COLEGIUL NATIONAL ,,MIHAI VITEAZUL’’ PLOIESTI

PROFESOR :

DIVERSITATEA LUMII VII

Notiuni generale de sistematica

 Sistematica sau taxonomia este stiinta care se ocupa cu descrierea, identificarea si clasificarea organismelor.
 În realizarea clasificarii organismelor vii, taxonomia utilizeazã diferite categorii sistematice = taxoni.
 În ordinea rangurilor lor, taxonii sunt: regn, încrengatura, clasa, ordin, familie, gen si specie.
 In a doua jumãtate a secolului al XVIII-lea, Karl Linné a introdus nomenclatura binara sau denumirea stiintifica
pentru fiecare specie, pe langa cea populara. Exemplu pentru maces, denumirea stiintifica este Rosa canina.
Denumirea stiintifica este formata din doi termeni: - primul indica genul si se scrie cu litera mare: Rosa
- al doilea indica specia si se scrie cu litera mica: canina
Specia contine toti indivizii cu caractere morfologice (legate de forma) si anatomice (structura si functii)
asemanatoare, ce provin dintr-un stramos comun si se pot incrucisa intre ei, dand nastere unor urmasi fertili.
Cele cinci regnuri in care sunt incadrate toate organismele, sunt:
 Regnul Monera(Procaryota) - contine organismele unicelulareprocariote =bacteriile si algele albastre-verzi;
 Regnul Protista - organisme cu organizare simpla , unicelulara sau pluricelulara ,eucariota= flagelate, alge ,
protozoare etc.
 Regnul Fungi =ciupercile;
 Regnul Plantae= organisme autotrofe, capabile de fotosinteza;
 Regnul Animalia = organisme heterotrofe- de tip ingestiv(au sistem digestiv), capabile de locomotie.

VIRUSURILE

Deoarece nu au structură celulară, nu sunt încadrate în niciunul din cele 5 regnuri. Sunt entităţi infecţioase care
nu au metabolism propriu(nu se hranesc, nu cresc, nu respira etc), se multiplica in celulele gazdelor si provoacă boli
numite viroze la :
- plante: mozaicul tutunului, nanismul orezului, etc.
- animale: pesta porcină, turbarea
- om : gripă, variolă, SIDA, rubeola, , herpesul, hepatita etc.
 Forme :
- sferică – virusul gripal,
- cilindrică – virusul mozaicului tutunului,
- paralelipipedică – virusul variolei,
- cireaşă cu coadă – bacteriofag(virusuri ale bacteriilor).
 Stări -fiecare virus trece prin trei stari:
a)virion (virus infecţios matur) =
unitatea morfo -funcţională a virusurilor.
Structura :virionul este o particulă
submicroscopică, alcătuită dintr-o parte centrală
numită genom viral, format din material genetic,
care poate fi ADN sau ARN, și o teacă sau înveliș
protector de natură proteică, numită capsidă.
b) virusul vegetativ = virion fără capsidă, care a patruns in celula gazda;
c) provirus = virus decapsidat, integrat în cromozomul celulei gazdă, de unde controleaza si coordoneaza
multiplicarea.

Multiplicarea virusului în celula gazdă determină liza (ruperea/dezorganizarea) celulei. Dupa in se integreaza in
materialul genetic al gazdei, virusul deviaza toata activitatea celulara in sensul sintezei de componente virale,
după care are loc autoasamblarea acestora in citoplasma si se formeaza mai multi virioni, care pentru a parasi celula
trebuie sa o distruga si infecteaza celule sanatoase invecinate.
 Tipuri de virusuri la om:
După tipul acizilor nucleici din genom, pot fi:
- ribovirusuri (cu genom ARN) - cum ar fi virusul gripal, virusul poliomielitei, virusul turbării, HIV, VMT-ul;
- adenovirusuri (cu genom ADN)- virusurile hepatice, hepatitei, bacteriofagii etc
Pentru prevenirea imbolnavirilor cu viroze, se foloseste administrarea vaccinurilor.

BACTERIOFAG