Sunteți pe pagina 1din 8

Nu am chef să învăț.

Nu știu cum să
învăț. Nu mai pot să învăț.
Astăzi îți voi prezenta trei scuze frecvente cu care te autosabotezi (și ce se
ascunde în spatele lor). Sunt momente în care materia pe care trebuie să o
înveți pentru admiterea la medicină este prea dificilă sau poate ai zile în care te
trezești fără chef de nimic. Se întâmplă, nu? Poate te simți copleșit de atât de
multe lucruri de făcut (și atât de puțin timp) sau complet depășit de materie.

Acestea sunt situațiile în care mintea ta caută o portiță de scăpare; o scuză „bună”
pentru care ar trebui să te uiți toată ziua la seriale și să lași învățatul pe mâine
dimineață… sau următoarea săptămână.

În spatele justificărilor pe care le fabricăm se ascund adesea probleme mai serioase.


De la așteptări nerealiste legate de performanță și până la decizii bazate pe impuls și
emoție (în loc de rațiune), psihologia scuzelor de zi cu zi este mai complexă decât ce
vedem la suprafață.

Așa că hai să discutăm mai detaliat despre scuzele pe care le folosim ce mai des, ce
se află în spatele lor și cum putem să le depășim. 

„Nu am chef să învăț”


Probabil că ai avut și tu zile în care simți că te-ai trezit mai obosit decât atunci când
te-ai culcat sau poate pur și simplu ești într-o pasă proastă și nu ai chef de absolut
nimic.

Deși toți ne cunfruntăm cu astfel de momente, frecvența cu care ele apar ne poate
arăta cu stau defapt lucrurile. 

Cu alte cuvinte, dacă simți că îți dispare “cheful” de învățat de fiecare dată când te
așezi la birou sau deschizi o carte de medicină, atunci cu siguranță nu este vorba
doar de o pasă proastă.

Ce se ascunde în spatele lui “Nu am chef să învăț” 

Depresie

În cel mai rău caz, lipsa ta de chef poate fi un semn al depresiei. 

 Atunci când te simți fără scop și nimic nu pare să îți mai trezească interesul,
învățatul devine o sarcină aproape imposibilă. Astfel, performanța ta scade și începi
treptat să îți pierzi motivația.
 Odată cu pierderea motivației, rezultatele încep să nu se mai vadă, lucru care îți va
adânci și mai mult depresia și sentimentul de inutilitate. Cu alte cuvinte, atunci când
nu mai ai parte de victorii, ajungi să te întrebi ce rost mai are să încerci. Și astfel, îți
dispare tot cheful de învățat.

Cu alte cuvinte, nu ai chef să înveți sau nu ai chef să faci absolut nimic? 

Dacă simți că lipsa de chef apare în majoritatea activităților tale cotidiene, atunci
probabil că te confrunți cu o formă de depresie.

Totodată, gândește-te la cum a decurs viața ta în ultima vreme. Te-ai simțit mai
inactiv și fără chef de nimic în ultimele săptămâni? 

Dacă răspunsul este da, atunci probabil că lipsa de chef ascunde o depresie. 

În astfel de situații, este important să apelezi la un specialist în sănătate mentală cu


ajutorul căruia poți afla dacă te confrunți într-adevăr cu o problemă emoțională.  

Gândire emoțională 

Ne place să credem despre noi că suntem ființe raționale și logice însă realitatea
este că o bună parte din deciziile noastre sunt bazate pe impulsuri și emoții. Mai
mult, deciziile emoționale și impulsive sunt adesea inconștiente.

Spre exemplu, atunci când te plimbi prin mall și ajungi să îți cumperi o pereche
de blugi fără să te gândești dacă ai într-adevar nevoie de ea. Sau când alegi să
irosești ore în fața televizorului pentru că „nu simți” că ai dispoziția necesară să te
apuci de învățat.  

Problema cu gândirea emoțională este că acordăm prea multă importanță unor stări
(emoții) trecătoare și luăm decizii în funcție de cum ne simțim. Astfel, „Nu am chef să
învăț” devine scuza perfectă ce îți permite să procrastinezi fără să te simți vinovat.
Cum depășesc aceste obstacole?

1. Ia decizii raționale

Dacă gândirea emoțională și impulsivă este motivul pentru care nu ai chef să înveți
(și alegi să nu înveți), atunci este esențial să începi să exersezi gândirea rațională și
constientă.

Cu alte cuvinte, caută să înțelegi ce este în spatele acțiunilor tale și care sunt
implicațiile deciziilor pe care le iei. 

Este decizia pe care urmezi să o faci rațională și logică sau doar îți satisface un
impuls momentan?

Spre exemplu, data viitoare când vrei să îți verifici contul de Facebook sau ești în
mall și vrei să îți cumperi ceva, urmează acești pași: 

 Ignoră primul lucru care îți trece prin minte


 Ia o pauză să reflectezi asupra deciziei pe care urmează să o faci 
 Întreabă-te: De ce vreau să fac asta?
Astfel, îi vei oferi minții tale ocazia să ignore emoția pe care o resimte în acel moment
și să ajungă la o decizie informată, conștientă și rațională.  

Atunci când știi că este nevoie să înveți dar simți că nu ai chef, amintește-ți următorul
lucru:

Doar pentru că simt că nu am chef să învăț, nu înseamnă că nu pot sau că nu ar


trebui să încerc.

2. Puțin este mai bine decât deloc

Atunci când ai acele zile în care, dintr-un motiv sau altul, ești într-o pasă proastă,
este clar că nu vei putea învăța la performanța pe care o ai în mod normal.

 Însă doar pentru că ai o performanță scăzută și te simți deprimat nu înseamnă că


trebuie să renunți complet. Amintește-ți ce am discutat mai devreme: Nu învăț doar
atunci când am chef, ci și atunci când știu că am nevoie să învăț.

În astfel de zile, caută să îți amintești că puțin este mai bine decât deloc. Da, nu vei
avea o performanță impresionantă. Și da, poate vei învăța mai puțin decât înveți în
mod normal. 

„Nu știu cum să învăț”


Pentru mulți dintre noi, școala a fost sau este locul unde ni s-a spus ce să învățăm
dar nu și cum să învățăm. Cărți întregi memorate mecanic și nici un strop de
informație despre ce strategii putem aplica pentru a învăța mai rapid și eficient. 

Astfel, ajungem la un moment dat să ne lovim de un munte de informație pe care nu


știm cum să îl structurăm, parcurgem și asimilăm. Și atunci apare sentimentul de
copleșire, acea senzație că ești complet depășit și nu are nici un rost să mai încerci.

Dar pot exista și alte motive pentru care simți că nu știi cum să înveți.

Ce se ascunde în spatele lui “Nu știu cum să învăț”

Așteptări nerealiste

„Nu știu cum să învăț” poate reflecta o serie de așteptări nerealiste pe care le ai de la
tine. Aceste așteptări pot apărea atunci când îți compari performanța cu a celorlalți
sau dacă ai fost educat de mic să îți fixezi standarde rigide și imposibil de atins.
Iată câteva exemple de așteptări nerealiste care te fac să spui „Nu știu cum să învăț”:

 Trebuie să știu materialul cuvânt cu cuvânt; doar așa pot lua o notă mare.
 Trebuie să învăț la fel de repede/bine/mult ca și ceilalți.
 Trebuie să înțeleg informația fără să o citesc de mai multe ori. 
 Dacă îmi ia mai mult timp să înțeleg înseamnă că nu știu să învăț.
 Dacă nu înțeleg o parte din materie, nu are rost să mai încerc să învăț.
 Dacă materia e prea complexă mă tem că nu o să o înțeleg niciodată deci ce rost
are să mai încerc.

Sună familiar? 

Cu cât așteptările tale legate de învățat sunt mai rigide și nerealiste, cu atât te vei
simți copleșit și incapabil să înțelegi materia pe care vrei să o parcurgi.

Teama de eșec

Deși poate sună ciudat, teama de eșec este uneori motivul ascuns pentru care îți
spui „Nu știu cum să învăț” și astfel îți sabotezi orice tentativă de a parcurge
materia pentru examen.

Este ca atunci când eviți să îl/o inviți în oraș pentru că te temi de un refuz așa că
alegi să inventezi scuze cu care să te convingi ca nu are rost să încerci. Sau când
profesorul adresează o întrebare și pentru că nu ești 100% sigur de răspuns, preferi
să îți spui că nu știi.

Cu alte cuvinte, teama de eșec poate fi atât de intensă încât ajungi să fabrici tot felul
de scuze pentru a evita să te confrunți cu ceva dificil care ar putea rezulta într-un
eșec.

Cum depășesc aceste obstacole?

1. Creează un plan personal de învățare

Atunci când te simți depășit de complexitatea materiei și simți că nu știi cum să


înveți, primul lucru cu care trebuie să începi este un plan.

Un plan de învățare îți oferă claritate și direcție. În același timp, este o strategie care
te ajută să “descâlcești” o materie complicată și încurcată. De multe ori, materia
poate părea complexă și imposibil de parcurs pentru simplul fapt că nu are o ordine
logică.

2. Evită să te compari cu alții

Înainte să te apuci de învățat, asigură-te că îți fixezi așteptări realiste legate de


efortul pe care dorești să îl depui și rezultatele pe care vrei să le obții.
De multe ori, așteptările nerealiste rezultă din comparațiile pe care le facem. Cu alte
cuvinte, tindem să ne comparăm cu colegii/persoanele care au o performanță mai
bună și astfel ajungem să ne plasăm pe o poziție de inferioritate.

Deși este perfect normal să țintești spre o performanță ridicată, comparațiile (în
special atunci când te raportezi doar la cei mai buni decât tine) nu fac altceva decât
să te demotiveze.

„Nu mai pot să învăț”

Sunt sigur că și tu ai avut momente în care ai simțit că nu mai ai energie și răbdare


să înveți. Poate că ai petrecut prea mult timp cu carțile în față și ai nevoie de o pauză
sau poate te-ai lovit de un capitol mai dificil și simți că nu mai poți depune un extra
efort.

Uneori, acest sentiment poate să apară chiar și după o oră de studiu. În astfel de
situații, este clar că oboseala sau efortul exagerat nu sunt motivele pentru care spui
„Nu mai pot să învăț”

S-ar putea să vă placă și