti'trcarea), constituie o cauza
de stagnare in a tineretului, de imbolni'iviri fii
aceste absolut necesar ca
SC faca in
de asimilare

7.1.1. iGIENA

mai ales
ma tern
asemenea, el contribule la evacuarea
niului. Mucoasa intestinala fi traversata de
24--·36 ore. Pentru acest
colostru la intervale de
astfeL indt, Ia ~ase
de lapte colostraL Administrarea acestuia se face cit biberonul sau
1n cazul folosirii biberonului, orificiul tetinelol' a:stfel ca-
ingeraU1 sa nu favorizeze formarea unor

200
coaguli in stomacul viteiJor, care sint greu penetrati de sucu-·
rile gastrice. Ei faciliteaza dispepsiilor, punctul de plecare al unor
gastroe11teropatii grave.
In slstcmul traditional de cre 9tere, viteii primesc lapte integral pina la-·--
virsta de 30 de zile, apoi prin substitutie treptata, Japte smintinit
la 60 de cincl se face intarcarea. 1i; sistemul intensiv de cre 9tere a
viteilor, inlocuitorii de lapte (,,Inlavit") sint introdu 9i in hrana de la
virsta de 7-10 viteii fiind obi 9nuiti sa consume laptele la
prin metoda ,,intreruperii". Inifarcarea se face la virsta de
Hranirea viteilor cu biberonul sau la galeata este o munca
productivitate foarte redusa. unor sisteme sau aparate cu
torul carora sa fie alaptati concomitent mai multi vltei a constituit o ne-
cesitate rezolvat{1 in special in cadrul sistemului intensiv de
acest scop, se folosesc mai frecvent la noi in tara
pentru alaptat vitci in grup, D.AV.-4" 1;,i ,,Instalatia pentru alaptat cu
dispozitiv de incaizirea laptelui, tip Grigora 9, ASV-15". Un dispozitiv
simplu ~i ieftin alaptarea viteilor a fost aplicat in practica cu burn:
rezultate, fi realizat ~i folosit in orice unitate zootehnica (Din u,.
1972).

El este constituit dintr-un suport de lemn, pe care se :fixeaza un bidon (bazin

central) cu capacitatea de 20 litri. In jurul acestui.a se confectioneaza un grila}
de lemn pe care se prind 10 tetine. Pe circumferinta inferioara a bazinului, Iii la
distanta egala, sint sudate zece ~tuturi, cu 1ungimea de 4-7 cm. Fiecarc 9tut este
racorda1t tub de caruciuc la un bidon de trei litri flxat pe grilajul de lenm
lli bidon este conectat tot printr-un racord caueiucat la o tetini"i. Instalatia
se folose;;te astfel : se introduc 20 litri Japtc sau inlocuitori de laptc in bazinul
central. Pe principiul vaselor comunicante, laptele se scurge in mod egal in cele
zece bidona~e, de unde este ingerat de fiecare vi 1el.

Indiferent de sistemul de alaptare adoptat, conditia esentiala de pre-

venire a imbo1niivirilor este respectarea cu rigurozitate a rn{isurilor de
igiena. de administrarc a laptelui sau a Inlocuitorilor
va fi de i;d toate ustensilele folosite vor fi spfdate
cu apa rece, calda 9i detergent, 9i periodic vor fi dezinfectate
cu hipoclDrit de 0,5-10;0 , bromocet 0,25% 0 s.a., dloramina
1,50;0 etc.
Cre 7terea in sistemul intensiv presupune mentinerea lor in
profilactoriu, in boxe individuale, timp de 2 saptamini, dupa care sint
transferati in cre~a, unde ramin pina la virsta de 2 luni. 1nainte de popu-
lai-e, atit profilactori11l, dt 9i cre 9a vor fi curatate 9i dezlnfectak, asi-
gurindu-se in boxe, permanent, un a 9ternut bogat 9i curat. Pastrarea
starii de curatenie se impune p2 tot parcursul perioadei de cre 9tere a
viteilor. Este recom:mdabila practicarea decontaminarii de intretinere,
folosindu-se in acest scop solutii de bromocet (0,25% 0 s.a.) aerosolizate,.
cu ajutorul unui aspirator adaptat (Com an 9i col., 1980).
Microclimatul din profilactoriu 9i cre 9{, trebuie sa asigure condit,ii de
habitat optime, prin mentinerea temperaturii intre 18 9i 20°C, a umidi-
tatii relative 1n jur de 650/o, iar curentii de aer sa nu depa 9easca 0,2 m/s.
Deosebit nocive sint gazele toxice, in special amoniacul, fapt pentru
care concentratia lor trebuie mentinuta sub limitele maxime admise.

201
 Incepind de la 5-6 zile de viata viteii vor prlmi apa de baut cu
ora inainte de tainul de lapte, in prealabil fiarta i;;i racita, care
'impiedica formarea coagulilor de lapte in stomac i;;i previne indigestiile
9i alte tulburari gastrointestinale . (T o m e s c u 9i M a rs ch an g,
1975). De la d~iJJ.li saptamini, in ratia vitdlor se poate introduce finul de
trifoi sau de livada, precum 9i concentra.te uruite, in amestec cu
creta 9i microelemente.
corporala a viteilor se va face zilnic, prin periere 9i eventual
regiunilor murdarite de fecale, cu apa calda 9i bromocet sau
cu permanganat de potasiu. ,,Gimnastica functionala", care are rol impor-
tant in dezvoltarea armonioasa a anima1elor, va fi asigurat{i scoate-
rea viteilor in padoc, intr-un regim progresiv de expunere.
sistemul intensiv de cre 9tere a viteilor pentru ,,baby-beef", ace,;;tia
sint 'intretinuti in boxe comune, de obicei pe pardoseala cu gratar. Nu-
meroasele afectiuni intilnite in perioada de alaptare au impus adoptarea
un01' tehnologii noi de cre,;;tere 9i intretinere, ,;;i anume, mentinerea vitei-
lor in boxe individuale. Metoda prezinta o serie de avantaje economicc-
sanitare-veterinare, deloc neglijabi1e, cum ar fi limitarea raspindirii
asLgurairea asi&tentei medicale simplificath\ creearea unor conditii
mai bune etc. Pe parcursul celor 40-45 de zile cit dureaza
prima faza a procesului tehnologic de intretinere a viteilor in boxe indi-
viduale, in adapost se va asigura temperatura de 16-18°C, umiditatea
relativa de 750/o, iar viteza curentilor de aer va oscila intre 0,1-0,3 m/s.
Tehnologia cre 9terii 9i ingra 9arii viteilor in sistem intensiv respect.'!
principiul popularii $i depopularii totale. In acest sens, inainte de intro-
ducerea animalelor in adaposturi, acestea vor fi curatate minutios 9i
<lezinfectate, iar cu eel putin 24 de ore inainte de populare, factorii de
microclimat (in special temperatura) vor fi asigurati la parametri optimi.
E. R a i cu i;;i col. (1977) recomanda o tehnologie de cre 9tere a vitei-
care eel putin pentru prima perioada raspunde foarte bine rigorilor
Impuse de normele igienice. Astfel, viteii achizitionati la virsta de 10-
15 zile sint introdu9i in boxe individuale dupa ce au fost dntariti 9i exa-
minati clinic. Timp de 2 ore dupa populare, animalele nu primesc apa
sau hrana. La 2, 10 9i 24 de ore se administreaza, la galeata, cite 1-
1,5 litri solutie glucozata, preparata din 125 g glucoza pulvis, in 1 750 ml
apa fiarta 9i racita la 38°C. A doua zi solutia glucozata este administ.rata
in amestec cu substituentul de lapte (800 ml solutie glucozata 9i 500 ml
suhstituient), de trei ori pe zi. A treia zi se administreaza la fiecare tain
un amestec de 400 ml solutie glucozata 9i 1 000 ml substituent. Din a
patra zi se trece la hranirea pe baza de substituent, cu o cantitate de 9ase
litri/zi, in doua tainuri. Permanent viteii vor avea la dispozitie fin de
lucerna vitaminizat ,;;i nutret combinat. Aceasta schema de hranire este
mentinuta pina la virsta de 35 de zile. Din a 36-a zi animalele primesc
numai trei litri de substituent la tainul de dimineata, timp de cinci zile
consecutiv. Urmatoarele cinci zile viteii ramin in boxe, dar li se scoate
complet substituentul din hrana.
In cadrul complexelor de cre 9tere 9i ingra 9are a viteilor pentru
,,baby-beef" este recomandabil sa existe un adapost de reconditionare,
care sa asigure cazarea animalelor inapte 9i mai greu adaptabile siste-
mului intensiv de cre 9tere 9i exploatare.

:202
 7.1.2. IGIENA CRE~TERII T!NERETULUI PORC!N

Parturitia la scroafe, ca fenomen fiziologic normal, se desfa 9oarft in

mod obh;muit fara distocii. Ea trebuie totu 9i supravegheata de personal
instruit, pentru ca purceii 9i scroafa, a.tit la na 9tere, cit 9i dupa parturitie
sa primeasca ingrijirile corespunzatoare. Astfel, purceilor li se indepar~
teaza din cavitatile naturale mucozitatile, se badijoneaza cordonul ombi-
Hcal cu tinctura de iod 9i se 9terg cu cirpe sau tifon, pina la uscare.
Ingerarea laptelui colostral este conditia ,,sine qua non" pentru suprn-
vietuirea purceilor. Ace 9tia trebuie sa aiba acces permanent la scroa--
fa-mama, purceii mai debili fiind dirijati catre glandele mamare pecto-
rale. Ei trebuie sa ingere minimum 150 ml colostru in primele 24 de ore
1;,i 250 ml in 24 de ore, intrucit mucoasa intestinali'i poate fi traversata
de imunoglobuline numai in aceasta scurta perioadi'i. Purceii orfani vor
fi dirijati la scroafe-,,doici".
Purceii nou-nascuti i 9i manifesta vitalitatea 9i mobilitatea caracte-
ristica speciei, numai la temperaturi ce depa 9esc 18°C. La valori ale tem-
peraturii sub aceasta cifra, ei sint somnolenti, apatid, lipsiti de vioiciune,
incapabili de a gi'isi mamelonul 9i de a se hri'ini. In aceste conditii de
lipsa de aport nutritiv 9i in ambianta rece, purcelul intra in coma hipo-
glicemica 9i moare in citeva zile. Hipoglicemia afecteaza purceii imediat
dupa fa.tare; producind pierderi economice importante prin mortalitatea
ridicata pe care o provoaca. Functia neoglucogenetica la purcei in primele·
2-3 zile de viata este deficitara, 9i ca o consecinta, glicemia lor este-
foarte instabila 9i dependenta de factorii mediului ambiant (in special
de temperatura) 9i de cantitatea de lactoza ingerata odata cu colostrul.
Purceii sint foarte sensibili la actiunea factorilor mediului ambiant 9i in
special la temperatura. Aceasta redusa capacitate de adaptare se dato-
re9te sistemului de termoreglare insuficient dezvoltat in primele 2---3
saptamini, rezervelor reduse in hidrati de carbon la nivelul ficatului 9i
a tesutului muscular, suprafe~ei corporale mari in raport cu volumul, can-
titatii mici de tesut adipos subcutanat 9i slabelor mijloace de protectie
(Go 1 o so v, 1973 ; Kovacs, 1973). Avind in vedere consecintele ne-
gative ale stresului de hipotermie, toti speciali 9tii recomanda incalzirea,
suplimentara a maternitatii. Intrucit cele doua categorii de virsta (scroa-
fele lactante 9i purceii) reclama o ambianta termica diferita, este necesa,r
ca in maternitate sa se realizeze un regim termic diferentiat, de 18-
220C pentru animalele adulte 9i de 28-32°C la nivelul purceilor. Solu-
tiile tehnice pentru obtinerea unui asemenea ,,confort termic" sint nu-
meroase, dar rezultate foarte bune au fost obtinute prin utilizarea aero-
termelor pentru incalzirea general.a a adapostului 9i amenajarea unui pat:
cald in boxele rezervate purceilor.
Hrana purceilor nu se bazeaza exclusiv pe laptele matern, decit in:
primele 5:::-7 zile, fapt pentru care dupa aceasta virsta ei trebuie sa
primeasca suplimente furajere constituite din nutreturi .combinate sau
uruieli, care au incorporate saruri minerale 9i, eventual, vitamine. Intar-
carea provoaca un stres puternic (,,criza de intarcare") resimtit de catre
purcei. 1n sistem gospodaresc ea se face treptat, incep1nd cu virsta de
opt saptamini. In conditiile practicarii sistemului intensiv, intarcarea are
loc la 2-~39 ~e zile (9i mai putin) 9i se realizeaza prin evacuarea scroa-
felor din maternitate, purceii raminind inca 1-2 zile in boxele lor;
Pentru ca stresul de intarcare sa fie mai u~or suportat de catre animale,.

20:J,
 ca adaposturile in care ele sint transferate sa corespunda t
cerintelor de microdimat. Astfel, temperatura 'in aceste l
va fi de 24--26°C, umiclitatea reb\tiva de 700/0 , iar viteza curenti- (
de aer nu va dep{1:;;i 0,1-0,3 m/s. 5
Cre:;;terea purceilor in baterii pe 1--2 nive1e, de:;;i a fost lntrndusa cle 1
scurta vreme in unitatile de tip industrial, :;;i-a dovedit pe deplin uti- J
litatea :;;i avantajele economice, prin folosirea eficienta a spatiului pe
prin sporurile realizate :;;i prin incidenta mai midt a imbolna-
au fost astfel concepute ca indt sa poata
fi modulate pe l sau 2 nivele, iar orizontal s{1 formeze paralele,
de lungimea compartimentului. .Fiecare a bateriei are
de 1 m 2 (0,B/1,2 m) :;;i este dotata cu hr{mltori lini3re :;;i ac1{1-
suzeta. Evacuarea dejectiilor se face cu utorul hi-
Din cauza densitatii mari a animalelor, mai ht u1zu1
rnentinerea microcllmatuJui in limitde cerute
schimburile gazoase fiind calculate pe baza ui

7.1.3. IGIENA CRE~TERII TINEREIULl!I AVlAR

avicole care Jivreaza oua pentru

tuberculoza, pu]oroza, leucoza etc.
tcaz1'i in virsta, . temperatura de sub eleveuze se reduce, pdn ridicarea
lor ina1{ime mai mare, iar spatiul fiecarui grup se mare 9te, prin ridi-
carea unor panouri despartitoare. Densitatea pe m2 urmare 9te asigurarea
suficient de mi 9care 9i furajare, respectinclu-se incarcatura
maximiI de 25--28 pui/m2 in primele 21 de zile, 15-16 pui pe m2 in
21-60 de zile 9i 8---10 pui/m2 pentru cei care depa 9esc aceastii
virsti:L
tineretul de reproductie se practica o iluminare continua in prima
de viata, cu intensitate de 20 luc9i, durata care scade treptat,
la 6~8 saptamini se asigura doar 6-8 ore/zi lumina. Durata ilu-
minarii cre 9te apoi treptat, pentru ca la atingerea maturitatii sexuale 9i
ouatulul s{1 fie de eel putin 14 ore pe zi. La puii pentru carne
iluminarea se practica la un nivel mai redus de intensitate
uc 9i) 9i cu o duratt1 variabila in functie <le tehnologia adoptata.
puilor in baterii a cunoscut in ultima vreme o extindere
foarte mare, datorita unor avantaje economice certe, 9i anume : utiliza-
rea mai bun{1 a spatiului pe vertical[1 ; consum mai mic de furaje ; posi-
de optimizare a factorilor de microclimat etc.
Concentrarea unui numar foarte mare de pui pe unitatea de supra-
volum reclama cu strictete a normelor igienico-pro-
privind conditiile de habitat 9i alimentatie. Orice deficienta, chiar
a fluxu1ui de productie poate avea consednte nefaste asupra in-
efectiv.

7.1.4. IGIENA TlNERETULU! OVIN

utilizarea unor hormoni sti-

9i gruparea
aceste conditii, mieii sint mult mai
stresului de hipotermie, ei
redusa 1;,i un mecanism de
ferm[i cu
de

De la virsta de 10-15
fin vitaminizat
minerale ~i
se la 2-4
Se recomanda ca

205
15 kg. Stresul de intarcare este resimtit puternic atit de oaie, cit
miel 9i de aceea se recomanda ca intarcarea sa se faca treptat, in 1
zile, prin despartirea mieilor de mamele lor, initial pe timpul noptii, 1
apoi 9i ziua. 1
Tineretul femel este retinut in general pentru reproductie, iar eel
mascul transferat in unitati specializate de crer;;tere r;;i ingra9are. Mielu-
tele int{lrcate se constituie in turme separate 9i vor beneficia de ingrijire
9i alimentatie conforme cu cerintele lor fiziologice ;ii scopul pentru carP
sint crescute. ·
BerbecutH, inainte de livrare, vor fi supu 9i urmatoarelor actiuni :
tratamentul moniesiozei, cu 15 zile inainte de livrare, cu exceptia mieilor
rezultati din fatari timpurii ;ii care nu au luat contact cu pa 9unea ;
'i.mbaierea antiscabioasa a tuturor mieilor livrati in perioada mai-octom-
brie ; tratamentul antistres, prin administrarea de antibiotice, seruri e1ec-
trolitice si tranchilizante.
Transportul mieilor se va face cu mijloace auto, care in prealabil au
fost curatate, dezinfectate ;ii amenajate corespunzator pentru protejarea
animalelor impotriva intemperiilor. Numarul mieilor in fiecare autoca-
mion va fi astfel stabilit, incit ace 9tia sa se poata culca in timpu!
transportului.
In unita{ile de ingra;;are a berbecutilor, animalele sint intretinute in
stabulatie permanenta, in adaposturi deschise pe pardoseala-gratar. Uni-
tatea functionala a acestui sistem este tronsonul, unde se asigura o den-
sitate de 3-4 capete/m 2• !nainte de populare se executa curatenia me-
canica, inclusiv indepartarea gunoiului de sub gratar, urmata de dezin-
fectia riguroasa a tuturor suprafetelor.
Concomitent cu receptia mieilor se face 9i examenul clinic indivi-
dual, izolindu-se exemplarele hipotrepsice, adinamice sau cu semne cli-
nice de boala. Acestea vor fi cazate in ,,stationar 1' 9i vor beneficia de un
regim alimentar igienico-dietetic 9i de un tratament corespunzator.
acest scop, se va asigura in unitate un stoc de furaje de buna calitate
(fin de lucerna, diferite sortimente de uruieli 9i premixuri) cu care se vor
furaja animalele internate. De asemenea, se va acorda atentie deosebita
climatizarii spa{iilor din stationar, in sensul asigurarii unor factori de
microclimat corespunzatori sub raportul temperaturii, umiditatii relative,
a curentilor de aer 9i a noxelor.
Supraaglomerarea, subalimenta{ia, ratiile dezechilibrate, insufidenta
proportiei de fibroase, lipsa clorurii de sodiu, deficientele de adapare etc.
pot determina aparitia in efectivele de miei a unor tehnopatii care ne-
cesita interventii de masa.

7.1.5. IGIENA CRE$TERII TINERETULUI CABAL!N

Masurile igienice care se aplica minjilor sint, in general, asemarratoare

celor descrise pentru vi{ei. Dupa expulzare minzul va primi ingrijirile
necesare, fara a se neglija activarea circulatiei periferice, prin frec{ionari
repetate 9i badijonarea cordonului ombilical cu tinctura de iod. De ase-
menea, se recomanda indepartarea cu ajutorul bisturiului sau a unui
cutit a excesului de corn de pe fata plantara a copitei, care a avut rolul
de a proteja mucoasa uterina de eventualele traumatisme.
Primul supt se face imediat ce minzul este capabil sa se mentina in
pozitia patrupedala, ori ajutindu-1 9i orientindu-1 catre glanda mamara.

206
 Aceasta se spala in prealabil cu apa calda, indepartindu-se totodata pri-
le mele jetnri de colostru. Permeabilitatea mucoasei intestinale fata de imu-
0 noglobulirelc colostrale este maxima intre O 9i 15 ore 9i scade rapid pina
i, la 20-22 de ore, astfel ca absorbtia Ig este practic nula dupa 24 de ore.
Perioada de alaptare dureaza 6-8 luni, in functie de dezvoltarea corpo-
~l rala 9i destinatie. In primele 3-4 saptamini singura hrana este laptele
1-
matern, pe care minzul il ingera zilnic in aproximativ 30 reprize. Ince-
·e pind cu virsta de o luna, in hrana minjilor se introduc 9i alte nutreturi,
'I?
mai intii faina de ovaz, apoi fin, tarite, morcovi etc. Daca exista posibi-
litatea, ei vor fi sco 9i la pa 9une, nutretul verde fiind de multe ori sin-
gurul supliment in afara laptelui.
In primele 15 zile minjii, impreuna cu iepele-mama, sint cazati in
boxele de fatare sau in maternitate, dupa care sint transferati, in cazul
l-
hergheliilor, in hala pentru iepe cu minji. Microclimatul din aceste ada-
posturi, data fiind sensibilitatea deosebita a tineretului cabalin la me-
diul ambiant, trebuie sa asigure o temperatura de 12-15°C, umiditatea
u relativa de 60-750/o, viteza curentilor de aer de maximum 0,3 m/s, iar
a noxele la nivelul limitelor admise prin normative.
.!
Dezvoltarea normala, armonioasa a tineretului cabalin este realiza-
bila printr-o alimentatie judicioasa, dar 9i printr-un regim corespunzator
de mi 9care 9i ingrijire corporala ; ,,gimnastica functionala" trebuie
inceputa de la O virsta foarte tinara 9i condusa de personal calificat ;
efortul trebuie gradat progresiv, in functie de posibilitatile fizice ale ani-
malului tinar. In acest scop minjii vor fi constituiti in grupe, in functie
virsta, greutate corporala, aptitudini, destinatie. Gimnastica functio-
nala se executa zilnic, in a 9a-numitele culoare de mi$care, care au o
forma ovala, cu lungimea de 1,0-1,6 km 9i latimea de 6-9 m.
Dupa intarcare, tineretul cabalin este cazat in adaposturi separate, pe
1 sexe, rezervindu-se cite 4-6 m 2/cap. Dupa virsta de 1 animalele sint
l introduse in adaposturi-hala, cu intretinere libera, revenind cite 6-
1.0 m 2/cap. Padocurile prezinta o deosebita importanta pentru aceasta
specie, incit ele trebuie amenajate in toate uniti'itile de crei;;tere.

7.2. NORME IGIENICE PRIVIND ANIMALELE FOLOSITE

LA REPRODUCTIE

Obtinerea unui tineret viguros, capabil sa inlocuiasca efectivul-matca

eel putin la aceia 9i parametri biologici 9i productivi, implica folosirea la
reproductie a unor animale apte sa transmita integral la descendenti
instt 9irile lor morfo-productive. Animalele destinate reproductiei vor fi
supuse unei selectii riguroase, alegindu-se numai indivizii sanato 9i, cu
conformatie armonioasa, proveniti din parinti de la care s-au realizat
productu foarte ridicate. Este recomandabil ca tineretul destinat repro-
ductiei sa fie crescut separat de celelalte categorii, in a 9a-numitele ,,lo-
turi de reproductie", beneficiind de furajare 9i ingrijire deosebite, in
conformitate cu scopul urmarit 9i cerintele lor fiziologice.
Animalele tinere sint folosite pentru prima data la reproductie cind
ating 70-750/o din greutatea animalului adult. Folosirea mai devreme
la monta influenteaza negativ atit dezvoltarea lor ulterioara, cit 9i greu-
tatea la na 9tere ~i viabilitatea noilor produ 9i. Intrucit instinctul sexual
apare inainte de virsta recomandata pentru manta, este necesar ca sepa-

207
rarea pe sexe sa se faca la 6 Juni, in cazul taurinelor 9i a cabalinelor
la 4 Iuni, la suine 1;d ovine. Folosirea Ia monta a reproducatorilor
9i a femelelor se va face conform unui program cle manta §i insa.mintari,
judicios intocmit, care va urmari potrivirea perechilor, prevenirea im-
bolnavirilor, evitarea extenuarii 9i prelungirea vietii sexuale a animale-
lor. Masculii vor fi folositi la monta prima data la virste diferite in funct,ie
de specie, rasa, precocitate, dezvoltare corporala. Taurii s1nt utilizati la
monta la 20-26 de luni, armasarii la 3--4 ani, vierii Ja 8-12 luni, iar
herbecii la 1,5--2 ani. Femelele vor fi montate sau insamintate arti-.
ficial pentru prima data la aproximativ aceea 9i virsta ca 9i masculii.
Durata folosirii animalelor la reproductie variaza cu specia 9i rasa, astfel :
taurii 7-8 ani; vacile 10--12 ani; armasarii 12--15 ani; iepele 15-
16 ani ; berbecii 9i oile 8-9 ani ; vierii 4-5 ani ; scroafele 2-"1 ani ;
de casa 2-3 ani.

7.2.1. IGIENA REPRODUCATORILOR MASCULI

Rolul eel mai important in actiunea de imbunatatire a rase1or n au

reproduditorii masculi, Intrucit de la un singur exemplar se pot obtine
mult mai multi descendenti decit de la o femela. Exprimarea integra1a a
potentia1ului ereditar este posibila numai in conclitiile unei hraniri ~i
ingrijiri corespunza to are.
Alimentatia. Hranirea reproducatorilor se va face C:upa un anumit pro-
gram, in functie de specie, virsta, greutate corporala, regim de exploatare.
Ratiile furajere vor fi echilibrate in toti principii nutritivi, atentie deo-
sebita acordindu-se valorii nutritive a proteinei, sarurilor minerale i;;i vi-
taminelor. Hrana reproducatorilor masculi trebuie sa contina nutreturi
de foarte buna calitate, din care sa nu lipseasca finul de leguminoase 9i
de graminee, suculentele (morcovi, sfecla, nutret verde), concentratele, in
special ovazul (care este u 9or digestibil, nu produce tulburari gastro-in-
testinale, mentine supletea animalelor ~i are act,iune stimulatoare asupra
sistemului nervos central). Furajele - cu deosebire cele fibroase --·-· nu
vor fi administrate in cantitati mari, ci fractionat, in mai multe tainuri,
pentru a se evita formarea ,,abdomenului de paie".
Alimentatia rationala mentine reproduc[itorul intr-o conditie fizica
corespunzatoare ~i influenteaza hotarHor calitatea spermei. Este reco-
mandabil ca ratiile zilnice sa fie alcatuite din mai multe sortimente de
furaje, care trebuie sa includa ~i nutreturi de origine animala (faina de
carne, de cadavre, lapte, oua). In cazul unui aport nutritiv insuficient,
animalele slabesc, apetitul sexual se reduce ; consecutiv unor modificari
degenerative la nivelul epiteliului germinativ, materialul seminal obtinut
este de calitate inferioara. Se va evita, in acelas;i timp, supraalimentatia
reproducatorilor, pentru ca ace~tia acumuleaza depozite adipoase, devin
limfatici, reflexele sint incetinite ~i realizeaza saltul cu greutate (sau cu
in tirzi ere).
Reproducatorti au nevoie de cantitati mari de saruri minerale, in spe-
cial de Ca, P, Na, Zn, Mn, Co, Cu. Aportul insuficient de Co in organism
determina tulburari ale glandelor genitale, manifestate prin scaderea fe-
cunditatii ~i chiar sterilitate, iar lipsa de Mn produce atrofie testiculara
i;;i impotenta functionala. Sarurile minerale se asigura introdudnd in ratie
tarite de griu, creta furajera sau faina de oase, fin de leguminoase.

208
 :;ii Vitaminele A, E, D, C au un rol deosebit in mentinerea
Jjj. reproductie. Necesarul zilnic este variabil, depinzfnd de structura
ri, regimul de monta, starea fiziologicf1, anotimp. Hipovitaminoza sau, mai
n- grav, avitaminoza A se manifesta prin 1eziuni degenerative la nivelul
.e- teliului germinativ. Regimul carentat in vitamina A a produs la
;fo uscarea :;ii descuamarea epiteliilor de acoperire, hipoplazie testiculara cu
la grave tulburari de spermatogeneza. A scazut cantitatea de material se-
ar minal, numarul spermatozoizilor a fost foarte mic, iar mobilitatea redusti
i-. d
(Pa 11 u an, 1969). Vitarnina E }ntretine activitatea normala a glande-
ii. Jor genitale, care au dobindit mciturltatea functionalfi. Piedra bu en a
1: (19G9) a reprodus experimental la pui hipervitaminoza E, adrninistrind
de 2 ori pe saptf1m'ini'.1, timp de opt saptamini, dte 20 mg DL-aifatocoferol.
i ; S-a cc nstatat la din lotul 0xperimcntal anorexic, intirzieri in
cre$tere $i in aparitia caracterclor sexuale secundare, hipoplazie testicu-
lara, pasarile luind aspectul caracteristic femelei, chiar daca initial erau
de sex masculin. Vitamina C indepline:;;te fn organism multiple functiL
Se rxu·c ca vierii nu pot sintetiza aceasta vifamina la nivelul fica,tului,
astfel indt ei reclama ca ratiile sa contina cantitati suficiente de vita-
.U mina C. Vitamina D indeplinqte un rol important in metabolismul Ca
te $i al P, incit pentru tineretul rcproducator este indispensabila.
a Adaposturile ~i microclimatul. Pentru reproducatorii masculi, adapos-
~i turile trebuie sa fie igienice, sa asigure spatiu suficient pentru furajare
;;i odihna, sa fie luminoase, bi.ne ventilate ;;i cu un confort termic cores-
)- punzator.
Temperatura ridicata are efecte negative evidente asupra functiei de
)-
reproductie. G 1 over $i Youn g (1963) au aratat ca ridicarea tem-
peraturii din interiorul scrotului cu 2-3°C este suficienta pentru a bloca
spermatogeneza timp de 1-2 saptamini. S-a constatat ca, 111 conditiilc
aplkarii unei surse de caldura direct pe scrot pentru a ridica tempera-
tura testiculelor la aproximativ 40°C, concentratia spermei $i mobilitatea
spermatozoizilor au inregistrat reduceri marcante dupa numai trei ore de
l aplicare (Mazza r r i ~i 1968). 0 observatie interesanta a fost sem-
:.1 nalata de Kojima (197:3), care a constatat anomalii ale spermatozoi-
zilor special spermatozoizi cu mai multe capete) :;ii infertilitate la
vierii care au trecut stare febrila de scurta durata. De$i tempe-
ratura coborfta nu are, conform opiniei multor cercetatori, implicatii ma-
jore 1n patologia reproductiei, Hacker $i col. (1973) au aratat ca frigul
excesiv a determinat hipoplazie testiculara 9i a influent;.at ne;!,ativ virili-
tatea vierilor tineri, nu 1nsa 9i a celor adulti.
I.iumina naturala (sau artificiala) are actiune favorabila asupra func-
tiei de reproductie la masculi. In studiile efectuate de Steger !;,i col.
(1971) s-a constatat ca performantele de reproduc11e ale vierilor tinuti
aproape la intuneric au fost afectate semnificativ. Astfel, s-a observat la
ace11tia o :reduce:re considerabila a apetitului sexual $i o diminuare a
calitatii materialului seminal, a concentrai;iei spermei 9i a mobi1itaW
spermatozoizilor. Se desprincle de aici concluzia ca pe timpul iemii, sau
cind 1umina naturala este insufidenta, trebuie sa se asigure prin ilu-
minare artificiala 12--14 ore de lumina pentru toti reproducatorii.
Igiena corporala. Este deosebit de importantt1 pentru reproduditorii
masculi. Ea se executa zilnic in afara adapostului :;;i are drept scop. inde-
partarea impuritatilor de pe corpul animalelor, activarea circulatiei peri-
ferice, toaleta orificiilor naturale :;;i curatirea eopitelor sau a ongloanelor.

14 - Igienl\ vetertnari!. - ed., 62 209,

 9i dupa efectuarea montei se recomand<\ spalarea organelor ge-
nitaie externe cu apa calduta 9i sapun 9i decontaminarea lor cu solutie
de permanganat de potasiu 1%0 • Starea de sanatate a masculilor se urma-
re9te prin examene clinice saptaminale, acordindu-se atentie aparatului
genital. De doua ori pe an se fac recoltari de singe pentru examene se~
rologice, in vederea depistarii bolilor transmisibile prin actul montei
(durina, leptospiroza, bruceloza). Periodic, se impune examenul calitati v
al spermei 9i, in functie de situatie, investigatH bacteriologice pentru
izolarea 9i identificarea germenilor transmi 9i prin monta. Ingrijirea on-
gloanelor 9i a copitelor, prin curatirea zilnica 9i ajustarea lor periodica,
asigura animalelor aplomburi corecte 9i previne afectiunile care pot im-
piedica sau chiar exclude actul montei, prin imposibilitatea executarii
saltului.
Monta se desfa 9oara in locuri special amenajate, pentru evitarea acci-
dentelor 9i aparitia reflexelor inhibitorii. Iepele se contentioneaza, iar va-
cile 9i scroafele se introduc in standuri speciale.
Mi 9carea zilnica a reproducatorilor in padoc sau pe pa 9une este o
conditie esentiala, obligatorie pentru mentinerea supletei 9i a capacitatii
sexuale. Aceasta ,,gimnastica functionala" poate fi realizata in cazul ar-
masarilor prin plimbarea lor sub 9a 8-9 km, sau pri:n folosirea la lucrari
u 9oare. Plimbarea zilnica a taurilor va fi efectuata in zone cu trafic mai
redus, de catre ingrijitori care cunosc animalele 9i totdeauna va fi folosit
bastonul de condus, ata 9at la inelul nazal.

7.2.2. IGIENA FEMELELOR FOLOS!TE LA REPRODUCTIE

fotretinerea igienica a femelelor de reproductie este impusa de ne-

,cesitatea asigurarii unui procent inalt de fecunditate 9i prolificitate, de
necesitatea obtinerii unui tineret sanatos, bine dezvoltat. Dei;;i sanatatea
1?i activitatea sexuala a femelelor se afla sub dependenta acelora~i factori
ca 9i in cazul reproducatorilor masculi, conexiunile organismului femel
cu mediul ambiant sint mult complicate de starile fiziologice particulare,
cum sint : gestatia, parturitia 9i puerperiumul. Intensele solicitari la care
sint supuse femelele destinate reproductiei nu pot fi depa 9ite decit in con-
ditiile um,i echilibru fiziologic perfect.
Alimentafia. Este unul din factorii esentiali care influenteaza functia
<le reproductie. Hrana administrata femelelor trebuie sa satisfaca nevoile
proprii ale organismului 9i cele ale produsului de conceptie, acoperind
totodata pierderile zilnice care se produc prin realizarea diferitelor pro-
ductii. Ea trebuie sa contina elemente energetice 9i plastice, vitamine 9i
saruri minerale de care organismul are nevoie, in functie de nivelul pro-
ductiv individual 9i starea fiziologica. Ratiile furajere trebuie astfel in-
tocmite, incit sa pastreze un raport echilibrat intre proteina digestibila
9i substantele hidrocarbonate. Excesul de proteine sau tulburarile meta-
bolismului glucido-lipidic determina acumularea in organism a corpilor
cetonici 9i instalarea acetonemiei.
Elementele minerale (Ca, P, Fe, I) influenteaza fecunditatea 9i dez-
voltarea fetusului. Carentele minerale scad apetitul sexual 9i fecundi-
tatea, deter.mina avorturi 1?i cre1?terea procentului de nou-nascuti ne-
viabili. Observatiile facute asupra carentei in fosfor, la vaci 9i scroafe,
au aratat scaderea productiei de lapte 9i a procentului de grasime,
predispozitie pentru mamite, fatari de produ 9i neviabili, pareze puerpe-

210
rale, anestrus prelungit. Modificarile au fast reversibile, intrucit s-au
constatat remisiuni prin administrarea timp de citeva saptamini a nutre-
turilor combinate cu continut ridicat in saruri de fosfor (H a 1 um a,
1969).
Un rol hotaritor in obtinerea unor produ 9i viguro9i, bine dezvoltati,
il au vitaminele, care trebuie asigurate in ratiile femelelor pe toata pe-
rioada de gestatie, in cantitati suficiente. In conditii de productie, avita-
n1inozele se intilnesc rar. Mai frecvent diagnosticate sint hipovitaminoze1e,
in special in anotimpurile de iarna 9i primavara. Hipovitaminoza A re-
duce procentul de fecunditate 9i provoaca avorturi embrionare. Pa 11 u-
d an (1969) a constatat la scroafele 9i scrofitele carentate in vitamina A
un procent ridicat de infecunditate 9i mortalitate neonatala. Cercetari
asupra rnlului vitaminei A in retentia invelitorilor fetale au demonstrat
ca inocularea la vacile gestante, cu 10-15 zile inainte de parturitie, a
vitaminei A in asociere cu D;J 9i E a redus incidenta retentiilor. La lotul
tratat, acestea au reprezentat 7, 750/o, iar la lotul martor 23,350/o. Vita-
mina E previne avorturile in primde luni de gestatie 9i asigura, impreuna
cu vitamin.a A, o desfa~;urare normala a gestatiei.
Adaposturile i;;i microclirnatul. Pentru femelele gestante, adapostul tre-
buie sa indeplineasca normele igienice in privinta microclimatului 9i a
spatiului destinat fiecarui animal. Desfasurarea normala a functiei de
rep1:oductie la animalele de interes economic este posibila numai i~ con-
ditiile optime de microclimat 9i de ,,confort".
Temperatura, mai ales cea ridicata, are serioase implicatH in aparitia
tulburarilor de reproductie. Cercetarile efectuate pina in prezent nu au
stabilit cu certitudine influenta temperaturilor scazute asupra ovogene-
zei 9i a ciclului estral. S w i erst r a 9i Rahn e f e 1 d (1972) au ur-
marit efectele frigului asupra fertilitatii 9i prolificitatii la suine. Rezul-
tatele obtinute nu au confirmat efecte negative asupra ovulatiei, rater
de conceptie 9i supravietuirii embrionilor. Autorii au constatat ca hrana
adecvata 9i a 9ternutul au fa.cut posibila adaptarea animalelor la condi-
~iile severe din timpul experientei. Temperatura scazuta a influentat insa
viabilitatea l?i sanatatea nou-nascutuor. Temperatura ridicata, spre deo-
sebire de cea scazuta, are repercusiuni grave asupra functiei de repro-
ductie. La scroafe, temperatura care depa 9e 9te limita superioara a con-
fortului termic influenteaza capacitatea de reproductie, atit prin afecta-
rea instinctului sexual, cit 9i prin reducerea capacitatii uterine in menti-
nerea 9i dezvoltarea produ9ilor de conceptie. In complexele industriale
de cre 9tere a suinelor, V. G l i go r 9i col. (1970) au constatat ca fecun-
ditatea cea mai mica la scroafe este iinregistrarta in cazul montelor efec-
tuate in lunile de vara (iulie, august), iar cea mai ridicata in lunile de·
primavara (martie-iunie). in sezonul calduros, temperaturile care depa-
9esc 24°C scurteaza la vaci faza de estrus 9i creeaza conditii nefavorabile
fecundatiei, nidarii zigotilor 9i dezvoltarii fetu 9ilor.
Lumina influenteaza functia de reproductie la femele prin interme-
diul axului hipotalamo-hipofizo-ovarian. Iluminatul suplimentar al ada-
posturilor in care au fost cazate scrofite tinere de 8-11 luni a prelungit
perioada de calduri pina la 3 zile, fata de lotul martor, la care acestea
s-au manifes,tat doar 12 ore. De asemenea, iluminatul artificial aplicat
2-3 zile la scroafele tinere inainte de monta 9i prelungit apoi inca 40 de
zile la inceputul gestatiei a ridicat prolificitatea fata de lotul martor cu·
2 purcei pe cap. La scroafele mature (3-4 ani) iluminatul artificial
s1.1plimentar nu a influentat prolificitatea, dar a marit productia de lapte

211
(Be i e v, 1969). Ziua-1umina influenteaza capacitatea de reproductie a
pasarllor, grabind maturizarea sexuala a acestora, marind intensitatea
ouatului sd greutatea medie a ouaior. Durata zilei-lumina, i;;i mai ales in-
tensitatea luminoasa, favorizeaza, se pare, aparitia unor tulburari de com-
portament, cum ar fi picajul 9i canibalismul. nt
zilnica. Gimnastica functionala a femelelor destinate repro- m
intretine supletea, tonusul organismului 9i a functiei de repro- se
Rolul pe care mi 9carea activa il are asupra organismului a fost rn
de multi cercetatori, astazi fiincl unanim recunoscut ca pentru 11l
toate categoriile de virsta 9i productie este necesar sa se asigure conditii k
ca an1ma1de sf, poata ie 9i zilnic la pa 9une sau in padoc. Aceasta cerin{f1
majora este in contradictie cu tehnologiile moderne de cre 9tere
a animalelor in sistem intensiv, care presupune stabulatie
Solutionarea acestei situatil trebuie gasiti'i in insu 9i procesul
care chiar in conclitiile amintite trebuie sa asigure, eel putin
anumite categorii de virsta 1;,i de productie, posibiliti'iti de mi 9care. .ar
Este de apreciat in acest sens initiativa speciali:,tilor de la I.S.C.I.P.-To- di
care pentru a rezolva aceasta acuta cerinta biologidt a scroafelor fu
destinate reproductiei, au asigurat intre constructiile existente spatii be- in
unde animalele beneficiaza de actiunea favorabi1{1 a luminii natu- SL
rale ~i a radiatiilor solare. De asemenea,· exista unitati care, in conditiile 11(

intensive a vacilor cu lapte, au reu 9it amenajarea unor padocuri ft

in incinta unitatii, unde animalele pot efectua mi 9carea zilnica. 71
Ariimalele destinate reproductlei (mamifere 9i pa.sari) au nevoie de o
calmi'i, lini 9tita, in care sa nu intervina situatii stresante, neo-
efectuarea montei 9i instalarea gestatiei, urmeaza
cea mai mare atentie din partea crescatorilor. De1;,i masurile
sint valabile pentru toate specii1e, ele vor fi
datorita unor particularitati morfofiziologice ale

J.
realizarea
dezvoltarea pro-
zilnic de o multitudine de
tuturor

de hranire
fetusului.
nutre- J
se re-
a se preveni prematura 1;,i l

mamare. Cu 10-15 zile inainte de parturitie vacile sint r

212
l 'in maternitate, dupt1 ce in prealabil s-a facut toaleta organelor genitale
l ,,externe prin spalare cu apa calda ;,i sapun ;,i decontaminarea regiunii cu
permanganat de potasiu l0/0 •
Parturitia va fi supravcgheata de personal calificat, care va interveni
numai in cazul clistociilor. Dupti eXJpulzarea vitelului, placenta trebuie eli-
minat,1 in 6--12 ore; in caz contrar, ea va fi extrasa manual. Femelei i
se va administra, la 1-2 ore dupa fa.tare, un barbotaj din apa calduta,
9i NaCl 10/o. Dupa 15 zile, vacile sint transferate in adapostul obi;,-
nuit. Inainte de a parasi maternitatea, se va executa toaleta trenului pos-
t("rior, a glandei marnare ;,i a organelor genitale externe.

7.2.2.2. lgiena scroafelor

Scroafele gestante se in boxe cornune fara a;;ternut, pma 111

datel cind are loc parturitia. Ele trebuie sa beneficieze de con-
de microclimat :;,i de ingrijire, iar furajarea se va face in
greutatea corporala :;,i de starea fiziologica. Cu 2-3 zile ina-
fatare scroafele sint duse in care in prealabil a fost
curateniei generale $i decontaminata. De asemenea, este absolut
necesar ca la eel putin 24 de ore inainte de populare sa se realizeze ,,con-
fmtu! tennic", de 15--18°C, umiditatea relativa de
;,i
Tcansferul scroafe1or in maternitate este de Irnbaierea gene-
calda, care are rolul de a pielea animalelor 9i a le de-
aceastii actiune se va acorda o atentie deosebita organelor geni-
mamare, care au rol important in contaminarea purceilor.
cu 7 zile inainte de fa.tare se reduce ratia, ca
fatarii animalele sr, Dupa
resturile incinerate. Dese-
a crizei tire-
in-

de
abundent.

decontaminarea
:;.__,\5 zile de la fatare oile 9i in saivanul comun,
precum ;,i nor-

213
 7.2.2.4. lgiena iepelor ac
m
in unitatue de productie se amenajeaza la o extremitate a adapostului
de cabaline boxe de fatare cu a 9ternut abundent, unde animalele ramin te
nelegate. Iepele gestante sint scutite de efort 9i la.sate in aceste boxe. 1n PE
ultima luna de gestatie 9i prima luna dupa parturitie. Ele vor beneficia de en
acelea9i conditii de ingrijire 9i alimentatie, ca 9i celelalte specii domestice. m
In unitaWe specializate in cre 9terea cailor (herghelii), iepele gestant~ di
;;int cazate in boxe individuale unde ramm 9i dupa parturitie 15 zile, 0,
dupa care sint transferate in halele comune pentru iepe cu minji. In aceste
boxe se asigura factorii de microclimat la parametri optimi, iar furajarea
se
animalelor se va face diferentiat, in functie de greutatea corporala 9i starea
of
fiziologica. Inainte 9i dupa parturi1ie se impun acelew;;i masuri igienico-
SC
profilactice recomandate la celelalte specii. Se va acorda insa o atentie
deosebita gimnasticii functionale, care la aceasta specie joaca un roI im-
in
portant in mentinerea sanatatii 9i a aptitudinilor.
re

sa
tr
7.3. NORME IGIENICE PRIVIND ANIMALELE PRODUCATOARE ff
DE! LAPTE p
a1
Laptele este produsul de secretie al glandei mamare, obtinut de la una n
sau mai multe specii de mamifere domestice de ferma, printr-o recol- a:
tare completa 9i neintrerupta. El este un produs biologic complex, u 9or f(
asimilabil, care contine toate substantele nutritive necesare organismului ti
(proteine, glucide, grasimi, vitamine, saruri minerale, enzime, hormoni) 11
care-I folose 9te in hrana. J.l
fj
ti
7.3.1. IGIENA VACl,WR IN LACTATIE n
d
Din productia totala consumata pe glob, circa 900;0 reprezinta laptele c
de vaca ~i numai 10% este obtinut de la alte specii (oaie, capra, bivolita). s
Productia de lapte reco1tata de la vaci deipinde at1t de factori eredifari,
cit i;;i de condiWle in care a,cestea sint crerscute 9i ex!J)loata,te.
1
c
Alimentatia. Hranirea vacilor in lactatie, sub raport cantitativ 9i cali-
tativ, influenteaza in foarte mare masura productia de lapte. Ratiile pen- "I
tru aceasta categorie de productie trebuie sa satisfaca necesarul de sub- 1
stante nutritive, tinind seama de greutatea corporala, nivelul productiv~
starea fiziologica a animalului. Ele trebuie sa cuprindai-!~!2:1:?,. fibroa:3E:,
, gro~~l'~...L,_sucule!ltl:h iar<V_3.:£3!J).Uti::~turi-~rzLi.~-E1LlliL~!!.tsite. l'.lafiIIe in-
Wcmite JffmcTos pot acoperi pierderile energetke $i plashce, asigurind o
productie de pina la 3 000 litri lapte pe o vaca furajata fara concentrate.
Valorificarea nutreturilor grosiere ~i fibroase se face mai eficient, daca j
inainte de administrare acestea sint pregatite. Astfel, paiele, cocenii, vre-
jurile se toaca 9i se amesteca cu radacinoase, melasa, nutret murat etc.
Alimentatia vacilor trebuie sa fie completa 9i echilibrata nu numai in peri-
oada de lactatie, ci 9i in timpul repausului mamar, pentru a nu fi influ-
entata negativ productia de lapte din lactatia urmatoare 9i dezvoltarea:
fatului.
Vacile cu productii mari de lapte consuma foarte multa apa. Obii;muitr
ele au nevoie de 4-6 litri pentru 1 kig nutret uscait (S f a r g hi u, 1977) ..

214
 trebuie sa aiba temperatura de 7-15°C 9i sa fie administrata zilnic, la
ora. Folosirea adapatorilor automate ofera condii,ii igienice de ad-
lui ministrare a apei 9i in cantitati suficiente.
o.fn
Adaposturile. Pentru vacile in lactatie, aceslea vor fi construite pe
terenuri uscate, permeabile 9i vor asigura spatiu suficient fiecarui animal
. fn
pentru odilma, furajare 9i ingrijire. Ele vor fi prevazute cu sisteme efici-
de
ente de yentilatie 9i canalizare, astfel incit factorii de microclimat sa se
ce.
mentir.a la parametri optimi : temperatura va oscila intre 10-15°C, umi-
:it~
ditatea relativa intre 75-850/o, iar curentii de aer nu vor depa 9i iarna
le,
0,3 m/s 9i 1-1,5 m/s vara.
ste
·ea In sistemul de cre9tere gospodaresc, uneori 9i in eel intensiv, pardo-
seala patului este acoperita cu a 9ternut de paie sau alte materiale, care
ofera animalelor conditii optime de odihna. De asemenea, a 9ternutul,
schimbat la timp, contribuie esential la mentinerea curateniei corporale,
in special a glandei mamare. Indiferent de natura, el trebuie sa fie caldu-
ros, moale, higroscopic 9i sa fie mentinut permanent curat 9i uscat.
Igien.a corporala. Pentru vacile in lactatie, masurile de igiena trebuie
sa se aplice con~tiincios 9i intereseaza deopotriva pielea, in special la nivelul
trenului posterior 9i al glandei mamare, precum 9i ongloanele. Daca ani-
malele sint curatate zilnic, iar a~ternutul este corespunzator, ingrijirea
pielii se poate face numai cu peria. Igiena corporala se executa in afara
adapostului, in padoc, pentru a se evita poluarea adapostului cu pulberi ~i
na microorganisme. Daca vremea este nefavorabila se poate face igienizarea
Jl- animalelor ~i in adapost, dar dupa recoltarea laptelui ~i cu deschiderea
or ferestrelor. In acest caz, se recomanda utilizarea unor aparate care func-
ui tioneaza pe principiul aspiratorului de praf, care colecteaza impuritatile
1i) intr-un recipient. Ingrijirea ongloanelor prezinta aceea~i importanµ ca 9i
in cazul tegumentului 9i trebuie efectuata periodic, daca nu se poate in
fiecare zi. Daca animalele sint scoase pe pa9une sau in padoc, cornul se
tocei;;te uniform. La animalele mentinute in stabulatie prelungita ongloa-
nele cresc anormal, sprijinul nu se mai face corect, apar schiopaturi, podo-
dermatite, productia de lapte scade. Curatenia ~i ajustarea periodica a
cornului ongloanelor a devenit o necesitate in conditiile sistemului inten-
i). siv de cre 9tere ~i exploatare a vacilor de lapte.
·i, Controlul sanitar-veterina:r. Controlul vacilor in lactatie prin examene
clinice 9i investigatii serologice l?i alergice va interesa intregul efectiv 9i
i- va fi efectuat periodic. Acest control este absolut necesar, intrucit vacile
1.-
pot contracta unele boli infecto-contagioase grave (tuberculoza, bruce-
b- care se transmit cu u 9urinta prin lapte atit la om, cit 9i la vitei.
~.
v~

1-
7.3.1.1. Elemente care pot afecta c:alitatile laptelui
0
e. Compozitia laptelui este complexa ~i dependenta de o gama larga de
:a cum sint : specia, rasa, perioada lactatiei, nivelul 9i structura ratiei.
Chlar la aceea 9i femela se pot inregistra varia~ii calitative de la un ,,sfert"
c. la altul. Laptele poate sa contina medicamente, toxice vegetale, pesticide,
i- substante radioactive, microorganisme, dintre care unele pot provoca
1-
imbolnaviri grave la om 9i animale.
Prezenta antibioticelor in lapte determina perturbari in procesele teh-
nologice de prelucrare, creeaza posibilitatea instalarii rezistentei germeni-
lor ~i fenomene anafilactice la om (G. Pop a 1?i V. St an es cu, 197 4).

215
Din acest motiv, F.A.O. 9i O.M.S. au ca, in cazul tratamentelor intra--
mamare cu antiblotice, laptele sa nu admis in consum decit
72-96 de ore de la ultima administrare. De asemenea, se preconizeaza ca
antibioticele s{1 fie asociate cu coloranti sintetici, u 9or de depistat in secre- te
{ia lactata. g1
Deosebit de grave, prin capacitatea lor de stocare, s1nt elementele
active, care se pot concentra in lapte de 10 ori mai mult decit in
unele eliminindu-se pe aceasta cale in propor{ie de 80-900/0 •
In lapte se 1ntilne9te un numar ridicat de elemente celulare de
mamara sau sanguina. In prima categorie se incadreaza celulele
din epiteliul secretor al canalelor 9i sinusului galactofor sau de pe supra-
fata mameloanelor ; ceJulele de ol'igine sanguina prezente in laptele nor-
mal sint granulocitele 9i limfocitele. general, in lapteJe recoltat de Ia
animalele sanatoase se admit. 300 .000-500 000 elemente celuJare pe ml ; a
cind numarul acestora depa 9e~te un milion, laptele este considerat ,,mas- e:
ti tic". rr
Laptele contine in mod constant, chiar in momentul recoltarii, un numar
mai mare sau mai mic de microorganis1ne. Contaminarea ,,intravitala" p
laptelui se intihm~te rar 9i este urmarea filtra.rii germenilor existenti in d
mediul umoral, dnd fortele de aparare ale organismului au fost depa 9ite,
sau poate fi consecinta patrunderii microbilor din exterior, prin canalelc
papilare :;;i galactofore. Contaminarea ,,extramamara" este mult mai frec- p
venta 9i mai puternica. Ea se produce in timpul recoltarii, manipularii 9i 1:
industrializarii laptelui in conditii neigienice. PrincipaleJe microorganisme i::
care se intilnesc in Japte sint : bacterii inzestrate cu lactofermenti (inca-
drute taxonomic in familia Lactobacteriaceae) ; bacterii saprofite, care r:
produc degradarea laptelui (cele mai frecvente fac parte din familiile Baci- d
llaceae, Enterobacteriaceae, Nlicrococcaceae), precum 9 i Jevurile sau muce- c
gaiurile {genurile Mucor, Penicillium, Rhisopus, Saccharomyces, Rhodoto-
rula).
Conditiile neigienice de pastrare 9i transport, diferitele afec-
tiuni ale glandei mamare, alimentatia necorespunz{1toare, imprimil laptelui
defecte ce intereseaza calitiitile organoleptice i;;i fizice. Culoarea laptelui
normal este alba cu nuante galbui, clatorita continutului sau in grasimi 9i
provitamina A. Cind laptele este sarac in substante grase, sau a fost falsi-
ficat prin adaugarea apei, capata o nuanta albastruie. Exista cazuri cind, (
datorita consumului unor plante (pir ro~m, mladite de conifere), sau a unor j
afectiuni (mamite acute, papiloame pe canalul mamelonar), Japtele capat,'i
o coloratie ro 9iatica. Gustul dulceag, caracteristic, conferit lapteJui de catre !
1actoza poate suferi modificari. Laptele capata un ,,gust metalic", daca
vasele in care este pastrat nu sint corespunzatoare. El devine sarat in
fazele incipiente de mastita, sau spre sfiqitul perioadei de Jactatie 9i amar,
cind provine de la animale care au consumat lupin, pelin, ace de conifere,
frunze de varza etc. Mirosul laptelui este mai. put.in pronuntat, clar carac-
teristic. Mirosurile persistente din mediul uncle este depozitat se imprimii
U1?0r laptelui. In cazul retentiilor placentare sau a metritelor, laptele capata
un miros puter~,,__ciezJ1g.r~.ahiLJ)e asemenea, dnd animalele consuma can-
mari de nutr·"t insJc;zdt sau horbot, laptele dohindcc:}te un
pingator. Laptele cu ,,ml[_os ~ i n t E n e ~ t e in adaposturile in care
nu se respecta programurcTe grajd, dnd nu se executa curatenia ~i toa-
animalelor, cind bidoanele cu lapte nu sint evacuate imediat din
etc.
 ;ra--
7.3.1 .2. Factorii care influenfeaza salubritatea laptelui
ca
Factorii de care depind in mare masura calitatea :;;i salubritatea lap-
:re-
telui sint lega\i de respectarea masurilor de igiena mulsului 9i de inte-
gritatea functionala a 9landei mamare.
Igiena mulsului. Recoltarea laptelui (manuala sau mecanica) trebuie
ge,. s{t se faca in cele mai riguroase conditii igienice, pentru a se evita con-
tamina,:ea lui cu impuritati ce contin germeni. Se recomanda, de asemenea,
ine ca primele jeturi de lapte extrem de bogate in microorganisme sa fie
:1se rnulse separat, iar acest lapte sz1 fie folosit in alte scopuri dedt cele ali-
ra- mentare (Luce s cu, 1973 ; Rig an i, 1971).
or- Procesul tehnologic de recoltare 9i tratare primara a laptelui se des-
Ia fa9oara in urmatoarea succesiune : pregiitirea pentru muls a adaposturilor,
11 ; a animalelor, a mulgatorilor r;:i a inventarului; mulgerea primelor jeturi 9i
as- executarea masajului stimulator ; mulgerea propriu-zisii, masajul final 9i
de ; conservorea laptelui primara).
sa inceapa cu eel
in special a stan-
in indepftrtarea balegarului r;:i a a 9tcnmtului murdar. Se deschid
de ventilatie 9i eventua1 ferestre1e, pentru a permite schimburile
~le gazoasc intre acrul din adapost, incarcat cu noxe 9i aerul atmosferic, proas-
!C- aceasta perioada, precum r,;i in timpul mulsului, animalele nu vor
9i furaje sau fibroase, pentru dt distribuirea lor genereaza
ne iar animalele sint
:a- ..,,.. Glanda rnamara va fi cu apa ca 1 cli:i inainte de
re Pentru a se evita transmiterea
~i- un aparat de
e- apa
0-

C-
ui
ui muls se va face in
9i
i-

I\ cu

.ii
.a
l-

217
 Mulsul de fond se executa imediat dupa masaj. El trebuie efectuat
(maximum 8 minute), continuu 9i energic. Dupa evacuarea laptelui
cele patru compartimente, se face masajul final la fiecare sfert in
urmat de mulgerea ultimei cantitati de lapte care contine 9i eel mai ridkat
procent de grasime. Dupa terminarea operatiei de muls se indeparteaza
picaturile de lapte, care ramin aderente la virful mameloanelor ~i consti-
tuie un mediu favorabil pentru multiplicarea germenilor.
Recoltarea m'anuala a laptelui este o operatie foarte obositoare, iar
laptele este expus unei permanente contaminari bacteriene. Prin mulsul
mecanic, care s-a extins in toate unitatile cu efective mari de animale,.
aceste neajunsuri au fost inlaturate. Pradicat insa in conditii (]efcc-
tuoase, el devine principala cauza a afectiunilor maimare. Din acest
instalatia mecanica de muls trebuie verificata zilnic 9i mentinut{i intr-u
stare perfecta de functionare. Inainte de fixarea paharelor pe mameloane, inte
ma 9inile se regleaza la parametri functionali cit mai apropiati de normele util:
fiziologice in ceea ce prive9te vacuumuil, frecventa ~i ritmul pulsaiiilor. rilo:
Este, de asemenea, necesar ca instalatia sa fie supravegheata permanent,
pentru ca functionarea in gol atrage dupa sine tulburari circulatorii la rep,
nivelul canalelor galactofore 9i a cisternei, cu desprinderi celulare, care <le 1
de cele mai multe ori se complica cu infectii bacteriene. in,
Conditionarea primara a laptelui reprezinta o veriga deosebit de aba
tanta in procesul de conservare a acestuia. Pe masura ce bicloanele sint tii '
umplute cu lapte, ele sint scoase din adapost, pentru ca laptele sa nu dn1
imprumute mirosul de grajd, far temperatura lui sa fie coborita in -sen:
util la o valoare cu efect conservant. pa:s
In functie de conditiile igienice in care se face mulgerea, de rnodul de spc
intretinere a aclaposturilor, de curatenia corporala a animalelor, in ten
proaspat pot patrunde numeroase impuritati : fire de par, praf, .aw
furaje etc. Din acest motiv, este necesar ca imecliat dupa mulgere
sa fie strecurat prin 3-4 straturi de tifon sau se pot folosi strecuratori
speciale formate din doua site metalice, intre care se a 9aza tifon sau ron-
dele de vata. Straturile de vata sau tifon sint inlocuite pe masura colma- arit,
tarii lor. Jut
Daca nu este predat imediat la centrul de colectare, laptele se lar
9i se pastreaza la o temperatura de 8~12°C. acest s,cop se folosesc agre- HlE
gate frigorifice sau bazine cu apa 9i gheata. 19
Laptele este un excelent mediu pentru inmultirea microorganismelor. 19
Totu 9i, dupa recoltare, numarul lor ramine relativ constant citeva ore, hr
intrucit Japtele proaspat contine substante cu efect bactericicl sau bacte- va
riostatic. Aceasta ,,perioada bactericida" este conditionata de pr
Cu cit laptele se race~te mai repede dupa recoltare 9i la temperaturi mai ,CO
scazute, cu a tit durata lui de conservare este mai lunga (Rig an L 1971 ; zi1
Ne cul in, 1972 ; Pop a $i St an es cu, 1974). In tabelul 27 sint (4
redate valorile fazei bactericide a laptelui, in functie de temperatura. Cl
perioada racirii, bidoanele se aeopera cu tifon, iar laptele se agita de mai ci
multe ori pentru a se grabi radrea. e,
Incidenta ~i consecinfele afecfiunilor mamare. Afectiunile glandei ma- m
mare prezinta importanta coviil'~itoarre in exploatarea vacilor in fE
ele fiind semnalate tot mai frecvent la animalele cu produetii ,ridicate. p'
cidenta mamitelor difera de la un efectiv la altul, in functie de o multitu- ,('{

dine de factori. De 9i bacteriile sint cauza prindpala a mast1telor, alimen-

tatia necorespunzatoare sub raport cantiitativ i;;i calitativ, umezeala,
caldura, modul cum sint executate toaleta glandei mamare 9i masajul etc.

218
 Tabelul 27
Durata periom:lei bactericide a !aptelui, in funcfie de temperature
(dupa G. Po1pa ~i V. Stanescu, 1974)

Temperatura de pilstrare a laptelui Duratea fazei bactericide

(In °C) (In ore)

30 3
25 ()
10 24
5 3()
() 48
-10 240

intervin in 1realizarea acestor afectiuni. De asemenea, mu1sul incomplet,

utilizarea necorespunzatoare a irnstalaWlor de muls, schimbarea mulgato-
rilor etc. contribuie la aparitia ~i evolutia infectiilor glandei mamare.
Consedntele cele mai grave ale afoctiunilor mamare la taurine sint
reprezentate de pierderile economice e)Cprimate prin scaderea productiei
<le lapte (10-200/0), consecutiv reducerii pina la anulare a secretiei lactate
in ,,sfertul" sau glanda afectata. Pierderile se datore,sc fii dirijarii catre
abator a unor animale valoroase din punct de vedere biologic, dar cu infec-
tii oronice netratabile, sau cu sderoza tesutului glandular. 0 alta conse-
a infectiilor mamare la vaci ,o reprezinta ,toxiinfoctiile alimentare
semnalate la om, ca urmare a consumului de lapte contarninat. Cu toate ca
are un :rol important in igienizarea laptelui, distrugind in
special flora baoteriana ne:sporulata, anumite toxine bacteriene cu rezis-
tenta mare la caldUlra, cum ar fi enterotoxina B produsa de Staphilococcus
aureus sau unele toxine termorezistente elaborate de Escherichia coli pot
tulburari organice ~i functionale '1a om 9i animale (Ne gr u ti u
1972).
Au fost intreprinse cercetari numeroase cu scopul de a e1ucida dife-
rite privind inddenta 9i factorii care concura la aparitia 9i evo-
mamitelor. De asemenea, au fost intreprinse studii laborioase de izo-
incadrare taxonomka a agentilor cauzali, elabor1ndu-se totodata
corespunzatoare de tratament 9i profilaxie (C. Ci mp ea nu,
1972;N. Cristea, 1979; Ungureanu ,9icol., 1974;F. Kovacs,
Astfel, I. Ung urea nu 9i col. (1974) au studiat f,recventa 9i evo-
infectiilor dinice 9i subclinice ale glandei mamare la un numar de
vaci din citeva unitati zootehnioe. Au fost exruninate 1 300 vaci in laotatie,
testarea la grajd a fiecarui ,,sfert" cu ajutorul solutiei R. Mastitest,
cu examenul citologic 9i bacteriologic la probele de lapte po-
zitive. Din totalul vacilor lactante examinate, aproximativ jumatate
au reactionat pozi:tiv la R. Mastitest, din care 5,60;0 au fost infectH
acuta, iar 440/o mastite subdinice. Ugerul 9i laptele de la va-
cu infectii cronice aveau aspect normal, darr in secretia laotata s-au
peste un milion celule/ml. Din aceste probe s-au evidentiat, in
cazurilor, gcrmeni cu semnificatie patogena. Ca urmare a in-
clinice 9i subdinice, 192 ,,sforturi", echivalind cu 48 de vaci, 9i-au
pa.sager sau defini.tiv capadtatea functionala ~i, praotic, au fost
considerate compromise pentrru productia de lapte.
Profilaxia 9i tratamentul infectiilor mamare sint dificile 9i incumba
iriscurL Se folosesc in acest scop antibiotice noi in diferite 'combinatH, cu

219
 sp
eliminare lenta sau rapida. S-a preconizat ,tratamentul ,tuturor vacilor sa- fr,
natoase sau in:feetate in primele zile dupa mtarcare, prin introducerea in dt
fiecare sfert a unei solutii de antibiotice cu eliminare fonta. Metoda este, tr,
practica 9i economica, pentru ca se aplica odata pe an, nu implica chel-
zi
tuieli pentru diagnosticul de laborator 9i nki riscul de a da in consum to
lapte cu antibiotice. In asociatie cu a1te masuri complexe de igiena ci,
larea ugerului 9i a miinilor ingrijitorilor, sterilizarea cupefor de cu
ac
apa la temperatura de 85°C, respectarea progra:mului de grajd), aceasta
metoda poate contribui esential la reducerea infectiilor mamare. De ase-
menea, imbaierea mameloanelor in solutie decontaminanta dupa efectua-
rea mulsului indeparteaza pelicula de de pe ,pielea acestora,
dicind multiplicarea microorganisme1or partrunderea lor in
mar a.

7.3.2. !GIENA OILOR $1 A CAPRE!.OR !N lACTAJIE

si
MasurHe igienicc care privesc aceste specii sint in general CL
9 i in cazul vadlor 1n lactatie. Este nccesar sa se insiste in mod
asupra regulilor de igiena personala pc care trebuie sa ,le
torii, care uneori la:sa foarte mult de dorlt din aces,t pm1ct vedere.
afara unei supravegheri atente 9i permanente, se impun curnuri
de instruire 9i perfectionar0 profesionala a acestora.
Recoltarea laptelui de ovine se face manual sau rnecanic. j'
num{1rul animalelor este foarte ma,re, toaleta glandei mamare se reduce r
la 9tergerea acesteia cu un prosop sau cu un ,tifon curat. Locul unde se a
executa mulsul trehuie ]ifl prealabil curatat 9i stropit cu apa, v
piedica ridicarea prafului. Vasele in care se colecteaza f
laptcle trebuie curatate 9i dezinfectate cu ma,re cn,.,.,n•,H"<> }
conditiile mai deosebite in care are loc acest proces r
Laptele de oaie fi recoltat 9i cu 1
(mecanice), care urmi:itoarcle rnun-
cii i;,i ,reduce efortul fizic al mulgatorilor; ridicii
; asigurii conclitii igienice de recoltare 9i
meranice de muls rccoltare a laptelui de oaie sint asemanatoare,
cu cele mulsul vacilor dar au dimensiuni mai mici
a 9i Nico 1 es cu, 1975). Mai sint doua construc-
care .se pot prezenta fie sub forma unei boxe
zate pe 1-2 rindurI sau ell banda
f onne rotative.
A g r e g a t u 1 d e m u l s c u p 1 a t f o r m a f i x i:i 9i boxe
pe un singur rind este construit din trei elemente functionale
cadrul metalic cu boxe care asigura animalelor ; ustensilele pen-
tru recoltarea laptelui ; instalatia aparaturii de mu]s.
Acest agregat poate fi utilizat 9i 'in cazu1 oilor pe el
avind in dotare un grup electrogen propriu.
A g r e g a t u 1 d e m u 1 s c u b a n d a t r a n s p o r t o a r e este·
asemanator cu instala~ia de muls cu platforma fixa, de care se
prin prezenta unei benzi transportoare cu boxe individuale, unde
lele sint con.ten tionate.
Afectiunile mamare la oi pot avea evolutie acnta sau cronica.
lor a fost mai putin studiata ~i se pare ca mamitele subclinice la acea:sti

220
specie sint de Al. Mar cl a r i 9i col. (197 4) au
frecventa masti;telor subclinice pe un efectiv de 3,12 capcte, folosind tt hnira 0

depistarii cu Albrom. Numarul animalelor reactionate pozitiv a oscilat in-

tre 6,7 ~i 9,10;0 • Din 58 probe de lapte recoltate de la oile reaction.ate
zitiv, examenul bacteriologic a evidentiat 67,30;0 stafilococi, 5,940;0
tococi, 8,90;0 germeni Gram-negativi 9i 17,80/0 antracoizi. Se remarca
cidenta foarte mare a stafilococilor impli.cati in afectiunile mama:re la
aceasta specie.

7.4. IG!ENA AN!MALELOR DESTINATE TNGRA$AR!I

Ing,ra9arca animalelor se face cu scopul de a imbunatati caraoterele

organoleptice si chirnice ale carnii ;;i de a ridica randamentul la saerifi-
carP. Acest tehnologic se poate practica in conditii1e
cxploatarii cum este cazul tineretului taurin, porcin, ovin
sistcm extensiv sau s1?rniintensiv, cfncl anirnalele sint
alte productii (lapte, lint, etc.), dar care, inainte de a fi
supuse ,,reconditionarii" printr-un regim special de
Animalele des,tinate ingra.~arii, indiferent de
gia adoptata, reclama conditii igienice corespunzatoare,
:-;[matatii :;;i pentru realizarea sporurilor zilnice
din 1ngra;;atorii sint constituite din
in cazul unitatilor specializate in aceasta directit>, sint
rate din alte ferrne. Inainte de a fi Introduse in uuuu·v·""""
anirnalele nou vor fi tinute in cara11tinf1 3-4
vor fi examenelor clinice periodice, tratam(~ntclor
vor fi vaccinate impotriva bolilor infeoto-contagrioase
Anirnalele vor fi consti,tuitc in loturi, in functie de origrne
greutate potential ~i
temperament. Rezultate rnai bune se pe ,loturi mal
;'!i omogene, care vor ramine neschimbate la livrare.
Cele destinate animalelor
sensul '?i dezinfectarii lor
se vor face in conforrnitate cu
care asigura un flux continuu 9i

Microdimatul. Ridicli probleme cleosebite, in

peraturii, a ,relative ;;i a concentratiei ""c,,.,.._ivc
tura mai scazut dec'it la alte se
realizeaza, cu unele nurnai prin caldura catre ani-
male. Din acest motiv, constructiile trebuie sa de un sistem de
ventilatie corespunzator 9i sa realizeze o buna izolare termica. Daca in
lunile de iarna ,,confortul teit'mic" este oarecum vara '""''""'T'"'''"'
interioara se ridka cu mult limita maxima admisa.
este mult mai puternic de animalele supuse
tesutului adipos 9i furajarii intensive care stimuleaza
termogeneza. Umiditatea relativa este un a1t defidtrur, care semen-
tine greu in limitele optime de 80-850/0 , datorita numarului mare de ani-
male care climina, prin expiratie, canti,tati masive de precnm lj,i

221
evaporarii apei din furaje, purin, surse de adapare. Gazde toxice, in spe- Cl
cial amoniacul si hidrogenul sulfurat care se acumuleaza in aceste ada- t<
posturi, constih~ie un stres permanent pentru organismul animal. Pre- r,
zenta lor in concentrratii ridicate se da:toreaza oantitatilor mari de dejectii, {i
~1as~rilor precare de 'curatenie 9i lipsei de a 9ternut. Pentru mentinerea n
microclimatuJ.ui in limitele admise, se impun sisteme ar,tificiale de ven- u
tilatie, capabile sa realizeze schimburile gazoase necesare, 9i o retea de
canalizare eficienta, care sa elimine prompt dejectme 9i excesul de lichide.
In adaposturile de animale supuse ing['a9arH, luminoziitatea este mai re-
dusa (coeficientul de luminozitate va fi de 1/16-1/25), penbru a se favo-
riza anabolismul 9i, deci, rea:li'.Mrea unor sporuri zilnice mai mari.
Regimul de hrana. Alaturi de microclimat, alimentatia joaca un rol
determinant in procesul de ingr~are al animalelor. Ea se face ,,ad-libi-
tum", cu ratii complete 9i adecvate speciei 9i vinstei. In procesul ,tehno-
logic de ingra9,are, primeaza de cele mai mu1te ori dezideratul economic,
incit pentru furajare se folosesc nutreturi ieftine, ,cu valoare nutritiva 9i
biologica Tedusa. Din acest motiv, se impune echili:brarea ratiilor prin
adaugarea sarurilor minerale, a vitaminelor sau a unor aminoacizi esen-
tiali. Pentru consumul cantita{ilor necesare de furaje, fiecare animal tre-
buie sa aiba asigurat frontul de furajiare, in caz contrar ,,ierarhia" de grup
elimina animalele dominate, care ramin in urma cu cre 9terea, nu reali-
zeaza sporurile planificate, sint debile 9i receptive la agentii patogeni.
Aceea 9i atentie se va acorda i;;i in cazul ingra~arii animalelor pe pa9une,
cind in functie de calitatea pai;;unii se poate ajunge foarte u 9or la o ratie
insufidenta, sau, dimpotriva, la risipa de furaje.
Ca orice organLsm, animalele supuse ingrai;;arii sint sensibile la li.psa
sau insuficienta apei de baut. in consecinta, 9i acestei categorii de pro-
duci;ic trebuie sa i se asigure apa cantitate de caHtate AA>•nc,r.l
toare, in functie de specie, virsta,

7.5. lGIENA ANIMALELOR DE TRACTIUNE

Din cele mai vechi timpuri, animalele au fost folosite a efectua
diferite luerari, in special in domeniul agriculturii, si1vicu1turii 9i trans-
porturilor. Pe masura mecanizarii acestor ramuri de produotie, utilizaOC'ea
animale s-a redus, dar ea nu va fi niciodata complet abandonata,
intrucit exista imprejurari (terenuri accidentate, cai de acces putin ame-
in ca:re mijloacele mecanice nu pot fi folosite sau utilizarea locr nu
este rentabila.
Volumul de efort pe care-I poate executa un animal se exprima in
kilograme-forta-metri (kgfm) 9i poate fi calculat similar lucrului mecanic
efectuat de motoare, dupa urmatoarea relatie :

in care : V este volumul de efovt, in kgfan ; P = fori;a de tractiune a ani-

exprimata in kgf; L ==< hmgimea drumului parcur:s, in metri (m).
Forta de tractiune se afla ,cu ajutorul unui dinamometru, fixat intre
animal 9i vehicul. Ea este influentata de : rasa ; sex ; virsta ; dezvoltare

222
corporala; grad de antrenament; stare de sanatatc, precum 9i de al 1i fac-
tori, ca : starea de functionare a vehiculului ; configuratia terenului ; sta-
rea drumului; anotimp; calitatea harn~amentelor etc. Folosirea la trnc-
tiune a animalelor trebuie facuta cu grija 9i discernamint, respectind anu-
mite reguli. de igiena, care le apara sanatatea, le prelunge9te dura:ta d~
utilizare 9i le asigura o capacitate maxima de efort.

7.5.1. IGIENA CAILOR DE TRAqlUNE

In tara noastra, exista numeroase unitati unde calul este crescut

pentru reproductie (hengheHi), dar 9i fenme in care este exiploatata exdu-
siv forta sa de tractiune. Virsta la care caii pot fi folositi fa tractiune va-
riaza inure 3 9i 4 ani, in functie de rasa, capacitatea maxima de efort fiind
intre 7 9i 14 ani.
Dupa cantitatea de energie consumata, efortuJ. efectuat de un cal poate
fi apredat astfel : efort U$or, intre 700 000-1 500 000 kgfm/zi ; efort
mijLociu, intre 1 500 000-2 100 000 kgfm/zi; efort greu, intre 2 100 000-
3 000 000 kgfm/zi ; efort Joa.rte greu, peste 3 000 000 kgfm/zi.
Alimentatia cailor de tractiune trebuie sa asigure, prin aportul nutritiv,
energia necesara intretinerii funcWlor vitale 9i realizarea fortei d€ trac-
thme. Ratia va fi administrata zilnic, in trei tainuri, cu un repaus de
2-3 ore irntre acestea pentru digestie.
Pansajul animalelor, inclusiv curatirea i;;i ajustarea copitelor, se va
face zilnic. Regimul de 1ucru cu caii, in functie de capacitatea lor de
va fi de 10 ore pe zi, efectuat in doua reprize, cu o pauza 10 minute
dupa fiecare ora de lucru.

7.5.2. IGIENA TAURlNELOR FOlOSITE LA TRACTIUNE

in tara noastra, se folosesc la tractiune cu precadere boii, 91 m mai

mica masura vacile ~i bivolii. Vksta optima varriaza intre 21/2 ani (in cazul
rraselor ameliorate) 9i 31f2 ani (pentru ras-ele locale).
Hranirea animalelor se va face in functie de greutatea 1corporailf, f;,i in~
tensitatea efortului. Ratiile vor fi administrate in trei tainuri, avind
datorita particularritatilor fiziologice ale acestei specii, sa se asigure re-
pausul necesar rumegairii.
lngrijirile corporale constau in pansaj zilnic, curatirea 9i ajustarea
ongloanelor, eventual aplicarea unor. potcoave protectoare in cazul
animalelor pe terenuri dure.
Folosirea la tractiune a taurinelor incepe cu potrivirea perechilor,
tinindu-s€ seama de vi1rsta, ta1ie, temperament, capacitate de efort. Ani--
malele vorr fi obi 9nuiite unul cu altul 9i vor fi antrenate progresiv, cu
poveri din ce in ce mai mari. Pentru animalele adulte ·:;;i bine antrenate,
regimul de lucru va fi de 10 ore, efectuat in doua reprize, cu o .pauza de
3-4 ore intTe ele. 0 atentie deosebita se va acorda jugului, care
sa fie bine ajustat pe talia animalelor.

223
 Capitolul 8
p!'OJ
IGIENA ANIMALELOR PE TIMPUL TRANSPORTULUI
jos
her.:
i;;i a
Cre9terea 9i imbuna,tatkea productiei anirna1iere este dependenta, e1ib1
alti factori, 9i de modul in care se desfa9oara transporturiie anima- tru
care se refera atit la mijloacele utilizate, dt i;;i la alte elemente sosi1
de transpod, personal instrui:t, reglementari etc.). La transportul anima- de l;
cu diferite mijloace, in interiorul 9i in afaTa tarii, apar o serie de l
~~,.,.... , organizatorice, tehnice, zootehnice, sanitare-veterinare, vete
mai cu seama, economice, care sint reglementate prin legi, cu c
~i prin conventii internationale.

8.1. PLANIFICAREA, ORGANIZAREA $! ACTELE NBCESARE

PENTRU TRANSPORT 1
thm
organizarea transporturiior de animale au un rol deo- ficu:
in obtinerea unor bune rezulta,te economice. pre,
efectuate, al animalelor transporrtate 1?i al i
folosite sint dependente de profilul :;d marimea auto
de caile de comunicatie 1?i de centre1e de consum sau de pre- ditii
lucrare a materiei prime. mal1
P]anificarea transporturilor se face de ritmul 9i numarul spec
anirnalelor de datele la care se cuc,az.,::.t, de felul 9i de
1

de etc. Pe acestor date se intocmesc

'tii n
<iblii
9i lunare de sa c

1?i
"IJ'GS...>.U\C

Pentru animalele ce apartin unitatilor zootehnice coopera-

conducerile acestora elibereaza Adeverinte de in care
toate datek necesare identifica:rii animalelor.

221
 Pentru animalele care se exporta se eliibereaza bi1ete de adeverlre a
propri:etatii ~i sanatatii, conforme cu cerintele convenµilor iruternationale.
Animalele care sint transportate cu diferite mijloace sau drcula pe
jos trebuie 'insoti te ~i de Certificate sanitare-veterinare de transport, eU-
1

berate de medicii veterinairi inspectori de stat, care au controlat animaJ.ele

r;,i au supravegheat incard'trile la unitatea de origine. Aceste certificate se
elibereaza pentru fiecare mijloc de transport (vagon, camion etc.) !'ji ,pen-
tru fiecare turma sau animal care este dus pe jos, ~i sint valabile pina la
sosirea la destinatie (la transportul cu autovehicule), sau eel muiJst 3 zile
de la eliberare.
Pentru animalele care se ex.porta, se elibereaza certificate sanitare-
veterlnare de transport dupa modelul stabilit de M.A.I.A., in conformitate
cu conven~iile ~i acordurile sanitare-veterinare iruternationale.

8.2. TRANSPORTUL ANl,MALELOR PE CALEA FERATA

Transpo11tul pe cal ea f era ta este reglementat printr-o serie de instruc-

thmi tehnice elabotrate de C.F.R., de convenµi internat1onale privind tra-
ficul de marfuri, iar din punct de vedere sanitar-veterinar este supus
p.revederilor Legii nr. 60/1974.
Incarcarea 9i d.escarcarea animalelor se poate face numai in statiile
autorizate de organele sanitare-veterinare de stat ~i care irutrunesc con-
ditiile necesare (locuri amenajate pentru stationarea i;;i examinarea ani-
malelor, rampe de inca:rcare-desca,rcare :;;i surse de adapare cu apa). In-
spectoratele sanitare-veterinare judetene comunica fiecareia din aceste sta-
'tii numele :;;i adresa me,didlor veterinari cai,e asigura asistenta veterinara
ohli:gatorie la incarcarea :;;i descarcarea animalelor. Ex.peditorul trebuie
sa cea:ra numarul de vagoa:ne necesare, in funci;ie de modul cum vor fi

Fig. 75. Vagoone eta;iate perutru transportul oilor !ii porcilor.

t.5 - Igiena veterinarii - ed. 62 225

grupate animalele (dupa specie, categorie, sex etc.), deoaroce certificatek'
sanirtare-veterinare de 1:Tansport se elibereaza separat pe vagoane 1?i se
atai;;eaza la contraotul de tran:spoct (scrisoarea de trasura).
Animalele sint transpOTtate in vagoane de marfa acoperirte, sau in va- S,
goane etajate (vagoane ,,cu caturi" - ifig. 75); pasarile 9i anima::J.e~e mid n
(purcei, miei) se pot transporta 9i in Clli?ti, in vagoanele de mesagerii ~i de
coletarie rapida. in prootica curenta, numai vagoanele etajate sint folosite a
exdusiv pentru transportul animalelor mici {ovine, porcine) ; vagoanele a
vin gata curatite i;;i dezinfeotate. La nevoie, se mai pot utiliza vagoane · -~
acoperite cu care se face transportul general de marfuri (lemne, furaje, p
ingra9aminte chimke, var etc.). De aceea, dupa ce sint trase la rampa, a
expeditorul este obligat sa controleze integrirtatea vagoanefor (pereti, s
tavan, pardoseala), daca ui;;ile i;;i ferestrele se inchid 9i se deschid bine i;;ii f,
ui;;or, daca exista numarul necesar de inele 9i belduge pentru legarrea ani- 11
malelor, daca suprafe-(:ele nu prezinta corpuri ascutite care ar putea pro- d
duce leziuni etc. Dupa control, intreaga suprafata interioara a vagonului
se curata mecanic i;;i apoi se dezinfecteaza cu o solutie de formol 20/o (1 T
formol comercial la 20 l apa), impra,i;;tiata cu o pompa cu presiune; dupa,
aeriske, pe pardoseala vagonului se pune un strat de a:i;;ternut din paie,
rumegui;;, talai;; etc.
!nainte de indiroarea in vagoane, animalele sint supuse exarnenulu1
fa.cut de medicul veterinar, inspector de stat. La irucarcare se Ya tine
seama de urmatoarrele il'eguli : in general, intr-un vagon se incarca numai
animale din aceea$i specie i;;i acela$i sex. Daca numarul animaJe]o:r este
mai mic, se grupeaza pe sexe, in cite o jumatate a vagonului, iar porcii
i;;i oile, de sexe di.ferite, se separa prin paravane din scinduri; anlmalele
mari se transporta legate, fiin<l a$ezate paraLel sau transversal pe axur
longitudinal al vagonului ; intre animalele mai retive se pot pune sta- TI
noage mobile (sau paravane din lemn) ; animalele mici se rtTanspo:rta libere ::n
in vagoane, iar pasairile in CU$ti.
Numarul de animale ce se poate transporta intr-un vagon variaza in
functie de marimea acestora i;;i de specie, categorie $i greutate co:rporala,
pent:ru fiecare animal fiind necesara suprafata ,prevazuta in tab€lul 28.

Tabelul 28,
Suprafafa pe cap de animal la trcmsportul pe C.F.R. (dupa D. Popescu, 1972)
Specia ~i categoria animalclor Suprafa1a On m')*

Bovine in grentate de peste 600 kg

Bovine in greutate de 400-600 kg
Bovine in greutate de 200-400 kg 1,50-1,90
Tineret bovin sub 200 kg 1,00~ 1,50
Cabaline adultc 2,50--3,00
Cabaline sub 3 ani 2,00-2,50
Porcine In greutate de peste 60 kg 0,70.-
Porcine in greutate sub 60 kg , 0,50--
IOvine ~i caprinc

* Valorile mai mari stnt necesare pe timpul verii.

0,75-
id
,c.
v
Incarearea animalelor in vagoane se face numai ziua, fie la :rampele '1;1
fixe, fie cu ajutorul celor mobile. Animalele sint aduse pe rind ~i se in- ii
troduc in vagoane, fara a fi hruscate sau lovite de insotitorL. In vagoane id

226
le :se incarca 9i nutreturile necesare (fin sau concentrate), jgheaburile, troa-
,e ,cele 9i traistele pentru distribuirea lor 9i galetile pentru adapat. Dupa
,completarea fiecarui vagon, in direptul u 9ilor se monteaza obloane mobile
l- sau paravane din sdnduri, pentru a impiedka risipirea a1?ternutului,
ei nutreturilor 1?i gunoiului de grajd pe parcurs, chiar caderea animalelor.
le La fiecare vagon incarcat cu animaile marri, 9i pentru 1-3 vagoane cu
te animale mid, se repartizeaza cite un insotHor, instruit in prealabil 9i care
le are .urmatoarele obligatii : sa ia in prim1re 9i sa ajute la incarcarea, legarea
re :9i a 9ezarea animalelor, ca 9i a tuturor ustensilelor necesare pe timpul trans-
e, portului ; sa supravegheze permanent anima1ele ; sa le hraneasca 9i sa le
a, .adape la timp; sa anunte 9eful de tren despre cazurile de imbolnaviri,
;i. sacrificari de neces1tate sau mortalitate la animale; sa nu fumeze sali sa
9ii faca focul in vagon ; sa nu arunce ,pe parcurs cadavre, resturi de la anima-
i- 1ele sac.rificate de necesitate, nutretud, gunoi sau a 9ternut ; sa ajute la
)- descarcarea animalelor la destinatie ~i sa predea documentele de transport.
Ji Conform instructiunilor C.F.R., transportul animalelor vii are prioritate
T ifata de a1te marfuri la incarcare, expediere, circulatie 9i descarcare; ter-
ia, menul de transport pentru fractii indivizibile de 300 km este de 24 ore,
e, ;astfel indt animalele sa poata ajunge in bune conditiuni la destinatie.
Cind 9efii statiilor de cale ferata de pe traseu sint in 9tiin:tati de 'insoti-
Ll} ;torii unui transport de animale despre cazuri de imbolnaviri, moarte sau
lE' saorificari de necesitate, au obligatia ,sa anunte imediat medi:cul veterinar
ai inspector de stat, pentru examinarea animalelor ~i aplicarea masurilor
te }egale. Cadavrele de animale mari se indeparteaza din vagon, iar cele de
:ii animale mid se lasa in vagon pina la de,stinatie, unde descarcarea anima-
le lelor se va face numai in prezenta medicului veterinar. Animaleile sacrifi-
JT ,cate de necesitate se predau cu proces-verbal la prima statie, care va anunta
1- medicul veterinar pentru efectuarea controlului carnii 9i stabilirea desti-
natiei (consu:m, ;prelucrare, confiscare etc.).
Odata ajunse la destinatie, vagoanele sint trase la rampa 9i se trece
ln 1a descarcarea animalelor, dupa acelea9i reguli ca 9i la incail'care. Apoi se
a, scot din vagoane jgheahurile, galetile, de,spartiturile, ustensile1e etc., care
8. :au servit la transport; gunoiul 9i resturile de nutreturri ramin in interior.
Dupa inchiderea u 9ilor, vagonul ,se sigileaza 9i se aplica o eticheta cu
28, inscrip{ia ,,De dezinfectat", urmind a fi trimis la cea mai apropiata statie
de spailare ~i de:;dnfe,ctie a vagoanelor (S.S.D.V.). Ingrijitorii au obligatia
,ca dupa fiecare transporrt sa stringa din locurLle de incar,care 9i descarcare
,* 9i de pe rampe tot balegaru+ 9i resturile de nutreturi 9i sa le depoziteze
1ntr-un loc destinat anume acestui scop ; suprafetele respective vor fi
:spa.late 9i dezinfectate, conform dispozitiHor date de medicul veterinar
inspector de stat.

8.3. TRANSPORTUL ANIMALELOR CJ! AUTOVEHiCULE., ·

·. : . ' .:. ; \
. ..~_;\;· ,,,

Dezvoltarea accelerata a sectorului zootehnic, ca 9i consumul 'de pro-

ouse de ,origine a)!ipaa1a au impus necesitatea folos~rii autovehiculelor,
-ca mijloace adec:vate. 9i pentru transportul anfanalefor. Utilizarea auto-
vehiculelor prezfota numeroase avantaje : inlatura transporturile inter-
'i;tiiediare, ca 9i greutatile 9i pericolele legate de repetarea operatiil& de
incarcare~descarcare, deoarece incarcarea se face direct din un1tatea t,ro-
oucatoare, .Jar anima[ele sir1t descaroate la looul prevazut de destinatar

227
(abator, complex, ferma etc.); transportul ,se efoctuE'aza cu rapidltate; se .
pot alege oonditiHe meteorologice cele mai favorabile pentru efectuarea
lui (de exemplu, vara se circula pe timpul noptii) ; nu mai este necesara
hranirea ~i adaparea animalelor pe parcurs ; mic~oreaza considerabil pier-
derile in greutate, imbolnavirile ~i mortalitatea ; este mijlocul de transport
cu cea mai mare eficienta economka. ·
Autovehiculele construite special sau amenajate pentru transportuI
animalelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele condi{ii : ~asiul, respectiv
pardoseala, sa fie la o inaltime mai mica fata de nivelul solului ~i sa fie
intarit la rotile din spate ; pardoseala ~i peretii laterali (obloanele) sa fie
rezistente ~i bine incheiaite ; inaltimea obloanelor trebuie sa fie de 150 omv
cind se transporta animale mari ~i de 60 cm, pentru cele mid; la{imea
pardoselii tTebuie sa fie de 210-230 cm, pentru a permite a~ezarea trans-
versala i;;i legarea bovinelor i;;i cabalineior de inelele metalice fixate in
obloanele laterale ; sa asigure animalefor transportate protectie impotriva
soarelui prea puternic, ploii, zapezii, vintului puternic etc.,. prin montarea
unui acoperi 9 fix, sau a unei prelate ; sa asigure ventilatia 9i iluminarea
interioara.
Pe distante mai lungi, transportul animalelor se efeotueaza cu auto-
vehicule speciale, construite in tara noastra. Pentru a se mari capacitatea:
de transport, in afara alungirii caroserici (de obicei, ca semiremorca de
,,tip 9a") se mai recurge fie la etajare, fie la ata~area unei remo:oci pro-
priu-zise, simple sau etajate (fig. 76). La aceste autovehicule toata caro-
seria este metalica, iar platforma intermediara, prevazuta cu sistem hi-
draulic de :ridicare 9i coborire, se folose~te numai in cazul transportarif
porcinelor i:,;i ovinelor.
$i pentru transportul cu autovehiculc sint necesare biletele de adeve-
rire a proprietatii 9i sanMatii animalelor ~i certificatele sanitare-veterinare
de transport ; de asemenea, se completeaza 9i o foaie de transport pentru
autovehicule.

F'ig. 76. Autovehioul ,,tip $3" pentru transporlul an.imaJelor.

228
se Numa:rul animalelor cc se poate transporta intr-un autovehicul
rle specia, categoria ~i greutatea corporala a act-stora ~i de
mijlocului de transport; de asemenea, anotimpul ~i starea vremii e:ondi-
tioneaza densitatea animaldor in autovehicul (tab. 29).

Tobelul 29
uI
iv Supro!at,o pe cop de animal lo tronsportul cu autovehicule (dupa D. Popes c u. 1972)
'ie; Specia 5i catcgoria animalelor Supra fa ta (In m')
'ie
:Uv l3(Winv adull,· 1w,t.,· 700 kl( 1,75* ... 2,00*''
ea Bovin,· adult,· pe,te tlOO kc( 1,(j(J 1, 7f,
iS-
Bov: adul1 ·· iw,tc :,oo kg l.;j() l.(jl)
Bo\'i ,,dull" p,·,te lOO kt; 1,40 --U,ll
in Tim·n·l lH)\ in p,·stc :mo lv!, 1,10 :.w
va Tiner.·t hO\ in :..> )() kg 1,00 JU
ea Vit,·i in\.,1n·;,\i o,:,o .. iJJtl.)
Porci d,· FiO O,G5 -U,70
ea Pore: 1k 12.·, k~ 0,55 --0,6(1
Porci ,!<- 100 kg 0,,15 _,,(),5:,
o- Porei de 7."J kg o,:lti - n, JO
Por,:; sub ,,o k:~ (UO (l,:ir,
Ovi n,· ~i capr·: Ill' adultP o,:m o,w
de Tinerd ovin 0.2,, --n,:in
o- Cahali nc adult,· 2,50 :UHl
'0-
1i- "' Valoarca minim,i a suprafetdor pcntru pcrioada 1.:X l:i.1\'.
rif *"' Valoarca maxima a suprafetelor pentru perioada 15.,l\'- 1,:-;:,

.Lu,o.u,cc de incarcarea animalelor in autovehicul, expeditorul are obli-·

gatia de a verifica dad acesta a fo.st curatit ~i de:7.infectart, dad1
f;,i obloanele sint ~i prinse, daca este echipat cu
turi etc. In unitatile zootehnice care livreaza periodic loturi de animale
sint constrt1ite rampe fixe de incarcare, amplasate la o margine a
astfei indt vehiculele sa nu patrunda in interior (fig. 77). La
unitati se poate folosi O rampa mobila, prevazuta cu parapete later.ale
(fig. 78). Pe pardoseala autovehiculului se pune, in prealabil, un strat
subtire de at;,,ternut, dupa care animalele sint introduse in interior cu
multa grija, fiind interzisa folosirea bicelor, a betelor sau a altor obiecte
care produc traumatisme sau leziuni. Ccr(;etarik! intreprinse in tara noas-

Fig .. 7,7. Rampa fixa pentl"L\

incarcarea. animalelor in
. . autovefii:cule.

229
 Fig. 78. Raa:nipa mobila pentru inciircarea porcilor in autovehicule.

tra (P o p o vi c i, 0 t e 1 9i P op a) au aratat ca 250;0 din totalul ,,trau-

matismelor de transport" &e produc la inca~carea 9i descavcarea animale-
lor in 9i din autovehicule.
Durata transportului se stabil~te in functie de categoria drumului de
pa:rcurs, viteza medie fiind de circa 40 km/ora. Autovehiculul trebuie con-
dus cu atentie, fara porniri, opriri sau virraje br1119te ; in general, dupa fie-
care ora de mers, insotHorul trebuie. sa controleze starea animalelor. Daca
pe parcurs unele dintre animale se accidenteaza, prezinta semne de im-
bolnavire sau mor, se due in aceasta stare pina la destinatie, dar descar-
carea se poate face numai in prezenta medicului veterinar inspector de
stat.
La descarcare, care se face ,pe rampa la locul de destinatie, trebuie
respectate aceleru;;i masuri ca ~i la incarcare. Dupa descarcarea animalelor
se inchid obloanele ~i autovehiculele sint trase in locuri destinate special
acestui scop, unde vor fi supuse Nnei curatiri 9i dezinfectii minutioa:se.
Transportul in trafic international se face mai ,ales pentru ovine, cu
autovehicule etajate dotate cu jgheaburi pentru hranire ~i adapare ; odata
cu animalele, se incarca 9i nutreturile combinate necesare .pe toata durata
parcuo.1sului.
Pasarile sint transportate in ~ti, a 9eza,te in autocamioane obi9nuite.
Pentru aceasta, se utilizeaza CU$ti simple 9i mobile, cu o rama din lemn pe
care este prinsa plasa de sirma cu ochiuri mai rare. De~i aceste c~ti sint
-~oare 9i relativ ieftine, fiind din J.emn, se curata 9i se dezinfecteaza greu
$i incomplet, iar unele p~sari scot capul prin plasa de sirma 9i, incercind
sa-l traga inapoi, se asfix1aza. Dup~ p conceptie romaneasca, s-a realizat
un.complex fix de cu~ti metalice, astf61 construit incit mar~te capacita,tea
de transport cu circa 600;0 . Nurparul pasarilor ce se .pot introduce in c~ti
j~SWfd~endent de SJ)(X,;~. categoria ~i greutatea corporal~ a :~~.sitora 9i de
anotimp. 1n general, intr-o cu~a stan<laro (0,665 m 2) se pot incarca 20-
25 broileri, 15-18 gaini, 12-15 ra1;e, 7-10 gi}ite i;;i boboci, 5-7 curcani
~i gi~te ingr~ate.
Pentru transportul unor animale de mare valoare zootehnica se folo-
sesc autovehicule construite $i amenajate special, denumite autovane.
Caroseria este complet ihchisa, pardoseala: se gase9te la numai 50-60 cm
de nivelul solului, inaltimea interioarii este de 2QO cm, icir peretii laterali
$i cei despart,itori sint capitonati ; se asigura ventilatie naturala $i meca-
nicii §i ilumincit electric in interior.

8.4. TRANSPORTUL ANIMALELOR CU VAPOARELE

Dei;;i Pste mai scazut ca ritm $i intensitate, transportul animalelor pe

apa continua sa contribuie la realizarea unor schimburi economice intre
tari situate la mari distan1;,e unele de altele. Sint transportate mai ales
animale de macelarie $i, mai rar, animale de reproductie din diferite spe-
cii i;;i rase (bovine, ovine, porcine).
Transportul animalelor se efectueaza cu nave de diferite capadtati,
special construite sau amenajate in ace.st soop ; i;;i in tara noastra au fost
amenajateo serie de nave pentru traMportul animalelor.
$i la transportul cu navele sint hecesare actele de adeverire a proprie-
tatii ~i sanata{ii !;,i certificatele sanitare-veterinare de transport, eliherate
de medicul veterinar inSipector de sb:1t, de la locul de origine a:l animalelor.
Pe nava, animalele trebuie sa aiba conditii de adapostire, hranire, ada-
pare $i ingrijire cit mai asemanatoare celor cu care au fost obi~nuite. In
principiu, animalel~ pot fi transpor,tate pe puntea superioara, daca aceasta
este amenajata corespunzator, cu boxe individuale sau colective,
pe trei laturi ~i cu un acoperii;; simplu. Chiar daca exista astfel de amena-
jari, Legea sanitara-veterinara nr. 60/197 4 rpreve:de ca transportul anima-
lelor pe punte nu este permis dedt in intervalul 1.XI-3,1.III. Pe navelt>
construite satJ, special amenajate, animalele sint adapostite de obicei in
interior (cala) uiide, pe mai multe nivele, sint amenajate boxe individuale
i;;i colective cu pardoseala din sdndura $i prevazute cu jgheaburi pent:ru
hranire !;,i adapare, cu sisteme de coleotare a dejectiilor; sint necesare
instala~ii de ventilatie mecanica $i iluminait electric. Atit in boxele de pe
punte, cit ~i in cele din cala navei, bovinele ~i cabalinele se transporta
legate (mai lung, ca sa se poata culca), iar viteii, porcii, oile ~i caprele sint
libere, in boxe pcntru 10-25 capete. Purc:eii, iepurii de casa, ciinii, pasa-
rile domestice, ca ~i mamiferele ~i pasarile saJbatice nu se pot transporta
decit in lazi, co~uri sau cu~ti speciale, rezistente la manipuli'iri 9i cu
seala plina, _pentru a. se impiedica imprfu:,tierea dejectiilor.
Animalele sint aduse de la unitatile de origine sau de la bazele de colec-
tare in indnta porturilor und~, pe dane1e d,e incarcare, exista
pavate ~i prevazute cu jgheaburi pentru hranire 9i adapare. In
maritime care sint .;,i puncte de frontiera, medicul veterinar inspector
stat (jmpreuna cu comandantul nav.ei ~i cu reprezentantul capitaniei por-
tului) are obligatia sa stabileasca planul de incarcare $i sa controkze daca
amenajarile ~i starea de cura{enie a navei sint corespunzatoare. De asemc-

231
Fig. 79. Imbarcarea oilor pe o nava romaneasca amenajata pent1:u .trans,portu1 de
animale.

nea, inaintc de imbarcare se fac€ un control amanunµt al sti'.1rii de sanatate

a animalelor ~l se elibereaza certificatul sanitar.:.veterinar de exporit, care
Va insoti transportul pina ]:a destinatie.
fmbarcarea se face numai .in timpul zilei, ~i exceptional ~i noaptea
(daca exista iluminat corespuniator), cu ajutorul unor rarnpe inpbiie pre-
vr1zute cu parapete laterale, pe care animalele sint minate de ihgrijitori;
fara a le lovi sau brusca, evitindu-se astfel aocidentele (fig. '79). In privinta
suprafe1elor ce trebuie rezervate pe cap de animal, reglementarile apli-
cate in tara noastra preva:d aceleac;;i spatii ca ~i la transportul pe cal.ea
ferat{1. Odata cu animalele se imbarca pe nava ~i nutrett1rHt; ~i materia-
lele de m1ternut, iar in tancuri speciaile se incarca cantitatea de apa pota-
blla toata durata transportului, oakulindu-se pe fiecare zi dte 30 1
la animalele mari f;,i cite 10 l pentru cele mici; cantitatile zilnice de m.h
s1nt accleaf;,i ca f;,i la transportul pe calea ferata. Pentru i.ngrijirea
animalelor pe parcurs, regulamentele prevad cite un fosotitor pentru
10 bovine sau cabaline adulte, pentru 30 porci sau tineret pentr11
50 ovine sau pentru 10-15 cu~ti cu pa.sari sau iepuri de cas1:t
Daca pe timpul tra.nsportului apar cazuri de imbolnavliri lsau morbali-
tate la animale, inso\it-0rii trebuie sa anunte imediat pe comandantul :navei,
care va lua. legatura cu portul de inca:rcare pentiu a primi iristrU:ctluni in
J)rivfo'ta rnasurilor necesare a fi aplicate pina la destinaµe. La' sosirea in
porturile romanc~ti a unor nave ce transporta animal<:', medieul veterinar
inspector de stat va efechm conitrolul documentelor de transport ~i va
examina toate animalele sosite; numai dupa aceea se autori~za debar-
carea lor.

232
 8.5. TRANSPORTUL ANIMALELOR CU AVIOANELE

Transportul pe calea aerului. poate fi folosit aproape pentru toate spe-

ciile 9i categoriile de animale domestice 9i salbatice, dar este inca departe
de a atinge nivelul mijloacelor terestre 9i navale, datorita mai ales costu-
lui destul de ridicat. $i in t;ara noastra, pe masura dezvoltarii aviatiei civile
9i a unor relatii comerdale tot mai extinse, transportul cu avioanele a in-
ceput sa fie utilizat atit pentru importul sau exportul unor catcgorii d~:
animal(\ cit 9i pentru diferitc produse de origine animala.
Animalele domestice 9i salbatke pot fi transportate cu avioanele pen-
tru pasagcrI (mai ales animalclc mid, in cornpar,timcntul de bagaje), cu·

'
I
cele pentru marfuri generale sau cu avioane special amenajate. In ac0stc
avioane, care zboara la altitudini de 9-12 km 9i cu viteze mari, tot intc-
riorul este ,,presurizat" (la circa 750 mmHg), asigurindu-se un microclimat

I
,,de confort" 9i o ventilatie perk-eta ; data fiind rapiditah'a transpor,tului,
nu mai este necesara hranirea i,;i ada.parea animalelor pe parcurs.
Pentru efectuarea transportului cu avioanele, sint necesarc' urmatoa-
rele documente : contract de transport, acte de proprietate 9i de s[matate
1?i certificate sanitare-veterinare ; pentru animalele importate sau cxpor-

I este obligatoriu ·'ii ccntrnlul facut de medkul veterinar inspector cle

stat, care este de servidu pe aeroport. in scopul impiedidirii tr;c,nsmiterii
9i raspindirii unor boli la oameni 9i animak, in Legea nr. 60/197 4 se pre-
vede ca aeroporturile cu trafic de animale 9i produse de origine animarn
sint controlate ~i autorizate de organele sanitare-veterinare de stat. Aceste
aeroporturl, precum 9i cele cu trafic international de persoane, vor fi
dotate cu instalatii i,;i utilaje necesare pentru 1nd1,rcarea 9i descarcarea
animalelor, cu crematorii pentru distruge,rea a9ternutului, gunoaielor,
cadavrelor de animale, resturilor menajere de la bordul avioanelor, prc-
cum 9i cu apatatura, substantele i;;i personalul necesar pentru efectuarea
operatiunilor de ,,D.D.D." in aeronave, magazii, depozite 9i platforme de
incarcare 9i descarcare. ·
In avioanele de pasageri sau de mi'irfuri, animalele se pot transporta
in cu9ti sau li'izi rezistente 9i cu pardosea.la impermeabila, pentru a se
impiedica scurgerea 9i raspindirea dejectiilor. La a 9ezarea lor in avion
trebuie avut in vedere posibilitatile de suprave.ghere 9i de circulatie per-
manenta a aeruluL Avionul reprezinta eel mai bun mijloc pentru trans-
portul puilor de o zi la distante mari. Puii sint transporta\i in cutii din
carton rezistent, cu 2 sau 4 t.arcuri circulare inter1oare, pentru a se evita
inghesuirea 9i asfixierea lor. Cutiile sint prevazute cu orifidi in capac 9i
pe partHe laterale, care sa asigure o buna circulatie a aernlui. Pe fundul 9i
pc capacul fiecarei rutii csint fixate cite doua 9ipr-i din lemn, inalte de
3-5 cm, astfel incit la suprapunerea lor aerul sa poata drcula liber 9i
u 9or. In fiecare cutie se pun, de regula, cite 100 pui de o zi. La indircare,
cutiile cu pui se manipuleaza cu tnulta atentie, ,;e a~az.'1 pe trei nivele 9i
se leaga solid, pentru a nu se deplasa in timpul zborului. De asemPnea,
cu 2vicanele pot fi transportati i;;i pe$ti i, imai a]e,,; rn11Pt (alevini) dest;nat
pentru popularea unor anumi.te bazine. Exista 9i avioanc special amena-
jate numai pentru transportul animalelor. Caii dP mare valoare zooteh-
nica sint transportati in boxe individuale, !acute din materiale ,rezistente
~i capitonate la interior. !n .avioanele nepaletizate ~e introduc mai intii
r !;,i se fixeaza boxele, dupa care caii sint urcati fie ])'.' o rampa mobila, fie
l cu un ,mto-elevator 9i sint intrddu~i in boxe, care sc inchid (fig. 80). La
avioahele cu sistem paletizat, boxele in care se introtlue caii sint a$(~zafo

233
 Fig. 80. incarcarea cailor cu autoelevatorul intr-un avian de transport.

la sol pe o paleta (platforma din lemn tare); aceasta este ridicata cu un

elevator hidraulic $i este impinsa pe un sistem de rulmenti $i rulouri in
unde se fixeaza ,bine. Pentru transportul ,bovinelor, mai al.es a celor
de mare valoare zootehnica, se foi!osel}te intreaga capacitate de incarcare
a avionului. Pe pardoseala se ~tern prelate imperrmeabile $i un .Sitrat de
rumegu$, iar animalele sint transportate in grup, fiind contentionate prin
capastru. La transportul ovinelor, avionul se protejeaza in acela 9i fel .9i
in interior se fac tarouri, cu inaltimea de circa 1 m, pentru cl:te 10 capete.
Pentru ca oile sa nu sara din tarcuri, se pune peste ele o plasa din sfoara,
cu ochiuri rare. $i porcii de reproductie pot fi itransportati cu avionul,
dar numai in cru,ti sau lazi speci.al construite in acest scop.

8.6. CIRCULATIA ANlMALELOR PE JOS

Datorita dezvoltarii 9i perfectionarii unor .niijloace mai rapide 9i mai

eficiente de transport, ca 9i pericolului de raspiindire pe. teritoriu a
unor boli infectioase 9i parazitare, circulatia animalefor pe jos a
devenit din ce in ce mai restrinsa 9i mai rara. In prezent, aceasta are un
caraoter sporadic, interesind, in general, grupe mici de animale, care
parcurg distante recluse, de la unitatea de productie pina la lo.cul de co..:
lectare, incarcare sau saorificare. Totu~i, pentru o valorificare mai buna
a hranei de pe pa9unile din zonele montane, turme de oi 9i cirezi de bovine
parcurg drumuri mai lungi, de la unitaµle de baza pina la aceste pa~tmi
natui,ale 9i inapoi.
In vederea deplasarii, organele tehnice din unitati sint obligate sci or-
ganizeze grupele de animale, sa instruiasca insotitorii ~i sa aleaga traseul
de urmat pina la destinatie. Inainte de plecare, se face un control minu-
tios al starii de siini'itate, pentru a stabili anima1~1e care pot efectua dru-

234
mul respectiv. La efective mai mari, anicmalele se grupeaza, in general,
pe sexe 9i categorii ; i:n general, un grup nu trebuie sa dep~easca cifra
de 200 bovine adulte, 250 capete tineret bovin 9i 500-600 ovine. Pe tot
parcursul. insotitorii trebuie sa aiba asupra lor aotele de adeverire a pro-
prietaµi animalelor 9i certifkatele sanitare-veterinare de transport. Ale-
gerea 9i cu1ioa$terea traseului ce trebuie parcurs de grupele de animale
prezinta o importanta deosebita. Astfel, trebuie evitate 9oselele cu circu-
latie intensa, mergindu-se, pe dt posibil, pe drumuri mai la:turalnice,
ca,re sa nu fie insa moddoase sau cu 9anturi 9i gropi. Pentru a se ~ura
supravegherea, se va merge numai ziua 9i numai la pas, pentru a nu obosi
sau imbolnavi animalele.
Distanta maxima ce poate fi parcursa de animale intr-o zi este de:
12 km pentru bovine la ingr~at 9i tineret bovin; 18 km pentru bovine
de reproductie (exceptindu-se vacile intr-un stadiu avansat de gestatie
sau in prima luna de lactatie) 9i 25 km pentru ovine 9i caprine (mieii 9i
iezii numai dupa intarcare). Consiliile populare ale local1tatilor de pe
traseu au obligatia ca, in zona lor teritoriala, sa fixeze locurile de Pal'iunat,
de stationare pentru hranLre ~i adapare, ca ~i locurile de popas pentru
noapte, astfel incit animalele aflate in tranzit sa nu vina in contact cu cele
din localitatile respective. in perioada dinbre 1 mai 9i 1 septembrie, bovi-
nelor ~i ovinelor care parcurg distante :mai mari, li se asigura hrana numai
prin pa9unat. In restul timpului, pentru o zi de furajare trebuie sa se
prevada urmatoarele cantitati de fin : bovine adulte, 10 kg ; minzati, 6 kg ;
vitei, ovine 9i caprine, 3 kg. Pentru adapare, care se va face obligatoriu
eel putin de 2-3 ori pe zi, insotitorii trebuie sa aiba galeti 9i jgheaburi
mobile (transportate intr-o caruta).
Dadi. pe parcurs apar cazuri de imbolnaviri sau mortalitati, sau se
impun sacrificari de necesitate, cireada sau turma va fi oprita intr-un loc
izolat ~i, prin consiliul popular local, se anunµ imediat medicul veterinar
inspector de stat teritorial pentru 1uarea masurilor ce se impun. Daca se
constata ca a aparut o boala epizootica, detinatorii 9i insotitorii animalelor
sint obligati sa aplice intocmai dispozitiile date de organele sani,tare-vete-
rinare de stat.

8.7. CONSECINTELE TRANSPORTULUI ANIMALELOR

In general, consecin"t,ele transportului sint nefavorabile din punct de
vedere zootehnic 9i sanitar-veterinar 9i, me.i ales, economic, putind merge
de la u 9oare pierderi in greutate ~i tulbuirari trecatoare, pina la moartea
animalelor. Toate cercetarile efectuate arata ca, indiferent da-ca consecin-
tele transportului se traduc prin pierderi in greutart:e, imbolnaviri sau
mortalitati, daca apar pe timpul efectuairii lui, imediat dupa deba:roare
sau la citeva zile de la ajungerea la destinatie, pundul de plecare este
reprezentat de factorii de stres, la ac{iunea carora sint expuse animalele.
Cea mai frecvenita ~i, practic, inevi,tabila consecin{a a transportului
animalelor este pierderea din greutatea vie (caloul). Ea este dependenta
de o seriP de factori, care se refera la specia, categoria ~i raisa animaleLor
transportate, la mijloacele de transport folosite $i la distanta par-cursa, la
modul de organizare 9i desfa 9urare a transportului, la hranirea, adapa-
rea, ingrijirile etc. pe timpul transportului ~i la conditiile meteorologice
(temperatura, umiditate, vinturi etc.) pe durata transportului. Se poate

235
 rn destula certitudine, ca, datorita act,iunii initiale a stresului de
ceilalti factori se suprapun fii conver,g acestuia, amplificindu-i in
~ele. 1n privinta spedei animalelor transportate, este dovedit nu Pc
numai :c,cr,stc pierderi in greutate sint mai mari fa porci, dar ca apar S()
urwori ,1i rnoclificari calitative ale rearnii, dupa sacrificare. Difi:-·rente intre in
rasp se i 1tilnesc mai cu seama la vacile in lactatie i;d la caii pur-singe,
1
as
un :;istem 1wuro-vegetativ mai labil, se adapteaza mai greu la dt
solicH:n<le transportului. In concordanµ cu continutul organismului in rr•
calourilc slnt mai mari ~i mai rapide la tineretul diferitelor specii la:
animalek· cu o stare de intreµnere slaba sau mijlocie. Temperatura
crescute ale aerului due la scaderi mai mari in greutate la pc
transportati pe distante lungi, mai ales atunci cind sint ada- tr
sau deloc. :;;i
fiind importanta economica deosebita pe care o aceste a~
in greutate, in special la animalele destinate Depar-
tam~·ntul Inclustriei Alimentare a stabilit scazamintele legale,
acorda in functie de specia animalelor, durata ~i dis- pl
,C(
(tab. 30).
(d
Tabelul 30 JJ<
,/,E
Caloul admis la trnnsportul c:mimale-lor (dupa D. Popescu, 1972) n
l1ovint- Porcine 0Yine
Spccificarc B
plna la : pint, p1nrt la ,v
p
sosc*te in lcrmcn de 24 ore ~i de la o
p 111£\ la JU 1 - 200 km 30i
,o :)?,1} 4% 1r
oOSl";i.c• in lcrmen de plna fa 48 ore )l cl
cle la rn 1 --200 km 4% 40/
- ,U 5n~1 ir
L 1 term en Lie pina 1a 72 ore ~i u
1 :no km 5% 4~'.'.o
ln tennen de plna la 9(, ore ~i h
o i -500 Jun (jn;J 51
lxansportul so,,("')c<: d:1pii 9G ore, de la o dislanta de
501 lrn1 G% fi~{)
r,
c

£
(
poate avea consecinte negative
a insrn;;irilor sale necesare pentru consumul "'"''-~"~
carea unor produse de durata. Cele mai multe din aceste
cZu:nii" (carne de culoare rmJie-inchisa, cu consisten~a r
9i sint intilnite la pordi de macelarle saorifkati la scurt timp
lor la abator. Cercetarile au dovedit ca aceste modificari

.236
1
se scaderii continutului in hidrati de carbon $i chiar a glicolizei
in majoritatea musculaturii, ca urmare a .,oboselii" prod.use prin transport'.
Pentru evitarea acestor neajunsuri, se recomanda ca la 8-10 ore dupa
s()sirea porcilor la abator sa li se administreze un mic tain de hrana bogat
in amidon !'ji zaharuri, iar sacrificarea sa se faca dupa alte 8-10 ore. De
asemenea, la pasarile transportate pe distante mai lungi s-a observat ca,
sacrifieare, carnea prezinta o acidifiere insuficienta. De aceea, se
rr·c01'i't:mdt1 ca, dupa transport 1?i :inainte de sacrificare, gainile sa fie
la.sate 3 ore, iar celelalte pasari 24 ore.
Alte consecinie ale transportului animalelor sint accidentele, care se
pot la incarcare, pe parcurs sau la descarcarea din mijlocul de
transport. Printre accidente sint clasate traumatismele (contuzii, entorse
fracturi, plagi diforite i;;i comotH), arsurile de diferite grade 1?i
strangulare, inghesuire ,sau 11?0C termic).
unor boli respiratorii $i digestive la tineretul animal (vitei;
este favorizata prin transport. Exista boli a caror aparitie este
ca se datore 9te numai transportului : ,,febra de transport"
ini1ial ,,shipping fever" - febra datorata transportului cu va-
o boala produsa de un virus (din grupa Myxovirus) pre-
latenta in organismul animalelor. Boala se exprima clinic
in cazul actiunii factorilor de stres din timpul transportului ~i se
datoritii unor alti germeni (Pasteurella multocida, P. haemolitica,
P.P.L.O. etc.). Infec{ia se face pe cale aerogena, boala avind la
un caracter enzootic, cu forme dihice de traheobron9ita 9i bronho-
u,,,,,,,_. iar la bovinele adulte evoluind ca o infectie inaparenta.
cazurilor, boala se termina prin in decurs de
dar vi~eii ramin cu sechele pulmonare, care due o intirziere
Prevenirea febrei de transport se poate face prin folosirea
unui vaccin asociat, dar mai cu seama 1?i desfa 9urarea
in a1?a fel incit sa se actiunea factorilor
; o alta afectiune proprie cunoscuta de mu1t
indeoscbi la vacile in este tetanfo de
denumita ~i ,,boala odata cu
altot• s-a constatat ca apare 9i la 1-T'C,,~,c,nr,,r,t-l
maritime etc. Cauzele acestei boli
ce favorizeaza o stare de pretetanie i;;i intr-o serie de
,cc1re transforma aceasta stare intr-o verLtabila criza de tetanie.
febra vitulera 9i in tetania de se constata o scadere pronun-
9i magneziului singe. Afectiunea, care apare mai frec-
vaci 9i mai rar la oi, capre 9i iepe, se unor cauze intrin-
avansata, productie mare de lapte, oboseala musculara, etc.)
17i cxtrlnseci (anotimpul, alimentatia $i stresul de transport). Primele
s<,m:1e de boala pot aparea chiar in trans,portului, dar sint mai
frecvente la 12-24 ore dupa sosirea animalelor la destinatie. Tulburarile
daca se face un tratament (calci- i:,i magneziterapie) imediat
primelor semne de boala. Masurile preventive constau in scoate-
rca ,mi.malelor de pe pa 9uni cu 2-:--3 zile inaintea transportului ~i hrani-
rea lor cu nutre~uri fibroase, evitarea bruscao:-ii 9i a inghesuirii in mij-
loacelc de transport, hranirea ~i adaparea regulata pe timpul parcursului,
scurtarea la maximum a duratei transportului etc.

237
 Capitolul 9 zoc
,de
MASUR! IGIENICE GENERALE PENTRU PREVENIREA tre
$1 COMBATEREA BOULOR TRANSMISIBILE LA ANIMALE tor
ceu:
re,
,ca
Pentru prevenirea 9i combaterea bolilor transmisibHe, este necesar sa to1
se aplice, pe linga masurile de ameliorare a factorilor de mediu naturali
9i artificiali 9i de cre9tere a rezistentei generale a organismelor animale, ce
anumite miisuri speciaLe, care urmaresc prevenirea introdu!Cerii agentilor :a
patogeni in uni-ta.tile zootehnice, reducerea gradului de contaminare a me- di
diului de viata al animalelor i;;i de prevenire a difuzarii germenilor pato-
geni in afara unitatilor sau a zonelor contaminate. Respectarea riguroasa zi:
a masurilor sanitare-veterinaire de prevenire a bolilor transmisibile pre- p1
zinta o importanta exceptionala in fermele cu efective mari de animale, zi
in care exista conditii pentru raspindirea rapida a bolilor 9i producerea SC
de pagube economice foarte mari. :SE
ir

9.1. REGLEMENTAREA $1 CONTROLUL CIRCULATIEI OAMENILOR,

ANIMALELOR $1 A VEHICULELOR

Fermele zootehnice de tip intensiv cuprind un ,,spatiu tehnologic"

complex, in care se integreaza functional, pe linga adaposturHe de ani-
male, 9i o serie de anexe, care toate au un rol bine determinat in desfa-
9urarea procesului de productie. Toate elemente1e spatiului tehnologic
care concura la realizarea productiei trebuie astfel amplasate incit sa
permita un flux economicos 9i aplicarea masurilor de profilaxie genarala
antiepizootica. in toate tipurile de ferme zootehnice este necesara o deli-
mitare stricta a eel putin doua zone distincte functional : zona administra-
tiv-gospodiireascii 1?i zona de productie.
Zona administrativ-gospodareasca. Include constructiile cu caracter
auxiliar, cum sint: birourile; cantina; parcul de m39ini; statia pentru
dezinfectia vehiculelor etc.
Zona' de producfie. Cuprinde : adaposturile pentru animale; construc-
i;iile pentru depozitail:'ea furajelor ; magazia penrtru produse de origine
animala; obiectivele sanitare-vetarinare; centrala termka; bascula pentru
cintarirea animalelor 9i alte obiective strins legate de activitatea directa
de intretinere 1?i de exploatare a animalelor. Zona de produci;ie trebuie sa
fie imprejmuita cu gard, avind o inaltime de 1,5-1,8 m, in a~a fel incit
contactul dintre personalul celor doua zone (administrativa 9i de produc-
i;ie) ~i introducerea diferitelor materiale sa fie, pe cit posibil, excluse.
!n cadrur ·:oohei de productie, dupa caz, se pot delimHa sectoare, pe
specii sau pe categorii de virsta 9i de productie. In fermele zootehnice
mixte, cu mai multe specii de animale, sectoarele se constituie pe specii
9i se despart prin garduri 9i plantatii de pomi, sub forma de perdele de
protectie. In cazul fermelor mixte, cu un numar mic de animale ~i de ada-
posturi, despartirea sectoarelor (adaposturilor) prin garduri nu se practica.
in astfel de ferme, adapostul pentru cabalinele de traictiune se recomanda
sa fie amplasat aproape de intrarea in ferma. in acest mod, se evita tra-
versarea incintei la fiecare intrare 9i ie9ire a cailor 9i carutelor. in fermele

238
 zootehnice de tip intensiv, cu o singura specie de animale, se constituie,
,de n,gula, sedoare functionale pe categorii de v:irsta sau de productie, care
trebuie sa fie separate prin gm:d ,prevazut cu loc de trecere ~.i :cu dezinfec-
tor. Adaposturile in cadrul sectoarelor trebuie astfel amplasate, indt cir-
ceulatia animalelor in cadrul fluxului tehnologk sa se faca fara intersecta-
rea fluxului. Capacitatea sectoarelor trebuie sa fie perfect corelata, astfel
,ca sa se asigure posibilitatea aplicarii principiului igienic ,,totul plin -
totul gol" (,,all in - all out").
Zona de productie este necesar sa pr·ezinte o singura intrare (cu ex-
ceptia fermelor de taurine, care au doua), astfel incit drcu1atia oamenilor,
a animalelor, a vehiculelor, a materialelor etc. sa poata fi supravPgheata
din de vedere sanHar-veterinar.
Pentru vehicule, pe drumul de acces al acestora se va amenaja un de-
zinfector rutier, construit sub forma unei denivelari betonate, in CFlre se
pune solutia dezinfectanta {fig. 81). Vehiculele trebuie sa tread'\ prin de-
zinfector astfel incit intreaga cir.cumferinta a rotilor sa fie uil::pectata cu
solutie dezinfectanta. Alaturat se amplaseaza O pompa carosaibila, Cu c.:ire
:se face dezinfectia caroseriei vehiculelor $i a altor obiecte ce se intrpduc
in zona de productie.
Toate fermele zootehnice trebuie sa prezinte o constructie speciala
numita vestiar-filtru sanitar veterinar, oare sa fie dotata ~i amenajata co-
respunzator, incit sa impiedice vehicularea agentilor patogeni in/~i din
unitate. Vestiarele-filtru se amplaseaza la limita zonei de productie, ast-
fel ca intrarea persoanelor in vestiar sa se faca. din afara zonei, iar ie$irea
,din vestiar direct in z.ona de produc.tie a .fermei. Vestiarul-filtru este ne-
.cesar sa prezinte eel putin trei compartimente : i:ndiperea care se afla la
intrarea din exterior va fi folosita pentru dezbracarea echipamentului de
strada. Din aceasta incapere se trece obligatoriu prin a doua, in care sint
du~uri 9i chiuvete pentru spalare. La constructii:le fara canalizare, pentru
spalarea i;,i dezinfectia miinilor se pot face anumite improvizatii; in cea
de-a t:reia incapere se face imbraoarea echipamentului de lucru. In fe:r-
mele mari, cu personal :numeros, se construiesc vestiare-filtru mai mari,
cu doua linii de circulatie separate, pentru barbati 9i pentru femei. Atit
la intrarea cit 9i la ie~irea din filtru se amenajeaza dezinfectoare pentru

Le
'U
:a
,a
it

e.
)e
:e
:ii
:le
a-
:a.
:la
a- Fig. SL Dezinfector pentrn
•le autoVcehi.cule.

239
 C1
Bozin cv solt/tte
r/ezinlecioolo n
/ d

c
t
Gr6t<7r di-, /e/77n t
t
Fig. 82. Dezinfector pentru incal\aminte. s
c
incaltaminte (fig. 82). Filtrul sanitar trebuie sa :fie dotat cu materiale de t
protectie (cizme, salopete, halate, bonete etc.), cu sapun, substante dezin-
fectante, prosoape, aparate pentru pulverizat lidride etc. Tot aki se pre-
vede o spalatorie-uscatorie pentru echipamentul de proteq;ie ~i de lucru.
Saptaminal, sau ori de cite ori este necesar, echipamentul va :fi spalat 1?i
apoi dezinfedat cu vapori de formol. Pentru a u~ura dezinfectiile prin
aerosoli de formol, dulapurile pentru echipamentul de protectie ~i de lu-
cru vor prezenta mai multe orifidi, care sa insumeze 200-300 cm2 Ia fie-
care u~a. Aplicarea masurilor sanitare-veterinare in cadrul filtrului se
face sub supravegherea unui personal instruit ~i controlat de catre medi-
cul veterinar.
Se interzice introduoerea de alimente in zona de· productie a fermelor,
i.ar cantina sau incaperile emenajate pentru servirea mesei se dispun in
afara zonei de productie.
Rampele de livrare a materialelor ~i a produselor de origine animala,
depozitul de furaje concentrate, depozitul de carbuni $i de cenui;;a fer-
mele cu centrala termica pe baza de carbuni) trebuie sa fie ampiasate la
marginea zonei de productie, avind portile de acces pradkate in gardul
de protec{ie, astfel ca introducerea in zona de productie a furajelor, di;r-
bunilor $i a altor materiale, pre.cum i;;i scoaterea din ferma a animalelor
$i a produselor animaliere sa se fa.ca prin tranzitare numai in aceste spa-
tii, fara ca mijloacele de transport din exteriorul fermei sa intre in zona
de productie sau mijloa<::ele de transport din interior sa iasa in afara aces-
tei zone.
In cazul fermelor de taurine, depozitele de furaje fibroase, suculente
i;;i silozurile se vor amplasa la marginea fermei, in partea care are legatura
dtrecta cu drumurile de acces din cimp. Depozitul de furaje va :fi, de ase-
menea, imprejmuit ~i va avea o poarta de imrare pentru mijloacele de
transport ce aduc furajele de pe cimp. Aceasta poarta va fi f;inuta incuiata
dupa incheierea perioadei de recoltare i;;i de depozitare a furajelor. Intre
depozitul de furaje 1?i zona de product;ie va exista o alta poarta, prin care
se va face aprovizionarea taurinelor cu furaje.
Toate fermele zootehnice trebuie sa prezinte un minimum de obiective
1,,mitar-veterinare, in conformitate cu Legea sanitara-veterinara nr. 60/
1974 i;;i cu tehnologiile sanitare-vetednare elaborate de M.A.I.A. Astfel,
fermele mid vor fi prevazute cu un punct sanitar-veterinar, in care se
vor tine medicamentele, produsele biologice i;;i instrumentarul necesar
pentru acordarea asistentei de specialitate. FeI1mele mari vor fi dotate cu
un pavilion sanitar-veterinar prevazut cu spatfi diferite, in raport cu spe-
cificul fermei (stationar, farmacie, depozit pentru pesrticide, bin?u, punct
de taiere de necesitate a animale!or, duiapuri frigorifice, sala de autopsie~

240
 corttainere pentru depozitarea confiscatelor, crematoriu). Obiectivele sa-
nitare-veterinare se recomanda sa fie amplasate in incinta zonei de pro-
duc\ie, dar la periferia acesteia.
In cazul unitatilor, care nu functioneaza pc prindpiul circuitului in-
chis, sint necesare adiiposturi pentru carantina profilactica in care se in-
troduc animalele aduse din altc unitati sau din import, in scopul depis-
tarii unor boli transmisibile 9i preintimpinarii introducerii acesto:ra in uni-
tatiJe respective. Adaposturile pentru carantina profilactica se recomanda
sa fie in afara zonci de productie a fermelor, astfel in.cit, in perioada de
carantina, animalele sub observatie sa nu vina in contact cu cele exis-
:le ten te in ferma.
n.-
e-
u. 9.2. DEZINFECTIA
9i
in Rcprezinta actiunea prin care se urmare 9te decontaminarea mediului
l- de gern1eni microbieni infec\io9i. Prin dezinfectie microo:nganismele pa-
e- togenc sint distruse, neutralizate sau indepartate din mediul extern sau de
se pc tegumente, astfel incit sa nu mai poata fi produsa infoctia sau infe.s-
i- tatia.
Du pa z on a de a p 1 i care, dezinfectia poate fi clasifkata in :
,r, dezinfectie generala ~i dezinf ectie partiala.
tn Dezinfectia generala. Se aplica in toata unitatea sau in toate adapos-
turile pentru animale 9i reprezinta modul obi:;muit de efectuare a dezin-
a, fectiilor pentru prevenirea ~i combaterea bolilor infoctioase.
r- Dezinfeetia pa'l'tiala. Se aplica asupra unei suprafete restrinse dintr-o
la unitate sau dintr-un adapost, care a fost in contact cu animalul bolnav
11 sau care s-a contaminat cu diferite prodm,e patologice.
D u p a m o m e n t u 1 d e a p l i c a r e 1? i s c o p u l u r m a ,r i t,
>r dezinfectia poate fi : profilactica ~i de necesitate.
1- Dezinfoctia pronlactica. Se efectueaz{1 in unitatile ,,indemne" de bo1i
1a transmisibile, in scopul prevenirii aparritiei acestora $i combaterii stiirii .de
,- microbism, care se dezvo1ta in adaposturi ~i influenteaza negativ sanatatea
animalelor. Dezinfectia profilactica a adaposturilor este bine sa fie pre-
cedata de dezinsectie ~i deratizare ~i sa se efectueze periodic, la termenele
prevazute prin tehnologia de cre~tere a animalelor. In principiu, se reco-
manda ca dezinfectia profilactka a adaiposturilor sa se faca dupa fiecare
e depopulare, 9i de eel putin doua ori pe an. tn cazul unitatnor zootehnice
a in care nu se aplica riguros prindpiul popularii l::i depopularii totale a
e adaposturilor, dezinfectia profilactica se poate efectua primavara, dupa
e scoaterea animalelor la p~une ~i toamna, inainte de intrarea in stabu-
latie.
,,
e In scopul prevenirii introducerii germenilor patogeni, in unitatile zoo-
tehnice se apl:ca dezinfectia tuturor rnijloacelor de transport ~i a oam0nilor
{miini, incaltaminte), in cadrul filtrului sanitar-veterinar. in unitatile ~i
1, obiectivcl.e san :tare-veiterinare ~i in unitatilc care prelurreaza produse de
e origine animala, dezinfectia profilactica trebuie aplicata zilnic. Dezinfectia
r prof';wtica se efectueaza mai ales prin mijloace chimice (soda caust\di
u 1,5-20/o, aldehida formica 20;0 , var proaspat stins 10-200/o, solutie fier-
binte de soda calcinata 50/o), dar poate fi et'Pctuata 1?i prin unele mijloace
fizice (ca1dura, radiatH ultravio]ete etc.). Unele rnodalitati particu1are de
:t
dezinfectiP profilactidi a aerului 9i a suprafetelor pot fi aplicate 9i in pre-
-~' zenta animaldor (aerosnli, aeroioni, radiatii ultraviolete etc.).
16 - Igiena veterinara - ed. 62 241
 Dezinfectia de necesitate. Se efectueaza pentru combaterea bolilor
transmisibile, de fa aparitia primelor cazuri de boala f?i pina la lichidarea
focarelor. in cadrul dezinfectiilor de necesitate deosebim : dezinfectii cu-
rente i:;;i dezinfectii finale.
Dezinfectia curenta se face pe tot parcursul evolu{iei bolilor transmi.-
sibile, avind scopul de a distruge germenii patogeni pe masura eliminarii ·
acestora in exteriorul organismelor bolnave sau a celor clinic sanatoase,
dar care sint purtMoare :;,i excreboare de germeni patogeni. DezinfecWle
curente impiedica difuzarea germenilor la animalele sainatoa:se din focar
.si din afara focarului. Se executa zilnic sau la interval de dteva zile, in
toate adaposturile din focarul de boala, utilizindu~se mijfoacele dezinffi>c-
tante indicate pentru agentul paitogen care a produs boala.
Dezinfectia finala se practica dupa lichidarea ultimelor cazuri de boala
$i dupa efectuarea dezh1Sectiei $i a deratizarii. Se urmare$te distrugerea
ger,menilor patogeni care eventual au mai ramas in adaposturi, in gunoiul
de grajd, padocuri i:;;i pe alte diferite suprafete. Deoarece dezinfectiile fi -
nale sint intotdeauna generale :;,i nu pot fi aplkate fara o oarecare circu-
latie a oamenilor :;,i a animalelor din locuri nedezinfeotate in locuri dezin-
fedate, aplicarea mijloacelor dezinfectante trebuie sa fie repetata de eel
putin doua ori, inainte de a se ridica masurile de carantina.

9.2.1. ETAPELE PROCESUWI DE DEZINFECJIE

Procesul de dezinfectie cuprinde trei etape mai importante: curatirea

mecanica; curatirea sanitara :;,i aplicarea mijloacelor dezinfectante.
Curafirea mecanica. Consta in indepartarea gunoiului, a resturilor de
furaje, a prafului 9i a deipunerilor de substante organice mai putin ade-
rente, in care sint inglobate :;;i diferite microorg,anisme. Acestea se inde-
parteaza prin raclare, dupa ce in prealabil toate suprafetele au fost stro-
pite cu solutie dezinfectanta alcalina in :eoncentrati,e redusa {hidroxid de
sodiu 0,5-10;0 sau carbonat de sodiu 30/o), sau cu apa simpla. Umectarea
suprafetelor cu solutie dezinfedanta este necesara pentru a se. preveni
r1dicarea ,prafului 9i raspindirea germeniilor patogeni. in plus, solutiile al-
caline au un efect de inmuiere asupra substantelor organice ce adera pe
diferite suprafete, u 9urind desprinderea acestora. 0 atentie deosebita tre-
buie sa se acorde curatirii pardoselii 9i a canalelor pentru dejectii. Daca
pardoseala este din pa.mint batut, se indeparteaza stratul superficial
(5-10 cm adincime) de pamint, care este imbibat cu dejectii :;,i microor-
ganisme. Balegarul :;;i resturile de furaje se aduna in gramezi :;,i apoi se
transporta la platforma de gunoi, se ingroapa sau se ard, dependent de
natura agentilor patogeni.
Curafirea sanitara. Consta in spalarea abundenta a suprad'etelor cu
apa sub presiune (10-20 atmosfere), la care se pot adauga diferiti agenti
chimici de curatire (solutii, dete,rgenti). Sub actiunea apei :;,i a detergen-
1ilor are loc umezirea, dizolvarea, dispersia i:;;i suspendarea particulelor de
murdarie. Pentru indepartarea stropiturilor de balegar, care adera la pe-
retii ~i stilpii de sustinere, se folosesc perii aspre sau razuitoare spedale.
Efectul spalarii nu se limiteaza numai la indepartarea murdariei, ci in-
tr-o oarecare masura determina 9i reducerea gradului de contaminare
microbiana, datorita proprietatilor antimicrobiene ale agentilor de cura-
tire. in abatoare :;;i intreprinderi de industrie alimentara, in care se utili-
zeaza pentru spalare apa calda sau chiar fierbinte, reducerea contaminarii

. 242
microbiene este 9i mai insemnata, datorita efectului aditional al tempe-
raturii solutiilor de spalare. In intreprinderile de industrializare a carnii
9i a laptelui, folosirea doar a apei 9i a mijloacelor mecanice de curatire
nu este suficienta pentru indepartarea reziduurifor organice sau anor-
ganice. Grasimile, proteinele 9i sarurile minerale, care adera la diferite
suprafete 9i nu sint preluate de apa simpla, neincalzita, ofera impreunii
cu pelicula fina de apa ce se adsoarbe conditiile necesare pentru dezvol-
tarea microorganismelor. Ro1ul agentilor chimid de curatire este de a,
ne.utra:liza unii compu1;,i 9i de a mi~ora fortele de atractie dintre suprafete
9i murdarie, u 9urind spalarea acesteia. Agentii chimid, pentru a fi folositi
la curatirea suprafetelor care vin !n contact cu produsele ali.mentare, tre-
buie sa indeplineasca o serie de cerinte, 9i anume : sa fie netoxid 9i ne-
corosivi ; sa poata emulsiona 9i saponifica substantele grase ; sa nu pre-
cipite sarurile de cakiu 9i de magneziu din apa ; sa mentina in suspensie
particu:lele de murdarie etc.
9.2.2. MULOACELE DEZINFECTANTE $1 APLICAREA ACESTORA
Dezinfectia se poate realiza cu ajutorul a numeroase mijloace fizice 9i
chimice. In continuare, se vor prezenta mijloacele obhjnuit utilizate pentru
dezinfectia suprafetelor din sectorul zootehnic, din institutu 9i unitati sa-
nitare-veterinare 9i din industriile prelucratoare de produse de origine
animala.

9.2.2.1. Mijloace fiz:ice de dezinfectie

Dintre factorii fizici cu actiune bactericida, se utilizeaza mai mult :
dildura, radiatiile ultraviolete, radiatiile ionizante 9i ultrasunetele.
Dezinfecfia prin caldura. Se bazeaza pe efectul temperaturilor ridi-
cate, care produc denaturarea proteinelor microbiene celu1are 9i in spe-
cial a enztmelor. Majoritatea germenilor nesporulati sint distru~i in citeva
minute la temperaturi de 65-70°C, iar formele spormate in clteva ore la
100°C.
Flambarea reprezinta distrugerea mkroorganismelor prin actiunea
temperaturilor inalte sau prin combustia directa a substantelor organice
(9i a germenilor) de pe suprafetele eXJpuse. Se aplica cu ajutorul unor,
dispozi.tive adecvate (lampi de benzina, generatoare de flaicari), indeosebi
pentru dezinfectia adaiposturilor, mai ales impotriva coccidiozei ~i a hel-
mintozelor la animale. Metoda poate fi utilizata ~i pentru sterHizarea so-
lului contaminat cu spori de Bacillus anthracis (H a r i s o v l?i Ab du-
1 in, 1969).
Caldura uscata, respoctiv aerul incalzit, se poate obtine in etuve sau ,
cuptoare speciale cu ajutorul energiei electrice sau a diferiti combustibili.
Serve~te pentru steriliza:rea (dezinfectia) obiectefor metalice, a stidariei
de laborator, instrumentarttlui medical i;;i a diferitelor materiale care su-
porta temperaturi de peste 100°C. Distrugerea bacteriilor nesporulate ~i a
virusurilor se poate rea1iza la 120°C caldura uscata, in de.curs de aproxi-
mativ 30 minute, iar a bacteriilor sporulate la 160-180"C, in decurs de
O ora.
Calllura umeda, care este mai mult utilizata in practica, se poate rea-
liza prin: fierbere l;li autoclavare.
I<' i er be re a este o metoda de dezinfecl,:ie foarte raspindita pentru ·
dezinfectarea unor obiecte ca : seringi, instrumentar chirurgical ~i nume-
roase ustensile mid 9i materiale care rezista la incalzire. La 100°C, dis-

243,,
 formelor -vegsetative de baderii l?i a virusurilor se realizeaza in
10-20 minute, iar a germenilor sporulati in decurs de 1-3 ore. Pentrru
cre.'7terea efecttilui dezinfectant al fierberii, in apa se pot ad.auga substante
akaline (carbonat '.de sodiu 1-20/0) sau detergenti (0,5-10/o).
A u t o c 1 a v a r c a se bazeaza pe actiunea vaiporilor de apa incaJ.ziti ·
la 110-130°C, stib presiune la .1-4 atmosfere. Se utilizeaza pentru de-
contaminarea recipientelOT cu produse alimentare, a cadavrelor, hainelor
~i a altor materiale. Eficienta autoclavarii depinde de te:m:peratura, pre-
timp ~i de graclul de expunere i;;i umezire a suprafetelor.
Dezinfoctia prin radiafii ultraviolete (R.U.V.). Radiatiile ultraviolete
.au o actiune antimkrobiana importanta; mai ales cele cuprinse intre 230
c;,i 280 s1nt rfoarte active din punct de vedere biologic, efeotul bacteri-
cid mai puternic fiind al radiatiilor cu lungimea de UTIJda de 253,7 µm.
RU.V. este 1imitata de slaba lor putere penetranta, incit pot fi
numai pentru dezinfectia aerului 9i a unor suprafete netede. Lam-
cu R.U.V. completeaza in mod eficace dezinfectia chimica l?i sint in-
. dicate in laboratoare i;;i in spatiHe bine inch1se, unde este necesara intre-
unei atmosfere cit mai lipsita de germeni (boxe sterile, sali de
De asemenea, R.U.V. ar putea fi utilizate ~i in adaposturile c
animale, in scopul reducerii incarcaturii de germeni din aer 9i pen- u
rahitismului la tineretul animalelor domestke. Unii au- {<
reducerea mortalitatii la vitei datorita colibacilozei, de la 11
la numai 1,50/o, prin utilizarea lampilor cu R.U.V. r
z m er e d i 9i S z aka cs, 1968). n
prin radiatii ionizante. Actionind asupra microorganisme-
ionizante produc alterarea unor structuri blocarea
metaboHsmului ~i distrugerea materialului genetic. SensibiHtatea micro-
fata de radiatii este foarte variabila. Mai sensibile s'.int bac-
. eel~ Gram~pozitive, mai ale,s sub forma de l
fond mai rezistente. mai mare rezistenta o au de bacterii 9i de
~i virusurile. ionizante utilizate pe
mai multi ani, pentru conservelor au.,u•cucca
Iarvelor de Trichinella spiralis din carnea de pore, .,.,,,.,,.n+....,,
de la cu boala lui n- (

care
,;;i sonice.
, ultrasunetele poseda o actiune
cientemai ales fata de mkroorganismele din mediile lichide, in care pro-
paga:rea ultrasunetelor provoaca distrugerea prin fenornenul de
Apar o serie de transformari chimice depolimerizari,
radkaii - OH liberi) $i o 111calzire a mediului lichid, prin transformarea
unei din energia sonica in energie calorka. Ultrasunetele au o utili-
,:are restrinsa in dezinfectie, deoarece instalatiile producatoare sint cos-
iar randamentul scazut. In ultimii ani s-a constatat ca ultrasune-
tele prezinta un bun efect ovocid 9i larvicid, putind fi utilizate pentru
helmintizarea apelor reziduale, in combinatie cu unele substante chimice
cu rol sensibilizant (S oh r o k o v, 1979).
 Mijlo~ce chimice de dexinfectie
Sint cd mai mult utilizate in fermele zootehnice, in abatoare 9i in in-
treprinderile pentru prelucrarea produselor de origine animala. Efectul
letal al substantclor asupra microorganismelor se poate exerdta pe mai
multe cai : prin blocarea gruparilor active ale enzimelor i;;i blocarea meta-
bolismului energetic (aldehidele, sarurile metalelor grele, agenµi oxi-
,danti etc.); prin denaturarea unor constituenti celuJ:ari miorobieni esen-
tiali, cum sint proteinele (acizii, bazele, akoolii etc.) ; prin modificarea
permeabHitatii la nivelul peretelui celular 9i al membranefor citopl asma- 1

tice detergenti, sapunuri) etc. In unele cazuri, aceea 9i substanta

lfjl excrcita actiunea pe doua sau mai multe cai, dependente de nu-
meroi;;i factori (concentratie, temperatura, pH). Exista foarte multe sub-
care au efecte antimicrobiene 'insemnate, dar numai relativ putine
,u,,A-<A'-'"' ca dezinfoctanti in practica. ·
substantelor dezinfectante se au in vedere urmatoarele
importante; sa aiba o capacitate cit mai mare de distrugere
a microorganisme1or, in concentratie cit mai mica ; sci. nu fie pe-
riculoase la manipulare; sa fie dt mai putin corosive pentru suprafetele
CU care Vin 111 contact ; sa fie U$0T solubile in apa, Sa poata fi indepartate
datire 9i nu lase reziduuri pe suprafete, precum 9i mirosuri
importanta, mai ales pentru industria alimentara) ; sa fie eficace,
de calitatea apei utilizata la dizolvare (duritate) ~i de tempe-
ratura c!'.'rLllUi ; sa aiba U11 cost redus ~l Sa poata fi produse in cantiitati
marL dezinfectia suprafetelor 9i a
care prelucreaza produse de
apei 9i a diferitelor uti-
modul lor de actiune.
fac care,
este

ga-

un amestec de
de gradul de
stare deshidratata, clorura de var
cu miros de clor. Sub actiunea luminii
xidului carbon din aer, clorura de var se
atomic ~i clor molecular. Din aceasta se pastreaza in amba-
blne inchise, la intune:ric :;;i in loc uscat. Cind este proaspata, dorura
cle va r conHne aproximativ 25-350;0 clor activ. Clorura de var poate fi
1

pentru dezinfectie sub forma de pulbere sau suspensie apoasa:

sub forma de pulbere s~ folose:;;te prin impra 9tiere pe terenuri contami-
nate, padoc11rl, platforme de gunoi, alei, canale etc. Dupa imprai;;-tierea
unei car,ftati de 2-5 kg/m2, se umeze:;;·te cu O cantitate dubla de apa;
mspensia apoasa (sau solutie limpezita pr:ill1 decantare) trebuie sa continii

245
1-50/o clor activ. Solutia !impede, pastrata in vase inohise '$i la intuneric,.
i 9i mentine capacitatea dezinfectanta pina la 20 de zile. Se aplica pe su- foa
prafete prin pulverizare fina, 1 l/m2• bia
Hip o c 1 or i tu l de s o d i u (NaOCl). Este un prod us lichid, gal- ·esti
ben-verzui, cu aproximativ 12,50;0 clor activ. Este instabil la pastrare, iar in
concentratia de clor scade repede. La temperatura de .20°C, la intuneric,. ,'{;St•
chiar 9i in cazul vaselor inchise, dupa aproximativ 35 de zile conicentratia lue
de clor scade de la 12,50;0 la aproximativ 100;0 • Hipocloritul de sodiu se ,de
folose9te mai ales pentru dezinfectLa aparaturii de muls mecanic ~i a va- SO\
selor pentru colectarea 9i transportul laptelui, in concentratie de 250 mg: ,col
clor activ la un litru de apa de s,palare cu temperatura de 75°C (aproxi-
mativ 2 ml produs comerdal la un litru ~pa). lor
C 1 or a min a B. Este o sulfonamida clorata 9i se prezinta sub form:':'! ter
de pulbere alba sau u 9or galbuie, cu miros slab de clor 9i gust amar. Con-
tinutul in clor activ este de aproximativ 25-300/o. De9i este mai stabila un
decit varul cloros, totu 9i se descompune lent in contact cu aerul l?i sub, in
actiunea luminii. Se livreaza fie sub forma de pulbere, fie de comprimate ·de
ce contin cite 0,5 g clor activ. Actiunea bacteridda a cloraminei cre9te pr
cind este asociata cu clorura de amoniu in proportie de 1 : 1. in industria SU
alimentara, cloramina este utilizata pentru dezinfectia util.ajelor, a supra- sp
fetelor in concentratii de 1,50;0 , activata cu clorura de amoniu 1,50/o. ad
P e rm a n g a n a tu l de p o ta s i u (KMn04) are o intensa capa-
citate oxidanta. Actiunea bacteridda este mai pronunvata in mediul acid. lffi
In concentratie de lo/oo este utilizat pentru dezirnfectia mucoaselor la ani--
male, iar in concentratie de 1-20/o, pentru dezinfectia pielii. Poarte fi
utilizat, de asemenea, pentru dezinfectia suprafetelor netede din mace--
larii i;;i laptarii (in concentratie de 2-40/o).
Acizii. Adzii minerali sint foarte corosivi, fiind putin utilizati in de-
zinfectie. Cind degradaTea materialelor nu prezinta importanta, se
folosi cu succes solutii slabe de acid clorhidric 20/o, acidul sulfuric 5o/o
acidul azotic 20/o.
Ac i du 1 cl or hi d r i c, impreuna cu clorura de sodiu, se folose 9te,
pentru dezinfectia pieilor. De exemplu, pieile provenite de la porcii cu
rujet se introduc intr-o saramura care contine 30-350/o NaCl ·$i 10/o HCl'
~i se tin 24-48 de ore, la temperaturi de 10-17°C. Dupa aceasta, se scot li
9i se mentin sarate inca 10-15 zile i;;i numai apoi pot fi supuse prelucraril d
tehnice. t
AciduZ fenic, crezolii $i derivatii lor. Fenolul, in con'Centratle de r
3-50/o, poarte fi utilizait penrtru dezinfectia platformelor de gunoi, a ram- r.
pelor de incarcare-descarcare, a instrumentarului l?i harn~armenteilor. Din,
cauza mirosului neplocut 9i persistent, care se imprima prod'uselor de ori-
gine animala, fenolul nu t.rebuie utilizat pentru dezinfectia adaposturilor, f
<J. platformelor de muls, a lapitariilor 9i nki pentru dezinferc(:ia punctelor (

de sacrifioare. (
Ames t e cul s u 1 f o-f en i c (30 p. feno1 9i'5,5 p. acid sulfuric teh--
nic) se folose 9te in concentratii de 50;0 pentru de'.zinfe.ctia pardoselilor, ri-
golelor, rampelor, depozitelor de gunoi.
Cr e z o 1 i i sint utilizati mai mult in amestec {50 p: <trezoli bruti '?i
50 p. sapun verde), din care cu solutii 3-100/o se dezinfercteaza harna~a-
mentele din piele 9i obiectele din cauciuc.
Cr e o 1 i n a, in emulsie apoasa 3-50/o, este folosita ih acelea9i scopuri;
ca 9i f enolii 9i crezolii.

246
 Ac id u l per ace tic (CH 3COOH). Prezinta o serie de
foarte avantajoase din punct de vedere practic : are un efect antimicro-
1:)ian bun in concentratH mici, fiind activ 9i la temperaturi sub 0°C ; nu
este toxic pentru mamifere in concentratii obi9nuite, putind fi aplicat 5i
in prezenva animalelor pentru decontaminarea suprafetelor 9i a aerului ;
"{;Ste putin corosiv fata de materiahcle de constrUiCtie i;,i, practic, nu po-
lueaza mediul ambiant. in. ultimii ani, pe piava mond~ala au aparut O serie
,de produse pe baza de add peracetic, dintre care mentionam produsul
sovietic ,,Dezoxon" 9i produsul german ,,\.Vofasteril" (Pole a k o v i;,i
,col., 1980 ; Tr en n er 9i col., 1977).
Bazele. Actioneaza asupra microorganismelor prin hidroliza proteine-
lor, saponifkarea grasimilor 9i scindarea glucidelor. Pentru medicina ve-
terinara, prezinta im,portanta deosebita soda caustica 9i varul.
S o.d a ca us t i ca. Poseda insu9iri dezinfectante puternice 9i este
una din substantele cele mai utilizate in sectorul zootehnic. Se folose 9te
I• in concentratie de 2-50;0, dependent de germenii vizati in actiunea de
·dezinfectie. Solutiile fierbinti (70-80°C) au o actiune microbiana mai
pronuntata. 1n general, se folose 9te un litru pentru un metru patrat de
suprafata, asigurindu-se un timp de contact de 1-6 ore, dupa care se
spala supr.afetele care pot veni in contact cu animalele 9i se aerise9te bine
adapostul.
Var u 1 s tins (hidroxidul de caldu). Se folos~te in dezinfectie nu-
mai in stare proaspata sub forrna de lapte de var (10-200/o).
Varul stins are acµune dezinfectanta im,potriva baderiilor intestinale
(salmonele, colibacili), · motiv pentru care se recomanda mai ales pentru
,deziniectia profilactica a adaposturilor pentru tineretul animal. Poate fi
utilizat impreuna cu alte metode de dezinfectie 9i pentru corobaterea tu-
beiiculozei, a brucelozei, a febrei aftoase, a bolii lui Aujeszky etc. Pentru
dezinfectie in tuberculoza, mai ales in perioadele reci, se poate folosi sus-
pensia de var proaspat stins in amestec cu bromocet ~i .clorura de sodiu
(var proaspat stins - 15 ; bromocet - 0,50;0 ; clorura de sodiu - 50/o).
Sarurile metalelor grele. Prezinta proprietati antimicrobiene impor-
I tante, in urma d1socierii electrolitice in solutii apoase.
l' S u b l i m a t u 1 c or ·o s i v (clorura mercurka, HgC12). Se comercia-
lizeaza fie in stare pura, cristalina, fie sub forma de comprimate. Clorura
de s,odiu in concentratie de 0,50/o cre9te efectul dezinfectant al sublima-
tului. Datorita toxicitatii mari pentru animale 9i om, tabletele se colo-
reaza in ro9u. In solui;ie apoasa 1-30/o se intrebuinteaza ca dezinfe:ctant
pentru miini, diferite suprafei;e nemetalke 9i harna9amente.
S u ,1 fa it u 1 de c up r u (CuS0 4 + 5 H:P). Are efect antimicrobian ~i
antiviral numai in concentratii mari (5-100/o); este utilizat mai mult ca
fungicid in viticultura ~i in industria alimentara, pentru distrugerea mu-
cegaiurilor dirt anumite incaperi (depozite frigorifice). Se aplica solutii 50/o
(incalzite) prin stropirea suprafet,elor. Are loc 9i o dezodorizare a incape-
rilor tratate.
Formolul (formalina). Este denumirea comerciala a solutiei de 37-390/o
aldehida formica (formaldehida) in apa, cu 10-150/o metano'l (antipoli-
merizant). Datorita efoctului antimicrobian $i a actiunii corosive recluse
asupra metalelor, se utilizeaza mult ca dezinfoctant extern. Aldehida for-
mica reactioneaza cu gcrupari (-NH 2 ~i -OH) din structuira enzimelor,
omorind microorganismele. Actiunea dezinfectanta se exprima in corncen-
tratii moderate, de 2-40/o. Efectul antimicrobian al solui;iilor de aldehida
formica este d'ir:ed dependent de temperatura, tar efectul aldehidei for-

247
mice tn stare gazoasa depinde de temperatura 1?i de umiditatea relativa a,
aerului. Cu cit temperatura mediului este mai coborita, cu atit polimeri- ·
zarea aldehidei formice este mai intensa, rezultind poliformaldehide,, care
au un efect antimicrobian neinsemnat. Prin incalzire, poliformaldehidele
se depolimerizeaza. Dupa P o l i a k o v (1960), aldehida formica, la tem-:-
peratura de 0°C, nu prezinta actiune dezinfectanta ; la 5°C actiunea dezin-
fectanta incepe sa se manifeste, iar intre 10 9i 15°C se intensifica, pentru 'lff
ca abia la temperaturi de 15-56°C proprietatile dezinfectante sa se rea- re
lizeze integral. Pentru a se asigura actiunea dezinfectanta 9i in timpul 1o~
iernii, s-a propus asocierea aldehidei formice (20/0) cu Bromocet (20/o),.. di
efectul fiind bun 1?i la temperaturi de l-6°C. In cazul dezinfectiei prin Sc
aerosoli a adaposturilor depopulate, se utilizeaza 10-15 ml/m3 din solu- :m
tia comerciala de formalina (35-400/o). Pentru a se obtine rezultate bune ,d€
temperatura trebuie sa fie de eel putin 15°C, umiditatea relativa de st:
70-950/o, iar timpul de contact de eel putin 6 ore. Aerosolii se pot obtine za
utilizind diferite tipuri de generatoare de aerosoli, sau prin evaporarea bi:
solutiei de formol prin caldura. Mai ales pentru dezinfectia incubatoarelor so
se utilizeaza curent rea:ctia chimica exoterma, ce are loc intre perman- cec
ganatul de potasiu ~i aldehida formica. Recent, in U.R.S.S., a fost gene- aE
ralizata dezinfectia adaposturilor prin aerosoli de formaldehida i;,i clor, (4
rezultati din reactia exoterma ce are loc intre formol 9i clorura de var P<
(Z a k o m i r d i n i;;i col., 1979). 1:
Iodul $i iodoforii. Iodul are o puternka actiune antimkrobiana,. dar ac-
tiunea corosiva, determinata de reactivitatea chimica deosebita a mole- n:
culei de iod, solubilitatea redusa in apa, patarea 1?i mirosul persistent, sint p:
prindpalele motive care au limitat domeniul lui de aplicare. Dupa ce ;l
s-a descoperit ca substantele tensioactive neionice au proprietaten tf
de a mari solubilitatea in apa a iodului, posibilitatHe de valorificare a in- t(
su~irHor antimicrobiene ale acestuia au fost largite considerabil. Avind in pi
vedere rolul de purtator (,,phoros") al iodului, pe care il indeplinesc sub- S(
stantele tensioactive, combinatiile chimice respective au fost denumite ("''
d

,.iodofori''. Solutiile de iodofori contin atit iod combinat chimic, cit ~i iod a,
molecular, disponibil. Iodoforii au un miros mai slab, pateaza in midi
masura ~i, practic, sint netoxici in concentratiile uzuale. Actiunea dezin- d
:fectanta este mai buna decit cea a solutiilor apoase ~i alcoolice d~ (,
durat, deoarece puterea de patrundere a iodoforilor este mult mai mare. ci
Pe piata mondiala exista numeroase substante dezinfectante,, comer 4

cializate sub diferite denumiri {,,Wescodyne", ,,Iosan" etc.). in tara noas-

tra, Intreprinderea de medicamente ,,Biofarm" din Bucure~ti produce
,,Septozolul", care este sinonim cu produsul ,,Iosan" (CIBA). Septozolul
este activ ~i la temperaturi scazute. Se recomanda sa fie utilizat in con-
centratie de 50/o pentru dezinfectia profilactica a adaposturilor, a cu9tilor,
a mijloacelor de transport ~i pentru dezinfcctia preincubatorie a ouaJor ·
Septozolul, fiind neiritant pentru animale in concentratii uzuale," poate
fi aplicat sub forma de aerosoli pentru decontami.narea de intre.tinere a
aerului din adaposturile pentru porcine, taurine ~i de pa.sari. Reduce 1n-
carcatura rnicrobiana a aerului, determina cre9terea sporului in greutate,
scaderea morbiditatii ~i a sacrificarilor de necesitate (De cu n 9i col.,
1982).
Sarurile de amoniu cuaternar (detergentii cationici). Sint compu~i or-
ganici complec9i, care prezinta o ac~irnw antimicrobiana neta 9i rapida ;
sint activi 9i la temperaturi mai coborite, nu sint corosivi pentru metale
9i alte materiale de constructie, nu dau miros 9i gust produselor alimen-

248
 tare, sint neiritanti in concent:ratii mid 9i putin toxid, in comparatie cu
..alte substante dezinfectante. !;ii in tara noastra se produc 9i se utilizeaza
"de mai ·' mult timp unele substante cu rezultate bune (,,Bromocet",
,,,Lactim").
Brom o c et u l este o solutie hidroalcoolka (l00/0 sau 200/o) de bro-
mura de cetilpiridinium. Este un bun dezinfectant cu spect:ru larg 9i se
recoma,nda pentru deconuiminarea suprafetelor netede in concentratie de
10/oo. Pe suprafetele rugoase nu este sufkient de penetrant 9i,
din aceast{1 cauza, germenii situati in spatiile mai profu:nde ramin viabi:li.
Sofotiile 'apoase pot fi utilizate maximum doua zile dupa preparare. Bro-
:mocetul (20/o), in a,sociatie cu aldehida formica (20/o), este indicat 9i pentru
,dezinfectia adaposturilor, mai ales in timpul iernii (1-6°C), cind alte sub-
stante sint 'mai putin eficace (Min c i u n a 9i col., 1:972). Poate fi utili-
zat, in absenta altor mijloace, 9i pentru dezinfectia de necesitate, in com-
haterea tuberculozei (Bromocet :......... 0,50/o; var stins - 150/o 9i clorura de
sodiu - 5%). Com an 9i col. (1980) au obtinut rezultate bune in de-
,contaminarea aerului din adaposturile populate cu pui broileri, utilizind
aerosoli de Bromocet 9i aerosoli de Bromocet in asociaµe cu Iodisept
(40-70 ml/m3 aer). Incardtura microbiana a putut fi astfel redusa in pro-
portie de 51-530/o, iar sporul in greutate al puilor la sacrifkare a fost cu
13,6-18,70;0 mai mare, in comparatie cu lotul martor.
L a ct i mu l este un al.t detergent dezinfedant destinat pentru igie-
nizarea instalatiilor de mu1s mecanic 9i a altor echipamente din intre-
prinderile de prelucr3re a laptelui 9i din alte sectoare ale industriei
; liment: rre (Marse n 91 ool., 1977). In conoentratie de 1-0/0 , dupa un con-
0

tact de 5 minute la 20°C, prezinta actiune bacteridda certa. Actiunea bac-

tcricid~ nu se modifica in prezenta proteinelor 9i nici la variatii de tem-
peratura (5-50°C) 9i de pH (intre 4,5 9i 11) 9i se mentine circa 10 zile in
solutie apoasa. Actiunea detergenta 91 dezinfectanta este la fel de buna
ca 9i a produselor de import (,,Alfa-Laval", ,,Trosilin") utilizate pina
acum la spa.larea 9i dezinfectia instalatiilor de muls mecanic.
C l o r u r a d e a 1k i i m e t i 1-b e n z i 1-a m o n i u este o sare
de amonil1 cuaternar, cunoscuta .sub foarte multe denumiri comerdale
(,,Zcpbfrol'', · ,,Roccal" 9.a.). Recent, a fost sintetlzata 9i in tara noastra de
catre I.C.E.C.H.I.M. Bucure.9ti. Produsul este incolor, inodor, solubil in
apa, cu un pH de 7,6-7,9, stabil, nu are actiune corosiva asupra materia-
Jelor de constructie 9i este putin toxic pentru animale. Concentratia mi-
2nima bacteridda este de 1,50/oo, pentru un timp de contact de 3-5 minute.
U nii germeni Gram-pozitivi, cum sint stafilococdi, de exemplu, sint dis-
9i la concentratii fo&rte reduse, de peste 1/100 000. Se recomanda
;pentru dezinfectia instalatiei de. muls mecanic, pentru dezinfecjia supra-
fetelor 11erttgoase din statiunile de incubatie, spitale ~i clinici veterinare
9i pe1:tru dezinfectia instrumentarului (B e l u 9i col., 1977 ; Dec u n
::;,i n.oL, 1982).

9.3. DEZINSECTIA
Dezir~s~tia reprezinta uri ansamblu de ac\iuni prln care se urmare9te
-combaterea artropodelor daurtatoare ce transmit boU infectioase 9i para-
zitare, de,gradeaza p:rodtise alimentare 1?i furaje sau genereaza disconfort
la om ~i animale.

249
 Se cunoal?te di insectele 9i acarienii prezinta o extraordinara diversi~
tate de specii (.peste un milion) 9i joaca un ~ol important in· ¢iclmi1e bio-:
gea,chimice. Majoritatea speciilor indeplinesc functii de neinlocuit : pole:.,
nizatori ai plantelor, sursa de hrana pentru unele vietuitoare 9i constun?:-:
tori- ai materiei organice moarte, pa.rtidpanti activi. in procesul :complex:
al forma:rii solului etc. Aproximativ o zedm.e din totalul sJ)f:ciilor d<? s
insecte 9i acarieni prezinta 9i efecte negative, ce se exercita direct sau :n
indirect asupra sanataµi animalelor, plantelor 9i oamenilor. Astfel; insec- . d
tele 9i acarienii, mai ales ectoparazite, perturba sanatatea oamenilor 9i a
animalelor prin transmiterea unor boli mtcrobie.ne 9i parazitare,- prin pro-
ducerea de leziuni ale pielii 9i ale mucoaselor, insotite sau Ill). 1?J de tul-
burari general0 ; in plus, .numeroase specil ge11ereaza o star:e .prehmgitii
de dis,conio:rt la om 9i animale, sau degradeaza cantitati importante de
alimente, furaje 9i diverse materiale. Dintre insecte 9i acarieni, sint mai
daunatoare : mui;;tele, tintarii, ploi;;nitele, gindadi i;;i capu9ele .., ., , .

9.3.1. METODE ~I MULOAC.E .DE COMBATE,R,E

A INSECTELOR ~I ACARIENILOR.

Combaterea insectelor 9i acarienilor se poate realiza pdn· mili; multe

metode : mecanice, fiziJ;e, chimice, biologice 9i metode de lupta integrata.

9.3.1.1. Metode mec::anic::e

Co.nstau in : aplicarea pansajului 9i indepartarea mecanica a

lor i;;i aoarienilor de pe corpul animalelor ~. astuparea crapaturilor din
ziduri, in care insectel.e i 9i depun ouale sau se ascund ; folosirea. grilaje-
lor din plasa de sirma sau din material plastic c1..1 ochiuri mici la ferestre
9i la nivelul gurilor de ventilatie, penrtru a impiedica accesut insectelor in
adaposturi, magazii etc. ; folosirea diferitelor capcane pentru larve in-
secte adulte i;;i a benzilor lipicioase (doua parti colofoniu 9i o parte de
ricin) etc. Metodele mecanice au o efidenta m:ai mica in combaterea insec-
telor fata de alte metode, dar sint totu.<;,i utile 9i completeaza mai ales pe·
cele chirnice.

9.3.1.2. Metode fizice

Se bazeaza pe utilizarea caldurii, a frigului 9i a radiatiilor.

Caldura. In principiu, toate speciile care sint vizate in de·
dezinsectie pot fi distruse in decurs de 5-10 minute la o temperatura de
60°C, cu conditia ca aceasta sa fie repartizata uniform. Deoarece .conducti-
vitatea termica a materialelor infestate este, in general, foarte mica, pentru
dezinsectie se recomanda expuneri de 10-24 de ore. Aceasta metoda poate·
fi aplicata pentru dezinfestarea furajclor concentrate, a sacHor ,goi etc. In
ultimii ani au fost concepute instalatii de uscare ~i tratare a semintelor de·
cereale cu radiatii infraro$ii, care permit obtinerea ,pentru un timp scurt
a temperaturii de 60°C. .
Flarribatea cu Jarnpa de ben:zina sau ,cu arzatoare de gaze lichefiate a,.
suprafetelor infestate cu acarieni ~i insecte da rezultate foarte: b~me il1l

250
 <12azul . suprafet;elor neinflamabile din adaposturi, 9i depozite. Efi:cienta
flambarii poate fi considerata crescuta prin umezirea prealabila a supra-
:fetelor cu apa. Rezulta, astfel, vapori de apa 1care patrund in fisurile
;materialelor flambate.
Arderea obiectelor ~i a materiale1or de mica valoare infestate (a~ternut,
saci de hirtie, gunoi etc.) ·cu acarieni, padUJchi, plo9nite etc. constituie o
,masura· .~xtrema, care se poate aplica numai in cazuri bine justificate 9i,
de regula, asociata cu alte masuri de oombatere.
a
)-·
F'rigul poate fi folosit pentru combaterea insectelor 9i acarienilor din
.adaposturi, mai ales in tarile nordice; dar 9 i in ta.rile cu clima temperata
a. -continentala, pe parcursul iernii. De ,asemenea, se ,cunoa9te ca, prin ex-
e _punerea furajelor concentrate infestate cu acarieni la o temperatura de
d -15°C, are loc distrugerea acarienilor ~i a numeroase spedi de gindaci in
··decurs de 24 de ore.
Radiafiile ultraviolete. Avind o putere de penetratie redusa, nu pot
fi utiHzate pentr,u combaterea directa a insectelor. Dar, cunosdndu-se ca
radiatii'le ultreviolete exerdta asupra a numeroase specii de insecte un
efect atractiv, au fost concepute capcane (ecrane) luminoase, care servesc
,pentru evaluarea popula\iilor de daunatori ~i ohiar pentru combaterea
.unor specii.
Radiafiile clectromagnetice. S-au dovedit de mult timp utile pentru
combaterea insectelor. Cele mai sensibile fota de aoeste radiai;;ii sint hime-
nopterele, urmate de diptere, coleoptere, cele mai rezistente fiind ortopte-
rele.
Radiatiile ionizante. Avind o mare putere penetranta, se preconizeaza
a fi utilizate pentru dezinsectia produselor agro~alimentare. Iradierea, cu
,doze nu ,afecteaza comestibilitatea produs~lor agroalimentare.

9 .3.1 ,3. Metode c:himic:e

Se lbazeaza pe utilizarea unui numar extrem de mare de substante

·chimice, care se aplica sub forma de pulberi, solutii, emulsii sau aerosoli.
.Aceste s1Jbstante se numesc, generic, n s e ct i c id e". Dupa calea de
patrundere a toxicului in organismul artropodelor, i.nsectjddele se pot
grupa in trei mari categorii : insecticide de respiratie ; insecticide de in-
gestie ~i insecticide de contact. Nu se pot face delimitari r1guroase intre
grupele de substante, acestea fiind toxice pe mai multe cai de patrundere
in organism. ·
Dupa na:tura chimica, insedicidele se dasifica in doua mari categorii :
insecticide anorganice ~i insecticide or.ganice.
Insecticide anorganice. Fiind foarte toxice ~i pentru anim2 1 ele superi-
oare, sint mai putin utilizate pentru oombaterea artropodelor din adapos-
turi. Se utilizeaza mai ales pentru combaterea daunatorilor din depozite,
intreprinderile de morarit ,~i de panificatie. Unele substante anorganice,
cu precautii deosebite,. pot fi utilizate 9i in sectorul zootehnk, de catre
:persoane bine instruite in acest sens, i;;i cu luarea unor masuri speda1e
pentru.animale.
Acidul boric se folose-'?te cu rezultate hune in combaterea g1ndadlor
,de bucatarie, sub forma de pulbere nediluata (5-15 g/m2) sau ca momeli
,din piine imbibate cu solutie saturata de,add boric.

251
 Acidul cianhidric se comercializeaza, cu regim special, sub forma li-
chida in cilindri metalici sau ca lichid absorbit in discuri de carton gros.
sau alte materiale poroase (ki.selgur, diatomita etc.), care degaja lent gazul.
Se poate obtine, de asemenea, prin actiunea umiditatii aerului asupra
cianurii de calciu. Datorita toxicitatii sale extrem de ridicate 9i lipsei unui
miros specific, uneori se adauga Ia: acidul ci:anhi<lric i;;i gaze avertizoare
odorifere, iritante ale ochilor (lacrimante) sau iritante pentru nas .eyi git. Se
recomanda pentru dezinsectia vagoanelor, a magaziilor, a hambarelor 9i .
a silozurilor pentru cereale. Dupa gazarea spatiilor este necesara o buna
aerisire. Produ~ii pe baza acidului cianhidric se comercializeaza sub denu-
mirPa de : ,,Zyklon", ,,Dragan", ,,CydOne-B", iar cianura de ca1ciu sub,
denumirile de: ,,Calcid", ,,Cyanogas", ,,Calcyan" etc.
Bioxidul de sulf, care se obtine prin arderea sulfului, are un efoct toxic
rapid asupra artropodelor, dar ~i fa~a de om ~i animale. Fiind corosiv
pentru metale, este putin utilizat in prezent. . ·
Flidrogenul fosforot a dobindit o mare importanta ca fumigantal C€rea-
lelor, fainurilor ~i al alimentelor. Prezinta lU1 miros puternic de carbid'
~i este foarte toxic, atit pentru artropode cit ~i pentru mamifere. Poate fi
utilizat i;;i pentru deratizare. Se comercializeaza sub denumirile de :
,,Phostoxin", ,,Gastoxin", ,,Delicia", ,,Phosiox" etc.·
Insecticide organice. Pot fi de origine vegetala sau de sintezi'i.
Insecticidele de origine ve9etcila sint produse ale metabolismului unor·
plantc, acumulate in flori, frunze sau semint,e. Din aceasta girupa fac
nicotina i;;i sulfatul de nicotina, rotenoidele 17i piretroidele.
Ni c o ti n a se comercializeaza sub forma de concentrate emulsio-
nabile, cu 20 sau 400/o nicotina. Din cauza toxicitatii mari pentru anima-
lele superioare, se utilizeaza mai ales pentru combaterea daunatorilor la
plante.
R o t en o i de l e se extrag din diferite plante exotice (de
Derris elli.ptica). Principalul akaloid cu efect insecticid este rotenona.
Nu este toxica pentru plante ~i putin toxica pentru animalele cH·ru,,~,.n
pntJnd fi utilizata ~i pentru dezinseci;ii in zootehnie, clar este relativ
scum pa.
Pi re tr o i d e le sint insecticid<~ extrase din florile speciilor de
Pyrethrum sp., care au fast cultivate i;;i in tara noastra. Substantele active
poarta denumirea de piretrine ~i cinerine ~i au fast obµnute ~i cale·
sintetica. Asupra artropodelor au un efect rapid, ,,de i;;oc", 1nsa cu
mica, intrucit la lumina ~i in contact cu aerul produsele se
treptat. Deoarece nu se cunosc fenomene rezistenta a insectelor
de piretroide, acestea au fost reconsiderate ~i se aplica din nou, fie sin-
gure, fie in asociatie cu diferite insecticide organice de sintczfi.
Insecticidele de sinteza, dupa strnctura chimica, se dasifica astfrl :
organoclorurate ; organofosforice ; carbamice.
Insecticide 1 e organ o cl or u rate. Sint hidrocarburi conti-
nind in molecula atomi de clor legati covalent de atomii de carbon :
- diclor-difenil-tricloretan (DDT). Actiunea insecticida cea mai buna
o are izomerul p-p'. DDT este insolubil in apa, moderat solubil in uleiurf
de petrol 9i u~or solubil in solventii organid. Este un insecticid de con tad
l?i de ingestic cu remanenta ridicata pe suprafetele solide ; in prezcnt, se·
aplica pe scara redusa, datorita efedelor secundare. la animale 1?i Qameni.
In comert se gasesc produse sub, numeroase forme de conditionare :
Pulberi : Detexan-BB (contine 880;0 .izomer pp') ; Detox-5 (ecmfine 5•/4!l

252
 izomer pp, in talc) ; Deparatox praf ~contine 3,50/0 izomer pp' 9i 20/o iwmer
gamma HCH, in talc). Solutii : Deparatox solutie (oontine 3,50/o izomer pp'
9i 20/0 izoiner gamma HCH, in petrosin) ; Deparatox super (acee~i com-
pozitie, dar cu un aromatizant). Concentrat emulsionabil : Detox-25 (con-
tine 250;0 DDT, in solventi 9i emulgatori);
- hexaclor-ciclo-hexan (HCH). Prezinta mai multi izomeri de pozitie,
eel mai actiiv fiind izomerul gamma, .comercializat sub denurnlrea de
Gamexan sau Lindan. Este stabil in aer, la 1umina 9i dildura 9i are o puter-
nica actiune de ingestie 9i de contact asupra insectelor 9i acarienilor. In
tara noastra se comHcializeaza urmatoarele produse pe baza de HCH:
b, Pulberi : Toxid (30/0 izomer gamma HCH, in ,talc) ; Puricid (1,50/o izo-
mer gamma HCH, in talc) ; Purnitox (50;0 izomer gamma, in talc) ; Plotox
(20/o izomer gamma HCH 9i 0,50/o Neguvon) ; Deparatox pulbere (20;0 izo-
mer gamma HCH+3,50/o DDT). Solutii: Deparatox solutie (acelea'7i con-
centratii ca Ia pulhere) ; Deparatox super (acelea9i concentratii, dar cu un
aromatizant); Entonwxan (150/o izomer gamma HCH); Lindavet-15.
i' Concentrate emulsionabile. Lindatox-20 (200/o izomer gamma HCH) ;
r - ciclodienele. Sint hidrocarburi ciclice dorurate, care doua
duble legaturi (diene). Prezinta o actilme insecticida apropiata cea a
DDT 9i a HCH. Sint mai stabile 9i, de aceea, sint utilizate mai ales in
agricultura. Fiind foarte toxice pentru animale i;;i om, nu se recomanda
l'" insa pentru sectorul zootehnk.
Insecticidele organoclorurate, avind un bun dect insecticid, o mare
remanenta i;;i fiind destul de ieftine, m1 fost utilizate pentru combaterea
diferitilor daunatori in cantitati adesea extrem de mari. Utilizarea lor
masiva a dus insa la poluarea considerabila a mediului inconjurator la
aparitia i;;i extinderea la artropode a fenomenelor de rezistenta
aceste substante. Totu~i, pe plan mondial, se considera ca, pina la
,. altor mijloace de combatere mai eficiente, insectiddele organodorurate,
inclusiv DDT, pot fl utilizate la tratamentele impotriva tintarilor-vectori
.. ai malariei, impotriva puridlor ~i paduchilor. Trebuie redusa cit mai mult
utUizarea insecticidelor organodorurate pe suprafata apei ~i a solului,
precum 9i in sectorul zootehnic, la speciile de animale domestice de la
cpcre s.e obtin produse alimentare.
Insecticide le organ of o sf or ice sint esteri ai acizilor fos-
forici. Insecticidele de interes practic fac parte din urma:toarele cinci
rtriipe: ortofosfati (DDVP), Dlb!'r'm, Fosdrin); pirifosfati (TEPP); tiofos-
fati (Parathion, Diazinon); ditiofosfati (Malation, Carbetox, Rogor); fos-
fonati (Triclorfon, Dipterex, Clorofos, Neguvon).
Insecticidele organofosforice sint foarte larg utilizate in prez€nt pen-
tru combaterea daunatorilor la plante, in adaposturile pentru animale, in
depozitele de cereale ~i in locuintele oamenilor, iar o serie de substante
sint utilizate eyi pentru tratamentul unor boli parazitare la animal€. Efec-
tul letal asupra insectelor este rapid, indiferent de calea de patrundere a
toxicului (orala, respiratorie sau prin contact), din care motiv sint con-
siderate .,insecticide de ~oc".
Remanent,a insecticidelor organofosforice este mica (maximum 7 zile);
din acest motiv, spre deosebire de insecticidele organoclorurate, problema
acumularii in lipide 9i aceea a reziduurilor toxice nu se pune dedt in li-
mita: timpului necesar hidrolizei. Pentru oombaterea.. insectelor ~i a aca-
rienilor din sectorul 7-0otehnic, se utilizeaza mai alesdiferite produse din
grupede ditiof osfati ~i fosfonati, care sint mai puµn toxiice :

253
 - malationul. Face parte din grupa ditiofosfatilor. Produsele roma-
·ne.<,ti sint; Carbetox-37 (concentrat etnulsionabil in apa, cu 370;0 substanta
activa); Carbetox-50 (concentrat emulsionabil, cu 500;0 s.a. 9i un odori-
zant) ; Cimexan (solutie in distilat de petrol cu 0,50;0 s.a.) 9i Intox (spray.
,pe baza de solutie, in distilat de petrol, cu 10;0 s.a.). Malationul este inso-
lubil in apa, dar solubil in diferiti solventi organici ; este corosiv pentru
metale. Actioneaza prin contact, ingestie 9i · respiratie, manifestind 9i
,actiune acaricida. Este putin toxk pentru mamifere ,(DL50 = 1 400 mg/kg).
Pentru dezinsectii in adaposturile de animale, se recomanda emulsia cu
concentratie de 1-l,5D/0 substanta activa ;
- triclorfonul. Face parte din grupa fosfonatHor. Se comercializeaza
sub denumirile: Dipterex (R.F.G.), Danex (Israel), Wotexit (R.D.G.), Ne-
guvon (R.F.G.), Clorofos (U.R.S.S.), Pol-foschlor (R. P. Polona) etc. in tara
noastra, se fabrica produsul Plotox, sub forma de pulbere 9i solutie, cu
un continut de 20;0 izomer gamma HCH 9i 0,50;0 tri:c1orfon. Un alt produs
destinat folosirii in focuinte poarta denumirea de Muscamor 9i se prezinta
·sub :forma de rondele de celuloza impregnate cu 200 mg triclorfon. Triclor-
fonul are cea mai larga utilizare pentru combaterea insectelor sinantrope
9i a ectoparazitilor la animale. Pentru dezinsec{ii in fe:rnnele wotehnice
se utilizeaza in· concentratie de 10;0• La prepararea solutiei de lucru tre-
buie avuta in vedere concentratia in substanta activa a produsului co-
mercia1, care este foarte diferita (Neguvon - 970/o ; Dipterex, Danex ~i
vVotexit - 800/o ; Clorofos - 60-800/o). In u1timii ani s-a semnalat extin-
1derea fenomenului de rezistenta la tridorfon a mustelor din fermele in
care se aplica de mai mult timp dezinsectia cu astfel de produse (Ba 1 a z s
9i En es .c u, 197 4).
Ins e ct i c i d e I e car b am ice. Sint esteri ai acidului {:arbamic,
rezultati prin inlocuirea atomilor de hidrogen din acidul carbamk cu ra-
dicali de hidrocarburi. Toxidtatea pentru mamifere este aproximativ la fel
de mare ca 9i cea a insecticidelor organofosforice. in tara noastra, insecti-
ddele carbamice se utilizeaza mai ales in sectorul vegetal.

Combaterea hormonala. Deoarece toate insedicidele ~i acaricidele cu

importanta practka prezinta 9i o actiune toxica asupra mamiferelor $i a
artropodelor utile, oamenii de 9tiinta au fost cin pe:rnnanenta preocupati de
gasirea unor substante $i metode cu actiune mai selectiva ~i fara capacitate
poluanta. Astfel, s-a conturat ideea utilizarii de hormoni ai insectelor
pentru combaterea acestora, prin intreruperea sau pe11turbarea dezvoltarii
stadiale. Combaterea hormonala se bazeaza mai ales pe utilizarea hormo-
nilor juvenili 9i a ecdisonilor. Prin contactul sau ingerarea de catre insecte,
in stadii imature, a acestor substante sau a analogilor sintetici (obtinuti
recent), se produc perturbari in metamorfoza, care determina in .final
moartea insectelor. Utilizarea hormonHor in combatere a depat;it deja sta-
diul experimental. 0 serie de analogi sintetid ai hormoni1or juven:ili au
fost utilizati cu succes pentru combaterea daunatorifor vegetali 9i a' insec-
telor de interes sanitar-veterinar (gindaci de bucatarie 1 mu9te, malofagi).
Se apreci~za._di produsele cu actiune hormonal;'i vor cuno~te in yiitor o
larga aplkare <au 9i .fost numite ,,.pesticide din genenatia a 3-a"). Este
important de retinut ca insecticidele cu activitate hormonala nu sint toxice

·.254
pentru animale §i om .§i prezLnta o actiune pronuntat selectiva, iar utiliza-
rea ace~tora nu influenteaza negativ fauna folositoare d.in ecosistemele
agrare. . . .
Repelenfi ~i. atractanfi. Repelentii sintsubstante ,,respingatoare" pen-
tru insecte, oonierind suprafetelor pe care sint depuse o protectie tempo-
rara fata de atacul insectelor. Din acea:sta categorie fac parte o serie de
hidrocarburi dorurate .§i.uneie uleiuri eterice (lavanda). Utiiizarea cea mai
ll:lrga o au pimetilftalatui §i Toluamida. Aceste substante. asigura o. protec-
tie de 2-3 ore (Dimeti\ftalat), pina la 4-6 ore (Toluam1d:a), a ammalelor
fata de mu~te §i tintarL In tara :µoastra se fabrica produsul Anofug-super,
care contine 350/o dimetilftalat in solutie hidroalooolica.
Atractantii sint de doua feluri : fizici ~i chimici.
At r act anti i f i z i c i sint reprezentati de catre lumina ro~;ie mono-
cromatica ~i de ca1dura (40-45°C). ·
At r act anti i chi mi c i sint akooli, gludde diverse, adzi organici,
aldehide, amine,, indol ~i alte substante, care rezulta din descompunerea
materiei organice.
Cunoa~terea atractantilor este importanta ~i necesara pentru fiecare
specie de insecte daunatoare, .deoarece permite utilbarea acestora. in .aso-
ciere cu substantele insecticide in procesul. de combatere.
Un interes deosebit il prezinta atractantii sexuali (numiti feromoni
sexuali). Fero:monii sexuali determina atragerea unui sex de ca:tre celala1t,
apropierea fodivizilor de sex opus 9i tot comportamentul precopulator al
acestora. ln general femelele emit substantele atractante, iar masculii re-
ceptioneaza :mesajul 9i reactioneaza adecvat. In ultimele decenii au fost
efectuate numeroase cerrcetari pentru identificarea chimka 9i sirtteza fero-
monilor sexuali ai diferitelor specii de importanta economica 9i sanitara.
In prezent, se cunoa9te structura chimica a feromonilor sexuali de Musca
domestica, Blatella gennanica, Periplaneta americana 9i la numeroase
specii din categoria da'unatorilor agricoli 9i se pune problema utilizaJ:ii lor ·
pentru combaterea insectelor ,,indezirabile". Fata de combaterea prin me-
tode chimice, folosirea feromonilor prezinta o serie de avantaje importante.
Trebuie subliniat mai ales faptul ca feromonii sint activi in .concentratii
extren:i de mici, nefiirid poluanti. Marea majoritate a feromonHor sint
substante foarte specifice, cu actiune a.supra unei singure spedi, ceea ce
permite utilizarea lor fara riscul de a produce perturbari ecologice impor-
tante, a~a cum se intimpla in combaterea chimica a insectelor (Ba 1 a z s,
1973).

9.3.1 .4. Metode bio!ogic:e de lupta integrate

Metodele biologice se bazeaza pe fenomenele de antagonism interspeci-
fic, cu aplicabilitate la artropode, protozoare, ciuperd, baoterii 9i virusuri.
Aceste metode dau rezultate mai bune in combaterea daunatorilor vegetali
~i a µntarilor. De exemplu, pe~tele larvivor Gambusia holbrocki elirnina
aproape complet larvele de anofeli. Aceasta metoda are num.ai o valoare
complementara, din cauza limitarilor produse de fauna acvatica ,prada-
toai'€.
Artropodele entomofage. Se folosesc. pentru reducerea numerica a
daunato:rilor agrkoli ~i forestieri. $i :in adaposturile pentru pa.sari s-a ex-
perimentat utilizarea gindacuJui Anphitobius diaperinus ~i a acarienilor
pradatori din fzjn.iUa Cheyletidae pentru distrugerea acarienilQ:r paraziti

255,
 pal
inc
fDermanyssus gatinae). De$i rezultatele obtinute sint modeste, se intrevede tea
utilizarea artropodelor mentionate in asociatie cu unele masuri de comba-
tere chimica (Fro 1 o v, 1974).
Di.ntre toate metodele biologice, combaterea mkrobiologica are impor:- pu
tanta practica cea mai mare. ur.
Combaterea microbiologidi. Se refera la folosirea microorganismelor ap
loc
entomopatogene, care paraziteaza insectele $i le distrug in masa. P'rna in re,"'
prezent, sint descrise circa 1 000 de specii microbiene entomopafogene in
condiµi naturale ; dintre acestea, insa, numai aproximativ 10;0 sint utili-
zabile pentru combaterea microbiologica a daunatorilor agricoli $i fores-
• 9i

tieri.
Avantajele combaterii microbiologice a insectelor sint urmatoarele :
preparatele microbiene nu sint patogene pentru om, pentru animale $i
pentru insectele folositoare (albine, artropode entomofage) $i determina
refacerea ( chilibrului biocenotic, 0:colo unde acesta este deteriorat ; pot fi
0

folosite 'in orice cantitate, ori de cite ori este nevoie, fara riscul de polu- in
are a mediului ambiant ; nu comporta metode speciale de aplicare ~ nici a
masuri speciale de protectie a muncii. or
$8
Dintre bacterii, interesul eel mai mare se acorda speciei Bacillus thu- ac
ringiensis. Aceasta bacterie, prin sporulare, produce o toxina proteica d1
:solubi!a numai in mediul alcalin, ceea ce explica susceptibilitatea deose- di
bita a larvelor de lepidoptere, care prezinta obi~nuit un pH foarte alcalin
(peste 9). In tara noastra, se produce inse:cticidul bacterian Thuringin, d1
9i
care este de fapt o cultura de B. thuringiensis (30 miliarde sporifg). Se
$i
utilizeaza pentru combaterea unui numar mare de specii de omizi, molii,
ti
fluturi etc. !n U.R.S.S., un preparat analog a fost experimentat pentru p
combaterea insectelor malofage la pa.sari, singur sau in asociere cu Cloro-
fos 0,10;0 (Fro 1 o v, 1974). 7,
Dintre ciuperci, cele mai folosi,te ipentru combate:rea insectelor sint t
speciile din genul Beauveria. Sporul acestor ciuperci patrunde in insecte a
prin deschiderile traheale, tubul digestiv ~i prin tegument. In orgianismul 1
insectelor sporii dezvolta hife care distrug tesuturile, iar in final, pe
corpul insedelor moarte, apare o masa a1ba de miceUu. In tara noastra
este produs Jnsecticidul fungic ,,Muscaridin", care. se prezinta sub forma {Jl
,de pulbere alba-cenu$ie formata din sporii de Beauveria bassiana in ames-
tec cu talc, caolin sau bentonita. sf'
Utilizarea virusurilor pentru combaterea insectelor $i a acar:ienilor
deocamdata, dificila ~i costisitoare.
lVIetodele de 'lupta genetica (sau de combatere prin autocidie). Sfot
procerlee de perspectiva care urmaresc reducerea potentialului reproduca-
tor al insectelor daunatoare prin alterarea sau inlocuirea materialului

Una din metode se bazeaza pe cultivarea ~i sterilizarea .unui numar

mare de masculi fie prin iradieri cu raze Roentgen sau gamma, fie prin
actiunea unor substante chimice. Mascum sterili se lanseaza i'ri populatia
naturala unde vor fecunda femelele; acestea nu mai pot da n~tere la
urma~i sau urm~ii proveniti din ouale acestor Lfemele vor fi neviabili.
Aceasta tnetoda s-a impus mai ales dupa succesele obtinute i.n combaterea
mLU'?tei ,,tse.:.tse'', care transmite hoala somnului la om $i nagana la animale,
a tinfarului Culex fatigans ~i a altor diptere di11 unele zone geografice.
O alta metoda se bazeaza pe sterilitatea hibrl.zilor. Aceasta a fost apli-
,catt, pe scara larga in combaterea 'ti:ntarHor Anopheles gambiae ._ princi-

256
palii vectori ai paludismului in Afrioa. Se are in vedere 9 i posibilitatea
incorporarii intr-o populatie in teren a unor gene care afecteaza capadta-
tea vectorlala a insectelor.
Limitde fiecarei metode in parte 9i consi:derente de ordin ecologic im-
pun cu necesitate conceptia de lupta integrata (Sande s cu 9i Dupo rt,
1973). Aceasta presupune imbinarea judidoasa a diferitelor modalitati de
aplicare ·a insecticidelor, a repelentilor, a atractantilor 9i a metodelor bio-
logke (antagonism intraspecific, inginerie genetica), astfel indt sa spo-
reasca efidenta combaterii speciilor daunatoare, fara perturbari ec;ologice
9i cu un minimum de poluare a mediului inoonjurator.

9.3.2. COMBATEREA INSECTELOR $1 A ACARIENILOR

DIN FER.MELE ZOOTEHNKE

Eficienta masurilor de combatere a acarienilor 9i insectelor depinde,

intr-o mare masura, de modul cum este rezolvata problema evacuarii 9i
a depozitarii gunoiului de grajd, a gunoiului menajer 9i a altor resturi
organice. Numai prin salubrizarea mediului din ferme se poate preveni
sau. limita inmultirea diferitelor spedi de mu9te, tintari 9i gindad. In
aceasta privinl;a, se recomanda urmatoarele : evacuarea sistematka a
deje~agaposturi ; ame111:3j1;1r_ea_plaifm:mclQLde_gunoLla_n_filstanta
de 300-500 m de centr"ele locuite 9ila O distanta de eel IJUt~n-_lQ!LmJata
de-ida129sturf; vfctanjarea perfo:mca a··foselor colectoare · 91 desfundarea
91 spalareacanalelor de scurgere 9i a rigolelor ; stringerea permanenta
f!i dep!'f,'1t1n·eacol1frolat;~l'aresturffor'ae furaje din adaposturi, de la buca-
tariile furajere 9i de la cantine ; amenajarea corespunza:toare a locului
colectarea cadavrelor 9i a confiscatelor de abator ; ~
st~~fl.:.'i:Dte g_;~£~J':QIJJ1.tlc9i din jurul acesteicJ....;_j;Dtretinerea corespun-
z[1toare a spatiului verde dintre adaposturi etc. Pentru prevenirea dezvol-
tarii acarienilor din adaposturi, din furaje i;;i a,~ternutul permanent al
adaposturilor este foarte importanta relative a aeru-
lui (Dec u n 9i col., 1980).
propriu-zise pentru combaterea artropodelor vectoare de
9i generatoare de disconfort, se aplica indeosebi atund cind evo-
1ueaza diferite boli 9i parazitoze transmisibile.
Dezinsectia adaposturilor. Se efectueaza numai dupa ce anima1e1e an
fost scoase in padocuri, curti sau la pai9unat. La inceput trebuie efectuata
o curatire mecanica a adaposturilor, care consta in evacua:t'ea gunoiului,
a rest,irilor de furaje, desfundarea 9i spalarea canalelor, indepartarea
prafului de pe pereti 9i de pe tubulatura de ventilatie. Se scot in sfara ada-
posturilor sau intr-o alta incapere bolovanii de sare, bidoanele de muls,
galetile, uneltele de lucru $i alte obiede 9i materkrle care nu trebuie sa
vina in contact cu substantele insecticide.
Aplicarea in:secticidelor se va face de catre echipe instruite asupra mo-
dului de lucru 9i a regulilor de protectie a muncii. Personalul acestor
PchLne va purta, obligatoriu, eohipamentul de prote,ctie {cizme, manu.9i,
ochelari, masca de tifon sau masca de gaze). 0 atentie deosebita se va
acorda modului de preparare a solutiHor ,~i respectarii concentratiilor de
lucru.' Pentru prevenirea incendiilor 9i a electrocutarilor, inainte de apli-
carea solutiilor se va deconecta instalatia eledrica de la tablou, se vor
inchide toate sursele de foe 9i se va interzice fumatul, deoarece majori-
17 - Tgiena veterinara - ed. G2 25.7
tatea substantelor insecticide sint inflamabile. Solutiile insecticide (,,Dip- IT
tcrex" l-20;0 , ,,Neguvon" 10;0 , ,,Clorofos'' 2-40/0 , ,,Divipan" 1-1,50;0 , tc
,,Carbetox" 1-1,50/0) se pulverizeaza fin pe toate suprafetele, socotind e,
aproximativ un litru pentru 20 m 2 suprafata. Suprafetele pulverizate tre- g
buie sa fie acoperite cu pid.turi foarte mid, fara sa se produca scurge.ri
de solutie. Pentru combaterea mul?telor din adaposturi se vor pulveri.za
mai ales locurile preferate de catre acestea ; pervazul Ul?ilor l?i al ferestre..,.
lor, peretH despartitori dintre boxe l?i cei exteriori, tavanul etc.
Dupa dezinsectie, adaposturile se inchid pentru una-doua ore ~i apoi
se aerisesc timp de doua ore. 1nainte de introducerea animalelor se spala
bine cu apa toate suprafetele cu care ar putea veni animalele in contact,
~i mai ales jgheaburile pentru furajare ~i adapatorile. Insectele moarte
se vor stringe ~i se vor arde, pentru a nu fi consumate de animale (mai
ales pasarile ~i porcii se pot, .astfel, intoxica).
Dezinsec!ia in punctele de colecta.re ~i prelucrare a produselor de ori-
gine animala. Este dificila ~i necesita o serie de masuri speciale clc pre-
cautie. Tocmai de aceea, mentinerea curateniei perm~nente, varuirea
frecventa a peretilor, montarea la ferestre a plaselor de sirma ~i alte ma-
suri preventive prezinta o importanta deosebita in aceste locuri.
Dezinsectia generalci a incaperilor poate fi efectuata numai dupa ter-
minarea lucrului ~i evacuarea produselor, a utilajelor mobile ~i a bidoa--
nelor. Separatcarele de grasime, instalatiile de racire ~;_ diferite alte uti-
laje, care nu pot fi evacuate, se var acoperi cu hirtie sau folii de poHeti-
lena. Dintre substantele insecticide se vor prefera piretrpidele sub forma
de solutie sau aerosoli, dar pot fi utilizate eyi insectiddele organofosforice,
dar cu anumite precautii suplimentare. Aplicarea insecticidelor se va
face pe pereti, pervazul u~ilor eyi al ferestrelor, pe pardoseala ~i chia:r pe
suprafata utilajelor mari, daca aceste suprafete nu vin in contact en
materia prima. Inainte de a se reintroduce inventarul mobil, se aerisesc
incaperile eyi se spala cu apa suprafetele tratate.
Dezinsectia partiaUi. In mod obi~nuit, sint mai rar necesare dezinseci;ii
generale, fiincl sufidente doar cele partiale. Acestea se efectueaza dupa
o metoda ce se stabile~te in functie de specificul obiectivului, neexistind
o metodologie universala. De exemplu, pentru ambalaje, oparirea sau in-
calzirea la etuva la temper,atura de 60-70°C sint convenabile ~i ~···~·~'"
putind fi astfel distruse toate stadiile evolutive ale artropoclelor
larve, ad1.1lte). Folosirea curenta ,a benzilor lipicioase pentru mu~te ~l a
momelilor pentru ginclaci poate mentine la un nivel scazut numarul
acestor insecte. Foarte importanta este dezinsectia peretilor exteriori !;i
a rampelor de incarcare ~i clescarcare a produselor de origine animala.

9.4. DERATIZAREA

Operatia cuprinde ansamblul de masuri care au drept scop combaterea

rozatoarelor daunatoare. Termenul ,,deratizare" deriva de la numele
~tiintific al eyobolanului de casa (Rattus) ~i are ca inteles strict actiunca
·de distrugere a acestuia. In prezent, deratizarea a devenit o ramura de
specialitate a igienei, care se ocupa cu studiul complex al posibilitatilor
de prevenire eyi de combatere a rozatoarelor sinantrope ~i asinantrope, cu
rol epidemiologic eyi epizootologic '?i a celor care produc pagubc econo-

258
 n1ke prin bunur:lor materiale. Masurue ue cu,rn.=s~·~ _ •
toa:relor se bazeaza pe cunoa~terea temeinica a caracteristicilor
ecologice ~i etologice ale rozatoarclor 1;i pc cercetari chimke ~i toxicolo-
gice ale substantelor mticide
i
l
9.4.1. CARACTERISTICILE BIOF.COLOGICE
ALE ROZATOARElOR DAUNATOA.RE
i
1 Roziitoarelc au incisivi cu {Te9tere continua in tot cursul vietii, c:eea
,, ce explica nevoia de roadere continua :;,i capacitatea deosebita de distru-
gere. Au simtul gustului foarte dezvoltat :;,i anumite preferinte alimf.'ntare,
de care este bine sa se tina seama in actiunile de combatere. Avind o su-
prafata relativ mare in. raport cu masa · corporala, rozatoarele i:;,i mentin
cu difkultate temperatura corpului in anotimpurile reci 9i umede. Pen-
tru a compensa pierderile mari de energie, rozatoarele consuma Joarte
a mult in r'aport cu greutatea lor corporala, de peste zece ori mai mult
decit alte mamifere. De exemplu, un ~oarece po.ate consuma in 24 de ore
o cantitate de hrana care depii,,;e 9te cu 50--70@/0 greutatea corporala. Cu
toate acestea, prelungirea anotimpurilor red poate contribui in masura
·- importanta la reducerea numerka a populatiilor de rozatoare. In aseme-
l··
i-
nea conditii, 9i eficienta actiunilor de combatere a rozatoarelor este marita.
Rozatoarele prezinta o capacitate foarte buna de orientare in
De;,i se departeaza in timpul noptli plna la 300-500 m de cuib, se rein-
torc cu mare u~urinta ~i recunosc galeriile coloniei. Acest comportament
~,
0
este folosit in combatere prin instalarea de tuburi cu momeli 9i diverse
capcane.
O alta insu9ire cu importanta deosebita pentru actiunile de comba-
:u
tere este prolijicitatea mare a rozatoarelor. Maturiz.area sexuala precoce
(1,5-3 luni), durata mica a perioadei de gestatie (16-24 zile), gestatiilP
frecvente (2-8 pe an) 9i numarul mare de pui la fiecare fa.tare (-1-12
sint trasaturi care fac ca rozatoarele sa fie cele mai proU.fice dintre ma-·
mifere.
Din aceste considerente, actiunile de cleratizare :;,i diferite alte masuri
de frinare a 'inmultirii rozatoarelor se recomanda a fi aplicate ritmic,
neintrerupt, pentru a mentine populatiHe la un nivel cit mai coborit.
Neaplicarea sistematica a acestor m[tsuri face posibila anularea efectu-
a lui ac{iunilor de deratizare dupa numai citeva luni 9i chiar inmultirea
ul exploziva a rozatoarelor, daca 1ntnnesc conditii favorabile de mediu. Din-
$i tre rozatoare, o importanta deosebita pentru sectorul zootehnic o
ta. 9obolanul cenu~iu 9i <::el negru, :;;oarecii (de casa, de gradina 9i
9i, intr-o masura mai mica, alte specii asinantrope (9obolanul de
hirciogul, popindaul, 9oarecele pitic, ,,gulerat" etc.).

ea 9.4.2. PAGUBeLE ECONOMICE PRODUSE DE ROZATOAiRE

~le
ea Daunc;lf provocate de rozatoare se datoresc : consumului :;,i deprecierii
de furajelor 9i a alimentelor ; deteriorarii unor parti din constructii 9i a
lor diferitelor materiale (piele, carton, cabluri electrke, conducte) 9i, maf
ales, intretinerii :;,i difuzarii unor agenti patogeni ,pentru animalele do-
cu mestice ~i pentru om. Practic, nu exista sector economic care sa nu fie"
)0-
afectat de catre rozatoare.
 Pierderi economice mari se produc 91 m sectorul zootehnic, in cazu-
rile cind masurile de combatere a rozatoarelor nu se aplica, s.au se aplica
.sporadic. S-a stabilit ca in complexele cu 100 000 de pord, 9obolanii pot con
consuma zilnic circa 2,5 tone de furaje concentrate, ceea ce ar corespunde tan
la o productie de 500 kg de carne pe zi. Intr-un an pierderile se pot ridica fa0
la 912,5 tone furaje, sau la un echivalent de 200 tone de carne (Mirza e v,
HJ78). In complexele avicole numarul 9obolanilor poate atinge 1/10 din
·"-alt
po1
rn.1marul gainilor. Ace 9tia nu numai ca consuma 9i depreciaza o cantitate im
importania de furaje, dar consuma 9i produsele deja ob\inute (oua, pui). ln
De asemenea, se inregistreaza pierderi economice deosebit' de· mari in co
a:;ri.culiurfi, mai ales in anumiti ani cu conditii meteorologke favorabile pe
,dezvoltarii rozatoardor. ! pc
Datorita pierderilor economice deosebit de mari ce pot fi produse de ni
rozatoare, rentabilitatea economica a actiunilor de deratizare, d1iar 9i 1n p1
cazul cind se folosesc substante relativ scumpe, este de aproximativ 6500/0 , p<
fara ca sa. se ia in calcul 9i avantajele de or<lin epizootologic 9i epidemio-
(0 st as c v 9i S k v or to v, 1978).

9.4.3. ROLUL EPIZOOTOtOG!C $1 EPIDEMlOLOGIC AL ROZATOARE!.OR

Rozatoarele indeplinesc un rol deosebit de important in aparitia 9i ex- l

tinderea unor boli infoctioase 9i parazitare, prin faptul ca ele r~prezinta l
doua din cele trei verigi ale lantului epidemio-·epizootologic, 1
sursa de infegie 9i calea ~de transmitere. Pentru unele boli
parazitare, rozatoarele constituie unica sursii
ct111ma1Tmportmttii.D~·exeinplu, 9obolanii 9i alte dteva spedi
toare intretin microbul denumit Spirillum morsus muris (sau S. minus),
agcntul etiologic al spirilozei 9obolanilor. $obolanii 9i 9oarecii infectati pot
transmite microbul prin muscatura la om, boala fiind numita ,,Sodoku"
(sau ,,boal".'..JDusditurii d~.soholan"). De asemenea, rozatoarele reprezinta
, rczervor1.il natur~ltprincipal al parazitului Trichinella spiralis. $obolanii,
~ r i din abatoare 9i ecarisaje 9i diferite cadavre 9i devorin-
du-se reciproc in perioadele cu deficit alimentar, contracteaza 9i intretin
infestatia cu trichinele. In tara noastra., ~{Jbolanii din jurul ahatoarelor 9i
a ecarisajdor sint infestati intr-o proportie de 9,90;0 , iar cei locuri
in proportie de 0,750/0 (Ni cu 1 es cu, 1964). Infestarea porcilor se reali-
zeaza prin consumul sobolanilor vii, a cadavrelor acestora sau ainsectelor
sar.cofage. $g_~_?l~!:1iic::el:lll§ti constituie~sr:;;~~~!._:;:l_JWlndpal·pentru
Leptospira ictero-haemorrhagiae, iar 9oarecele de drop pentru L. grippo-
typhosa. De la aceste gazde se pot imbolnavi 9i deveni purtatoari:· 9i excre-
toare de leptospire 9i alte specii de animale (rezervoare secundare de
infectie) ...Soarec~~i ~obo15mii rnai ..Qot fi considerati rezervoare principale
secundare : salmoneloze,-fola:remie, ciuma,
tifos exantematic, fc::b!'~ recurenta, tricofi\ie, mi-
etc.
Caile prin care . '::'..::-::::.:::.:::.~::,O"'-..::.~..,C:c.,:c<.~C~:.,:...:m::::i::;:Cr~oorganismele patqgergUa ani-
malele domestice. 9i)a om sint foarte In general, mi.crobii patogeni
sint eliminati de rozatoare {fecale, uri11ii). Se produce; astfel,

260
 contamlnareaalimentelor, afurajelor_§i a cl:})~J sle_1:)aut. 0 a:lta cale im.por-
tanta de traiismitere se realizeaza piin intermedi.ul ectoparazitilor hemato-
Jitfil (paduchi, purid, dlpu9e, tintari), care pot trece de la un rozator la
·" altul 9i de la ace 9tia la ani_!:f1a1~}~--~om_~~'.i1!£LlLii~.f;)1!1,Unii agenti patogeni
pot fi transmh1i §i prin i11~ct.e_. 11.e.12<1rnzi.tL(ffilli/t_~1_J~.E:nict etc.). De mare
importanta este 9i transmiterea unor microbi prin intermediul relatiilor
no.rice dmtre rozatoarc 91 du 9mc.mii ,or natural1. Astfel speciHe rapitoare,
consum1nd rozatoare purtatoare de mlcr0organisme patogene, pot raspindi
pe teritorii intinse ;;i ]a mare clistanta unele boli. Rozatoarele sinantrope
pot indeplini 9i rolul de vcctori mecanici, transmitind unele mkroorga-
nismc pe 'corpul lor. Pentru cautarea hranei 9oarecii 9i 9obolanii drcula
prin cc:le mai contaminate mc~dii (canale, gunoaie, lazi de cadavre etc.) ~i
pot transporta pe coada lor, pe membre 9i blana diferiti ~ermeni.

9.4.4. MASUR! PRE\!EiNTI\/E PENTRU l!MITAREA

Dt:1':VOLriUW ROZATOARELOR

1n E'senta, masurile preventive con.stau in indepartarea oricaror posibl--

litati 'de hranire ~i de adapare pentru rozatoare 9i in impiedicarea accesu-
lui lor in ad.aposturi 9i in alte constructii. Impiedkarea patrunderii roza--
toarelor trebuie gindita inca din faza de proiectare a constructiilor.
Utilizarea cu predtdere a betonului t;i a materialelor din piatra 9i ciment,
pentru realizarea fundatiilor, reduce l:ntr-o masura importanta posibilita-
tile de acces 9i de cuibarire a rozatoarelor. Pentru fundatiile constructiilor
in care sP flepoziteaza produse agroalimentare se recomanda asigurareR
unei inaltimi de aproximativ 40 cm de la sol 9i dinspre exterior a acestora,
cu un strat de beton de 5-8 cm grosime.
Patulele de porumb sc recomanda sa fie construite pe piloni de beton,
la inaltimea de aprox,imativ 50 cm de la sol, pentru a asigura o buna venti-
latie 9i iluminarc a partii inferioare, conditii neprielnice rozatoarelor.
Podelele patulelor fii pere~ii laterali pot fi protejati cu o sita metalica c1J
ochiuri de 10-12 mm. indepartarea din jurul patulelor §i a depozitelor de·
produse cigricole a tuturor materialelor fii a vegetatiei pe o distan{a de
1() m, care ar putc"a adaposti rozatoarele, constituie alte masuri importante
pentru limitarea dezvoltarii lor.
forajelor Lbruas·c tr0bute sa se faca pe spatii amcnajatu,
care spre exterior vor fi ingradite cu garduri, iar la partea interioara a
ace.';tn~·a -;e sa:x:, r;;antnrl adinci de 60 cm, avind baza lata de 50 cm ~i gura
de 40 cm, care servesc atit pentru colectarea apei de precipitatii, cit
pcntru limitarea accesului rozatoarelor. ·
Conform legislatiei in v.igoarc, cadavrele, placentele 9i alte resturi or-
ganice trebui.e pastrate in spatii (recipiente) inchise, care sa nu permit{1
accesul rozatoarelor. In adaposturile pentru animale resturile de furajc
neconsumate trebuie r;dicate inainte de inserare, astfel incit acestea sa
j
nu constituie surse de hrana pentru rozatoare. Drenarea apei stagnante
!, din jurul fintinilor, a pompelor de apa i;;i impiedicarea accesului rozatoa-
relor la alte surse reprezinta alte masuri la fel de importante, $tiut fiind
ca 9obolanii cenu;,;ii si;,t animale higrofile §i parasesc locurile fara apa.
 9.4.5. MIJLOACE ~I METODE DE COMBATERE A ROZATOAJRElOR.

Combaterea propriu-zisa a rozatoarelor poate fi rcalizata prin mijloace

mecanice, chimice 9i biologice.

9.4.5.1. Mijloac:e meccmice

Se aplica pentru combaterea rozatoarelor mai ales in gospodariile
personale, in magazine de produse agro-alimentare, cit 9i pentru captu-
rarea in vederea unor cercetari de ordin epizootologic. Se folosesc frecvent
diferitc tipuri de capcane (sau curse) : capcane cu orificii, tip ,,v:lriia" ;
capcane din sirma sau din lemn cu u 9i cazatoare ; capcane cu lat ; capcane
din lemn cu podet basculant; capcane din metal cu brate semicirculare,
arc :;;i placa-piedica ; butoaie sau galeti cu capac mobil etc. Plasarea acestor
capcane se face tinindu-se seama de caile obi9nuite de circulatie (mai ales
la 9obolani), la aproximativ 40-50 cm de galerie. La inceput capcanele
se lasa nearmate (2-3 zile), 9i numai dupa ce rozatoarele se obi9nuiesc cu
prezenta lor se armeaza. Un alt mijloc eficient de combatere a r@zatoare-
lor consta in inundarea galeriilor cu apa sub presiune, sau introducerea
aerului cornprimat de la motocompresoare. Acei:;t mijloc permite distruge-
rea mai ales a puilor, care nu reu 9esc sa fuga.

9.4.5.2. Mi;loac:e chimice

Se utilizeaza pe larg 9i sint, in general, eficiente. Substantele utilizate
combaterea rozatoarelor se numesc raticide (dupa. denumirea 9tiin-
a genului Rattus, din care fac parte cele doua specii de 9obolani),
sau rodenticide (dupa denumirea ordinului din care fac- parte toate roza-
toarele - Rodentia). Se ct.mosc foarte multe suhstan~e toxice care ar
putea fi utilizate pentru combaterea rozatoarelor. Fiecare dintre acestea
anumite avantaje 9i dezavantaje.
Un foarte eficace ratidd ar trebui sii indeplineasca urmatoarele ce-
rinte : sa aiba O actiune toxica selectiva fata de roza1boare ; sa nu prezinte
miros sau gust particular, pentru a putea fi administrat in momeli ali-
mentare ; sa fie suficient de stabil din punct de vedere chimic ; sa nu
creeze fenornene de rezistenta (obi9nuinta) ; sii fie ieftin, pentru ca dera-
tizarea sa fie rentabila 9i din pund de vedere economic. De9i nici unul
din raticidele cunoscute nu 1ndepline9te conditiile mai sus,
in cele ce urmeaza le prezentam pe acelea care au o mai larga
de asemenea, pe cele cu perspective de aplicare. Raticidele se clasifica,
compozitia lor chimica, in : substante 9i or·

Substanfele raticide ano:rganice. Unele se utilizeaza in chiblu scop.

deratizare 9i pentru dezinsect,ie, iar altele servesc numai pentru

Posfura cle zinc (P,·Zn:i). In tara noastra, in domcniul cre9terii anima-

lelor, dintre substantele raticide anorganice, aceasta se utilizeaza eel mai
mult. Produsul se prezinta sub forma de pulbere de culoare cenu};lie-negri-
gricioasa, cu miros de usturoi sau de carbid. Produsul tehnic contine
fi0-700/o fosfura de zinc. Actioneaza prin eliberare de hidrogen fosforat .
.sub actiunea acidului dorhidric din sucul gastric. Hidrogenul fosforat ar0
actiune toxica brutala asupra sistemului nervos. Moartea se produce prin
cardiac 9i edem pulmonar. Fosfura de zinc este mai toxica pen.tru
"'"""',..."'·"' decit pantru 9obolani. Se utilizeaza ca raticid sub forma de pulbere

262
 (;5--100/o in talc) pentru prafuiri, dar mai ales adaugata in momeli alimen-
iare (2-40/o). Compozitia momelilor alimentare poate fi urmatoarea:
e sub,.trat alimentar 1 kg; fosfura de zinc 20 g ; ulei comesti:bil 100 ml;
substante aromate 10 g. La inceput se amesteca fosfura de zinc cu uleiul,
apoi cu substratul alimentar 9i substantele aromate.
Fosfura de aluminiu (P 2Al3) se utilizeaza atit pentru dezinfectie, cit
e . 9i pentru deratizare, mai ales in depozite 9i in exteriorul adaposturilor,
pen tru gazarea galeriilor de rozatoare mari. Fosfura de aluaniniu este
.stabila in aer uscat, dar in contact cu umezeala din aer sau cu acizii elibe-
t reaza hidrogen fosfor:at, cu densitate mai mare decit aerul (1,18) 9i cu
putere mare de difuzare. Produsele comerciale (,,Delkia", ,,Gastoxin",
2
.., ,,Phostoxin") se prezinta sub forma de tablete a 3 g in tuburi de aluminiu
astupate etan9. Tabletele contin, pe Unga fosfura de aluminiu (56-0/0), car-
r bonat de amoniu 9i oxid de aluminiu. Sub ,actiunea umiditatii din aer 9i
s a caldurii (minimum 15°C), in decurs de 30-60 minute se elibereaza din
fiecare tableta aproximativ 1 g hidrogen fosforat 9i, de asemenea, amoniac
.l
bioxid de carbon. Ultimele doua gaze previn autoaprinderea hidrogenu-
lui fosforat. Pentru combaterea rozatoarelor se introduc cite 1-2 tablete
in fiecare galerie 9i se astupa. Toate rozatoarele din galerie sint sigur dis-
truse, datorita ac~hmii toxice a gazului. Avantajul acestei metode consta
in aceea ca este omorit 9i puietul, care scapa metodelor de deratizare prin
sau prin momeli toxice.
Substanfeie raticide organice de origine vegetala. S-au utilizat mai
mult in trecut, in prezent fiind preferate raticide1e organi:ce de sinteza
sau ccle anorganice, mai ieftine ~i mai efidente.
Extractele din ceapa de mare (SciUa maritima) se utilizeaza mai ales in
zonele meditaraneene, unde aceasta planta se cultiva.
r Stricnina, alcaloid extras din semintele plantei exotice Strychnos nux-
1 vomica (Sri Lanka, India), poate fi utilizata sub forma de momeli din
boabe de cereale, impregnate cu 0,50;0 substanta 9i colorate in ro 9u sau
violet, pentru rccunoa9tere.
Substanfele raticide organice de sinteza. Sint foarte numeroase si se
folosesc tot mai mult pentru combaterea rozatoarelor. ln tara noastra se
utillzeaza mai ales furfuril hidramida, derivatii de tiouree 9i derivatli
,cumarinici.
Fu:rfuril-hiclramida este o substanta cristalina, gal:bcn[,, cu miros aro-
insolubila in apa. Se livreaza sub forma de pulbere (800/o) sau emul-
{:30/o), cu denumirea de ,,Rozan'.'. Are o selectivitate ridkata ~i o toxici4
tate redusa fata de animalele domestice. Moartea rozatoarelor survine
far2, a alarma populatia din biotopul respectiv, prin hiperemia tuturor or-
' staza urinii, degenerarea rinichiului.
ANTU (alfa-naftil-tiouree). In stare pura este o substanta alba, crista-
iar produsul tehnic are o culoare cenu~ie-bruna, cu miros neplacut
amar. Continutul in substanta activa a produsului tehnic este in
70-800/o. in comer~ se gase 9te sub denumirea de ,,Antan", cu soo;0
substanta activa 9i ,,Deratan", cu 400;0 substan~a activa, diluata in talc.
Sc foloseste mai ales sub forma de momeli alimentare in concentratie de
1-30/o, d~r poate fi utilizat ~i pentru prafuire (prin diluare 1 : 1 in c~nu9a
de coceni, faina de scoici, talc). Pulberile se aplica pe timp uscat 9i fara
sub forma de benzi in jurul galeriilor, sau transversal pe cararile
de drculatie ale rozatoarelor. Rozatoarele, curatindu-9i labele 9i blana
murdarite de pulberea toxica, ingera substan~a, se intoxka 9i mor. Moar-
se prodc.1ce in decurs de dteva ore pina la citeva zile, ca urmare a cre9-
263
 terii permeabilitatii vaselor sanguine, a congestiei 9i a edemului pulmo- f
nar. La inceputul bolii animalele au respiratia greoaie, simt nevoia de s
aer, de regula ies din galerii 9i mor afara. Actiunea toxica este mai pro- i
nuntata la 9obolanii adulti ; cei tineri 9i 9oarecii sint mai rezistenti. Re- l
zultate bune in combaterea 9obolanilor se pot obtine numai daca deratf-
zarea cu ,,ANTU" se face la intervale mari de timp, de eel putin 6 luni,
pentru a se evita instalarea fenomenului de rezistenta. Toxicitatea pentru
om 9i alte specii de animale domestice este mica (practic, accidentele nu
sint posibile). Totw,;i, in timpul lucrului, se va evita inhalarea pulberii,
care poate produce iritatia cailor respiratorii. ,,ANTU" este un emetic
puternic. Acest efect protejeaza speciile de animale care pot vomita.
Deoarece rozatoarele nu vomita, ele sint mai expuse.
Derivatii oxicumarinei. Au o actiune anticoagulanta la toate m:ami-
ferele. Impiedica sinteza hepatica de protrombina, ceca cc are ca efect
scaderea coagulabilitatii singelui. Intoxicatia la rozatoare se manifesta
printr-o stare depresiva 9i prin hemoragii la nivelul mucoaselor 9i al
organelor interne. Moartea ,,lini 9tita'', dupa una sau mai multe zile de
consum repetat al momelilor, are avantajul de a nu provoca ,,suspiciune"
fata de acestea, spre deosebire de ceea ce se intimpla in cazul intoxica-
1iilor violente produse de catre fosfuri 9i stricnina. Derivatii oxicumarinei
se ut'lizeaza in concentratii foarte mici (0,5-10/o sub tanta 2ctiva), in doze
repetate, sub forma de momeli alimentare, astfel ca nivelul toxic sa se
realizeze cumulativ, dupa un consum de 3-4 zile consecutiv. Nu este
necesara cre 9terea concentratiei de substanta, daca se asigura accesul
repetat al rozatoarelor la hrana otravita. La concentratiile mai mari de
lO/o, ~obolanii, daca nu sint infometati, refuza hran:a, ,,simtind" otrava.
Derivatul oxicumarinic, care se comercializeaza obi 9nuit in tara noastra,
se nume~te warfarina (,,Zoocumarina", ,,Cumafen"). Substanta este
alba, cristalina, fara miros, insolubLla in apa. Se folose~te mai ales sub
forma de momeli cu 0,5-10;0 warfarina. Pentru uz casnic, se comerdali-
zeaza boabe de griu otravite cu solutie 0,50;0 warfarina, sub denumirile
de : ,,Rozitox", ,,Rozitan", ,,Ratitox". Pentru prafuiri se folosei')te warfa-
rina 10;0 in talc, comercializata sub denumirea de ,,Warfarat". In fermele
zootehnice, rezultate bune se obtin ~i prin utilizarea statiilor de intoxi-
care permanenta de ,,tip Marche9".

In U.R.S.S. !ii S.U.A. au fost experimentat() mome:i brichetate prin parafinare,

care contin boabe de cereale sau de floarea-s('arelui impregnate cu un anticoagu-
lant sintetic ~i cu zahar 1,50/o. Prezinta avantajul c,1 momclile nu se degra,deazti
sub actiunea umezelii, putind fi aplkate ~i pe margin ea canalelor (L c bed e v a,
1979).

Substantele anticoagulante sintetice pot sa determine la rozatoare

fenomene de rezistenta, ca 9i ,,ANTU", dar dupa perioade mai lungi de
utilizare (Saunders, 1978). In ~ara noastra, deocamdata nu au fost
semnalate asemenea fenomene. Deoarece se 9tie ca fenomenele de rezis-
ten~a ci 9tigata devin caractere stabile din punct de vedere genetic, trans-
mise eredita:r, este posibil ca peste citiva ani efidenta ratiddelor anti-
coagulante sintctice sa scada. Pentru prevenirea instalarii 9i diseminarii
acestui carader, se recomanda schimbarea la anumite intervale de timp
a raticidelor cumarinice cu alte tipuri de substante raticide (,,ANTU",

264
 fosfura de zinc etc.). in ultimii ani au fost descoperite o serie de sub-
e stante anticoagulante de sinteza, care sint active in combaterea populati-
ilor de 9obolani rezistente la warfarina. Din aceasta categorie fac parte :
bromadiolonul (,,Super Caid", ,,Sup Opera ts") ; difonaoum (,,Ratak").

l,
u 9.4.5.3. Mijloace biologice
.l
l, Din categoria mijloacelor biologice de combatere a rozatoarelot fac
c parte culturile microbiene 9i du$manii naturali.
l. Culturile mkrobiene. Dintre microorganismele patogene pentru roz:t-
toare, se utilizeaza tulpini selectionate din speciile bacteriene Salmonella
typhi murium 9i S. enteritidis. Aceste tulpini sint foarte patogene pentru
t 9oareci 9i 9obolani, dar mai putin patogene pentru animalele domestice
~ 9i pentru om. Se folosesc sub forma de momeli alimentare contaminate
l sau contaminate i;,i otravite cu derivati cumarinici. in tara noastra au fast
utilizate in trecut asemenea culturi bacteriene, dar s-a renuntat la ele
de peste doua decenii, datorita eficientei reduse 9i a pericolului de ras-
pindire excesiva a acestor germeni, care ar putea sa produca imbolnaviri
la specii1e utile de animale i;;i chiar la om. In U.R.S.S. se utilizeaza pro-
dusul denumit ,,Ba ctorodcnticid", care contine S. typhimurium (su~a
1

I sac e n k o sau 5170 - Pr o h o r o v).

Du~manii naturali, De mare importantti este ocrotirea speciilor rap1-
toare (reptile, pasari, mamifere) care se hranesc cu rozatoare. Aceste
specii distrug un numar important de rozatoare, indeosebi in perioada
invaziilor. Dintre mamifere, trebuie amintite in acest sens urmatoarele
specii : ariciul, nevastuica, dihorul de casa, bursucul, vulpea etc. Dintre
speciile de pa.sari rapitoare, intervin efident in reducerea numarului d0
rozatoare urmatoarele : cucuveaua, ciuhurezul, striga, bufni~a, 9orecaru1,
barza etc. De asemenea, unele specii de 9erpi se hranesc cu 9oareci. In
preajma locuintelor prezenta ciinelui i;;i a pisicii indeparrteaza rozatoarelo
cl[rnni'itoare, iar unele rase de ciini (Fox'terrier, Basset, dinii ,de vinutoar?
etc.) 9i pisicile vincaza 9i omoara 9oarecii i;,i i;;oholanii.

9.4.6. DERATIZAREA IN FERMELE ZOOTEHNICE

Combaterea rozatoarelor trebuie sa se desfa 9oare simultan la toate

obiectivele din inclnta fermei (adaposturi, abator, crematoriu etc.), 9i daca
se poate, coordonat la mai multe ferme invednate, pentru a se preveni
migra~ia rozatoarelor i;;i raspindirea unor microorganisme patogene (vi·-
rusul Aujeszky, salmonele, leptospire etc.). Actiunile de deratizare se vor
planifica judicios, astfel ca acestea sa fie neintrerupte 9i coroborate cu
alte masuri preventive de limitare a posibilitatilor de dezvoltare a roza-
toarelor (repararea pardosclilor, reducerea risipei de furaje etc.). in fer-
mele cu sistemc intensive de cre 9tere a animalelor, actiunile principale
de combatere a rozatoarelor se planifica in intervalul dintre depopularea
edaposturilor 9i repopularea acestora, de regula inaintea dezinfectiei. In
perioada cit adaposturile sint populate, se recomanda utilizarea ,,statiilor
permanente de intoxkare", care trebuie astfol amplasate ca animalele
domestice sa nu aiba acces la ele.

2(i5.
 Este foarte important ca substantele raticide sa fie utilizate rational, in rn
·scopul prevenirii instalarii fenomenelm de rezistenta. Se va evita sub- lo
:dozarea toxicelor, respectindu-se concentrati'ile indicate pentru fiecare ,d,
substanta 9i conform modului de aplicare. Utilizarea concomitenta a mai. la
multor metode 9i substante 9i respectarea intervalelor minime dintre doua · tE
utili.zari a aceleia9i substante (pentru ,,ANTU", 6 luni) constituie alte
masuri de evitare a instalarii. rezistentei. Daca se are in vedere utmzarea
mai multor substante in cadrul aceleia~i actiuni, este de preferat ca in
:primele zile sa se recurga la raticidele cu actiune insidioasa (anticoagu-
lante de sinteza), iar in ultimele zile sa fie aplicate cele cu actiune brutala
(gazarea galeriilor cu hidrogen fosforat sau momelile cu fosfura de zinc).
1n acest mod se poate evitc> alarmarea coloniilor de rozatoare 9i migratia
.aces tor a.

9.5. VALORIFICAREA, NEUTRALIZAREA

$1 DISTRUGEREA CADAVRELOR,
A DE$EURlLOR $1 A CONFISCATELOR
DE OR!GINE ANIMALA

Problemele referitoare la neutralizarea, distrugerea sau valorificarea

,cadavrelor 9i a altor resturi organice prezinti'i o impDrtanta deosebita, atit
,din punct de vedere igienic, cit ~i economic. Cadavrele 9i confiscatele de
abator, daci'i provin din cauza unor boli infectioase sau parazitare, contin
agentii etiologici ai acestor boli. In toate cazurile, chiar 9i atunci dind .cauza
mortii a fost de alta natura, neinfeci;ioasa, cadavrele 9i resturile organice
.constituie un suhstrat nutritiv pentru inmultirea microorganismelor sa-
profite 9i a vectorilor transmitatori de boli (insecte 9i rozi'itoare). in plus,
:cadavrele 9i resturile de origine animala, prin descompunere, emani'i pro-
du9i. volatili cu miros dezagreabil 9i polueazi'i mediul inconjuri'itor. Pe de
alti'i parte, acestea constituie o importanti'i sursi'i de proteine de origine
animala, care trebuie valorifkata in alimentatia animalelor.
Legis1atia sanitara-veterinari'i din ,tara noa,stra, ·ca 9i din alte tari, pre-
vede ca fiecare unitate zootehnica, fiecare localitate sau grup de localitati
sa prezinte cimitire de animale, puturi seci, crc.."lffiatorii sau in-
de prelucrare a cadavrelor 9i a de 9eurilor organice in fi'iinuri de
animala. In baza Legii nr. 60/1974, detini'itorii de animale sint obli-
sa anunte toate cazurile de moarte a anima1elor la organele sanitare-
9i sa ia masuri pentru di:strugerea prin ingropare, ardere sau
lor pentru prelucrarea industriala, dupi'i ce in prealabil au fast
,examinate din punct de vedere sanitar-veterinar. Uniti'itile zootehnice sint
sa construiasca sau sa amenajeze, cu avizul organelor sanitare-
spaW sau locuri speciale pentru pastrarea cadavrelor pina la
ridicarea lor de catre unitatile industriale de producere a fainurilor pro-
p:·ecum 9i locuri de ingropare sau de ardere, in cazul cind cadavrele
nu silnt prC'luate de acE>ste intreprinderi .sau cind aceasta masura se impune
din motiVc' sanitare-veterinarP. Transportul cadavrelor 9i a altor de 9euri
·de animala spre locul de distrugere sau de valorificare se va efec-
tua cu mijloace de transport special amenajate, avind caroseria bine etan-
astfel indt sa se evite diseminarea pe traseu a fragmentelor sau
de la cadavre. Foliile de polietileni'i, paiele, rumeg~ul 9i alte

266
 matedale care au servit la transportul cadavrelor sau la etani;;eizarea mij-
loacelor de transport vor fi ingropate sau arse la locul de distrugere a ca-
,davrelor, iar vehiculul folosit la asemenea transporturi va fi dezinfectat
la locul de desdircare a cadavrelor, sub supravegherea personalului sani-
tar-veterinar.

9.5.1. VALORIFICAREA CADAVRELOR ~! A DE~EURILOR

DE ORIGINE ANIMALA

Din motive economice, in toate cazurile :in care nu este obligatorie

,clistrugerea cadavrelor i;;i a dei;;eurilor se impune valorificarea acestora
prin imitatile industriale de producere ci fainurilor proteice furajere. In
noastra, aceste intreprinderi asigura un teritoriu reprezentat de unul
sau mai multe jude~e, in functie de capacitatea de prelucrare, de caile de
acces ~i de mijloacele de transport de care dispun. Fi.mct}onarea unitatilor
industriale de producere a fainurilor proteice furajere este conditionata
<le dotarea tehnologica, care trebuie sa permita industrializarea intregului
material ecarisat i;;i transformarea acestuia in produse finite salubre,
de germeni patogeni. Unitatile de acest fel se afla sub o perma-
nenta supraveghere sanitara-veterinara i;,i trebuie sa posede autorizatie de
l functionare din partea Inspectiei de stat sanitare-veterinare.
t Din punct de vedere sanitar-veterinar, unitatHe de producere a fainu-
rHor proteice furajere au urmatoarele oblig,atH : sa. ridice .c,;i sa transporte
·cu mijloace proprii cadavrele, dei;;eurile, confiscatele 9i subprodusele de
animala de la unitatile agricole, intreprinderile de industrializare a
de la alte intreprinderi de industrie alimentara; sa efectueze
;,
9i sa elibereze, la cerere, buletine privind rezultatul examenelor
facute ; sa prelucreze industrial materialul ecarisat, in scopul obtinerii de
falnuri proteice, grasimi industriale, par etc. ; sa distruga prin metode fizi-
e co-chimice ma:terialul ecarisat, care este impropriu pentru obtinerea J)TO-
e duselor finite, sau care depai;,ei;;te oapacitatea de prelucrare a instalatiilor ;
sa asigure toate conditiile pentru prevenirea difuzarii bolilor infectoconta-
:;;i prevenirea poluarii mediului ambiant. Intreprinderile de pro-
ti a fainurilor proteke furajere trebuie sa fie imprejmuite cu un gard
1- plin, inalt de 2,5 m i;;i sa fie pavate in totalitate, pentru a putea fi u 9or
le dezinfectate. Printr-un a1t gard, indnta intreprinderii se separi'i in doua
i- sectoare : sectorul contaminat £ii sectorul necontaminat. Pentru fiecare din
-cele doua sectoare vor exista vestiare-filtru separate, precum 9i echipament
lU de de culori diferite.
st Sectorul contaminat. Cuprinde un peron acoperit pentru descarcarea
:1t materialului ecarisat 9i incaiperi separate pentru depozitarea temporara,
e- necropsia £ii tran 9area cadavrelor i;;i crematoriul pentru cadavrele
la
o- a caror deschidere este interzisa de lege 9i pentru materialcle care nu se
·1e pentru industrializare. Tot aici se amenajeaza locul pentru cu-
ne $i dezinfectia mijloacelor de transport 9i statia pentru tratarea 9i
1ri dezinfec~ia apelor reziduale.
·e- Sectorul necontaminat. Cuprinde mai multe sali in c2re are loc c1uto-
n- extragerea 9i decantarea gr[1similor, ambalarea produselor finite,
au >f'Xamenul de laborator fizico-chimic 9i microbiologic al 9arjelor de pro-
lte etc.

267
 pet
de
pa1
Prelucrarea materialului ecarisat trebuie sa se faca in termen de maxi- mt
mum 24 de ore de la primire. In autoclave se va asigura o temperatura de· tul
eel putin 130°C (2,75 atm), pe timp de minimum 90 de minute, pentru a
se asigura distrugerea germenilor din profunzimea fragmentelor de oase
d':;>
9i de carne autoclavate. Ca indicator al eficientei sterilizarii, se recomanda •COJ
Clostridium perfringens, care trebuie sa fie absent in faina de carne proas- int
pat obtinuta (Thiemann 9i W i 11 in g er, 1980). un
Pe plan mondial, pentru obtinerea de fainuri proteice furajere, se uti- ·nu
lizeaza trei procedee de tratament termic : pe cale umeda; pe cale uscata ;. (;!I
termochimic. Primul procedeu se aplica in unitatHe mai vechi 9i este mai. lor
putin rentabil din pun:Ct de vedere economic. Cel de-al doilea se aplica D{
pe larg, atit pentru prelucrarea cadavrelor, cit 9i a singelui de aba,tor, avind tai
un randament superior. Ultimul procedeu este mai nou, permite obtinerea
de produse finite de calitate superioara fntr-un timp mai scurt, este mai
putin poluant, dar necesita instalatii mai complexe 9i un consum important
de solventi organici (percloretilena, aproximativ 0,4-0,80;0 din cantitatea
de mv.terial tratat).
gr
pi
9.5.2. NEUTRALIZAREi!i. $1 DISTRUGERE..~ CADAVR2'.. 0R
·ci
.ar
Cadavrele, de 9eurile de abator 9i confiscatele de origine animala; care-
nu pot fi valorificate industrial, sint supuse fie neutralizarii, prin ingro·-
Ti
pare in cimitirele de animale sau prin aruncare in puturile seci, fie dis-
Cl
trugerii prin incinerare.
rr:
Cimitirele pentru animale. Se amenajeaz'l, de regul{i., in afara locali- lr
tatilor, la o distanta de eel putin 200 m de locuinte, drumuri publice, Sl
ferme, pa:9uni, surse de apa (izvoare, fintini, ape de suprafata). Se vor evita g;
solurile grele, argiloase 9i locurile uncle apele freatice se gasesc la o adin- s,
cime mai mica de 5 m. Cimitirele de animale se imprejmuiesc cu gard cl
plin sau din sirma ghimpata, inalt de 2 m, dublat la exterior cu gard viu, z
iar spre interior cu un 9ant de .1 m adincime. Astfel se previne accesul d
ciinilor f]i a animalelor salbatice, care pot sa dezgroape f]i sa impra~tie n
fragmente de cadavre in afara cimitirului. $antu1 are rolul de a colecta {i
apele meteorice care spala suprafata cimitirului f]i care pot contine ger- c,
meni. Marimea suprafetei cimitirului de animale se coreleaza cu marimea t;
efe.ctivelor de animale din zona. In principiu, se recomanda 1 m 2 de teren 1=
neproductiv pentru o unitate vita mare. Pentru localitatile care se afla r
in raza de colectare a intreprinderilor de producere a fainurLlor proteice, r
se vor prevedea suprafei;e de teren mai mici (sau puturi seci), in vederea t
ingroparii cadavrelor care nu pot fi ridicate de aceasta intreprindere, sau 7
care nu se preteaza pentru industrializare. Accesul in cimitir se face pe o
singura poarta care se tine incuiata, iar cheia se pastreaza la tehnicianul
c
r
circumscriptiei veterinare care are ~i sarcina de a verifica daca terenul din (
jurul gropii a fost dezinfectat. Cimitirde de animale trebuie prevazute cu i:
o cladire cu eel putin doufl incaperi, una pentru jupuirea ~i examenul (
necropsic al cadavrelor, iar alta pentru pastrarea inventarului (lopeti, E
tirnacoape, galeti etc.), a suhstantelor dezinfectante 9i a pieilor sarate
(bazin). Gropile se sapa in rinduri paralele, la 0,5-1 m d'istanta, avind
dimensiunile de 3 X 2 X 2 m. Intr-o as('menea groapa se poate introduce tm
cadavru de talie mare (tran 9at), sau mai multe cadavre de talie mica 9i
mijlocie. Cadavrele se ingroapa dupa ce in prealabil au fo,st denaturate cu

268
 motorin;:\ sau var un strat de
C('l putin 1,5 m grosime. cu cadavrele se ingroapii 9i stratul de
pamir,t 9i alte materiale (rumegll:'}, nisip, folii, saci de hirtie), care au fost
murdarite de singele sau lkhidelc scurse din cadavru pe timpul transpor-
tului sau al tran 9arii.
Timpul nccesar pentru descompunerea cadavrelor ingropate depinde
de' :rntur:, solului si de> d im£1. 1n conditiile climatke din 1,ara noastra, des-
•compunerea caclav'relor se produce in 7-9 ani, in cazul terenurilor U9oare,
intens aerate :;;i JTtunai dupa 15-20 de ani, in oazul terenurilor compacte,
umede. Din aceste motive, in conformitate cu legislatia sanitara-veterinara,
'Immai dupa eel putin 25 de ani de la ingroparea ultimelor cadavre terenul
cim:tirelor de, animale va putea capi\ta alta destirratie. In incinta cimitire-
lor este interzis pa 9unatul, cultivarea de plante 9i recoltarea de furnje.
De asemenea, este interzisa dezgroparea cadavrelor de animale 9i colec-
tarea oaselor.
Ingroparea cadav1·clor de animalc in cimitire, de 9i este o masura ne-
cesara in anumit2 srtuatii, nu constituie o metoda sigura de inactivare a
germcnilor patogen!, mai al:.s a (:elor sporulati. Germenii pot fi sco 9i la su-
de apa freatica, rnai ales in .anii ploio 9i, de ditre ri-:ne 9i alti viermi,
catre ro:ditoare etc., putind contamina pa 9unile sau sursele de apa. !n-
:groparea cadavrelor prezinta 9i dezavanta}e economice, prin aceea ca se
pierd cantitati importante de proteina de origine animala 9i se scot din
·circuitul agricol, pentru o perioada indelungata, supr,afete de teren ce
ar putea fi valorificate prin cultivare.
Pufurile seci. Sint constructii destinate neutralizarii cadavrelor, de 0eu-
rilor fii a confiscatelor de origine a-n;mala, in conditii de aerohioza. Fata de
cimitirele de an:male, prezinta avan t2_j-ul 61 ocupa o suwafata de tcren m2i
mica. Se amplaseaza dupa acelea:9i. reguli 9i •cerinte ca 9i ci.mturele de ani-
cu precizarea ca apa freatica a tererrnlui trebuie sa fie cu ,eel putin 1 m
sub nivelul fundului putului sec. Ca 9i cimitirele, se imprejmuiesc cu
plin sau din sirma ghimpaUl. Puturile pot avea o forma cilindrica
sau prismatica, cu diametrul sau latura de aproximativ 3 m 9i adincimea
de 8-10 m. Pentru consolidare 9i impermeabilizare, peretii putului se
z 1desc cu piatra 9i mortar, iar fundul se acopera cu beton sau cu un strat
de argila b[,tuta. Pentru a se evita patrunderea apelor freatice, se reco-
manda ca peretii sa fie 1na1tati peste nivelul terenului cu aproximativ
{i0-80 cm, ier ghizdul sa fie acoperit cu o placa de beton, inclinata spre
unde se afla deschiderea de 1,5 X 1,2 m, prevazuta cu capac din
cu lacat, a carui cheie se pastreaza la servidul veterinar. Putul
fi protejat de precipitatii cu un acoperi.:;; simplu, iar pentru evacua-
rea gazelor de fermentatie 0i pentru aecesul aerului, poate fi prevazut
un co,;; de ventilatie de 25 >( 25 cm, care iese deasupra acoperi 9ului de pro-
Un put cu dimensiunile mentionate poate servi pentru neutrali-
zarea a 150 de cadavre de animale mari, avind in vedere ca volumul ca-
davrelor se reduce treptat in urma descompunerii aerobe. Dupa aproxi-
mativ cinci luni de la introducerea ultimului cadavru, rezu1ta o masa
organica fara mirosuri dezagreabile 9i lipsita de germeni patogeni, care
poate fi utilizata ca ingra9amint agricol. Dad\ in put au fost introduse
cadavre provenite in urma unor boli determinate de germeni sporulati,
evacuarea putului se poate face du.pa opt luni, masa organica ingropin-
in cimitirul de animale, dupa o prealabila dezinfectie suplimentara
cu clorura de var.

269-
 In cazul puturilor ,,seci" nu se inlaturii in totalitate riscul difuzarii
unor germeni patogeni. Din acest motiv, 9i din considerente economic,:,,
construirea 9i utilizarea puturilor seci sint din ce in ce mai restrinse.
Incinerarea. Asigurii distrugerea certii a tuturor germenilor pato'.c;:eni,
A
dar este foarte costisitoare. Se aplicii mai ales pentru cadavrele de animale
!:
domestice, piisiiri 9i rozatoare, cit 9i pentru materialele contaminate care
au o valoare economica redusii, in cazurile cind nu pot fi aplicate alte me- I
tode sigure de neutralizare (decontaminare). Complexele zootehnice de·
tip industrial, spitalele, laboratoarele de diagnostic 9i de cercetare, aba- E
toarcle, statiile pentru spalarea 9i dezinfectia vagoanelor C.F.R, sint c
dotate cu instalatii speciale pentru incinerare, numite crematorii (cu gaz
metan sau cu piicur{1). Incinerarea cadavrelor poate fi aplicata 9i in cimi- (
tirele de animale, pe o sliprafata anume amenajata sau chiar direct pe
pai;mne, in gropi sau 9anturi, cind transportul cadavrelor nu se poate (
efectua sau nu se recomandii din considerent{' profilactice. Pentru incine-
rarea unui cadavru mare se consuma aproximativ 2,5 m3 de lemne 9i (
8-10 l petrol, iar arderea dureaza 6-8 ore, fara insa a se asigura dis-
trugerea totala a cadavrelor. Resturile care riimin dupa incinerare se
ingroapa in cimitirul de animale, dupa o prealabilii umezire 9i tratare cu
clorura de var. (

I
 BIBUOGRAF!E SELECTIVA

An ton, W. Veteriniirhygicne. S. Hirzel Verlag, Leipzig, 1977.

Ar <le 1 ea n, I., Barne a, M, Elcmcnte de biometeorolc,gic mcclicala. Editura·
medicala, Bucur~ti, lfl72.
Ba t' n ea, M., Ca 1 c i u, A 1. (sub redactie). Ecologic umana. Editura medicala,
Bucure!iti, 1979.
Ber be c e 1, 0. (sub redactie). Agrometeorologie. Editura Ceres, Bucure~ti, Hl70 ..
Carter, C. T. Environmental control in poultry production. Oliver and Boyd,
JDdinburg, 1967.
Ce r n e 1 ea, E., Bis trice an u, C. Cullum ;,i c.rploatarca paji,;tiior montanc.
E<litura Ceres, Bucure 9ti, 1977.
Ch i r i a c, V. 9i col. Epurarea apclor uzate # valoriJicarea reziduuribr din in-
dustria alimentarii ;;i zootehnie. Editurn Ceres, Bucure9ti, 1977.
Com an, I., Grecian u, A 1., Bo i ~tea nu, A. Microflora aeroba din adapos-
turi!e cle taurine crcscute in sistem gospocliircsc. ,,Lucrari ~tiin 1i.fice", Inst.
Agronomic la!ji, 1975.
om an, I. Igiena animalelor clomestice. Lito. Jnst. Agronomic Ia;;;i, 1979.
Com an, L ~i col. Periodic aerosol clesinfection oj' the animal houses. Proceedings
des llI. Intcrnationalen Kongresses fi.'!r Tierhygiene, \Vien, 1980.
Co man, I., G rec i an u, A 1., D u 1 c i a n u, N. Profila:ria nespecif'ica fn boH!e
infectioase $i paradtare ale animalclor cle Jcnnc'i. Editura Ceres, Bucure~ti,.
1982.
Dec u n, M. Curs de Igienii. Lito. Inst. Agronomic Timi~oara, 1981.
Dec u n, M., Tomes cu, V., Crain ice an u, E. Survival times oj' Salmonella
ancl Escherichia coli organisms in various types of cultivated soiL. Proceedings
of the IV th lnteenational Congress of Animal Hygiene, Vysoky Tatry,
1982.
Dec u n, M. ~i col. Decontamination of calf house with aerosols of SeptozoL Pro-
ceedings of the IV-th International Cong1·ess of Animal Hygiene, Vysoky
Tatry, 1982.
D i s s es cu, C. ~i col. Fizica $i climatologie agl'icola. Editura didactica !ii peda-
gogica, Bucur~ti, 1971.
Draghi c i, C. Microclimatul adiiposturilor pcntn.1, animale. Editura Ceres, Bucu-
re11ti, 1979.
D r i1 g h i c i, C. Ctlrs de igfrmii. Li,t,1. 1:i.st. Ag.ron{}mk Cluj-Napoca, 1982.
Draghi c i, C. Influenta factorilor atmosferici asu.pra animalelor clomestice. Edi-
tura Ceres, Bucure~ti, 1982.
Esmay, M. Principles of Animal Environment. The A VI Publishers Company,.
Westport, 1969.
Fur on, A. Problema apei in lume. Editura ~tiintifica, Bucure~ti, 1967.
GI i go r, V., Popescu, D., Gu r g hi li, $ t. Igiena animalelor domestice. Edi-
tura agrosilvica, Bucureliti, 1965.
G 1 i go r, V., Ionescu, D. Igiena animalelor domestice. Editura didactica ~i
pedagogica, Bucureliti, 1971.
G 1 i go r, V., Popescu, D. Principii de igiena in constru.ctiile zootehnice. E<li-
tura Ceres, Bucureliti, 1975.
Go i a, V., Mitro i, A. lii col. Ma$ini $i instalatii zootehnice. Editura didadic{1
~i pedagogica, Bucureliti, 1982.
Tl art wig, H., Strauch, D. Veterinarhygiene. Paul Parey Verlag, Berlin-
Hamburg, 1972.

271
 .wuu una i,;znricl1tu119. Paul Verlag, Ber-
lin-Hamburg, 1965.
Lu µ; u I ese u, M. 9i col. Tehnologia cre?terii ;,i exploatarii pasarilor in baterii.
Editura Ceres, Bucure,;ti, 1973.
Ly s h, L. Der W iirmehaushalt landwirtschaftlicher Nutztiere. VEB Gustav Fischer
Verlag, Jena, 1971.
/Man, C. Cercetiiri privind fw:torii nocivi de zooigiena $i actiunea lor stresantii
· asupra puilor ;,i giiinilor ouiitoare, in cre?terea de tip industrial (Teza de
doctorat). Cluj-Napoca, 1972.
Manes cu, S. 9i col. Chimva sanitarci a mediului. Editura medica1a, Bucure9ti,
vol. I - 1978, vol. II - 1982.
Me h 1 er, A., Heinig, D. Bauten fur die Rinderh,a!tung. Neumann Verlag, Ber-
lin, 1968.
Mehl horn, G. (sub redactia}. Lehrbuch der Tierhygiene, vol. I 9i II. VEB
Gustav Fischer Verlag, 1979.
Ml n c i u n a, V., Ang he 1, V. Aprecierea potabilitiitii apei pentru animalele
domestice. ,,Luer. 9tiintifice" I.C.V.B. Pasteur, 2, Bucure 9ti, 1963.
Moth es, E. Stallklima. Deutscher Landwirtschaftlicher Verlag, Berlin, 1973.
Po 1 i a k o v, A. Veterinarnaia dezinfektia. Selhozghiz, Moskva, 1960.
Popescu, D. Transportv..l animalelor ;,i produsefor animale. Editura Ceres, Bucu-
re9ti, 1972.
opes cu, D. Curs de Zooigienii. Lifo Inst. Agronomic ,,N. Balcescu". Bucur~ti,
1978.
Popescu, D., Man, C., Crain ice an u, E. Zooigiena $i protectia mediului
inconjv..riitor. Editura didactica ~i pedagogicl1, Bucurez;ti, 1931.
Popescu, D., G u r g hi ~. $ t. Bestimmv..ng ei.niger Parameter fur die Wir-
lwngsgraclerhohung der Veterini:irdesinfekti.on. Proceedings des III. Internatio-
nalen Kongresses fur Tierhygiene, Wien, 1980.
Popescu, D., Bad it o i u, N. Microclimate in new types of sheep houses. Pro-
ceedings of the IV th International Congress of Animal Hygiene, Vysoky
Tatry, 1982.
Rau t lt, C., Cars tea, S. Poluarea ;,i protectia mediului 'inconjuriitor. Editura
z;tiin1;lficii !ii enciclopedica, Bucure9ti, 1980.
Rape an u, M. Prevenirea actiunii factorilor poluµnti a.supra animalelor $i pro-
duselor animale. Editura Ceres, Bucure9ti, 1979.
Sainsbury, D. Animal Health and IIcrn,sing. Bailliere, Tindall and CasseH, Lon-
don, 1979.
So :n er, H.. Greuel, E., Mu 11 er, W., Tierhygiene. E. Ulmer Verlag, Stutt-
gart, 1976.
Strauch, D. ,;;i col. Dungcr v..ncl Abfiille in der Tierprodv..ktion. E. Ulmer Ver-
Stuttgart, 1977.
Straus, H. Igienii. Editura didactica 'ii pedagogka, Bucure'iti, 1980.
~;er il an. A., $ t e f, I. $i c_ol. Constructii zootehnice. Editura didactica 9i peda-
gogica, Bucure~ti, 1981.
Tomes cu, V., Marsch a· n g, Fr. Igiena animalelor domestice. Editura didac-
tica !ii pedagogica, Bucure9ti, 1975.
Z a-m f i r, G h. Efectele unor poluanti .~i prcvenirea lor. Editura Academiei
R. S. Romania, Bucure9ti, 1979.
Risques pour la sante du fait de l'environne"ment. Organisation Moncliale de la
Sante, Gelileve, 1972.
* * * Legea sanitara-veterinara nr. 6011974; Norme $i miisuri sanitare-veter·inare.
Redactia materialelor de propaganda agricola, Bucure9ti, 197"6 .

.272
g, Ber-

'Jaterii.

"ischer

esanta
zii de

1re'iti,

Ber-

VEB

,alele

1973.

ucu-

ului

Vir-
tio-

•ro-
>ky

1ra

ro-

:t-

r-

l-

·i