Forme de manifestare ale formelor

de intoleranta

Intoleranţa este unul dintre cele mai grave vicii care şi-a pus stigmatul pe întreaga istorie a
civilizaţiilor umane, iar izvorul acesteia vine, fără îndoială, din instinctul autoconservării. Frica şi
precauţia firească înaintea a ceea ce ne este necunoscut, neobişnuit şi străin, duce adesea spre ostilitate
şi intoleranţă. Acest fenomen este foarte răspândit în lumea animală, dar şi în societatea umană, însă
numai în societatea umană el a luat o asemenea amploare, încât a generat razboaie sângeroase, moarte
şi haos. Din păcate, încă nu ne-am învăţat să omitem din comportamentul nostru emoţiile
distrugătoare care aduc atâtea suferinţe rasei umane. Pentru o fiinţă socială cum este omul, ostilitatea
şi intoleranţa sunt surse permanente de conflicte, ceea ce este deosebit de periculos.
Orice adevăr ar descoperi pentru sine, omul, ca o fiinţă socială, doreşte să-l împărtăşească
altora, dar foarte adesea, când ideea nu este acceptată, autorul ei insistă în mod abuziv,
devenind agresiv şi intolerant. Acest lucru se întâmplă mai ales cu persoanele active şi curajoase,
care refuză să se adapteze la mediul social şi care încearcă să şi-l supună, croindu-l după bunul lor
plac, adaptându-l la dorinţele şi necesităţile lor.
Intoleranţa înseamnă să te crezi singurul posesor al întregului adevăr în orice problemă şi să nu
vezi că tocmai iubirea şi comunicarea te fac mult mai încăpător pentru adevăr, că adevărul intră în
sufletul tău pe măsură ce vezi mult mai profund oamenii şi lumea în care trăim.
Educaţia este mijlocul cel mai eficient pentru a preveni intoleranţa. Prima etapă în sensul
educaţiei pentru toleranţă este de a învăţa pe fiecare persoană din societate care-i sunt drepturile şi
libertăţile, pentru ca ele să fie respectate şi pentru a se promova voinţa de a proteja drepturile şi
libertăţile altora. Educaţia în sensul de a fi tolerant trebuie să fie considerată un imperativ
prioritar. Educaţia în domeniul toleranţei urmează a viza contracararea influenţelor care ar duce la
frică şi la excluderea altora şi trebuie să-i ajute pe tineri să-şi dezvolte capacităţile de a-şi formula o
părere proprie, de a avea o reflexie critică şi de a judeca în termeni etici.
Sunt multi tipuri de discriminare.Printre cele mai frecvente se numără rasismul, xenofobia,
homofobia sau diferite forme de machism. Discriminarea este actul de a face o distincție între ființe
umane sau grupuri sociale, fie prin acțiune sau omisiune cu un sens derogatoriu, exclusiv sau negativ
și care duce la inegalitate de șanse. Este un act de abuz și nedreptate care încalcă dreptul la
egalitate.Este expresia comportamentală a unei prejudecăți și este dată în principal de intoleranța și
respingerea anumitor persoane de diversitate. Cu toții suntem diferiți, dar suntem cu toții ființe umane
care se nasc liberi și egali în demnitate și drepturi și, prin urmare, cu aceleași oportunități.
Pentru a proteja această egalitate, libertate și demnitate a oamenilor, a fost creată Declarația
Universală a Drepturilor Omului, un document istoric pregătit și avizat de toate regiunile lumii,
proclamat în 1948 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Acest document vorbește despre „familia
umană” și este datoria fiecărei națiuni să o afirme și să apere orice persoană care consideră că aceste
drepturi sunt încălcate (anexa1)

 Rasismul
Consideră unele grupuri umane inferioare altora din cauza originii lor etnice. Cel mai frecvent caz
este rasismul împotriva rasei negre, dar se extinde și la alte rase precum indigene, asiatice etc.
Apartheidul este probabil unul dintre cele mai șocante cazuri de rasism din istorie. Cuvântul
„Apartheid” înseamnă separarea în limba africană și a constituit separarea rasială a oamenilor din
zonele rezidențiale, școli sau zone de recreere.Acest fenomen de discriminare a mers atât de departe
încât a împuternicit doar persoanele de culoare, interzicându-le să întrețină relații sexuale cu o
persoană de culoare.

 Discriminarea bazată pe naționalitate sau origine etnică

 Mai frecvent numită xenofobie, nu este altceva decât respingerea sau ostilitatea față de străin
pentru simplul fapt de a fi una, indiferent de rasă sau culoarea pielii.
Această ostilitate tinde să provoace judecăți de valoare generalizate împotriva unei persoane
precum: „toți galicienii sunt bruti”, „toți columbienii sunt traficanți de droguri” și așa mai departe.
Acest lucru se aplică și grupurilor etnice, comunităților indigene și / sau popoarelor indigene.

 Discriminarea bazată pe orientarea sexuală

Homofobia este un termen care explică aversiunea față de homosexuali, indiferent dacă sunt
bărbați sau femei, și în ultimul timp include și transsexualii, bisexualii, metrosexualii și oricine are
atitudini sau moduri care, potrivit discriminatorului, nu sunt în funcție de sexul lor .
Exemplu:
Un caz exemplar de xenofobie a fost cel trăit în timpul celui de-al doilea război mondial, sub
conducerea lui Adolf Hitler. El a apărat puritatea „rasei germanice” sau „ariene superioare”.Pentru
Hitler, rasa ariană ar trebui să fie singura care să preia lumea, supunând astfel grupurilor etnice
precum romii (țiganii), copiii afro-germani și evreii, aceștia din urmă fiind cei mai afectați.

 Discriminarea de gen
Este respingerea unei persoane, pentru simplul fapt de a fi bărbat sau femeie, deși această atitudine
este în mare parte asociată cu respingerea femeilor pentru că le consideră slabe sau inferioare
bărbaților.
Această ostilitate provine în principal din cultura patriarhală și macho a majorității societăților
occidentale care timp de secole au plasat femeile într-un rol secundar și practic reproductiv.
Este una dintre discriminările împotriva neobositului luptat în întreaga lume cu schimbări foarte
subtile, dar încurajatoare.

Exemplu:
Una dintre cele mai șocante povești legate de discriminarea bazată pe orientarea sexuală este cea a
lui Harvey Milk, primul ofițer al statului California, Statele Unite.Milk a fost ucis de un veteran din
Vietnam, pe nume Dan White, care a considerat comportamentul lui Milk lipsit de scrupule. White a
susținut că laptele reprezenta o ruptură în valorile tradiționale ale societății americane.

 Discriminarea femeilor la locul de muncă

Femeile au fost discriminate pentru simplul fapt de a fi femeie de secole. Dar, din ultimele decenii,
când sexul feminin a început să părăsească casele pentru a intra în câmpul formal al muncii, a adus cu
sine un alt tip de discriminare mai particular.Cu alte cuvinte, excluderea deja generalizată a femeilor a
fost transferată la locul de muncă, acordându-le funcții de categorie inferioară bărbaților sau, în orice
caz, aceleași poziții cu salarii mai mici.
Femeile au mai puține oportunități de angajare, în special în poziții medii și înalte.
Exemplu:
Istoria umanității este plină de exemple de discriminare de gen. Probabil una dintre cele mai
izbitoare este interdicția care a existat până în 2005, când Kuweitul a devenit ultima țară din lume care
a acordat femeilor dreptul de vot.
Exemplu:
Cel mai bun exemplu de discriminare împotriva femeilor la locul de muncă este diferența de
salariu care încă prevalează între bărbați și femei.În țări precum Columbia, femeile câștigă cu 25%
mai puțin decât bărbații pentru că fac exact aceeași treabă.
Se poate observa, de asemenea, cum femeile sunt promovate la locul de muncă într-o măsură mai
mică decât bărbații, în ciuda faptului că dețin mai mult timp aceleași funcții.

 Discriminarea datorată handicapului sau bolii

 Secolul XX a adus cu sine o formă modernă de discriminare a bolilor: HIV / SIDA a retrogradat
persoanele cu această boală într-un colț. La început s-a datorat dezinformării și ignoranței, apoi din
simpla neîncredere.
Persoanele cu alte tipuri de boli, cum ar fi sindromul Down, autismul, sindromul Asperger,
paralizia cerebrală sau persoanele cu dizabilități fizice, continuă să fie marginalizate.
Exemplu:
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, unul dintre cele mai marginalizate grupuri din lume
sunt persoanele cu dizabilități. Persoanele cu dizabilități sunt considerate a fi în primul rând limitate
de societate și nu de corpurile lor.Acest lucru poate fi văzut clar în statisticile publicate de OMS în
septembrie 2013, unde persoanele cu dizabilități înregistrează cele mai ridicate cifre ale șomajului și
sărăciei.

 Discriminarea pe clase sociale

Marginează anumite persoane de la beneficiile pe care le-ar putea avea în cadrul societății. Atât
discriminarea economică, cât și cea socială sunt cauzate de inegalitatea veniturilor sau de
oportunitățile educaționale. Cea mai degradantă formă de discriminare din aceste motive este sclavia.
Exemplu:
Un exemplu de segregare pe clase sociale poate fi văzut în Catalonia, unde clasele superioare sunt
victime ale fenomenului de segregare economică într-un mod mai puternic decât clasele inferioare.În
acest sens, accesul la anumite cartiere este interzis și anumite drepturi, cum ar fi accesul la școli, sunt
limitate.

 Discriminarea în socializarea școlară

Deoarece școala este patul de semințe al adulților viitorului, este îngrijorător faptul că, în ultimii
ani, educația nu poate contribui la depășirea inegalităților sau la reducerea decalajului social.
Discriminarea în centrele de învățământ este în creștere, ceea ce în ultimul timp a fost numit
„Hărțuirea”Și are legătură cu abuzul fizic sau psihologic suferit de unii băieți la școală de către
colegii lor din cauza faptului că sunt„ diferiți ”de ceea ce societatea școlară consideră acceptată,
interesantă sau distractivă.
Exemplu:
Există nenumărate cazuri și exemple de agresiune în lume. Probabil una dintre cele mai
reprezentative a fost cea a Annei D., o fată de 15 ani din Ohio care s-a sinucis după ce a fost victima
hărțuirii de către colegii ei.