11.

LAN URI DE DIMENSIUNI

11.1 GENERALIT I; CLASIFICARE; EXEMPLE

În construc ia de ma ini, dimensiunile liniare i unghiulare determin m rimea, forma

i pozi ia relativ a suprafe elor, atât în cazul unor piese, cât i într-un ansamblu. Între
diferitele dimensiuni ale unei piese sau ansamblu exist anumite leg turi, directe i indirecte,
cu caracter func ional i tehnologic, [1-3], [6], [8-9], [13].
Prin lan de dimensiuni se în elege un ansamblu ( ir, totalitatea) de dimensiuni liniare
i/sau unghiulare care leag între ele elementele unei piese sau ansamblu i formeaz un
contur închis.
Un lan de dimensiuni este format din dimensiunile primare, care se realizeaz direct
în procesul tehnologic (la valorile prescrise pe desenele de execu ie) i din dimensiunea de
închidere, care rezult indirect (automat la prelucrarea sau asamblarea pieselor). Aceasta din
urm nu se trece pe desenul de execu ie, [1-2], [13].
În cazul lan urilor de dimensiuni reprezentate schematic este indicat i dimensiunea
de închidere R.
Un lan de dimensiuni poate avea minim trei dimensiuni: dou primera i una
rezultant . Ajustajele asambl rilor cilindrice pot fi considerate lan uri cu trei dimensiuni:
diametrul alezajului i arborelui fiind dimensiunile primare, iar jocul sau strângerea fiind
dimensiunea rezultant .
Câteva exemple de lan uri de dimensiuni sunta date în Figurile 11.1 i 11.2.
Clasificarea lan urilor de dimensiuni, [1], [5-6], [8-9], [13]:
1) Dup apartenen a la pies sau ansamblu:
a) ale pieselor;
b) de asamblare
2) Dup felul dimensiunilor:
a) liniare;
b) unghiulare;
c) mixte.

146
 a) b) c)

d) e)
Figura 11.1 Lan uri de dimensiuni cu valori numerice i cu nota ii conven ionale

a) b) c)

d) e)
Figura 11.2 Reprezentarea schematic a lan urilor de dimensiuni

3) Dup pozi ia în spa iu:

a) plane
- cu dimensiuni liniare paralele;

147
 - cu dimensiuni liniare neparalele;
b) spa iale.
4) Dup complexitate:
a) simple;
b) complexe:
- în serie, cu baz de cotare diferit ;
- în paralel, cu baz de cotare unic ;
- mixte.
5) Dup rolul func ional:
a) func ionale;
b) tehnologice.
În cotarea fuc ional (întocmit de proiectantul constructiv) dimensiunile sunt, cel mai
adesea, a ezate în serie, astfel încât s corespund rolului func ional al piesei, f a se ine
seama de complica iile tehnologice legate de existen a bazelor de cotare diferite pentru fiecare
dimensiune. În cotarea tehnologic , prin care se urm re te realizarea cât mai u oar i ieftin
a dimensiunilor, se aplic principiul num rului minim de baze de cotare i se încearc ca
bazele de cotare tehnologice s coincid cu cele func ionale, [5].
În teoria i practica lan urilor de dimensiuni se deosebesc dou probleme principale,
[1], [6], [8-9], [13]:
a) problema direct , prin care cunoscându-se valorile nominale, toleran ele i abatreile
limit ale dimensiunilor primare se cere determinarea valorii nominale, toleran ei i
abaterilor limit ale dimensiunii rezultante;
b) problema invers , prin care cunoscându-se valoarea nominal , toleran a i abaterile
limit ale dimensiunii rezultante i valorile nominale ale dimensiunilor primare se cere
determinarea toleran elor i abaterilor limit ale acestora.

11.2 REZOLVAREA PROBLEM DIRECTE A LAN URILOR DE

DIMENSIUNI PLANE, LINIARE I PARALELE

11.2.1 Metoda de maxim i de minim

Pentru aplicarea acestei metode este necesar ca dimensiunile primare ale lan ului de
dimensiuni s fie realizate strict între limitele prescrise i f nici o sortare, ajustare sau
reglare s se ob in piese i ansambluri corespunz toare.

148
 Înainte de efectuarea calculelor, trebuie s se stabileasc influen a fiec rei dimensiuni
primare asupra celei rezultante, din acest punct de vedere dimensiunile primare fiind fie
ritoare, când prin m rirea lor individual provoac m rirea dimensiunii rezultante, fie
reduc toare, când prin m rire produc mic orarea acesteia,
Exemplu: Fie lan ul de dimensiuni din Figura 11.3.

Figura 11.3 Metoda de maxim i de minim

Se observ c B1 , B 2 , B 3 sunt dimensiuni m ritoare, iar B 4 , B 5 sunt dimensiuni

reduc toare.
Deoarece:

B1 B2 B3 B4 B5 RB, (11.1)

rezult :

RB B1 B2 B3 B4 B5 . (11.2)

Deci, dimensiunea nominal R B a unui element rezultant este egal cu diferen a dintre
suma dimensiunilor nominale a elementelor m ritoare i suma dimensiunilor nominale a
elementelor reduc toare.
Considerând cazul general, când lan ul de dimensiuni este format dintr-un num r n+1
elemente (n elemente primare i unul tezultant) i considerând m elemente m ritoare i n-m
elemente reduc toare, rezult :

m n
RB Bj Bj . (11.3)
j 1 j m 1

Valorile limit ale elementului rezultant sunt:

149
 R B max B1 max ... B m max Bm 1 min ... B n min , (11.4)

adic :

m n
R B max B j max B j min . (11.5)
j 1 j m 1

Analog:

m n
R B min B j min B j max . (11.6)
j 1 j m 1

Cum:

B j max Bj As j i B j min Bj Ai j , (11.7)

atunci:

R B max RB As R i R B min RB Ai R , (11.8)

deci:

As R R B max R B i Ai R R B min R B . (11.9)

Toleran a algebric a elementului rezultant este:

Ta R R B max R B min RB As R RB Ai R As R Ai R . (11.10)

când diferen a dintre dimensiunea rezultant maxim i cea minim i grupând

convenabil termenii, ob inem:

Ta R R B max R B min B1 max B1 min ... B m max B m min

Bm 1 max Bm 1 min ... B n max B n min

(11.11)
n
Ta R TB1 ... TBm TB m 1 ... TB n TB j
j 1

Deci:

150
 n
Ta R TB j . (11.12)
j 1

Toleran a algebric a elementului rezultant este egal cu suma toleran elor elementelor
primare, deci elementul rezultant este elementul cel mai pu in precis dintr-un lan de
dimensiuni. Ca urmare, se recomand ca lan ul de dimensiuni s aib un num r cât mai mic
de elemente primare pentru ca dimensiunea rezultant s nu aib o toleran excesiv de mare
(mai ales dac are un rol important).
Expresiile stabilite sunt rela iile fundamentale ale lan urilor de dimensiuni, respectiv
rela iile care stau la baza rezolv rii problem directe i inverse a lan urilor de dimensiuni.

Observa ie: Nu exist lan de dimensiuni cu toate dimensiunile primare reduc toare
(au cel pu in o dimensiune m ritoare).

Un exemplu de rezolvare a unui lan de dimensiuni, folosind metoda de maxim i

minim este cel din Figura 11.4.

Figura 11.4 Exemplu de rezolvare a unui lan de dimensiuni

R 20 30 30 20 40 45 15 mm ,
R max 20, 2 29,9 30,1 20,1 39,8 44,9 100,3 84,7 15,6 mm ,

R min 20,1 29,8 29,9 19,7 39,9 45,1 99,5 85,1 14,5 mm ,
As R R max R 15,6 15 0,6 mm ,

Ai R R min R 14,5 15 0,5 mm ,

TR R max R min 15,6 14,5 1,1 mm ,

TR As R Ai R 0,6 0,5 1,1 mm ,

6
TR Tj 0,1 0,1 0,2 0,4 0,1 0,2 1,1 mm .
j 1

Elementul rezultant are forma: R As R

Ai R 15 0,6
0,5 .

151
 11.2.2 Metoda algebric

În aplicarea acestei metode se are în vedere faptul c într-o sum sau diferen de
rimi tolerate, fiecare m rime tebuie luat sub form desf urat (valoare nominal i
abateri limit ), dup care se adun sau se scad între ele p ile de acela i fel. Evident, în cazul
diferen elor, semnul minus în fa a unei m rimi tolerate schimb atât semnul valorii nominale
cât i semnele abaterilor i, ca urmare,abaterile î i vor scgimba locurile (abaterea superioar
va deveni inferioar i invers), [1], [5-6], [8-9], [11], [13].
Pornind de la rela iile (11.5), (11.6) i (11.7):

m n
R B max B j max B j min , (11.5)
j 1 j m 1

m n
R B min B j min B j max , (11.6)
j 1 j m 1

B j max Bj As j i B j min Bj Ai j , (11.7)

rezult c :

R B max RB As R B1 As 1 ... Bm As m Bm 1 Ai m 1 ... Bn Ai n

11.13
B1 ... B m Bm 1 ... B n As1 ... As m Ai m 1 ... Ai n

Deci:

m n m n
RB Bj B j ; As R As j Ai j . (11.14)
j 1 j m 1 j 1 j m 1

Analog, din rela ia lui R B min , rezult valoarea lui R B i Ai R :

m n m n
RB Bj B j ; Ai R Ai j As j . (11.15)
j 1 j m 1 j 1 j m 1

Toleran a elementului rezultant este dat de aceea i rela ie (11.12):

n
TR R B max R B min As R Ai R TB j . (11.12)
j 1

Se deduc urm toarele dou reguli:

152
 - abaterea superioar a elementului rezultant este egal cu diferen a dintre suma
algebric a abaterilor superioare ale elementelor m ritoare i suma algebric a
abaterilor inferioare ale elementelor reduc toare;
- abaterea inferioar a elementului rezultant este egal cu diferen a dintre suma
algebric a abaterilor inferioare ale elementelor m ritoare i suma algebric a
abaterilor superioare ale elementelor reduc toare.

Observa ie: Aceast metod conduce la acela i rezultat ca i metoda de maxim i de

minim, dar este cea mai simpl i mai rapid în aplicare.

11.2.3 Metoda probabilistic

În cadrul acestei metode, valoarea nominal a dimensiunii rezultante se determin ca i

la metodele precedente. Pentru calculul abaterilor limit i toleran ei dimensiunii rezultante se
ine seama de faptul c dimensiunile primare efective sunt m rimi cu caracter întâmpl tor i
au distribu ii proprii, [1], [8-9], [11], [13]. Cum dispersia unei sume de m rimi întâmpl toare
este egal cu suma dispersiilor, rezult :

n
D RB D Bj . (11.16)
j 1

Dar cum:

2
D RB RB , (11.17)

rezult :
n
2 2
RB Bj , (11.18)
j 1

sau:

n
2
RB Bj , (11.19)
j 1

în care:
- abaterea medie p tratic .

153
 Un important parametru statistic este i abaterea p tratic medie relativ :

, (11.20)

în care:
- amplitudinea câmpului de toleran x max x min .

Pentru legea de distribu ie normal (Gauss), considerat ca etalon 6T . Dac

T
amplitudinea intervalului de împr tiere se ia egal cu toleran a T , atunci .
T2
Prin urmare, presupunând c distribu ia valorilor efective ale dimensiunilor primare se
conduce dup legea Gauss-Laplace, TB1 6 B1 ,..., TB n 6 Bn , rezult :

2 2
TB1 TB n 1 n
RB ... TB2 j , (11.21)
6 6 6 j 1

adic :

n n
2
TR B TBj sau Tpr Tj2 . (11.22)
j 1 j 1

Dac se ine seama de abaterea distribu iei valorilor efective ale dimensiunilor primare
de la legea reparti iei normale, rela ia devine:

n
Tpr KD Tj2 , (11.23)
j 1

în care:

n
Tj2
j 1
KD 1,8 ÷0,8 n
, (11.24)
Tj
j 1

K D - coeficient de dispersie.
Rela iile determinate arat c toleran a dimensiunii rezultante, calculat prin metoda
probabilistic este mai mic decât cea calculat prin metodele precedente, lucru extrem de
important, mai ales la rezolvarea problemei inverse (de proiectare) a lan urilor de dimensiuni).

154
 Abaterile limit probabile (practice) ale dimensiunii rezultante se pot calcula fie în
func ie de abaterile limit teoretice (algebrice) determinate prin metodele precedente, Figura
11.5, fie în func ie de abaterea central a dimensiunii rezultante, Figura 11.6, (mijlocul
câmpului de toleran ), [1], [13].

Figura 11.5 Toleran a teoretic i toleran a Figura 11.6 Toleran a teoretic i toleran a
probabilistic a dimensiunii de închidere probabilistic a dimensiunii de închidere
(func ie de abaterile limit teoretice) (func ie de abaterea central )

a) În primul caz se poate scrie:

Ta R Tp R Ta R Tp R
As p R As a R ; Ai p R Ai a R . (11.25)
2 2

b) În al doilea caz (dac distribu iile primare sunt simetrice), abaterile limit probabile ale
dimensiunii rezultante, în func ie de mijlocul câmpului de toleran , sunt:

Tp R Tp R
As p R xc R ; Ai p R xc R . (11.26)
2 2

11.3 REZOLVAREA PROBLEMEI DIRECTE A LAN URILOR

DE DIMENSIUNI LINIARENEPARALELE

Se face prin acelea i metode ca i în cazul lan urilor de dimensiuni paralele, [1], [11],
[13].
Fie lan ul de dimensiuni liniare neparalele din Figura 11.7, în care L1 i L 2 sunt

dimensiuni primare, iar R L este dimensiunea rezultant .

155
 Figura 11.7 Lan de dimensiuni liniare neparalele

Problema se reduce la rezolvarea unui lan de dimensiuni paralele dac dimensiunile

primare se proiecteaz pe direc ie dimensiunii de închidere, [1], [13]:

RL L1 cos L 2 cos 90 - . (11.27)

Rela ia arat c valorile nominale i abaterile dimensiunilor primare nu se transmit

integral dimensiunii rezultante ci într-un raport determinat, în cazul de fa , de cos ,
respectiv de cos 90 - .
Notând cu k 1 i k 2 aceste rapoarte, rezult :

n
RL k 1L1 k 2L2 k jL j (11.28)
j 1

Exemplu de rezolvare:
a) prin metoda algebric :

As As As k1As1 k 2 As 2
R L Ai aa RR k 1 L1 Ai11 k 2 L 2 Ai 22 k 1L1 k 2L2 k1Ai1 k 2 Ai 2 ,

Ta R As a R Ai a R k 1T1 k 2 T2 .

b) prin metoda probabilistic :

RL k 1L1 k 2 L2 ,
Tp R Tp R
As p R xc R ; Ai p R xc R ; xc R k1x c 1 k 2x c 2 ;
2 2

Tp R k 12 T12 k 22 T22 .

156
 11.4 REZOLVAREA PROBLEM DIRECTE A LAN URILOR DE
DIMENSIUNI UNGHIULARE

Se rezolv , în general, prin acelea i metode ca i lan urile de dimensiuni liniare, [1],
[11].
Fie, de exemplu, lan ul de dimensiuni din Figura 11.8.

Figura 11.8 Lan de dimensiuni unghiulare

a) prin metoda de maxim i de minim:

R 1 2 3 ,

R max 1 max 2 min 3 min ,

R min 1 min 2 max 3 max ,

As R R max R ,

Ai R R min R ,

T R As R Ai R ,

T R T 1 T 2 T 3 (verificare).
b) prin metoda algebric :
As As1 As 2 As 3
R Ai
R
R 1 2 3 Ai1 Ai 2 Ai 3 ,

T R T 1 T 2 T 3 (verificare).

c) prin metoda probabilistic :

R 1 2 3 ,

Tp R Tp R
As p R xc r ; Ai p R xc r ; xc R xc xc xc ;
2 2 1 2 3

Tp R T 21 T 22 T 23 .

157
 Observa ie: Pentru dimensiunile unghiulare primare i pentru cea rezultant se
consider distribu ia normal i asimetria zero.

11.5 REZOLVAREA PROBLEM INVERSE A LAN URILOR

DE DIMENSIUNI

Problema invers a lan urilor de dimensiuni, denumit i problema de proiectare,

este în acela i timp i o problem tehnologic care trebuie rezolvat corespunz tor cu
condi iile concrete de realizare a pieselor i produselor în industria constructoare de ma ini,
[1], [13].
În rezolvarea problemei inverse a lan urilor de dimensiuni se pot întrebuin a mai multe
metode: metoda toleran ei medii, metoda determin rii precizie lan ului, metoda sort rii pe
grupe de dimensiuni, metoda regl rii i metoda ajust rii.

11.5.1 Metoda toleran ei medii

În cadul acestei metode se cere s se determine toleran ele i abaterile limit ale
dimensiunilor primare astfel încât, prin asamblarea neselectiv a pieselor componente,
dimensiunea rezultant s aib valori între limitele prescrise, [1], [9], [13].
a) varianta algebric
Ini ial se presupun toleran ele dimensiunilor primare egale între ele:
T1 T2 ... Tn Tma , ( Tma - toleran a medie algebric ).
n
Din rela ia: TR Tj , rezult : TR n Tma , deci:
j 1

TR
Tma (11.29)
n

Aceast toleran poate fi considerat doar ca o valoare orientativ i, în consecin ,

pentru fiecare dimensiune primar , în func ie de m rimea ei, de importan a i mai ales de
dificult ile tehnologice de realizare, se stabile te o toleran corespunz toare, mai mare, egal
n
sau mai mic , cu condi ia respect rii rela iei: TR Tj .
j 1

158
 În ceea ce prive te valorile abaterilor limit , respectiv pozi iile toleran elor fa de
dimensiunile nominale, se recomand urm toarea solu ie, [1], [13]:
- pentru toleran ele dimensiunilor primare m ritoare se stabile te o pozi ie identic
cu cea a toleran ei dimensiunii rezultante (în aceea i propor ie deasupra,
dedesubtul sau de o parte i de alta a liniei zero);
- pentru toleran ele dimensiunilor primare reduc toare se stabile te o pozi ie invers
pozi iei toleran ei elementului rezultant.
De men ionat c toleran ele pot avea i alte pozi ii, dac pornind de la solu ia de mai
sus, abaterile limit se mic oreaz sau se m resc, cu aceea i valoare i în acela i sens, atât la
dimensiunile m ritoare, cât i la cele reduc toare.
b) varianta probabilistic
Ini ial se presupun toleran ele dimensiunilor primare egale între ele:
T1 T2 ... Tn Tmp , ( Tmp - toleran a medie probabilistic ).

n
Din rela ia: TR Tj2 , rezult : TR n Tmp , deci:
j 1

TR
Tmp (11.30)
n

Întrucât:

TR TR
Tmp Tma , (11.31)
n n

rezult c rezolvarea probabilistic este evident mai convenabil din punct de vedere
tehnologic, dar poate fi aplicat numai dac procesul tehnologic de realizare a dimensiunilor
primare este bine pus la punct (stabil ca reglaj i stabil ca precizie). Valorile abaterilor limit
se determin ca la varianta algebric .
Metoda toleran ei medii se poate aplica cu mare u urin i rapiditate în produc ia de
serie mare i de mas , [1], [13].

11.5.2 Metoda determin rii preciziei lan ului

159
 O metod asem toare cu cea a toleran ei medii este metoda determin rii precizie
lan ului, metod la care, spre deosebire de cea a toleran ei medii la care se pleac de la
considerentul c toate dimensiunile primare au toleran e egale, se admite ini ial c toate
dimensiunile primare au aceea i precizie (sunt executate în aceea i treapt de precizie).
În cazul acestei metode se face o analogie cu asambl rile pieselor lise cilindrice. Se
porne te de la rela ia:

T a i (1.2)

în care:
a – coeficientul clasei de precizie (num rul unit ilor de toleran );
i – unitatea de toleran , m.
În cazul lan urilor de dimensiuni, coeficientul a reprezint num rul de unit i de
toleran care caracterizeaz precizia lan ului, [13].
a) varianta algebric :
n n
Dac : TR Tj a j i j , rezult : TR a 1i1 ... a n i n .
j 1 j 1

Dac se pune condi ia ca toate dimensiunile s apar in aceleia i clase de precizie,

n
a1 a2 ... a n a a , rezult : TR a a i1 i2 ... i n aa ij .
j 1

Deci:

TR
aa n
(11.32)
ij
j 1

b) varianta probabilistic :

n
Dac : TR Tj2 , rezult : TR a 12 i 12 a 22 i 22 ... a 2n i 2n .
j 1

Dac se pune condi ia ca toate dimensiunile s apar in aceleia i clase de precizie,

n
a1 a2 ... a n a p , rezult : TR ap i 2j .
j 1

Deci:

160
 TR
ap (11.33)
n
i 2j
j 1

Evident:

TR TR
ap >aa n
(11.34)
n
i 2
j
ij
j 1 j 1

Observa ii:
1. Unitatea de toleran , i se determin cu rela ia i 0,453 D 0,001D , în care D
reprezint media geometric a limitelor intervalului de dimensiuni din care face parte
dimensiunea considerat .
2. De i în calculele efectuate s-a considerat c toate dimensiunile primare au aceea i
precizie, se admite ca toleran ele dimensionale mai dificile din punct de vedere
tehnologic s fie m rite cu o treapt de precizie, iar toleran ele dimensiunilor f
probleme din punct de vedere tehnologic s fie mic orate cu o treapt . Astfel,
rezolvarea lan urilor de dimensiuni devine mult mai economic .
3. Pe baza num rului a calculat se adopt a a imediat superior din STAS, treapta de

precizie care corespunde acestui num r i toleran ele dimensiunilor primare.

4. Abaterile limit se determin cu regula cunoscut de la metoda anterioar .
Metoda se aplic în produc ia de serie mare i de mas , în condi iile
interschimbabilit ii totale, când asamblarea pieselor componente se face f nici o selec ie
prealabil , [11], [13].

11.5.3 Metoda sort rii pe grupe de dimensiuni

Prin aceast metod se înl tur inconvenientele metodelor anterioare, întrucât se

lucreaz cu toleran e economice, din acest motiv metoda fiind recomandat atunci când
toleran a dimensiunii rezultante este mic sau foarte mic , astfel încât toleran ele elementelor
primare sunt extrem de mici sau imposibil de realizat, [1-2], [8-9], [11], [13].
Pentru prezentarea metodei se consider un ajustaj cu joc, în care caz diamtrul
alezajului i arborelui sunt dimensiuni primare, iar jocul dimensiunea rezultant , Figura 11.9.

161
 Figura 11.9 Metoda sort rii pe grupe de dimensiuni

Pentru prelucrarea pieselor cu toleran e economice se majoreaz toleran ele de

execu ie ale elementelor lan ului de n ori. Se sorteaz (prin m surare) elementele pe n grupe
de dimensiuni, astfel încât, în cadrul fiec reia din cele n grupe, câmpul de dispersie s fie egal
cu toleran a prescris i se asambleaz elementele din aceea i grup de sortare. Noile
toleran e de execu ie vor fi: TD n TD i Td n Td .

Se pune problema determin rii leg turii care exist între jocurile limit pentru o grup
oarecare k în compara ie cu grupa 1:

J max k J max 1 k 1 TD k 1 Td J max 1 k 1 TD Td

(11.35)
J min k J min 1 k 1 TD k 1 Td J min 1 k 1 TD Td

Num rul grupelor de sortare se determin în func ie de m rimea toleran elor prescrise
i de precizia economic de prelucrare a pieselor.
Se observ c toleran a jocului pentru oricare grup r mâne constant :

Tj k J max k J min k J max 1 J min 1 TD Td . (11.36)

În schimb, valorile jocurilor limit vor diferi de la o grup la alta dac TD Td , iar

ajustajul î i poate schimba caracterul dac difere n e TD Td sau num rul grupelor de

sortare sunt prea mari, ceea ce din punct de vedere func ional nu este admis.

162
 Într-adev r pentru TD Td valoarea jocurilor cre te cu num rul de ordine al grupei de

sortare, iar pentru TD Td aceasta scade. De asemenea, toleran a total (integral )a

ajustajului este cu atât mai mare fa de cea prescris ini ial cu cât num rul n al grupelor de
sortare i diferen a TD Td sunt mai mari.

Pentru cazul din figur , toleran a jocului total:

Tj total J max max J min min J max n J min 1 J max 1 n 1 TD Td J min 1

(11.37)
TD Td n 1 TD Td

De aceea, pentru aplicarea metodei sort rii, cu respectarea caracteristicilor ini iale ale
ajustajului este necesar ca TD Td sau, în cazul general, T1 T2 ... Tn , situa ie în care:

J max n J max k J max 1

(11.38)
J min n J min k J min 1

Pentru aceasta se mic oreaz toleran ele mai mari pân la o valoare egal cu cea mai
mic dintre toleran e.
Un exemplu tipic de aplicare al acestei metode îl constituie lan ul de dimensiuni de la
rulmen ii radiali, la care dimensiunea rezultant este jocul radial, Figura 11.10, [1], [13].
În general, metoda sort rii se aplic eficient în produc ia de serie mare i de mas la
lan uri de dimensiunicu toleran e foarte miciale dimensiunilor rezultante. Aplicarea metodei
necesit un control în volum de 100% al dimensiunilor.

Figura 11.10 Lan ul de dimensiuni la Figura 11.11 distribu iile dimensiunilor

rulmentul radial

163
 Pentru a se putea asambla prin aceast metod toate piesele fabricate (s nu r mân
piese desperecheate) este necesar ca toate elementele lan ului s aib curbe de distribu ie
identice în cadrul toleran elor economice, astfel încât în grupele de sortare cu acela i num r de
ordine s fie acela i num r de piese, Figura 11.11.

11.5.4 Metoda regl rii

Prin aplicarea acestei metode dimensiunile primare ale lan ului se execut cu precizii
convenabile din punct de vedere tehnologic, iar dimensiunea rezultant se ob ine în limitele
prescrise prin modificarea, f prelucrare, a m rimii unui element numit compensator.
Reglarea se poate efectua în dou variante, [1-2], [8-9], [11], [13]:
a) cu compensator fix, Figura 11.12;
b) cu compensator mobil, Figura 11.13.

Figura 11.12 Lan de Figura 11.13 Lan de dimensiuni cu compensator mobil

dimensiuni cu compensator fix

a) În primul caz, func ia de compensator fix poate fi îndeplinit fie de piese speciale, fie
de piese ale ansamblului, având dimensiunile în trepte (buc e, aibe, garnituri, etc.).
În Figura 11.12 cu ajutorul inelului compensator dimensiunea rezultant R B este
adus la o valoare efectiv cuprins între limitele prescrise. Reglarea cu ajutorul
compensatoarelor fixe se aplic , de obicei, în produc ia individual i de serie mic , fiind mai
pu in precis i necesitând un volum relativ mare de munc (mont ri i demont ri repetate în
vederea ob inerii dimensiunii de închidere între limitele prescrise), [1], [8-9], [13].

164
 b) utilizarea compensatoarelor mobile este mai comod i permite realizarea oric rui grad
de precizie a elementului de închidere. Ea conduce îns la complicarea construc iei
prin introducerea unor elemente suplimentare.
În Figura 11.13 dimensiunea A 2 poate fi modificat prin deplasarea axial a buc ei 1
în limitele toleran ei de compensare, dup care se face blocarea cu urubul 2. În acest fel
dimensiunea rezultant R A se ob ine în limitele prescrise. Reglarea cu compensator mobilo
poate fi aplicat la lan uri de dimensiuni cu multe elemente sau de precizie ridicat sau la
lan uri de dimensiuni la care precizia variaz în timp datorit uzurii, vibra iilor, etc. Atât în
produc ia individual i de serie mic , cât i în produc ia de serie mare i de mas , [8-9], [13].

11.5.5 Metoda ajust rii

La rezolvarea lan urilor de dimensiuni prin aceast metod , aducerea dimensiunii

rezultante în limitele prescrise se face prin schimbarea valorii uneia din dimansiunile primare
prin prelucrarea suplimnentar (ajustarea) acesteia. Dimensiunile primare ale lan ului se
realizeaz cu precuzii convenabile din punct de vedere tehnologic, [1], [8], [11], [13].
În Figura 11.14 este prezentat un subansamblu în care brida 1 are rolul de a împiedica
ridicarea saniei 2 la deplasarea acesteia pe ghidajul 3. Dac dimensiunea rezultant R B nu
este cuprins între valorile prescrise, se pot ivi urm toarele dou situa ii, rezolvabile prin
ajustarea elementului primar stabilit, [1], [9], [13]:
a) jocul dintre brida 1 i sania 2 este mai mic decât R B min , caz în care trebuie rectificat

suplimentar suprafa a M pentru mic orarea dimensiunii primare reduc toare B 4 .

b) jocul dintre brida 1 i sania 2 este mai mare decât R B max , caz în care trebuie rectificat

suuplimentar suprafa a N pentru mic orarea dimensiunii primare m ritoare B 2 .

Principalul avantaj al metodei îl constituie posibilitatea realiz rii, la precizia cerut , a
dimensiunii de închidere în condi ii economice convenabile.

165
 Figura 11.14 Rezolvarea problemei inverse prin metoda ajust rii

În schimb, metoda necesit executarea unor prelucr ri suplimentare, o înalt calificare, fapt
care exclude interschimbabilitatea în produc ie. Domeniul de utilizare economic a metodei
se limiteaz la produc ia individual i de serie mic , [1], [9], [11], [13].

11.6 LAN URI DE DIMENSIUNI CU ELEMENTE DE POZI IE ALE

ALEZAJELOR I ARBORILOR

Acestea constituie o aplica ie a lan urilor de dimensiuni fiind cazuri particulare care se
preocup de pozi iile alezajelor i arborilor, [2-3], [6].
Exemplul 1: Fie dou piese1 i 2 prev zute cu câte un alezaj de diametru D1 i D 2 i
un arbore de diamteru d care trece prin acestea, Figura 11.15.

b)

c)

a)
d) e)
Figura 11.15 Asamblare cu joc lateral

166
 Dezaxarea între alezajele celor dou piese e e1 e2 . Conform lan ului de
dimensiuni care se formeaz , rezult :

D1 d
e1
2 2
D1 D2
e d (11.39)
2 2
D2 d
e2
2 2

Cum:

D1 d j1 i D 2 d j2 , (11.40)

rezult :

d j1 d j2
e d, (11.41)
2 2

deci:

j1 j2
e . (11.42)
2 2

Exemplul 2: Fie de determinat toleran a dintre alezajele a dou piese, astfel încât s
aib loc asamblarea cu doi arbori, Figura 11.6, [2-3], [6].

a) b)
Figura 11.16 Tolaran a distan ei dintre alezaje cu dornuri libere

Luându-se distan ele extreme, rezult :

L1 max L 2 min 4e
(11.43)

167
 L 2 max L1 min 4e .

Adunând rela iile de mai sus, rezult :

L1 max L1 min L 2 max L 2 min 8e , (11.44)

adic :

TL1 TL 2 8e . (11.45)

Pentru TL1 TL2 TL , rezult :

TL 4e (11.46)

Cum e j min 2 , rezult :

TL 2 jmin (11.47)

Cotarea alezajelor se poate face în lan , Figura 11.17a sau în scar , Figura 11.17b,
valarea toleran ei fiind:

2 jmin
a) TL , (11.48)
n 1

b) TL jmin . (11.49)

a) b)
Figura 11.17 Cotarea mai multor alezaje:
a) cotarea în lan ; b) cotarea în trepte.

Dup cum se observ primul caz este mai avantajos pentru n 3.

168