Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
H O T Ă R Â R E nr.1
Chişinău
Contrasemnează:
Ministrul educației
și cercetării
1
Anexă
la Hotărârea Guvernului nr.
PROGRAMUL NAȚIONAL
PRIVIND ÎNVĂȚAREA LIMBII ROMÂNE DE CĂTRE MINORITĂȚILE
NAȚIONALE, INCLUSIV POPULAȚIA ADULTĂ
pentru anii 2022-2025
I. INTRODUCERE
A devenit axiomatic faptul că lumea reală este destinată contextelor deschise şi culturilor cu
geometrie variabilă, iar diversitatea e un atribut intrinsec al socialului, al naturii şi culturii.
Încadrată într-un context geografic, istoric, cultural complex şi dinamic, Republica Moldova este
un spaţiu care nu face excepţie de la tendinţa actuală de accentuare a diversităţii structurilor
sociale. Pluralitatea sa culturală constitutivă a fost creativ îmbogăţită de contextele istorice, pe
care le-a acumulat, contexte ce abundă în contacte, interacţiuni şi împrumuturi culturale
reciproce. Aşa se face că Republica Moldova este o ţară multiculturală, cu numeroase inserţii din
culturile statelor vecine, dar fără a avea zone segregate etnic şi fără a fi caracterizată printr-un
vid de populaţie majoritară.
Conform recensământului din 2014, comunitatea etnică de bază o constituie populația
băștinașă care, conform Legii nr. 90 din 26.04.2012, Cu privire la recensământul populației și al
locuințelor din Republica Moldova în anul 2014, în proporție de 75% sunt moldoveni, inclusiv
7% se consideră români. Conform aceluiași recensământ, alte comunități etnice reprezintă
minorități (18% din totalul populației). Zonele cu cea mai mare diversitate etnică sunt cele de la
nordul (ucraineni, ruși, romi), sud-estul (găgăuzi și bulgari) și estul Republicii Moldova (ruși,
ucraineni etc.). Principalele grupuri etnice din R. Moldova interacționează prin intermediul
limbii, culturii, diversității, obiceiurilor, tradițiilor și folclorului.
Diversitatea culturală a RM își lasă amprenta asupra relațiilor interpersonale, comunicării
interculturale și chiar asupra inserției sociale și profesionale a minorităților naționale. S-a format
o tradiție ca reprezentanții diferitelor etnii să conviețuiască în cooperare și înțelegere. În ultimii
ani, se conturează o atitudine favorabilă a minorităților naționale față de învățarea și utilizarea
limbii române, iar reprezentanții minorităților etnice sunt interesați să se integreze într-o
societate consolidată prin participarea la activități proactive din punct de vedere social.
Statul Republica Moldova demonstrează un interes deosebit pentru afirmarea individului și a
comunităților minorităților naționale prin sporirea gradului de implicare a acestora în viața
socială, culturală, economică și politică a țării. Integrarea individului în societate, participarea sa
activă la viața comunității reclamă respectarea unor condiții de bază privind asigurarea
drepturilor și libertăților omului.
2
Programul național privind învățarea limbii române de către minoritățile naționale, inclusiv
populația adultă, pentru anii 2022-2025 (în continuare – Program) este elaborat în conformitate
cu următoarele documente: Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2030”, Programul de
guvernare „Moldova vremurilor bune”, Obiectivele Dezvoltării Durabile „Educația 2030”,
Competențele-cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Codul
educației (2014).
Elaborarea Programului național privind învățarea limbii române de către minoritățile
naționale, inclusiv populația adultă, pentru anii 2022-2025, a fost determinată de un șir de
factori:
1. Sub aspect economic, valoric, social și educațional se atestă:
- discrepanța între așteptările societății și calitatea educației lingvistice;
- discrepanța între politica lingvistică de stat, protecția și predarea limbii oficiale a
statului și creșterea rolului limbii române în economia națională;
- discrepanța între modul cum percep individul și societatea limba ca o valoare
națională;
- discrepanța între procesele de globalizare, internaționalizare, digitalizare a educației
și prioritățile sistemului educațional din R. Moldova.
3
- necesitatea de a dezvolta un sistem de educație lingvistică sustenabilă pentru toate
părțile interesate, fără deosebire de vârstă și profesie;
- necesitatea creării unui mecanism de asigurare a competitivității limbii române la cel
mai înalt nivel sociolingvistic;
- necesitatea promovării patrimoniului cultural național ca un element definitoriu al
identității naționale;
- necesitatea consolidării instituționale prin adoptarea unui cadru normativ, raliat la
nevoile comunității.
Factorii extrinseci:
- necesitatea ralierii politicilor educaționale naționale la documentele și acordurile
internaționale care vizează și R. Moldova, la documentele elaborate de ONU,
Consiliul Europei, Uniunea Europeană, OECD și alte organisme internaționale, la
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), la prevederile Acordului de Asociere cu
Uniunea Europeană și Parteneriatul Global pentru Educație, la Cadrul European
Comun de Referință pentru Limbi;
- necesitatea transferului și implementării în sistemul de educație lingvistică al
Republicii Moldova a unor experiențe, inovații și bune practici internaționale.
Sub aspect structural, Programul național privind învățarea limbii române de către
minoritățile naționale, inclusiv populația adultă, pentru anii 2022-2025 este conceput pe mai
multe niveluri, în care sarcinile specifice sunt detaliate în cadrul activităților strategice care, la
rândul lor, vor acoperi un set de activități la diferite niveluri. În legătură cu fiecare sarcină, se
preconizează, de asemenea, a se indica instituțiile și funcționarii responsabili, termenele
planificate și costurile estimate.
Concordanța cu Strategia Națională de Dezvoltare (SND-2030)
Strategia directoare de acțiune care constă în sporirea calității vieții cetățenilor Republicii
Moldova, fără deosebire de vârstă, mediul de reședință, sex, etnie, dizabilitate, religie și alte
diferențe, în care niciun om nu trebuie lăsat în urmă, reprezintă finalitatea concepută în Strategia
națională de dezvoltare ,,Moldova 2030”, aprobată prin HG nr.377/2020.
Programul asigură coerență obiectivelor și țintelor setate în SND-2030 și contribuie la
realizarea a trei obiective (nr. 4, 8 și 9) și anume: garantarea educației de calitate pentru toți și
promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții; asigurarea unei guvernări
eficiente și incluzive și a supremației legii; promovarea unei societăți pașnice, sigure și
incluzive. În acest sens, Programul propune concentrarea pe promovarea integrării sociale ca
proces bi-/ și multidirecțional, în special prin promovarea implicării active a tuturor grupurilor
etnice în toate domeniile relevante, cum ar fi educația, cultura și angajarea în câmpul muncii, în
4
special în sectorul public, și prin consolidarea în ansamblu a contactelor interculturale în
societate; nu numai prin îmbunătățirea abilităților lingvistice, dar și prin dezvoltarea politicilor
de coeziune socială în toate sectoarele relevante.
5
Ținta 10.2. ,,Până în 2030, abilitarea și promovarea incluziunii sociale, economice și politice
a tuturor, indiferent de vârstă, sex, dizabilitate, rasă, etnie, origine, religie, statut economic sau
de altă natură”.
Minoritățile sunt parte integrantă a societății din R. Moldova. Programul încurajează
participarea efectivă a persoanelor care aparțin minorităților naționale la viața publică, culturală,
socială și economică, cu respectarea principiului egalității între femei și bărbați. Un alt aspect
ține de comunicarea mai eficientă între autorități și societatea civilă, în special, segmentul
reprezentat de minoritățile naționale/etnice. Totodată, Programul va promova păstrarea și
dezvoltarea identității lingvistice, etnice și culturale a minorităților naționale.
Ținta 10.3.,,Asigurarea de oportunități egale și reducerea inegalității rezultatelor, inclusiv
prin eliminarea legilor, politicilor și practicilor discriminatorii și promovarea legislației,
politicilor și acțiunilor corespunzătoare în acest sens.”
Pentru a contribui la atingerea acestei ,,ținte”, Programul va promova implicarea activă a
societății civile în sesizarea organelor competente despre cazurile de instigare la ură interetnică,
discriminare și exprimare a intoleranței. Din punctul de vedere al cadrului legal, Programul va
contribui la perfecționarea acestuia în contextul politicii de integrare, în special, cu privire la
interzicerea instigării la ură. Elaborarea și aplicarea unor instrumente practice și eficiente de
monitorizare şi raportare a stereotipurilor negative și instigării la ură în spațiul mediatic vor
reprezenta elementele importante ale Programului.
6
în Republica Moldova pentru anii 2017- 2027, aceasta fiind inclusă ca o acțiune separată în
capitolul XXII Relații Interetnice.
7
- Absența unor măsuri de sprijin al dezvoltării profesionale, de stimulare a practicilor inovatoare,
de creștere a motivației de a promova modele educaționale bilingve sau multilingve propice
contextelor socioeconomice;
- Statutul neobligatoriu de studiu al limbii române în învățământul preșcolar;
- Reglementarea insuficientă a raportului în utilizarea limbii oficiale și a altor limbi în spațiul
public informațional.
Provocarea 2: Insuficiența generalizată de cadre didactice calificate, bine pregătite (în special,
din rândul absolvenților cu profil pedagogic) și scăderea motivației de a profesa în domeniul
educației lingvistice.
Cauze:
- Lipsă de cadre didactice și manageriale în filiera de educație lingvistică bilingvă;
- Lipsa unui sistem de formare a competențelor lingvistice de specialitate în limba română la
profesorii care predau alte discipline școlare decât limba română;
- Ponderea redusă a cadrelor didactice tinere în raport cu cadrele didactice de vârstă pre-
pensionară/ pensionară;
- Motivare limitată.
Consecințe: Calificarea insuficientă a profesorilor, nivelul scăzut de competențe didactico-
lingvistice, motivația insuficientă și prestanța joasă a cadrelor didactice, care influențează direct
performanța însușirii limbii române la toate nivelurile sistemului de învățământ (general,
profesional-tehnic, superior, învățarea pe tot parcursul vieții) pot provoca o criză profundă în
asigurarea unei educații lingvistice de calitate.
8
dezvoltarea adecvată a textelor. În același timp, programa de examen formulează una dintre
cerințe: să se creeze texte de volumul și genul indicat, să se înțeleagă etapele procesului de
scriere și să se folosească aceste cunoștințe în scris;
- Inexistența unui mecanism de evaluare a calității mijloacelor didactice auxiliare (caiete de
exerciții, seturi de exerciții sau sarcini, manuale etc.);
- Insuficiența de instrumente/materiale pentru dezvoltarea limbii vorbite (suporturi didactice
audio cu opere sau fragmente literare, folclorice și dialectale pentru stiluri diferite de limbaj);
- Cunoștințe slabe privind programele eficiente de educație bilingvă.
Provocarea 4: Lipsa unui document strategic de politici lingvistice de stat care să prevadă
direcțiile de activitate, sarcinile și măsurile necesare pentru păstrarea identității lingvistice și
culturale într-un mediu digital multilingv, ca o condiție-cheie pentru dezvoltarea unei societăți
democratice, informaționale și a cunoașterii.
Cauze: Lipsa unui sistem de informare privind resursele lingvistice digitale deschise, fiabile, de
înaltă calitate, reutilizabile și alte seturi de date lingvistice digitale; nivelul redus de asiguare cu
versiunile electronice ale manualelor și materialelor didactice însoțitoare; insuficiența unor
programe de învățare la distanță în limba română pentru studenți cu un grad de motivație și
pregătire diferită, adică pentru grupuri de interese diferite (cetățeni care locuiesc în străinătate,
străini și copiii lor și toți cei care doresc să-și îmbunătățească cunoștințele și abilitățile
lingvistice).
9
Provocarea 5: Insuficiența, ineficiența și calitatea joasă a învățării și educației adulților,
integrarea redusă a educației nonformale și informale în educația formală.
Cauze: Lipsa unui curriculum la limba română pentru adulții care învață limba oficială a
statului; inexistența unui mecanism clar de reglementare a funcționalității limbii române în
relațiile de muncă; studii insuficiente care să dezvăluie starea limbii utilizate în spațiul public,
precum și nevoile și interesele cetățenilor; lipsa unui serviciu de consiliere lingvistică pentru
publicul larg; promovarea insuficientă a învățării limbii române la distanță de către comunitățile
din diasporă; posibilități reduse de învățare a limbii oficiale a statului de către persoanele
defavorizate.
10
Programului național pentru îmbunătățirea calității învățării limbii române în instituțiile de
învățământ general cu instruire în limbile minorităților naționale (2016-2020).
Tabelul 1
Puncte forte Puncte slabe
1. Sarcinile și măsurile preconizate în cadrul 1. Indiferența și inerția socială a cetățenilor R.
direcțiilor de acțiune acoperă aspectele Moldova, de cele mai multe ori, sunt
principale ale politicii lingvistice naționale, dușmanul cel mai mare al procesului de
care vizează participarea publicului, formarea învățare a limbii române de către alolingvi.
opiniei publice și consolidarea limbii și
culturii române. 2. Integrarea europeană este privită drept o
activitate a guvernării și mai puțin a fiecărui
2. Politica lingvistică de stat prevede măsuri cetățean, indiferent de naționalitate.
pentru însușirea limbii române de către
grupurile-țintă speciale. 3. Sistemul educațional din R. Moldova este
finanțat insuficient pentru a asigura o predare
3. În domeniul educației se aplică măsuri de calitate și eficientă a limbii române atât în
complexe (elaborarea de materiale didactice școli, cât și pentru adulți.
și metodologice, promovarea competenței
profesionale a cadrelor didactice, formarea 4. Spațiul lingvistic din R. Moldova este
continuă), care vizează, în general, marcat de amprente istorice grave, cea mai
îmbunătățirea abilităților de vorbire în limba serioasă fiind „moștenirea” limbii ruse în
română ale copiilor, elevilor și tinerilor. actele oficiale și în comunicarea interumană.
8. Situația sociopolitică din R. Moldova este 9. Date fiind tendințele la scară națională de
favorabilă redimensionării și relansării îmbătrânire a cadrelor didactice din
procesului de studiere a limbii oficiale a învățământul general, nu sunt prevăzute
statului R. Moldova – limbii române de către măsuri pentru a atrage profesori tineri și
alolingvi. talentați de limba română.
12
acces public centralizat la informații privind
oportunitățile de învățare a limbii române. 3. Procesul în creștere al globalizării și spațiul
informațional continuă să aibă un impact
3.Înființarea unui ghișeu unic pentru negativ asupra utilizării limbii române.
persoanele interesate de a studia limba și
cultura română, asigurându-se astfel ca toate 4. Punctele slabe ale sistemului de învățământ
informațiile necesare să poată fi obținute într- afectează negativ starea generală a limbii
un singur loc. oficiale a statului.
13
potențialul intelectual atât în domenii de interes personal, profesional, cât și social în vederea
adaptării cât mai facile la imperativele timpului, în special, la cele ce țin de dezvoltarea durabilă.
Programul va asigura continuitatea Programului național pentru îmbunătățirea calității învățării
limbii române în instituțiile de învățământ general cu instruire în limbile minorităților naționale
(2016-2020), aprobat prin HG nr.904/2015.
Scopul Programului național privind învățarea limbii române de către minoritățile naționale,
inclusiv populația adultă, pentru anii 2022-2025: trasarea direcțiilor prioritare și a acțiunilor de
soluționare a problemelor din sistemul educațional privind integrarea sociolingvistică
multiaspectuală a minorităților naționale în viața social-activă a statului prin asigurarea,
respectarea și garantarea drepturilor lor.
14
Obiectivul specific 1.2. Asigurarea didactică a procesului de învățare a limbii române în
instituțiile de educație timpurie
Direcțiile de acțiune
1.2.1. Editarea suportului didactic pentru învățarea limbii române în grupa medie: manual, caiet
de lucru, culegere de poezii și cântece, fișe de lucru, planșe cu imagini tematice.
1.2.2. Actualizarea și reeditarea setului de materiale didactice pentru învățarea limbii române în
grupa mare: manuale, caiete de lucru, planșe cu imagini tematice.
1.2.3. Elaborarea și editarea materialelor audio și video pentru învățarea limbii române în
grupele medie, mare și pregătitoare.
1.2.4. Implementarea programului de formare continuă a cadrelor didactice la didactica limbii
române în instituțiile de educație timpurie.
15
2.2.2. Elaborarea setului de materiale didactice pentru studierea Limbii și literaturii române în
ciclul primar: caiete de lucru, planșe cu imagini tematice (conform conținuturilor
curriculare).
2.2.3. Elaborarea, în funcție de specificul facultăților, a suporturilor de curs și a altor
materiale didactice pentru cursul de limba română, predat în cadrul instituțiilor de
învățământ superior.
2.2.4. Completarea fondurilor bibliotecilor școlare cu noi achiziții editoriale: literatură artistică,
enciclopedii, dicționare.
OBIECTIVUL GENERAL 3: Consolidarea cadrului instituțional prin angajarea de
personal didactic și managerial calificat, la toate nivelurile și formele de învățământ.
Obiectivul specific 3.1. Integrarea sociolingvistică și profesională a elevilor și studenților
alolingvi prin studierea graduală a unor discipline de studiu în limba română
Direcțiile de acțiune
3.1.1. Actualizarea modelelor de Plan-cadru pentru instituțiile de învățământ general cu instruire
în limbile minorităților naționale, în vederea predării unor discipline nonlingvistice în
limba română, în conformitate cu politicile publice adoptate.
3.1.2. Actualizarea Planului-cadru pentru învățământul superior, în vederea predării unor unități
de curs de specialitate/ profil în limba română, în conformitate cu politicile publice
adoptate.
3.1.3. Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 381 din 13 aprilie 2006 „Cu privire la condițiile de
salarizare a personalului din unitățile bugetare”, pentru acordarea sporului salarial
profesorilor care predau discipline școlare nonlingvistice în limba română în instituțiile cu
instruire în limbile minorităților naționale.
3.1.4. Elaborarea suportului metodologic „Didactica predării Limbii și literaturii române ca
limbă nematernă” pentru instituțiile cu predare în limbile minorităților naționale.
16
Obiectivul specific 3.3 Dezvoltarea resurselor umane în domeniul predării disciplinelor
nonlingvistice în limba română prin aplicarea metodologiei CLIL
Direcțiile de acțiune
3.3.1. Pregătirea formatorilor naționali în domeniul metodologiei CLIL, cu implicarea
specialiștilor din alte țări.
3.3.2. Instruirea de formatori locali în domeniul metodologiei CLIL.
3.3.3. Elaborarea și implementarea programelor de formare continuă a profesorilor alolingvi
încadrați în predarea unor discipline nonlingvistice în limba română.
3.3.4. Elaborarea și implementarea unui program de studii de masterat: Didactica predării unor
discipline nonlingvistice în limba română prin metodologia CLIL.
3.3.5. Elaborarea și implementarea programelor de mentorat de inserție și dezvoltare
profesională a specialiștilor în predarea unor discipline în limba română.
3.3.6. Introducerea în Planul-cadru pentru instituțiile de învățământ superi a unui curs obligatoriu
de limbă română pentru studenții din grupele alolingve.
3.3.7. Analiza bunelor practici și a modelelor de studiu al unor discipline școlare/unități de curs
în limba română și crearea de noi oportunități de participare a cadrelor didactice la
mobilități, activități științifice și de perfecționare profesională la nivel
național/internațional.
17
3.5.3. Monitorizarea implementării modelelor de educație bilingvă în instituțiile cu predare în
limbile minorităților naționale.
3.5.4.Elaborarea unui set de materiale didactice pentru învățarea limbii române în învățământul
primar în cadrul învățământului bilingv (fișe de lucru, auxiliare didactice, dicționare
ilustrative).
3.5.5.Integrarea activităților de sensibilizare la nivel național, regional și instituțional a
profesorilor, cadrelor didactice, părinților privind educația bilingvă/multilingvă.
3.5.6. Elaborarea Metodologiei de dezvoltare prin activități de mentorat a experienței în
domeniul educației multilingve.
OBIECTIVUL GENERAL 4: Eficientizarea procesului de utilizare a tehnologiilor digitale
în vederea asigurării calității și sustenabilității educației lingvistice.
Obiectivul specific 4.1. Creșterea competențelor profesionale ale cadrelor didactice din
instituțiile de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale prin integrarea
tehnologiilor digitale./
Direcțiile de acțiune
4.1.1. Organizarea de cursuri de învățare online/offline a limbii române pentru cadrele didactice
și manageriale alolingve.
4.1.2. Îmbunătățirea procesului de predare-învățare, inclusiv la distanță, a limbii române prin
organizarea și desfășurarea de ateliere de lucru, mese rotunde, conferințe cu participarea
cadrelor didactice, mediului academic și a reprezentanților minorităților etnice/ naționale.
4.1.3. Dotarea sălilor de clasă cu tehnologii și resurse informaționale moderne pentru învățarea
limbii române (proiector, computer, căști ș.a.).
4.1.4. Elaborarea de suporturi audio-vizuale (povești înregistrate, minidialoguri tematice,
cântece, poezii sonorizate etc.), softuri educaționale, produse digitale conform cadrului
curricular în vigoare.
4.1.5. Dezvoltarea și mentenanța portalurilor web în vederea obținerii de informații, cursuri de
învățare a limbii române, biblioteci digitale, etc.
4.1.6. Actualizarea conținuturilor educaționale pe platforma de învățare a limbii române la
distanță conform curriculumului modernizat – nivelul A1-A2/B1 (invat.antem.org)
4.1.7. Elaborarea de programe de învățare la distanță a limbii române pentru adulți.
4.1.8. Organizarea de stagii de formare continuă pentru profesorii care predau limba română la
distanță.
OBIECTIVUL GENERAL 5: Crearea unui sistem permanent de învățare a limbii oficiale
a statului pe tot parcursul vieții pentru toți cetățenii, bazat pe nevoile individului și
perspectivele de dezvoltare a societății în cadrul învățământului formal, nonformal și
informal.
18
Obiectivul specific 5. Extinderea mediului lingvistic de comunicare în limba română prin
intermediul activităților informale și nonformale.
Direcțiile de acțiune
5.1.1. Organizarea de activități formale și informale/concursuri extrașcolare în limba română cu
participarea instituțiilor cu predare în limbile minorităților naționale, la nivel local/
republican.
5.1.2. Organizarea de tabere de odihnă cu program educaţional complex de imersiune culturală,
în limba română, pentru elevii alolingvi.
5.1.3. Organizarea cursurilor gratuite de studiere a limbii române pentru adulți pentru diverse
categorii profesionale (justiție, medicină, arte, economie, etc.) reprezentanți ai minorităților
etnice/naționale.
5.1.4. Analiza cererii de învățare a limbii române de către grupurile etnice, populația adultă.
5.1.5. Elaborarea și editarea unui set de materiale didactice pentru învățarea limbii române de
către adulți pe domenii de activitate.
5.1.6. Elaborarea unor modele de teste de evaluare a competențelor lingvistice pentru anumite
grupuri sociale și profesionale (în funcție de cererea pieței de muncă).
OBIECTIVUL GENERAL 6: Dezvoltarea cooperării între instituțiile de stat, organizațiile
publice și sectorul privat în vederea îmbunătățirii competențelor lingvistice în conformitate
cu nevoile societății
Obiectivul specific 6. Intensificarea parteneriatelor între actanții educaționali, autoritățile
locale, mass-media ș.a. în vederea sporirii calității învățării limbii române în instituțiile de
învățământ cu predare în limbile minorităților naționale
Direcțiile de acțiune
6.1.1. Elaborarea cadrului normativ privind implicarea autorităților locale în procesul de predare-
învățare a limbii române în instituțiile de învățământ cu predare în limbile minorităților
naționale.
6.1.2. Organizarea de evenimente de promovare a limbii române în cadrul bibliotecilor școlare:
excursii, flash moburi, discuții/ dezbateri, în colaborare cu asociațiile minorităților
naționale, cu personalități din domeniul culturii, reprezentanți ai minorităților naționale -
vorbitori fluenți ai limbii române.
6.1.3. Implicarea publicului larg în implementarea politicii lingvistice de stat prin organizarea de
conferințe, seminare, concursuri, cluburi de discuții în limba română pe diverse domenii de
interes.
6.1.4. Desfășurarea evenimentelor de informare a populației adulte (prin Internet, emisiuni
televizate, reviste pentru adulți etc.) privind oportunitățile de învățare a limbii române.
19
V. IMPACT
În urma realizării obiectivelor specifice și a direcțiilor de acțiune stabilite, Programul va avea
un impact exhaustiv și multidimensional și va contribui la:
Impact 1: Dezvoltarea cadrului legal, normativ și de politici lingvistice privind învățarea
limbii române de către minoritățile naționale.
Impact 2: Sporirea calității învățării limbii române în instituțiile de învățământ general cu
predare în limbile minorităților naționale/ instituțiile de învățământ superior/învățarea pe tot
parcursul vieții/diaspora.
Impact 3: Asigurarea didactică a procesului de predare-învățare a limbii române în
instituțiile de învățământ general cu predare în limbile minorităților naționale/ instituțiile de
învățământ superior.
Impact 4: Implementarea unor modele de predare a unor discipline școlare nonlingvistice/
unități de curs de specialitate în limba română.
Impact 5: Pregătirea de resurse umane în domeniul predării disciplinelor nonlingvistice în
limba română.
Impact 6: Alinierea demersului lingvistic la educația bilingvă/multilingvă atât în școlile
minorităților etnice, cât și în cadrul învățării pe tot parcursul vieții.
Implementarea Programului va contribui la:
- asigurarea de condiții necesare pentru toate categoriile de elevi/studenți/adulți, care să
conducă la rezultate relevante și eficiente ale învățării limbii române de către
minoritățile naționale;
- creșterea substanțiala a numărului de tineri și adulți care au achiziționat competențe
lingvistice în limba română relevante pentru angajare în câmpul muncii;
- accesul egal al persoanelor alolingve la toate nivelurile de învățământ și formare
profesională;
- sporirea calității sistemului de formare inițială și continuă a cadrelor didactice,
creșterea atractivității carierei didactice și a autorității cadrului didactic, fapt care va
contribui la asigurarea sistemului de învățământ cu numărul necesar de cadre
didactice și de alți specialiști de calitate prin restructurarea sistemului de formare
profesională inițială și continuă;
- dezvoltarea unui sistem sinergic de integrare a noilor tehnologii informaționale și de
comunicație cu cele didactice, fapt care va asigura un nivel înalt de învățare a limbii
române;
- conexiunea și interconexiunea cu piața muncii și comunitatea, ca o condiție de
eficientizare a politicii lingvistice;
20
- crearea unui mediu favorabil de învățare a limbii române, care va asigura dezvoltarea
competențelor de comunicare în limba oficială a statului ale celor ce învață, în raport
cu potențialul, oportunitățile și interesele proprii;
- constituirea și dezvoltarea unui demers de educație nonformală a copiilor, elevilor,
tinerilor și a adulților ca o formă de realizare a educației pe parcursul întregii vieți;
- coeziunea și protecția socială în promovarea unei educații lingvistice de calitate și
responsabilizarea societății, comunității, familiei privind necesitatea cunoașterii
limbii oficiale a statului;
- promovarea unei politici echilibrate de educație bilingvă/multilingvă și crearea de
condiții de integrare a minorităților conlocuitoare în societatea moldovenească.
VI. COSTURI
Finanțarea acțiunilor prevăzute în prezentul Program se va efectua pe principii de
sinergie și complementaritate, din contul și în limitele mijloacelor aprobate anual în bugetul
public național și a celor atrase, inclusiv de la partenerii de dezvoltare, ș.a. Estimarea generală a
costurilor pentru implementarea prezentului Program este efectuată în baza priorităților
strategice și a acțiunilor identificate și formulate în Planul de acțiuni.
Bugetul pentru realizarea prezentului Program, proiectat în Cadrul bugetar pe termen
mediu pe anii 2022-2025, se constituie după cum urmează:
Tabelul 2
Acțiunile bugetate Cadrul bugetar pe termen mediu, mil lei Programul
bugetar
2022 2023 2023 2024
Programului Național privind Servicii
Costul total al Programului pentru perioada 2022-2025 este de ……., de la bugetul de stat.
De asemenea, costurile Programului vor fi luate în considerare la elaborarea și modificarea
Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM), care constituie principalul document de planificare
financiară pentru următorii ani. Este de importanță majoră ca în CBTM să se facă referință la
implementarea Programului și să se prevadă mijloace financiare corespunzătoare în bugetul de
stat.
VII. RISCURI ȘI MĂSURI DE PREVENIRE ȘI DIMINUARE A ACESTORA
21
În Tabelul nr. 3 sunt sistematizate riscurile în implementarea Programului.
Tabelul 3. Riscurile în implementarea Programului
Impact Probabilita
Riscul anticipat (Scăzut, te Joasă, Măsuri de diminuare/
Mediu, Medie, înlăturare a riscurilor
Înalt) Înaltă
1. Riscul politic: Prioritizarea subiectului legat de
instabilitatea politică și consolidarea învățării limbii
politizarea excesivă a Mediu române de către minorităţile
domeniului poate crea naţionale, inclusiv populaţia adultă,
obstacole în procesul de în documentele de planificare și
Joasă
implementare a Programului politici publice ale Guvernului, de
exemplu: Programul de activitate al
Guvernului „Moldova vremurilor
bune”, Planul de acțiuni al
Guvernului pentru anii 2021-2022.
2. Riscul financiar: Înalt 1. Planificarea acțiunilor în Cadrul
neacoperirea financiară a Bugetar pe Termen Mediu.
acțiunilor din Planul de 2. Atragerea asistenței externe din
acțiuni partea partenerilor de dezvoltare.
Medie
3. Atragerea altor surse alternative
(administrația publică locală, surse
proprii ale organizațiilor etno-
culturale etc.) .
3. Riscul statistic: lipsa de 1.Îmbunătățirea sistemului de
date statistice separate Mediu colectare și analiză a datelor
suficiente pentru analiza statistice/ administrative separate.
obiectivă a situației. 2.Asigurarea accesului la datele
oficiale publice.
Medie
3.Identificarea tuturor surselor
posibile de date statistice,
rapoartelor, analizelor, studiilor,
sondajelor etc. privind relațiile
interetnice/
1. Riscul economic: criza 1. Implementarea Planului de
economică legată de Mediu Acțiuni al Programului în
pandemia COVID-19 și cooperare cu organizațiile societății
Medie
situația socială și politică din civile și partenerii de dezvoltare.
zonă poate afecta 2. Prioritizarea subiectului de către
implementarea Programului. Guvern.
2. Riscul comunicațional: Medie 1.Implementarea Planului de
conștientizarea scăzută de Acțiuni al Programului în
către minoritățile naționale și cooperare cu organizațiile societății
organizațiile societății civile, Mediu civile.
în special la nivel regional și 2.Desfășurarea regulată de
local, a necesității învățării campanii de sensibilizare de către
limbii române de către autoritățile publice centrale și
minoritățile naționale, locale pentru a explica publicului
inclusiv populația adultă. larg, minorităților naționale, mass-
media importanța învățării limbii
române de către minorităţile
naţionale, inclusiv populaţia adultă.
22
3.Menținerea comunicării continue,
transparente și eficiente cu
organizațiile societății civile în
vederea articulării și colectării de
opinii ale acestora, a unei mai bune
integrări în viața societății și a
asigurării caracterului incluziv al
procesului decizional.
3. Riscul percepțiilor 1. Elaborarea unui Program pe
subiective: Influența principii participative și
opiniilor personale, a transparente, în cadrul unui Grup
credințelor, experiențelor și Mediu de lucru interinstituțional, care să
amintirilor istorice ale includă reprezentanți ai
indivizilor asupra procesului Joasă autorităților publice centrale și
de luare și de implementare a locale, societății civile, domeniului
deciziilor legate de învățare a academic, organizațiilor etno-
limbii române de către culturale ș.a.
minoritățile naționale,
inclusiv populația adultă.
Riscul prioritizării reduse: 1. 1. Elaborarea unui Programul în
prioritizarea redusă a Mediu baza principiilor participative și
procesului de elaborare și transparente, desfășurând-se în
implementare a politicilor în cadrul Grupului de Lucru
domeniul consolidării interinstituțional care a inclus
relațiilor și nivelul scăzut de reprezentanții autorităților publice
Medie
implicare din partea centrale și locale, ai societății
autorităților publice în crearea civile, domeniului academic,
unui cadru instituțional organizațiilor etno-culturale,
eficient pentru a aborda partenerilor de dezvoltare etc.
problemele minorităților
naționale.
23
asigurare a abordării sinergice în implementarea Programului. Grupul de lucru interinstituțional
se va reuni în ședințe de lucru de, cel puțin, două ori pe an.
Activitățile de monitorizare vor avea un caracter sistematic și vor include următoarele
componente:
monitorizarea procesului de implementare a măsurilor prevăzute în Planul de acțiuni, în
baza indicatorilor Programului;
caracterul executării (anual, permanent);
implicarea responsabililor în executarea măsurilor prevăzute;
costurile/cheltuielile suportate;
termenele de implementare.
Monitorizarea va constitui un proces continuu de evaluare în baza indicatorilor și a
rezultatelor obținute în cazul fiecărei acțiuni, prevăzute în Program. Procesul de monitorizare va
fi efectuat prin colectarea, prelucrarea și analiza datelor, identificarea erorilor sau a efectelor
neprevăzute. Datele statistice și administrative vor fi colectate, după caz, atât prin utilizarea
datelor oferite de autoritățile administrației publice centrale responsabile de politica sectorială,
autoritățile administrației publice locale, cât și prin sondaje efectuate de către instituțiile
specializate.
Activitatea de monitorizare va include elaborarea de către MEC a Rapoartelor anuale de
progres și prezentarea acestora Guvernului. Pentru realizarea rapoartelor se va elabora Matricea
de monitorizare în vederea urmăririi gradului de implementare a acțiunilor din Planul de acțiuni
al Programului pentru anul de referință. Fiecare autoritate indicată în Planul de acțiuni va
prezenta MEC anual, până la 01 martie, un raport detaliat privind progresul implementării în
anul precedent, care va reflecta acțiunile și indicatorii pentru care este responsabilă. Rapoartele
vor include partea descriptiv-analitică care va înregistra progresele obținute, obstacolele în calea
implementării și informațiile sub formă de tabel privind realizarea Planului de acțiuni.
Activitatea de evaluare a prezentului Program va avea un caracter sistematic, fiind
desfășurată pe toată perioada de implementare și va include elaborarea, în baza indicatorilor de
progres, a rapoartelor privind implementarea acestuia.
După finalizarea implementării Programului, MEC va elabora Raportul final de evaluare.
Pentru a asigura o abordare participativă și un proces obiectiv și comprehensiv de implementare,
evaluarea finală va implica autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și
organizațiile societății civile, mediul academic și partenerii de dezvoltare etc.
Scopul evaluării finale va fi identificarea nivelului de realizare a obiectivelor Programului, a
impactului asupra consolidării învățării limbii române de către minoritățile naționale, inclusiv
populația adultă, în perioada 2022-2025, ca urmare a realizării acțiunilor planificate, a
schimbărilor și impactului benefic care s-au produs la capitolul probleme ce urmau a fi
24
soluționate. Rezultatele evaluării finale vor servi drept bază pentru elaborarea unui nou
document de politici pentru următoarea perioadă de planificare.
În scopul asigurării transparenței proceselor de implementare a prezentului Program
național, rapoartele anuale de monitorizare, precum și raportul final de evaluare vor fi publicate
pe pagina web oficială a MEC.
X. PLAN DE ACŢIUNI
25
PLAN DE ACȚIUNI
OBIECTIVUL GENERAL 1: Alinierea educației lingvistice la nevoile minorităților naționale din Republica Moldova din perspectiva dezvoltării
cadrului normativ.
Obiectivul specific 1.1. Îmbunătăţirea procesului de predare-învățare a limbii române pentru minoritățile naționale/etnice din Republica Moldova
Elaborarea cadrului normativ de învățare a Ministerul Cadru
limbii române în instituțiile de educație Educației și normativ
1.1.1. Trimestrul IV, 2022
timpurie (grupele medie, mare și Cercetării elaborat și
pregătitoare) aprobat
Document
aprobat la
Elaborarea și editarea Curriculumului la Ministerul
Consiliul
1.1.2. Limba română pentru populația adultă Educației și Trimestrul II, 2023
Național
reprezentanți ai minorităților naționale. Cercetării
pentru
Curriculum
Materiale
Elaborarea materialelor audio și video Ministerul
Trimestrele III, începând cu audio și
1.2.3. pentru învățarea limbii române în grupele Educației și
2023 video
medie, mare și pregătitoare. Cercetării
elaborate
Circa 200 de
Implementarea programului de formare Ministerul cadre
continuă a cadrelor didactice la didactica Trimestrele I-IV, începând
1.2.4. Educației și didactice
limbii române în instituțiile de educație cu 2023
Cercetării instruite
timpurie. anual
OBIECTIVUL GENERAL 2: Asigurarea accesului la educație lingvistică de calitate pentru toți prin incluziune echitabilă în învățământul general,
superior, precum și pe tot parcursul vieții.
Obiectivul specific 2.1. Optimizarea procesului de predare-învățare-evaluare la disciplina Limba și literatura română în instituțiile de învățământ general
(ciclul primar, ciclul gimnazial și ciclul liceal) prin racordarea documentelor curriculare la instrumentele de politici lingvistice europene
Document
Actualizarea Concepției didactice a aprobat la
Ministerul
disciplinei Limba și literatura română în Educației și Consiliul
2.1.1. Trimestrele II, 2023
acord cu Cadrul European Comun de Național
Cercetării
Referință pentru Limbi pentru
Curriculum
27
Direcția Acţiunile Responsabilii Termenele de realizare Costuri, MDL Indicatorii de
de pentru performanţă
acțiune implementare
2022 2023 2024 2025
Obiectivul specific 2.2. Asigurarea procesului educațional cu manuale și auxiliare didactice în corespundere cu Curriculumul Național, ediția 2019
Obiectivul specific 3. 1. Integrarea sociolingvistică și profesională a elevilor și studenților alolingvi prin studierea graduală a unor discipline de studiu în
limba română
Obiectivul specific 3.3. Dezvoltarea resurselor umane în domeniul predării disciplinelor nonlingvistice în limba română prin aplicarea metodologiei
30
Direcția Acţiunile Responsabilii Termenele de realizare Costuri, MDL Indicatorii de
de pentru performanţă
acțiune implementare
2022 2023 2024 2025
CLIL
Ministerul Numărul de
3.3.2 Instruirea de formatori locali în domeniul Educației și Trimestrul II, 2023 cadre
metodologiei CLIL Cercetării instruite
Document
Elaborarea și implementarea programelor Ministerul elaborat și
3.3.3. de formare continuă a profesorilor alolingvi Educației și Anual, trimestrele I - IV implementat
încadrați în predarea unor discipline Cercetării în
nonlingvistice în limba română. universități
Program
Elaborarea și implementarea unui program Ministerul elaborat și
3.3.4. de studii de masterat: Didactica predării Educației și Trimestrele II-III, 2023 implementat
unor discipline nonlingvistice în limba Cercetării în
română prin metodologia CLIL. universități
3.3.6. Introducerea în Planul-cadru pentru Ministerul Trimestrele I-II, 2023 Curs introdus
instituțiile de învățământ superior a unui Educației și și
31
Direcția Acţiunile Responsabilii Termenele de realizare Costuri, MDL Indicatorii de
de pentru performanţă
acțiune implementare
2022 2023 2024 2025
Obiectivul specific 3.4. Asigurarea cu materiale didactice și metodologice a procesului de predare a unor discipline non-lingvistice în limba română
(CLIL)
32
Direcția Acţiunile Responsabilii Termenele de realizare Costuri, MDL Indicatorii de
de pentru performanţă
acțiune implementare
2022 2023 2024 2025
OBIECTIVUL GENERAL 4: Eficientizarea procesului de utilizare a tehnologiilor digitale în vederea asigurării calității și sustenabilității educației
lingvistice.
Obiectivul specific 4.1. Creșterea competențelor profesionale ale cadrelor didactice din instituțiile de învățământ cu predare în limbile minorităților
naționale prin integrarea tehnologiilor digitale
33
Direcția Acţiunile Responsabilii Termenele de realizare Costuri, MDL Indicatorii de
de pentru performanţă
acțiune implementare
2022 2023 2024 2025
OBIECTIVUL GENERAL 5: Crearea unui sistem permanent de învățare a limbii oficiale a statului pe tot parcursul vieții pentru toți cetățenii,
bazat pe nevoile individului și perspectivele de dezvoltare a societății în cadrul învățământului formal, nonformal și informal.
Obiectivul specific 5.1. Extinderea mediului lingvistic de comunicare în limba română prin intermediul activităților informale și nonformale.
Organizarea de activități formale și
informale/concursuri extrașcolare în limba Ministerul
Activități
5.1.1. română cu participarea instituțiilor cu Educației și Anual
organizate
predare în limbile minorităților naționale, la Cercetării
nivel local / republican.
Organizarea de tabere de odihnă cu Ministerul
program educaţional complex în limba Educației și Activități
5.1.2. Anual
română de imersiune culturală pentru elevii organizate
Cercetării
alolingvi.
5.1.3. Organizarea cursurilor gratuite de studiere a Ministerul Anual Numărul de
limbii române pentru adulți pentru diverse Educației și persoane
categorii profesionale (justiție, medicină, Cercetării organizate
arte, economie, etc.) reprezentanți ai
35
Direcția Acţiunile Responsabilii Termenele de realizare Costuri, MDL Indicatorii de
de pentru performanţă
acțiune implementare
2022 2023 2024 2025
minorităților etnice/naționale
Analiza cererii de învățare a limbii române Ministerul
Analiza
5.1.5. de către grupurile etnice, populația adultă. Educației și Sistematic
efectuată
Cercetării
OBIECTIVUL GENERAL 6: Dezvoltarea cooperării între instituțiile de stat, organizațiile publice și sectorul privat în vederea îmbunătățirii
competențelor lingvistice în conformitate cu nevoile societății
Obiectivul specific 6.1. Intensificarea parteneriatelor între între actanții educaționali, autoritățile locale, mass-media ș.a. în vederea sporirii calității
învățării limbii române în instituțiile de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale
Elaborarea cadrului normativ privind
implicarea autorităților locale în procesul de Ministerul Document
6.1.1. predare-învățare a limbii române în Educației și Trimestrul II-III, 2024 elaborat și
instituțiile de învățământ cu predare în Cercetării aprobat
limbile minorităților naționale
6.1.2. Organizarea de evenimente de promovare a Ministerul Anual Activități
limbii române în cadrul bibliotecilor școlare: Educației și organizate și
excursii, flash moburi, discuții/ dezbateri, în
36
Direcția Acţiunile Responsabilii Termenele de realizare Costuri, MDL Indicatorii de
de pentru performanţă
acțiune implementare
2022 2023 2024 2025
37