▪ Francis Bacon (n. 22 ianuarie 1561, Londra - d.

9
aprilie 1626, Londra) a fost un filosof, om de știință, jurist,
orator, autor englez. A trăit la curtea engleză în timpul
domniei lui Elisabeta I a Angliei și apoi în timpul domniei
lui Iacob I al Angliei.
▪ Nu trebuie confundat cu Francis Bacon (pictor) (1909 - 1992)
sau cu filozoful Roger Bacon (1214 - 1294).
▪ A fost Procuror General și Lord Cancelar al Angliei. Bacon a
fost numit și creatorul empirismului. A fost înnobilat
în 1603 (fiind primul om de știință care a primit titlul de
cavaler), și creat Baron Verulam în 1618 și Viconte Sf. Alban
în 1621. A murit de pneumonie în timp ce studia efectele de
congelare pentru conservarea cărnii. La scurt timp după
înmormântarea acestuia, peste 30 de minți strălucite au
adunat 32 de elogii ce au fost publicate în latină. A lăsat
bunuri în valoare de £7,000, teren de £6,000 (după vânzare),
însă datoriile sale erau mai mult decât £23,000, adică peste
£3m în valorile curente.
▪ S-a născut în 22 ianuarie 1561, fiind cel mai mic dintre
cei cinci fii ai lui Sir Nicholas Bacon și a celei de-a
doua soții a acestuia, Anne (Cooke) Bacon, fiica unui
remarcat umanist, Anthony Cooke. Sora mamei lui era
căsătorită cu William Cecil. Francis Bacon a fost educat
ca un adevărat gentleman. Având sănătatea precară,
primii ani de studiu i-a petrecut acasă, având ca tutore
pe John Walsall, care fusese pregătit la Oxford și avea
înclinații spre puritanism.
▪ Cât despre viața personală, la vârsta de 36 de ani, a
curtat-o pe Elizabeth Hatton, o tânără văduvă de 20 de
ani. Se presupune că femeia a decis despărțirea
acceptând căsătoria cu rivalul mai înavuțit, Edward
Coke. Ani mai târziu, Francis Bacon scria despre
regretul asupra unui mariaj cu Hatton ce nu a avut loc.
9 ani mai târziu, Bacon s-a căsătorit cu Alice Barnham,
în vârstă de 14 ani, pentru care a scris două sonete,
proclamându-și iubirea. Au avut loc divergențe în
această căsătorie datorită resurselor financiare, Alice
fiind interesată de faimă și bani. Aceasta a scris o
carte, "Viața lui Alice Barnham" (Life of Alice
Barnham) în care admitea că, din cauza datoriilor,
călătorea pentru a cere favoruri și asistența materială a
prietenilor. Aceasta a fost dezmoștenită după ce F.
Bacon a aflat de relația ei secretă cu Sir John Underhill,
filozoful rescriindu-și testamentul în care a fost foarte
generos, lăsându-i teren, venituri, bunuri, toate acestea
urmând a fi revocate. Bacon, Sylva sylvarum

Miniatură reprezentându-l pe Francis Bacon la 18 ani.
Inscripția din jurul capului spune:"dacă cineva ar putea picta
mintea lui"
▪ O gândire enciclopedică și originală, dublată de
un remarcabil talent literar, a făcut ca scrierile
baconiene să inspire mișcări intelectuale
precum marile proiecte de reformă religioasă și
socială din Anglia anilor 1640-1660, înființarea
primelor academii științifice în Anglia și Franța,
Iluminismul francez sau proiectul unei științe
universale de tip inductiv.
▪ Opere principale:
▪ Essays (1597);
▪ The Two Books of Francis Bacon of the
Proficience and Advancement of Learning
(1605);
▪ De sapientia veterum (1609);
▪ Novum organum (1620);
▪ Historianaturalis et experimentalis ad
condendam philosophiam (1622);
▪ De augmentis scientiarum (1623);
▪ Bacon este inițiatorul empirismului și senzualismului modern: simțurile ne dau
cunoștințe certe și constituie izvorul tuturor cunoștințelor. Știința adevărată se
dobândește prin prelucrarea metodică, rațională a datelor senzoriale.
▪ Bacon a scris și o utopie neterminată, Noua Atlantidă imaginând o societate
organizată pe baze raționale, științifice, dar în care erau menținute diferențieri de
clasă.
A realizat schimbări asupra sistemului de legi, Harvey Wheeler
(în lucrarea Francis Bacon's Verulamium—the Common Law
Template of The Modern in English Science and Culture) punând pe
seama filosofului crearea unor trăsături caracteristice cum ar fi:
• folosirea cazurilor ca depozit de probe despre "legea nescrisă";
• determinarea unei semnificații a precedențelor exclusiv prin
principii de evidență și logică;
• tratarea rezumatului juridic contrar ca ipoteză adversă despre
aplicarea "legii nescrise" unui nou set de fapte.

▪ Despre cunoaștere, Francis Bacon spune că ea se împarte în

cunoașterea celor divine și filozofie. În filozofie, cunoașterea
merge spre Dumnezeu, spre natură sau este întoarsă asupra
sinelui, și astfel rezultă trei cunoașteri diferite: filozofia divină,
filozofia naturală, filozofia umanului.
▪ "Toata filozofia este marcată sau imprimată cu acest triplu tipar,
al puterii lui Dumnezeu, al diferențelor naturale și al folosului
omenesc.