Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la

Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Cursul 11

Fotografia judiciară
► Definiție
Noțiunea de fotografie judiciară desemnează fotografia realizată în
cadrul investigației criminalistice care se desfășoară în legătură cu
soluționarea unei cauze.

► Aspecte generale privind fotografia judiciară

• Folosirea fotografiei în activitatea de cercetare criminalistică s-a
impus deoarece fotografierea permite fixarea rapidă, obiectivă și cu
exactitate a imaginii locului, persoanelor și obiectelor, ceea ce permite
corecta interpretare a diverselor elemente și previne denaturarea probelor
analizate.
• Un avantaj este faptul că fotografierea este o metodă nedistructivă
de fixare.
• România a fost printre primele țări din Europa care a utilizat
fotografierea în cadrul cercetărilor penale.

► Tipuri de fotografie judiciară:

• Fotografia judiciară operativă - realizată, de regulă, în cursul
desfășurării actelor specifice de urmărire penală;
• Fotografia judiciară de examinare - realizată în condiții de
laborator de către specialiști, în vederea analizării urmelor infracțiunilor și
pentru identificarea făptuitorilor.

► Fotografia judiciară operativă

Poate fi, în funcție de locul și momentul în care este realizată:
I. fotografia realizată la fața locului;
II. fotografia semnalmentelor;
III. fotografia de fixare a unor activități de urmărire penală.

I. Fotografia judiciară operativă realizată la fața locului

• surprinde mai întâi aspectele generale, apoi aspectele de detaliu.
Poate fi:
• (1). fotografia de orientare;
• (2). fotografia schiță;
• (3). fotografia elementelor principale;
• (4). fotografia de detaliu.
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

(1). Fotografia de orientare permite fixarea imaginii de ansamblu a locului,

permițând și recunoașterea ulterioară (dacă, de exemplu, este necesară
reconstituirea sau percheziția).
• Pentru a face posibilă identificarea cu ușurință a locului faptei, acest tip de
fotografie urmărește surprinderea unor puncte de reper (clădiri, tăblițe
indicatoare, borne kilometrice, stâlpi de susținere a rețelei de electricitate).
• Tehnicile cu ajutorul cărora se realizează fotografia de orientare sunt
diferite în funcție de spațiul fotografiat (care poate fi închis sau deschis,
de mici sau de mari dimensiuni).
• Fotografia de orientare se poate realiza dintr-o singură imagine sau din
mai multe imagini, care ulterior vor fi unite (rezultând fotografia
panoramică, ce poate fi liniară sau circulară).

(2). Fotografia schiță are în vedere strict locul săvârșirii faptei, fără a surprinde
și vecinătățile. Se realizează de la o distanță de sol de aproximativ 1,60 m. Poate
fi de mai multe tipuri:
● Fotografia schiță unitară este fotografia care surprinde, într-o singură
imagine, întregul loc vizat, dacă spațiul este de dimensiuni relativ reduse
și tehnica permite realizarea unei singure imagini.
● Fotografia schiță panoramică presupune redarea panoramică (liniară
sau circulară) a locului faptei, dacă nu se poate realiza o fotografie schiță
unitară.
● Fotografia schiță pe sectoare presupune fotografierea diverselor părți
ale locului vizat (de exemplu, fotografierea camerelor dintr-un
apartament). Fotografiile se vor realiza cu același obiectiv, la aceeași
scară și în condiții asemănătoare de iluminare.
● Fotografia de pe poziții contrare, precum și fotografia de pe poziții
încrucișate, presupune fotografierea din puncte diferite sau diametral
opuse, pentru a nu apărea așa-numitele „zone oarbe” – zone care nu sunt
surprinse de aparatul de fotografiat folosit într-o anumită poziție.

(3). Fotografia elementelor principale presupune fotografierea separată a

fiecăruia dintre elementele care sunt importante în cercetarea criminalistică
(posibile corpuri delicte, corpul victimei etc.).
• Se realizează perpendicular pe obiect, cu o sursă de iluminare directă sau
laterală.
• În fotografie trebuie surprinse și aspecte care să arate raporturile
elementelor principale cu obiectele din jur, iar pentru redarea distanțelor
se folosesc linii sau benzi gradate.
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

• Acest tip de fotografie se efectuează în faza statică a cercetării locului

faptei.

(4). Fotografia de detaliu are în vedere detalii importante pentru cercetarea

criminalistică (de exemplu, locul în care proiectilul a intrat în corpul victimei,
urmele unui instrument de spargere etc.).
• Pentru corecta apreciere a dimensiunii detaliilor fotografiate, lângă
acestea se va așeza o linie gradată.
• Se realizează de la o distanță mică și cu folosirea unor surse adecvate de
lumină.
• Acest tip de fotografie se efectuează în faza dinamică a cercetării locului
faptei.

Figurile 1-4. Diferite tipuri de fotografii judiciare operative realizate la

fața locului
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

II. Fotografia judiciară operativă a semnalmentelor :

(1). Fotografia de identificare a persoanelor presupune, de regulă, realizarea a

două fotografii bust – din față și din profilul drept. Persoana trebuie să aibă
capul descoperit și, dacă poartă în mod curent ochelari, nu trebuie să poarte
ochelarii la pozele din față și din profil. Pentru persoanele care poartă ochelari se
realizează și o fotografie din semiprofil, cu ochelari. Dacă persoana în cauză are
semne particulare – cicatrici, tatuaje, pete pigmentare), se poate realiza și o
fotografie care să evidențieze respectivele detalii (de preferat o fotografie în
radiații infraroșii, care poate surprinde detalii din piele cu o adâncime de 2-3
mm).

(2). Fotografia de urmărire, numită și de supraveghere sau de filaj, constă în

fotografierea infractorilor în cursul derulării unor activități ilicite. Fotografia se
realizează fără știrea persoanei vizate, de multe ori folosind aparate de mici
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

dimensiuni, care imită forma obiectelor de uz comun (de exemplu, aparate sub
formă de brichete, ceasuri) sau folosind aparate de fotografiat ascunse în poșete,
umbrele etc.

(3). Fotografia de identificare a cadavrelor cu identitate necunoscută

presupune o prealabilă toaletare a cadavrului, care să permită obținerea unei
imagini cât mai apropiate de imaginea persoanei în viață.

III. Fotografia judiciară operativă de fixare a unor activități de urmărire

penală
• fixează rezultatele unor activități de urmărire penală, pentru a ilustra
aspectele constatate în procesul-verbal.

(1). Fotografia de fixare a rezultatelor percheziției diferă în funcție de tipul

percheziției (domiciliară, corporală). În esență, în cazul oricărei percheziții, se
realizează mai întâi fotografii de ansamblu (respectiv una sau mai multe
fotografii ale persoanei în cazul percheziției corporale), apoi fotografii de
detaliu. În ceea ce privește obiectele găsite, acestea se vor fotografia mai întâi în
grup (dacă sunt de dimensiuni relativ reduse), apoi se vor fotografia separat,
pentru surprinderea detaliilor (dacă este vorba despre obiecte la care sunt
importante detaliile). De asemenea, se vor fotografia locurile unde au fost găsite
obiectele ascunse.

(2). Fotografia de fixare a rezultatelor reconstituirii trebuie să surprindă

aspectele esențiale, care sunt relevante pentru înțelegerea modului în care a fost
săvârșită o infracțiune. Astfel de momente pot fi: pătrunderea presupusului
făptuitor în locuința unde s-a săvârșit fapta (de exemplu, pătrunderea
inculpatului adult prin geamul de dimensiuni reduse de la baia apartamentului în
care s-a comis furtul); ieșirea acestuia de la locul săvârșirii faptei cu obiectul
furat (de exemplu, un aparat electrocasnic de mari dimensiuni) etc.
• Se recomandă realizarea unui număr redus de fotografii, dar care să
surprindă momentele cu adevărat importante pentru realizarea activității
de cercetare criminalistică.

(3). Fotografia de fixare a rezultatelor prezentării pentru recunoaștere

presupune realizarea fotografiei schiță unitară și a fotografiei de detaliu, astfel
încât să se evidențieze faptul că, din grupul de persoane sau de obiecte
prezentate pentru recunoaștere, a fost identificată o anumită persoană sau un
anumit obiect.
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

► Fotografia judiciară de examinare

• Fotografia judiciară de examinare se folosește de regulă pentru cercetarea

în condiții de laborator a mijloacelor materiale de probă.
• Poate fi folosită și pentru fixarea rezultatelor obținute în urma cercetării
la fața locului.
▪ se pot folosi la fața locului: fotografia de umbre, de reflexe, de
contrast, fotografia în radiații infraroșii sau ultraviolete, atunci
când trebuie surprinse detalii de dimensiuni foarte reduse ori
când trebuie relevate anumite urme latente.

♦Se clasifică, în funcție de mijloacele tehnice utilizate, în:

- I. fotografia de examinare în radiații vizibile;
- II. fotografia de examinare în radiații invizibile.

I. Fotografia de examinare în radiații vizibile

(1). Fotografia de ilustrare fixează caracteristicile, forma și dimensiunile

obiectului care urmează a fi analizat. Pentru ilustrarea dimensiunii se va așeza
lângă obiect o riglă gradată.

(2). Fotografia de comparare este frecvent utilizată în cercetarea

criminalistică. În funcție de metoda utilizată, se evidențiază trei variante:
a). Fotografia de comparare prin confruntare ;
b). Fotografia de comparare prin suprapunere (numită și metoda
supraproiecției);
c). Fotografia de comparare prin stabilirea continuității liniare (numită
și metoda juxtapunerii).

• Fotografia de comparare prin confruntare presupune analiza a două

imagini, căutându-se elementele similare și cele de diferențiere (de
exemplu, se compară fotografia mulajului ridicat de la locul faptei și
fotografia mulajului realizat în laborator, fotografia cadavrului și
fotografia persoanei dispărute etc).

• Fotografia de comparare prin suprapunere (numită și metoda

supraproiecției) presupune suprapunerea a două fotografii, dintre care cel
puțin una (cea de deasupra) a fost realizată pe suport transparent. În acest
mod, se observă mai bine elementele care coincid și cele care diferă. Se
folosește în diferite domenii criminalistice, precum identificarea
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

cadavrelor cu identitate necunoscută (suprapunându-se imaginea craniului

descoperit și a persoanei în viață), traseologie, expertiza bancnotelor și a
ștampilelor, expertiza înscrisurilor etc.

• Fotografia de comparare prin stabilirea continuității liniare (numită și

metoda juxtapunerii) presupune îmbinarea unei secțiuni din fotografia
detaliată a urmei cu o secțiune din fotografia detaliată a impresiunii
obținută experimental.
• Se poate aplica și la scară microscopică, folosind microfotografia.
• Se urmărește observarea unei eventuale continuități a detaliilor.
• Se folosește pentru identificarea instrumentelor de spargere, în expertiza
balistică, în cercetarea dactiloscopică etc.

Figurile 5-6. Fotografii de comparare prin stabilirea continuității liniare

(juxtapunere)
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

(3). Fotografia de umbre se utilizează pentru evidențierea detaliilor de relief.

Fotografia de umbre se realizează într-o cameră obscură, proiectând asupra
obiectului de examinat un fascicul compact de lumină, sub un unghi ascuțit
(între 30ᵒ și 70ᵒ). Metoda se folosește în analiza înscrisurilor falsificate prin
ștergerea scrisului executat cu creionul, în analiza urmelor de adâncime (de
mâini și picioare), în analiza urmelor instrumentelor de spargere etc.

(4). Fotografia de reflexe are la bază capacitatea unei suprafețe de a reflecta

lumina în mod diferit, dacă există diferențe de netezime pe respectiva suprafață.
Astfel se pot evidenția, de exemplu, urmele latente de mâini de pe suprafețe
lucioase sau falsurile prin răzuirea textului. Pentru realizarea fotografiei de
reflexe, aparatul foto trebuie așezat sub un unghi ascuțit față de obiectul analizat.

(5). Fotografia de contrast face posibilă vizualizarea unor detalii

imperceptibile pentru ochiul liber, prin creșterea contrastului imaginii.

(6). Fotografia separatoare de culori se bazează pe evidențierea diferențelor

foarte mici dintre nuanțele aceleiași culori, diferențe pe care ochiul liber nu le
poate observa. În vederea separării culorilor se utilizează filtre care au
capacitatea de a reține (adică de a neutraliza) culoarea complementară. Metoda
se folosește pentru evidențierea unor urme biologice, pentru evidențierea
falsurilor prin înlăturare sau adăugare de text etc.

II. Fotografia de examinare în radiații invizibile

• Utilizează radiațiile invizibile din spectrul electromagnetic.

(1). Fotografia de examinare în radiații ultraviolete se poate realiza folosind :

• metoda fluorescenței ;
• metoda reflectării razelor ultraviolete.

• Metoda fluorescenței presupune iluminarea obiectului cu o sursă de

radiații ultraviolete, într-o cameră obscură. În fața aparatului de
fotografiat se va așeza un filtru (de regulă, de culoare galbenă) care
împiedică trecerea razelor ultraviolete spre aparatul foto. Astfel, aparatul
foto va surprinde radiația secundară, emisă ca urmare a iluminării
corpului examinat cu radiația ultravioletă
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

• Metoda reflectării razelor ultraviolete presupune iluminarea obiectului cu

o sursă de lumină obișnuită, în fața obiectului așezându-se un filtru care
permite doar razelor ultraviolete trecerea spre aparatul foto. Astfel, se
obține o imagine în domeniul ultraviolet.

♦ Fotografia de examinare în radiații ultraviolete se folosește frecvent în

domenii precum
• relevarea și cercetarea urmelor de mâini și a diverselor urme biologice;
• descoperirea urmelor lăsate de factorii suplimentari ai împușcăturii;
• descoperirea falsurilor realizate prin înlăturare de text;
• cercetarea operelor de artă.

Figura 7. Fotografie de examinare în radiații ultraviolete

(2). Fotografia de examinare în radiații infraroșii este foarte importantă în

Criminalistică, datorită proprietăților pe care le prezintă radiațiile infraroșii.
• Gama spectrului radiațiilor infraroșii este de peste 2000 de ori mai mare
decât cea a spectrului vizibil, ceea ce înseamnă că folosirea radiațiilor
infraroșii permite surprinderea unei game foarte mari de detalii invizibile
cu ochiul liber.
• Radiațiile infraroșii au capacitatea de a străbate anumite materiale și de a
fi absorbite de altele, ceea ce poate permite observarea unor detalii aflate
sub un strat acoperitor (de exemplu, observarea textului scris cu o
cerneală care absoarbe radiațiile infraroșii, textul fiind acoperit cu o pată
dintr-o substanță transparentă la radiațiile infraroșii).
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

• Un avantaj al examinării în radiații infraroșii constă în faptul că aceste

radiații pot fi observate în condiții de întuneric.
• Este important faptul că posibilitatea de a vizualiza aceste radiații nu este
influențată de factori poluanți (precum fumul sau praful).
• Fotografia în radiații infraroșii se poate realiza utilizând o sursă de lumină
obișnuită și plasând în fața aparatului foto sau în fața sursei de lumină un
filtru care reține razele din spectrul vizibil.
• Fotografia în radiații infraroșii se folosește în domenii extrem de diverse,
precum:
- cercetarea falsurilor în înscrisuri;
- refacerea textului de pe înscrisuri arse ori degradate în alt mod;
- cercetarea operelor de artă;
- descoperirea urmelor împușcăturii în cadrul cercetării balistice;
- descoperirea unor semne particulare ale persoanelor (cicatrici, urme ale
tatuajelor înlăturate);
- realizarea unor fotografii de urmărire în condiții de întuneric etc.

Figurile 8-10. Fotografii de examinare în radiații infraroșii.

Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

(3) Fotografia de examinare în alte tipuri de radiații invizibile (Röntgen,

gamma, beta, neutronice) presupune utilizarea proprietăților specifice fiecărui
tip de radiații invizibile. Este avută în vedere în special capacitatea acestor
radiații de a penetra în mod diferit diverse materiale, obiecte sau țesuturi, în
funcție de structura și grosimea acestora.

●Fotografia în radiații Röntgen (denumite și Roentgen sau raze X) se

utilizează în domenii precum:
• examinarea interiorului corpului uman;
Acest document conține note de curs pentru disciplina „Criminalistică” din cadrul studiilor de licență desfășurate la
Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect.
dr. Ancuța Elena FRANȚ). Documentul este destinat utilizării exclusive de către studenții de la facultatea menționată mai
sus. Este interzisă distribuirea către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la
distanță, multiplicare prin xeroxare etc.), precum și încărcarea pe orice altă platformă on-line, în afara platformei elearning
a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

• examinarea interiorului obiectelor (de exemplu al valizelor);

• examinarea balistică;
• relevarea urmelor de mâini (de exemplu de pe pielea umană);
• examinarea operelor de artă;
• realizarea de analize spectrale (pentru stabilirea naturii și cantității
anumitor elemente chimice, de exemplu folosind difracția cu raze X sau
analiza cu sonda de electroni).

● Fotografia în radiații gamma permite cercetarea interiorului unor

obiecte metalice (a încuietorilor, a armelor, a dulapurilor metalice).

● Fotografia în radiații beta este folosită în special în analiza

înscrisurilor (permițând stabilirea densității și a grosimii hârtiei ori a
structurii cernelurilor) și în traseologie (unde ajută la descoperirea
microurmelor și a urmelor-materie).

●Fotografia cu neutroni se bazează pe proprietatea neutronilor de a

străbate elementele grele (de exemplu, plumbul) și de a fi reținuți de
materialele cu un conținut mare de hidrogen (de exemplu, apă, anumite
produse chimice organice, mase plastice). Fotografia cu neutroni este
utilizată mai ales pentru descoperirea substanțelor stupefiante și a
materialelor explozive.