GEANINA HAVÂRNEANU

 
 

Unitatea de învăţare 12.

RAPOARTE ŞI PROPORŢII; PROCENTE. MĂRIMI DIRECT/INVERS
PROPORȚIONALE

12.1. RAPORTUL A DOUĂ NUMERE REALE POZITIVE NENULE

a
Definiția 12.1. Numim raport o pereche ordonată de numere a, b  R+, b  0 notată .
b
Definiția 12.1'. Fie două numere reale pozitive a, b, b  0. Se numeşte raportul numerelor a şi b câtul
(neefectuat) împărţirii lui a la b. Dacă putem efectua această împărţire, deci putem afla efectiv câtul,
spunem că am obţinut valoarea raportului.
Nu întotdeauna se poate efectua acest cât. Valoarea raportului este unică.
a 6 3 1 2
 q  a  b  q (q este valoarea raportului):  2;  ;
b 3 6 2 3
Numerele a și b se numesc termenii raportului.

12.2. PROPRIETĂŢI ALE RAPOARTELOR

 Dacă ambii termeni ai unui raport se înmulţesc cu un acelaşi număr real strict pozitiv, se obţine un
raport egal cu cel dat.
 Dacă ambii termeni ai unui raport se împart la un acelaşi număr real strict pozitiv, se obţine un raport
egal cu cel dat.
 Operaţii cu rapoarte Cele patru operaţii cu rapoarte sunt formal identice cu cele 4 operaţii cu
numere raţionale.

12.3. RAPORTUL A DOUĂ MĂRIMI DE ACEEAŞI NATURĂ

Fiind dată o mărime, se poate vorbi despre raportul a doua valori ale acestei mărimi dacă:
 putem compara cele două valori între ele;
 mărimea dată este omogenă şi aditivă.
Prin măsurarea unei mărimi înțelegem ”compararea” a două mărimi de aceeaşi natură dintre care una
este luată ca unitate de măsură; rezultatul este un număr real pozitiv, adică valoarea raportului stabilit,
numit măsura acelei mărimi.

Definiția 12.3.1. Raportul valorilor a două mărimi măsurate cu aceeaşi unitate de măsură este raportul
numerelor prin care se exprimă cele două măsuri. El arată de câte ori una dintre mărimi este mai
mare/mică decât cealaltă.

Proprietatea 12.3.1. (Proprietatea fundamentală a raportului) Raportul a două mărimi de aceeaşi natură
este raportul măsurilor lor efectuate cu aceeaşi unitate de măsură şi nu depinde de unitatea de măsură
aleasă.

554
 MATEMATICĂ
 

12.4. PROPORŢII FORMATE DIN RAPOARTE ALE UNOR MĂRIMI DE ACEEAȘI NATURĂ

a c
Definiția 12.4.1. Două rapoarte egale formează o proporţie  ; Numerele a, b, c, d se numesc
b d
termenii proporţiei: a, d – extremi; c, d - mezi.

Propoziția 12.4.1. (Proprietatea fundamentală a proporţiilor) În orice proporţie produsul extremilor este
egal cu produsul mezilor.
a c
Dacă   q  a  b  q; c  d  q  a  d  b  c
b d

Teorema 12.4.2. (Reciproca propoziției 12.4.1.) Dacă patru numere a, b, c, d, au proprietatea ad = bc,
a c
atunci ele formează o proporție:  .
b d

12.5. AFLAREA UNUI TERMEN NECUNOSCUT AL UNEI PROPORŢII

Proprietatea fundamentală a unei proporţii permite aflarea oricărui termen al unei proporţii,
cunoscându-i pe ceilalţi trei.
Astfel, un extrem necunoscut este dat de raportul dintre produsul mezilor şi celalalt extrem, cunoscut,
iar un mez este dat de raportul dintre produsul extremilor şi celalalt mez, cunoscut.
x c bc a c ad
  q  xd  bc x  ;   q  ad  xc x 
b d d x d c

12.6. PROPORŢII DERIVATE

Pornind de la o proporţie dată se pot obţine proporții derivate cu aceiaşi termeni sau cu termeni
schimbaţi.
Pentru obţinerea proporţiilor derivate cu aceiaşi termeni, se pot utiliza următoarele procedee:
a c a b
 se schimbă între ei mezii:  ; 
b d c d
a c d b
 se schimbă între ei extremii  ; 
b d c a
a c c d
 se inversează fiecare raport  ; 
b d a b
 pentru a verifica, în fiecare caz, corectitudinea rezultatului obţinut, se cercetează realizarea
proprietăţii fundamentale a unei proporţii.
 pentru obţinerea proporţiilor derivate cu termeni schimbaţi, se pot utiliza următoarele procedee:
 se înmulţesc/împart ambii termeni ai unui raport cu un număr nenul (amplificarea/ simplificarea unui
raport);
 se înmulţesc/împart ambii numărători ai rapoartelor cu un număr nenul;
 se înmulţesc/împart ambii numitori ai rapoartelor cu un număr nenul;
na mc na nc a:n c: n
 sau  sau  , m, n  R*
nb md mb md b:m d : m
 se adună/scade acelaşi număr la fiecare numărător/numitor:

555 
GEANINA HAVÂRNEANU
 
 

ab ad a c
 ; 
b d bd d c

12.7. MEDIA PROPORŢIONALĂ A DOUĂ NUMERE

Definiția 12.7.1. Fie a și b două numere reale pozitive. Numim media geometrică a lor, numărul real
pozitiv m=√ · .

12.8. ŞIR DE RAPOARTE EGALE

Definiția 12.8.1. Un şir de rapoarte egale este un şir de rapoarte astfel încât orice pereche de rapoarte
a a a a
din şir să formeze o proporţie: 1  2  3  ...  k
b1 b2 b3 bk

Propoziția 12.8.1. (Proprietatea fundamentală a unui șir de rapoarte egale)

a1 a2 a3 a a  a2  .....  ak
   ...  k  1
b1 b2 b3 bk b1  b2  .....  bk
Demonstraţie:
a a a a
Fie q  1  2  3  .......... .  k
b1 b2 b3 bk
a1 = qb1
a1  a2  .....  ak
a2 = qb2  a1+.........+ak = q (b1+........+bk), deci q 
b1  b2  .....  bk
...
ak= qbk

12.9. MULŢIMI DE NUMERE DIRECT/INVERS PROPORŢIONALE

Definiția 12.9.1. Fie mulțimile de numere reale strict pozitive A = {a1, ....., ak}, B = {b1, ....., bk} k  N,
k  2. Mulţimile de numere A şi B se numesc direct proporţionale dacă putem forma cu elementele lor
respective un şir de rapoarte egale de forma:
a1 a2 a
  ...  k
b1 b2 bk

Definiția 12.9.2. Fie mulțimile de numere reale strict pozitive A = {a1, ....., ak}, B = {b1, ....., bk} k  N,
k  2. Mulţimile A şi B sunt invers proporţionale dacă putem forma cu elementele lor respective un șir de
produse egale (sau dacă putem forma cu elementele primei mulţimi şi cu inversele elementelor celei de-
a doua mulţimi un şir de rapoarte egale)
a a a
a1b1 = a2b2 = … = akbk  1  2  .....  k
1 1 1
b1 b2 bk

556
 MATEMATICĂ
 

12.10. ÎMPĂRŢIREA UNUI NUMĂR ÎN PĂRŢI DIRECT SAU INVERS PROPORŢIONALE CU MAI MULTE NUMERE DATE

Definiția 12.10.1. A împărţi numărul n în părţi direct proporţionale cu numerele a, b, c date, înseamnă a
x y z
determina trei numere x, y, z astfel încât n = x + y + z şi   .
a b c

Definiția 12.10.2. A împărţi numărul n în părţi invers proporţionale cu numerele a, b, c date, înseamnă a
x y z
determina 3 numere x, y, z astfel încât n=x + y + z şi   .
1 1 1
a b c

Exemplul 12.10.1 Împărțim pe n = 176 în părţi direct proporţionale cu 7, 10, 15:

x y z x y  z 176 x 176 y 176 z 176
      ;  ;  
7 10 15 7  10  15 32 7 32 10 32 15 32
176  7 176  10 176  15
x  ,y ,z 
32 32 32

Exemplul 12.10.2. Împărțim pe n = 31,5 în părți invers proporționale cu 6, 10, 12 :

x y z 31,5 x 31,5
   ;   y  ...
1 1 1 1 1 1
6 10 12 28 6 28

12.11. MĂRIMI DIRECT ŞI INVERS PROPORŢIONALE

Definiția 12.11.1. Două mărimi care depind una de alta astfel încât, pornind de la o pereche de valori
corespunzătoare oarecare, dacă una creşte/descreşte de un număr de ori, cealaltă creşte/descreşte de
acelaşi număr de ori se numesc direct proporţionale.

Definiția 12.11.2. Două mărimi care depind una de alta astfel încât, pornind de la o pereche de valori
corespunzătoare oarecare, dacă una creşte/descreşte de un anumit număr de ori, cealaltă
descreşte/creşte de acelaşi număr de ori, se numesc invers proporţionale.

Propoziția 12.11.1. Fiind date două mărimi direct proporţionale, raportul a două valori ale uneia dintre
mărimi este egal cu raportul valorilor corespunzătoare ale celeilalte mărimi.
Dacă m1, m2 sunt doua valori ale uneia dintre cele doua mărimi direct proporţionale şi n1, n2 sunt valorile
corespunzătoare ale celeilalte mărimi, atunci :  .

Exemplul 12.11.1. În mişcarea rectilinie uniformă cu viteza constantă, timpul şi distanţa parcursă sunt
mărimi direct proporţionale. Dacă timpul este constant, atunci viteza şi distanţa sunt direct
proporţionale, iar dacă distanța este constantă, atunci viteza și timpul sunt mărimi invers proporționale.

Exemplul 12.11.2. În probleme de vânzare-cumpărare, dacă preţul unitar este constant, atunci
cantitatea şi costul total sunt mărimi direct proporţionale. Dacă este constantă cantitatea, atunci preţul
unitar şi costul total sunt direct proporţionale.

Exemplul 12.11.3. Pentru orice problema tipica de înmulţire, mărimea exprimată de produs şi cea
exprimată de unul dintre factori, când celalalt factor rămâne constant, sunt două mărimi direct
proporţionale.

557 
GEANINA HAVÂRNEANU
 
 

Contraexemplul 12.11.1. Latura şi aria pătratului depind una de alta, dar nu sunt direct proporţionale;
analog, înălţimea unui copil şi vârsta sa.

Propoziția 12.11.2. Fiind date două mărimi invers proporţionale, raportul a două valori ale uneia dintre
mărimi este egal cu inversul raportului valorilor corespunzătoare ale celeilalte mărimi
Dacă m1, m2 sunt doua valori ale uneia dintre cele doua mărimi direct proporţionale şi n1, n2 sunt valorile
corespunzătoare ale celeilalte mărimi, atunci:   .

Exemplul 12.11.4. În mişcarea rectilinie uniformă, dacă distanta este constantă, atunci timpul şi viteza
sunt mărimi invers proporţionale.

Exemplul 12.11.5. În probleme de vânzare-cumpărare, dacă este constant costul total, atunci preţul
unitar şi cantitatea sunt invers proporţionale.

Exemplul 12.11.6. Pentru orice problemă tipică de înmulţire, mărimile exprimate de cei doi factori, când
produsul rămâne constant, sunt mărimi invers proporţionale.

Contraexemplul 12.11.2. Cantitatea de benzina rămasă în rezervorul unei maşini şi lungimea drumului
parcurs.

12.12. REGULA DE 3 SIMPLĂ

În probleme de acest tip apar două mărimi proporţionale (direct sau invers) pentru care se cunosc două
valori ale uneia dintre mărimi şi o valoare a celeilalte mărimi, cerându-se aflarea celeilalte mărimi.
În reprezentarea schematică a datelor problemei vom așeza totdeauna valorile corespunzătoare
aceleași mărimi unele sub altele.
x1…………….y1
x2…………….y2
Stabilim dacă mărimile sunt direct sau invers proporţionale, apoi scriem rapoartele valorilor
corespunzătoare.
Când mărimile sunt direct proporţionale avem   și pentru a afla valoarea necunoscută vom face
produsul valorilor cunoscute de pe ”diagonală” şi îl împărțim la al treilea termen cunoscut;

Problema 12.12.1. Pentru a realiza 50 de caiete s-au consumat 4 kg de hârtie. Câte kg de hârtie se vor
consuma pentru a realiza 70 de caiete de acelaşi fel?
Rezolvare:
Elaborăm schema problemei:
50 c…………………..4 kg
70 c…………………..x kg
 · 
Observăm că mărimile sunt direct proporționale, deci putem scrie:   x= 5, 6

Problema 12.12.2. Dacă un corp cântărește 26,4 grame și are un volum de 3,5 cm3, să se afle cât
cântărește un corp din același material, care are 8 cm3 în aceleași condiții.

558
 MATEMATICĂ
A
 

Rezolvarre:
26,4 3,5 26,4  8
26,4 g ........................ 3,5 cm3  ; x (g)
x 8 3,5
x g…............................ 8 cm3
Când măărimile sunt invers propoorţionale, aveem și pentru a afla valoarrea necunosccută vom
face proddusul valoriloor cunoscute de pe ”linie” şi îl împărțim
m la al treileaa termen cunooscut.

Problem
ma 12.12.3. Dacă 8 munncitori terminnă o lucrare în 6 ore, înn cât timp voor termina luucrarea 3
muncitorri?
Rezolvarre:
 · 
8 muunc. ................. 6 h x= = 16 (ore)
3 muunc. ................. x h

1
12.13. METODDA REDUCERII LA UNITATE (MRU)
(

Problem ma 12.13.1. Pentru

P a realiiza 50 de caiiete s-au connsumat 4 kg de
d hârtie. Cââte kg de hârrtie se vor
consumaa pentru a realiza 70 de caiete
c de aceelaşi fel?
Rezolvarre:
Acum poornim raționaamentul de la perechea dee valori cunooscute și ținem m cont de proporționalitatte:
Dacă peentru 50 caieete trebuie 4 kg hârtie, attunci pentru 1 caiet trebuuie 4 : 50 kgg hârtie (mărrimi direct
proporțioonale). Dacă pentru 1 caieet trebuie 4 : 50 kg hârtiee, atunci penttru 70 caiete trebuie (4 : 50)
5 ·70 kg
hârtie, addică 5,6 kg hârtie.
h
Se poatee așeza în scchemă astfel::
50 c…… ………………..4 kg
1 c…… ………………..4 : 50 kg
70 c…… ………………..(4 : 50) ·70 kg k
Procedăm analog în cazul în caree mărimile suunt invers prooporționale.

ma 12.13.2.
Problem
Dacă 8 muncitori
m term mină o lucrarre în 6 ore, înn cât timp vorr termina lucrrarea 3 munccitori?
Rezolvarre:
8 muncittori .................. 6 h
1 muncittori…………… …8 · 6 h
3 muncittori. .................. (8 · 6) : 3 h
Această metodă poate fi aplicată și atunci cânnd apar trei mărimi m proporrționale douăă câte două.

Problem ma 12.13.3.
O echipăă formată dinn 12 tractorişşti ară un teren în 5 zile, lucrând câtte 8 ore pe zzi. În câte ziile va ara
acelaşi teeren o echipă de 15 tracttorişti, lucrând 4 ore pe zi (cu acelaşi ritm
r de lucru))?
Rezolvarre:
12 tr……………………55 zile………… …………….… …8h/zi
1 tr. …………………..55 · 12 zile…… ……………… …..8h/zi
1 tr…… ……………...55 · 12 ·2 zile… ……………… …..4h/zi
15 tr……………………((5 · 12 ·2) : 15 zile…………4h/zi
15 tr……………………88 zile………… ……………… …..4h/zi
R: 15 traactoriști ară același
a teren în 8 zile.

559 
GEANINA HAVÂRNEANU
 
 

12.14. PROCENTE

Definițiaa 12.14.1. Nuumim raport procentual

p unn raport de foorma   pe care îl notăm
m p%.
În legătuură cu procenntele pot să apară
a mai muulte tipuri de probleme:

12.14.1. Aflarea rapo ortului proccentual

Într-o claasă sunt 25 de d elevi, dintrre care 7 băieeți. Cât la suttă din numărrul de elevi reeprezintă băieeții.
7 x 700
25 elevi .............. 7 băieți
b  ; x  28
2 %
2
25 100 25
100 elevvi............. x băieți
b
R: băieții reprezintă 28% 2 din num mărul elevilor.

12.14.2. Aflarea a p%% dintr-un număr

n cunosscut
Numărul fetelor dintrr-o altă clasăă de 25 de elevi
e reprezinntă 20% din totalul elevilor. Câte fette sunt în
clasă?
20 x 25  20
2
 x ; x5
100 25 100

12.14.3. Aflarea unuui număr cân nd se cunoaaşte p% din el

e
Un depuunător primeșște 10% dobândă pe an. Știind că la sfârșitul anuului a primit 2 000 lei dobbândă, să
se afle ce
c sumă a deepus inițial în cont.
10 2000 0 2000000
 ; x  20 0000
100 x 100

1
12.15. Problleme rezolvaate

1. Se știee că două cinncimi dintr-unn număr suntt cu 15 mai mici

m decât numărul. Aflați numărul.
Rezoolvare:
2 3
x  x  15 sau x  15  x  35.
5 5
15
2. Se știee că suma a două numerre este 145, iar raportul loor este . Aflați
A numereele.
14
Rezoolvare:
x  y  145
15 145 14
1
x 15 15  y  y  145  y   70  x  75.
 x y 14 29
y 14 14
x 75 15
V:   .
y 70 14
3
3. Se șttie că raportuul a două nuumere este . Să se affle raportul determinat
d dde suma dinttre dublul
4
primuului număr și triplul celui de-al doileaa număr și diferența
d dinttre împătritull primului număr și al
doileaa număr.
Rezoolvare:

560
 MATEMATICĂ
 

x 3 x 3 x y
     k  x  3k , y  4k
y 4 y 4 3 4
2x  3y 2  3k  3  4k 18 9
?   .
4x  y 4  3k  4k 8 4
4. Doi muncitori termină împreună o lucrare în 12 zile. Primul muncitor termină lucrarea singur în 36 de
zile. Aflați în câte zile termină lucrarea cel de-al doilea muncitor.
Rezolvare:
I  II ........... L ............12 zile
I .................. L ............36 zile
L
MRU: I ........ ..........1 zi / 12 
36
I  II ........... L ............12 zile
L
I .................. ............12 zile (-)
3
2L
II .................. ............12 zile /  32
3
II ..................... L ............18 zile
Răspuns: 18 zile.
5. Se știe că 7 muncitori lucrează 350 m în 20 de zile. Să se afle câți m vor lucra 5 muncitori în 10 zile.
Rezolvare:
7M ..... 350 m ..... 20 zile
1 M ...... 50 m ..... 20 zile
5 M ..... 250 m ..... 20 zile
5 M …... x m ....... 10 zile
5 M ..... 125 m ..... 10 zile
mai puțini M ........ mai puțini m.
350; u dp 7,1
350 7
  u  50 m
u 1
mai mulți M ....... mai mulți m
50 1
50; v dp 1,5    v  250 m
v 5
mai puține zile .... mai puțini m
250 20
250; x dp 20,10    x  125 m.
6. I + II + III ………………. 5h …………. L
I ……………………….10h ………… L
II ……………………….15h…………. L
III ………………………..?h …………. L
MRU :
L
I …………. …………. 1h /‧5
10
L
II …………. …………. 1h /‧5
15

561 
GEANINA HAVÂRNEANU
 
 

L
I …………. …………. 5h
2
L
I …………. …………. 5h
3
I+II+III …………. L …………. 5h (-)
L L
III …………L - - …… 5h
2 3
III ………… L ……….… 30h

7. 5 muncitori lucrează 525 m în 45 zile, iar 7 muncitori lucrează 49 m în câte zile?

5M ……………. 525 m ……………. 45 zile
7 M …………….. 49 m ………………x zile
MRU 1 M …………….105 m …………….. 45 zile
7 M …………… 735 m ……………..45 zile
7 M …………….. 49 m …………….. 45 : 15 = 3 zile
Răspuns : 3 zile
8. Două treimi dintr-un număr dat e cu 10 mai mic decât numărul. Aflați numărul.
2
x  = x  10 ; x = ? (30)
3
9. Un sfert dintr-un număr este cu 120 mai mic decât jumătatea sa. Aflați numărul.
1 x
x =  120 ; x = ? (480)
4 2
10. Suma a două numere este 48, iar raportul lor este . Aflați numerele. 
x 3
48 ; = ; x, y = ? (18;30)
y 5
11. Raportul a două numere este . Aflați raportul dintre suma dublului primului număr și încincitul celui
de al doilea și încincitul celui de al doilea număr.
x 3 2x  5 y
= ; =?
y 4 5y
Rezolvare :
x 3 x y
=  = = k  x = 3k , y = 4k
y 4 3 4
2 x  5 y 2  3k  5  4k 26 13
= = =
5y 5  4k 20 10
a a c e
12. Se știe că = 3 ; = = ; a  c  e = 30 . Aflați b  d  f = ?
b b d f
Rezolvare:
a = 3b
a c e
= = = 3  c = 3d ; e = 3 f
b d f
3b  3d  3 f = 30 |: 3  b  d  f = 10
13. Doi muncitori, lucrând împreună, în același ritm constant, termină o lucrare în 15h. Primul muncitor
face singur lucrarea în 20h. În cât timp termină singur lucrarea al doilea muncitor?
2m ..... 15h
I ..... 20h
II .... ?h

562
 MATEMATICĂ
 

Metoda reducerii la unitate (MRU)

I m ..... 20h ..... L
L
I m ..... 1h ...... |  15
20
L
I m ..... 15h ..... 3
4
L
II m ..... 15h ..... L-3
4
L
II m ..... 15h ...... | 4
4
II m ..... 60h ..... L
14. Trei muncitori, lucrând împreună, în același ritm constant, termină o lucrare în 4 zile. Primul
muncitor, lucrând singur, termină lucrarea în 10 zile. Al doilea muncitor, lucrând singur, termină lucrarea
în 12 zile. În câte zile termină lucrarea, lucrând singur, cel de al treilea muncitor
Rezolvare:
I + II + III ........ 4 zile ........ L
I m (singur) ..... 10 zile ...... L
II m (singur) ..... 12 zile ..... L
III m (singur) ...... ? zile ..... L
L
MRU: I m ..... 1 zi ......
10
L
II m ..... 1 zi .....
12
L
I+II+III .... 1 zi ....
4
L L L L L
 III m ..... 1 zi ..... - - =4 = | 15
4 10 12 60 15
II m ...... 15 zile ..... L
15. Un robinet umple un bazin în 5 ore. Al doiela robinet, golește bazinul în 3 ore. Primul robinet
funcționează singur, apoi, după 2 ore, se deschide și cel de al doilea robinet, până bazinul se golește.
Cât timp au funcționat împreună robinetele?
Rezolvare:
II r golește B în 3h
I r curge 2h

I+II r funcționează a x ore până B se golește
x=?
B
MRU: I r umple ........ 1h ..... | 2
5
B
II r golește ..... 1h .....
3
B B 2B
I r + II r ......... x h .... x( - )=- x
5 3 15
2B
I r umple ....... 2h .....
5
6 = 2x  x= 3h.
16. Se știe că 20 de țesătoare lucrează 250 m de pânză în 4 zile. În cât timp, 5 țesătoare vor lucra 125
m de pânză?

563 
GEANINA HAVÂRNEANU
 
 

Rezolvare :
250 m ..... 20ț ...... 4 zile
125 m ..... 5ț ....... x zile
y=?
20ț ..... 250 m ..... 4 zile
5ț ....... 125 m ..... x zile
x y
 x, y dp a, b   „mai mult .... mai mult”
a b
 x, y ip a, b  x  a  y  b „mai mult .... mai puțin”
20ț ..... 250 m ..... 4 zile
20ț ..... 125 m ..... u zile
20ț ..... 125m ...... z zile
5ț ....... 120 m ..... v zile
5ț ....... 125 m ..... 8 zile
17. Trei muncitori, lucrând împreună, în același ritm constant, lucrează 90 m de asfalt în 12 zile. Câți
metri de asfalt vor lucra cinci muncitori în 9 zile?
Rezolvare:
3M ..... 90 m ..... 12 zile
5M ...... x m ...... 9 zile mai puțini M vor face 90 m în mai multe zile.
x=? 3;1 ip 12, u  3 12  vt
MRU 3M ..... 90 m ..... 12 zile mai mulți M vor face 90 m în mai puține zile
1 M ..... 90 m ..... u zile
36
1 M ..... 90 m ..... 36 zile 1;5 ip 36, v  v 
5 M ..... 90 m ..... v zile 5
36 mai multe zile .... mai mulți m
5 M ..... 90 m ..... zile
 36  590
 ;9  dp 90, w  w 
5
5 M ..... m ..... 36 zile 5  4
5 M ..... 45 m ..... 36 zile
5 M ..... 120 m ..... 12 zile 950; x dp 36,12
18. Șapte muncitori, lucrând împreună, în același ritm constant, lucrează 359 m de instalații în 20 de
zile. În câte zile, cinci muncitori vor lucra 125 m de instalații?
Rezolvare:
7M ..... 350 m ..... 20 zile
5 M.....125 m ..... x zile mai puțini M ........ mai multe zile.
x=? 7;1 ip 20, u  u  140
MRU 7 M ..... 350 m ..... 20 zile mai mulți M ....... mai puține zile
1 M ..... 350 m ..... u zile
140
1 M ..... 350 m ..... 140 zile 1;5 ip 140, v  v   28 zile
5 M ..... 350 m ..... v zile 5
5 M ..... 350 m ..... 28 zile mai puțini m .... mai puține zile
5 M ..... 125 m ..... w zile 350;125 dp 28, w  w  2
5 M ..... 125 m ..... 2 zile
19. Cinci muncitori, lucrând împreună, în același ritm constant, lucrează 510 m de asfalt în 42 de zile.
Câți metri de asfalt vor lucra șapte muncitori în 10 zile ?
Rezolvare :
5 M ..... 510 m ..... 42 zile mai puțini M ........ mai multe zile.
7 M..... x m ..... 10 zile 5;1 ip 42, u  u  210 zile
x=?
mai mulți M ....... mai puține zile
MRU 5 M ..... 510 m ..... 42 zile
1;7 ip 210, v  v  30 zile
mai puține zile .... mai puțini m
564
510; w dp 30,10  w  170 m
 MATEMATICĂ
A
 

1 M ..... 510
5 m ..... u zile
1 M ..... 510
5 m ..... 2110 zile
7 M ..... 510
5 m ..... v zilez
7 M ..... 510
5 m ..... 300 zile
7 M ..... w m ..... 10 zile
7 M ..... 170 m ..... 100 zile
20. Cinci muncitori, luucrând împreeună, în același ritm consstant, lucreazză 525 m de instalații în 45
4 de zile.
Câți mettri de instalații vor lucra șaapte muncitoori în 3 zile ?
Rezolvarre :
5 M ..... 525
5 m ..... 455 zile
7 M..... x m ..... 3 zile mai pu uțini M ......... mai multee zile.
x=? 5;1 ip 45, u  u  45  5 ziile
MRU 5 M ..... 525 m ..... 45 zile mai pu uține zile .... mai puținii m
1 M ..... 525
5 m ..... u zile
45  5  5255  7 v
5 m ..... 455  5 zile
1 M ..... 525 525; v dp  ,3  
4 5
45  7  45  5 3 m
7 M ..... 525
5 m ..... zile
7 v  49 9
7 M ..... v m ..... 3 zilee
4 m ..... 3 zile
7 M ..... 49

12.16. Probleme propusse

1. Aflați valoarea
v raportului numerelor 3,7 şi 1,2(3)
2. Lăţimeea unui drepttunghi este din perimeetrul său. Să se afle raporrtul dintre sem
miperimetru şi
ş lăţime.
3. Suma a doua num
mere este 48, iar raportul lor este . Săă se afle num
merele.
4. Se ştiee că = . Să
S se calculeeze .
,   , ,
5. Găsiți--l pe x din prroporţia: = · 26077.
,   ,    

6. Se ştiee că   . Să se calculeze:
               
a) ; b) ; c) 
c ; d) ; e) ; f) ; g) .
   
7. Se ştiee că  = 3,  = =  şi a +c + e = 300. Să se calcuuleze b +d + f.
8. Fie =  şi = . Ştiind că 5aa + 4b + 2c = 380, să se calculeze
c k şi
ş p astfel înccât = = .
9. Patru robinete pott umple un reezervor în 6 ore. În cât timp pot umpple acelaşi reezervor 3 robbinete (cu
acelaaşi debit) ?
10. Penttru a realiza 250 m de pânza,p 20 ţesătoare au lucrat 4 zile. Dacă sunt de realizat 125 1 m de
pânzaa şi doar 5 ţesătoare,
ţ înn câte zile see va terminaa lucrarea (dacă toate ţeesătoarele auu aceeaşi
produuctivitate)?
11. Media aritmetică a 5 numere este 336. Aflați A numerele ştiind că primul
p număr, al doilea şi al treilea
sunt direct propoorţionale cu 2, 2 7 şi 12, iar al treilea,, al patrulea şi al cincileea număr suunt invers
propoorţionale cu numerele
n 3, 4 şi 10.
12. Trei colindători voor să-şi împaartă cele 120 nuci primite,, invers propoorţional cu vâârstele lor. Dacă
D ei au
10 anni, 12 ani şi reespectiv 15 ani,
a câte nuci trebuie să primească
p fieecare?
13. Patruu robinete pot
p umple un rezervor în 6 ore. În cât timp pot um mple acelaşi rrezervor 3 robinete cu
acelaaşi debit?
14. Cinci stilouri costă 30 lei. Cât costă 7 stilouri de acelaşşi fel?

565 
GEANINA HAVÂRNEANU
 
 

15. Fie a = , b = 4,4, c = 0,(3) şi d = 1 . Scrieți rapoartele şi şi calculați suma, diferenţa, produsul
şi câtul lor. Verificați, determinând valorile celor doua rapoarte şi operând cu ele.
,    
16. Determinați pe x din proporţia: = .
   
17. Se ştie că: = . Să se calculeze (în două moduri) .
18. Se ştie că = ,  = =   şi 2a +3c + 4e = 3. Să se calculeze 2b + 3d + 4f.
19. Dacă     şi 2y + 5z = 94, să se afle x, y şi z.
20. Numerele nenule a, b, c sunt direct proporţionale cu 2, 3 respectiv 5, iar c şi d invers proporţionale
cu , respectiv . Ştiind că bc + cd = 25a, precizați dacă cele patru numere sunt prime.
21. Un produs are un anumit preţ. Comerciantul îl scumpeşte cu 10%. Pentru a-l vinde, apoi, îl ieftineşte
cu 10%. S-a mărit sau s-a micşorat preţul faţă de cel iniţial?
22. dintr-un porc de 120 kg, carnea macră reprezintă 40%, slănina 20%, oasele 15%, capul şi picioarele
10%. Câte kg are fiecare dintre specialităţile enunţate?
23. Dintr-un grup de 32 elevi, 25% sunt băieţi. Câte fete sunt în grup?
24. Valoarea unui autoturism după trei ani de utilizare este 60% din valoarea pe care o avea când era
nou. Dacă maşina uzată costă 16 800 lei, să se afle cât a costat când era nouă.
25. Din cei 25 de elevi ai unei clase, 8 participă la opţionalul „Matematică distractivă.” Cât la sută din
numărul elevilor participă la acest opţional?
26. Un elev a rezolvat într-o vacanţă 60 de probleme. El îşi propusese să rezolve 50 de probleme. Cu
cât la sută a rezolvat mai mult decât şi-a propus?
27. Ce câştig are după două luni, o persoană care a depus la bancă, pe termen de o lună, cu
capitalizare, suma de 5000 lei?
28. Dacă 21% dintr-o cantitate de lapte este smântână, iar 23% dintr-o cantitate de smântână este unt,
să se afle din câte kg. de lapte se pot obţine 96,6 kg unt?
29. S-a făcut o reducere de prețuri cu 20% şi după un timp noul preţ s-a redus din nou cu 15%. Ştiind că
preţul iniţial este 1 500 lei, care este prețul final al acelui produs?
30. Trei tractoare pot ara o suprafaţă agricolă în 100 ore. În cât timp ar putea ara aceeaşi suprafaţă 15
tractoare de acelaşi fel?
31. Dintr-un teren agricol s-au arat 20% şi au mai rămas de arat cu 36 ha mai multe decât s-a arat. Câte
ha are terenul?
32. La o primă sortare a legumelor, pierderile au fost de 6%. La o a doua sortare, pierderile au fost de
2% din cantitatea de legume rezultată după prima sortare. După a doua sortare au rămas 92,12 t de
legume. Ce cantitate de legume a fost înainte de prima sortare?
33. S-au topit împreună două aliaje (din aceleaşi metale), unul cu titlul 0,830, celălalt cu titlul 0,750,
obţinându-se 1260g aliaj cu titlul 0,810. Ce cantităţi s-au luat din fiecare?

566