Pentru milioane de oameni, discriminarea rasială şi etnică este realitatea de zi cu zi.
Aceasta poate lua mai multe forme: de la încălcarea dreptului la tratament egal, până la ura etnică. Fiecare dintre noi poate juca un rol important în stoparea acestor atitudini. Filmul “A Class Divided” reușește sa surprindă într-o modalitate unică cum familia și educația sunt primordiale în comportamentul unui copil, minoritățile dezvoltând complexul de inferioritate din cauza discriminărilor rasiale. Totodată, nu pot fi de acord in totalitate cu experimentul in sine. Uitându-mă la acest documentar mi-am reamintit de perioadele nefaste când rasismului a primat, iar aceste fapte istorice tulburătoare nu trebuie uitate. Sclavia oamenilor de culoare. Sursa de sclavi era Africa, iar Insula Gorée, din largul coastei actualulei capitale senegaleze Dakar, (colonie franceză) era locul unde se realiza efectiv comerțul cu sclavi. Această dezvoltare a comerțului negru a fost însoțită, în cele mai multe cazuri, de un puternic sentiment rasist: negrii erau considerați ființe inferioare, fără drepturi, din punct de vedere juridic, simple obiecte și erau comparați adeseori cu animalele; devenise un obicei să fie exploatați la maxim în condiții severe până la moarte. Sclavia rromilor. Până în secolul al XVI-lea, termenii de „rob” si „țigan” erau sinonimi cu „sclav”. Rromilor li s-a interzis să vorbească limba rromani și să poarte costumele lor tradiționale. Codul penal muntenesc din 1818 conținea articolul „Toți țiganii sunt născuți robi” și „țiganii fără stăpân sunt proprietatea statului”. Mărturiile lui Mihail Kogălniceanu sau Colson din acea perioadă sunt tulburătoare. Deportarea unor comunități de rromi din România în Transnistria. În 1942 Ion Antonescu a ordonat deportarea în Transnistria a 24.617 de cetățeni români de etnie romă, dintre care numai jumătate au supraviețuit și au reușit să se reîntoarcă în România. Circa 11.000 au murit de frig, inaniție și epidemii apărute în urma condițiilor inumane la care au fost supuși. Pentru deportarea romilor în Transnistria nu s-a mai folosit - ca în cazul evreilor - pretextul de comunism sau activități subversive pro-sovietice, ci etichetarea întregii minorități rome ca „nomazi”, „nemobilizabili și periculoși ordinei publice”. Acestea fiind numai câteva exemple pe care eu le stăpânesc îndeajuns de bine ca să le pot prezenta. Dar să nu uitam și de amerindienii (nativii), asiaticii, indienii arabii, evreii ce s-au confruntat de-a lungul timpului (și încă o fac) cu discriminări pe baza rasei, culorii pielii, forma ochilor și tradițiilor lor. Pe baza celor menționate de mai sus, consider ca acest documentar arată ignoranța ce provine în mare parte din familie si faptul ca societatea consideră inferioră orice persoană care nu i se aseamană. În aceasta situație nu se poate vorbi despre egalitatea de șanse, de reușita minorităților nici nu se pune problema, deoarece ei sunt considerați niște paria, fiind sortiți eșecului. Cee ce ma frapează pe mine in legatură cu acest documentar este cu câtă ușurință acest experiment încearcă să minimalizeze suferința etnicilor. Consider o lipsă totală de respect orice fel de comparație între discriminările rasiale și discriminările pe baza culorii ochilor, este o durere pe care dacă nu ai trait-o nu o poți întelege. Rasismul este o problema mondiala actuală, ce poate fi eradicat numai prin educarea populației. BIBLIOGRAFIE