Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Material teoretic -
Lioara Ivanovici
Principiul cutiei s, i metoda reducerii la absurd
Curs 1 - Teoria Numerelor în probleme de divizibilitate
§1 Introducere
Principiul lui Dirichlet afirmă că dacă vrem să as, ezăm n + 1 bile în n cutii, atunci există cel
put, in o cutie cu două elemente.
O formă mai generală a acestui principiu afirmă că dacă avem k · n + 1 bile s, i vrem să le
punem în n cutii, atunci există o cutie care are cel put, in k + 1 bile.
Principiul cutiei: „dacă repartizăm n + 1 obiecte în n cutii atunci cel puţin două obiecte vor
fi în aceeaşi cutie”.
Justificare: considerăm cazul cel mai nefavorabil aşezând în fiecare cutie câte un obiect. Deci
am folosit n cutii şi n obiecte. Obiectul cu numărul n + 1 trebuie pus şi el într-o cutie oarecare,
dar în acea cutie există deja un obiect. Aşadar avem o cutie cu două obiecte. Nu este important
care cutie conţine cel puţin două obiecte, nici câte obiecte sunt în acea cutie şi nici câte astfel
de cutii există. Important este că există cel puţin o cutie cu cel puţin două obiecte.
§2 Bune de s, tiut
1) n | a − b dacă s, i numai dacă a s, i b dau acelas, i rest la împărt, irea prin n.
Demonstraţie. Fie a = n · c1 + r1 cu 0 ≤ r1 < n s, i b = n · c2 + r2 cu 0 ≤ r2 < n. Avem:
n | a − b ⇐⇒ n | n · c1 + r1 − (n · c2 + r2 ) ⇐⇒ n | n · (c1 − c2 ) + r1 − r2
2) (Ma + b)n = Ma + bn
n
a + b , dacă n este par
M
(Ma − b)n =
Ma − bn , dacă n este impar
3) Pentru orice număr natural N , N s, i S(N ) dau acelas, i rest la împărt, irea prin 3, respectiv
9.
Demonstraţie.
. . . 9} ·an + 99
= |99 {z . . . 9} ·an−1 + · · · + 9 · a1 + S(N ) = M9 + S(N )
| {z
n n−1
§3 Probleme
Problema 1
Dacă p este număr prim, p 6= 2, p 6= 5, atunci există o infinitate de multipli ai lui p care se
scriu folosind cifra 1.
Avem p + 1 numere s, i p resturi posibile la împărt, irea cu p. Conform principiului cutiei, există
doi termeni ai s, irului care dau acelas, i rest la împărt, irea cu p. Fie aces, tia 111
| {z. . . 1} s, i 111
| {z. . . 1} cu
i j
i > j. Cum cele două numere dau acelas, i rest la împărt, irea cu p, diferent, a lor va fi divizibilă cu
p:
p | 111
| {z. . . 1} − 111
| {z. . . 1} = |11 {z
. . . 1} 00 . . . 1} ·10j
. . . 0} = |11 {z
| {z
i j i−j j i−j
Cum p 6= 2, p 6= 5 s, i p este prim, avem (p, 10) = 1, deci (p, 10j ) = 1. Prin urmare, p | |11 {z
. . . 1}.
i−j
Notăm k = i − j > 0. Deoarece p | |11 {z
. . . 1}, vom avem s, i p | 11 . . . 1}, p | 11
| {z . . . 1}, . . .
| {z
k 2k 3k
Prin urmare, p are o infinitate de multipli care se scriu cu cifra 1.
Problema 2 (Consecint, ă)
Dacă p este număr prim, p 6= 2, p 6= 5, atunci există o infinitate de multipli ai lui p care se
scriu folosind aceeas, i cifră.
Problema 3
Dacă n este număr natural nenul, (n, 10) = 1, atunci există o infinitate de multipli ai lui n
care se scriu folosind cifra 1.
Avem n + 1 numere s, i n resturi posibile la împărt, irea cu n. Conform principiului cutiei, există
doi termeni ai s, irului care dau acelas, i rest la împărt, irea cu n. Fie aces, tia 111
| {z. . . 1} s, i 111
| {z. . . 1}
i j
cu i > j. Cum cele două numere dau acelas, i rest la împărt, irea cu n, diferent, a lor va fi divizibilă
cu n:
n | 111
| {z. . . 1} − 111
| {z. . . 1} = |11 {z
. . . 1} 00 . . . 1} ·10j
. . . 0} = |11 {z
| {z
i j i−j j i−j
Din (n, 10) = 1 avem (n, 10j ) = 1. Prin urmare, n | 11 . . . 1}. Notăm k = i − j > 0. Deoarece
| {z
i−j
n | 11 . . . 1}, vom avem s, i n | 11
| {z . . . 1}, n | 11
| {z . . . 1}, . . .
| {z
k 2k 3k
Prin urmare, n are o infinitate de multipli care se scriu cu cifra 1.
Problema 4
Dacă n este număr natural nenul, atunci există o infinitate de multipli ai lui n care se scriu
folosind doar cifrele 1 s, i 0.
Demonstraţie. Fie n = 2a ·5b ·k cu (k, 10) = 1. Folosind problema 3, k are o infinitate de multiplii
k1 , k2 , k3 , . . . care se scriu doar cu cifra 1. Atunci s, irul 10a+b ·k1 , 10a+b ·k2 , 10a+b ·k3 , . . . cont, ine o
infinitate de multiplii ai lui n care se scriu doar cu cifre de 0 s, i 1 (Avem 2a · 5b | 2a+b · 5a+b = 10a+b ,
(2a · 5b , k) = 1 s, i k | ki , ∀i ∈ N∗ ).
Problema 5
Fie p un număr prim, p 6= 2, p 6= 5. Atunci există o putere a lui p cu ultimele trei cifre 001.
Demonstraţie. Faptul că pn are ultimele 3 cifre 001 este echivalent cu 1000 | pn − 1. Se consideră
s, irul:
p, p2 , p3 , . . . , p1001
Avem 1001 numere s, i 1000 resturi posibile la împărt, irea cu 1000. Conform principiului cutiei,
există două cu diferent, a divizibilă cu 1000. Fie ele pi , pj cu i > j. Avem:
1000 | pi − pj = pj · pi−j − 1
Pentru că p 6= 2, p 6= 5 s, i p este prim, avem (p, 1000) = 1, deci (1000, pj ) = 1. Prin urmare,
notând k = i − j > 0 avem:
1000 | pk − 1
Am demonstrat astfel că există o putere a lui p, pk care are ultimele 3 cifre 001.
Problema 6
Date 100 de numere naturale putem găsi câteva printre ele cu suma divizibilă cu 100.
Problema 7
Fie a ∈ N∗ . Arătat, i că există b ∈ N∗ astfel încât 9b − 3b să fie divizibil cu a.
Cum (n, 3) = 1, s, i (n, 3k+j ) = 1, deci n | 3i−j − 1, adică n | 3x − 1 unde x = i − j > 0. Folosim
faptul că 3x − 1 | (3x )k − 1k = 3xk − 1, deci:
n | 3xk · 3xk − 1 = 9xk − 3xk
Cum x ≥ 1, avem 3k | 3xk , deci 3k | 9xk − 3xk . Prin urmare, folosind (n, 3k ) = 1 avem:
a | 9xk − 3xk
Problema 8
Să se demonstreze că oricum am alege 5 numere de forma 2a · 5b există printre ele 2 cu
produsul pătrat perfect.
Demonstraţie. Există 4 posibilităt, i pentru perechile (r1 ; r2 ), unde r1 , r2 sunt resturile împărt, irii
lui a, respectiv b la 2. Cum noi avem 5 numere, există conform principiului cutiei, două care
au aceleas, i resturi ale exponent, iilor la împărt, irea cu 2. Fie ele 2x · 5y s, i 2z · 5t . Cum x s, i z au
x+z y+t
aceeas, i paritate s, i y s, i t au aceeas, i paritate avem, ∈ N s, i ∈ N:
2 2
x+z y+t
2x · 5y · 2z · 5t = (2 2 ·5 2 )2
Prin urmare, există 2 cu produsul pătrat perfect.
Problema 9
Să se demonstreze oricum am alege 9 numere de forma 2a · 5b · 7c există printre ele 2 cu
produsul pătrat perfect.
Problema 10
Să se demonstreze oricum am alege 81 numere de forma 2a · 5b · 7c există printre ele 4 cu
produsul puterea a 4-a a unui număr natural.
Demonstraţie. Aplicând problema 9 pentru 9 dintre cele 81 de numere obt, inem că din aceste 9
numere există 2 numere cu produsul pătrat perfect. Împărt, im cele 81 de numere în 9 grupe de
câte 9 s, i aplicăm rezultatul de mai sus. Fie p21 , p22 ,..., p29 aceste pătrate perfecte obt, inute. Este
suficient să demonstrăm că există 2 dintre p21 , p22 ,..., p29 care au produsul puterea a 4-a. Este
suficient să demonstrăm că dintre numerele p1 , p2 ,..., p9 , de forma 2a · 5b · 7c putem alege 2 cu
produsul pătrat perfect. Acest lucru este echivalent cu problema 9.