Contabilitatea studiază efectele tranzacţiilor economice şi

ale altor evenimente asupra situaţiei economice şi

Mecanismul contabilităţii, financiare, precum şi asupra performanţei unei entităţi,
în scopul informării utilizatorilor interni şi externi.
documente contabile
curs 2 Prin limbajul său propriu, prin sistemul de concepte şi
proceduri, contabilitatea este singura disciplină care
furnizează informaţii financiar-contabile despre
organizaţie.

Aceste informaţii formează baza pentru evaluarea

organizaţiei de către un ansamblu de utilizatori din
interiorul şi din exteriorul organizaţiei.
1 2

Situaţii
Situaţii
financiare Raportare financiară
financiare
Întocmire situaţii financiare

Prezentare
Informaţia contabilă financiară este destinată utilizatorilor
Prezentare
externi şi se concretizeaza în situaţiile financiare care sunt
documente contabile de sinteză.
Recunoaştere
Recunoaştere Contabilitate curentă
identificare
identificare Înregistrări în conturi
evaluare
evaluare
Informaţia contabilă de gestiune este destinată utilizatorilor
Consemnare,
Consemnare, interni, respectiv conducerii întreprinderii.
Stocare
Stocare

Prelucrare,
Prelucrare, Contabilitate primară Utilizatorii informaţiei contabile: investitorii actuali şi
Verificare
Verificare Înregistrări în documente
potenţiali, conducerea întreprinderii, salariaţii, creditorii
financiari, creditorii comerciali, guvernul, publicul larg.
Operaţii
Operaţii economice
economice
Culegerea
Culegerea 3 4
 UTILIZATORI DECIZII PE BAZĂ DE INFORMAŢII
Acţionarii Cumpărarea, vânzarea sau deţinerea de acţiuni; Sistemul
Sistemul contabil
contabil
Creditorii Majorarea, reducerea sau păstrarea constantă a
nivelului creditelor şi împrumuturilor acordate;
Salariaţii Cerinţe de mărire a salariilor, schimbarea Contabilitate
Contabilitate financiară
financiară Contabilitate
Contabilitate
managerială
managerială
locului de muncă;
Comunicarea
Comunicarea cătrecătre
Organizaţii Majorarea taxelor şi impozitelor; examinarea Raportare
Raportare externă
externă utilizatorii
utilizatorii de
de Raportare
Raportare internă
internă
(situaţii
(situaţii financiare)
financiare) informaţie
informaţie contabilă
contabilă (tabloul
(tabloul de
de bord)
bord)
guvernamentale şi impactului firmei în mediul înconjurător;
obşteşti
Calcul,
Calcul, analiză,
analiză,
Prelucr.
Prelucr. docum.
docum. şi
şi
Clienţii Cumpărarea produselor firmei; Evidenţă
Evidenţă contabilă
contabilă crearea
crearea surselor
surselor de
de
interpretare
interpretare informaţii
informaţii
(contabilitate
(contabilitate din
din contabilitatea
contabilitatea
informaţie
informaţie
curentă)
curentă) financiara
financiara şişi de
de gestiune
gestiune
Managerii Determinarea nivelului până / de la care
operaţiunile pot fi întreprinse; Documentare
Documentare Suport
Suport al
al informaţiilor
informaţiilor
(contabilitate
(contabilitate primară)
Publicul Evaluarea impactului economic şi social al primară) (documentarea)
(documentarea) Documentare
Documentare
firmei 5 6

Necesităţile întreprinderilor
de adaptare la modificările Contabilitatea este considerată ca fiind o garanţie oferind o
mediului economic. gamă largă de informaţii pentru mai mulţi utilizatori
Instrument de
Instrument de gestiune. Instrument de
Pot fi satisfăcute prin intermediul unui proces decizional informare şi de apreciere a
eficient, bazat pe informaţii pertinente şi relevante. menţinere a încrederii rentabilităţii şi de
în plasamentele lor. măsurare a
ADMINISTRATOR riscurilor.

ACŢIONARI CREDITORI

Selecţia informaţiilor este necesara pentru stabilirea unor CONTABILITATEA

- INFORMAŢII -
relaţii semnificative între tipurile de informatii pentru
evaluare şi interpretare.
FURNIZORI STAT
Procesul de selectie a informatiilor este complex si necesar,
el fiind la baza efectuării analizei economico-financiare. Instrument de verificare a Instrument de informare,
solvabilităţii pe termen verificare şi colectare a
7 scurt. impozitelor şi taxelor. 8
Atributele calitative ale informaţiilor contabile trebuie să
fie: relevanţa, credibilitatea, comparabilitatea şi Comparabilitatea presupune necesitatea ca utilizatorii să poată
inteligibilitatea. compara informaţiile din conturile anuale ale aceleiaşi societăţi, într-un
anumit interval de timp şi să extragă tendinţe privind poziţia financiară
şi performanţele respectivei entităţi. De asemenea, utilizatorii trebuie să
Relevanţa informaţiilor contabile se referă la capacitatea acestora aibă posibilitatea de a compara conturile anuale ale diferitelor societăţi,
de a fi utile beneficiarilor în luarea de decizii, oferind suportul necesar în pentru a evalua poziţia financiară şi performanţele acestora, acţiunea
evaluarea evenimentelor trecute, prezente şi viitoare sau în corectarea fiind viabilă dacă evenimente similare sunt prezentate în acelaşi mod.
evaluărilor precedente.

Credibilitatea trebuie să fie o calitate a informaţiei contabile şi Inteligibilitatea sau uşurinţa cu care utilizatorii înţeleg informaţia
contabilă trebuie să devină o calitate esenţială a documentelor
presupune că aceasta (informaţia contabilă) nu conţine nici o eroare
contabile de sinteză. Un factor important în această privinţă este
sau elemente de subiectivism şi oferă o imagine fidelă fenomenelor
maniera de prezentare a conturilor anuale. Pentru ca această
sau proceselor reflectate. Cu alte cuvinte, informaţia contabilă trebuie
prezentare să-şi atingă scopul, articolele şi elementele contabile sunt
să fie neutră, obiectivă, completă şi să reflecte substanţa şi efectul
agregate şi clasificate în cel mai adecvat mod cu putinţă.
evenimentelor economice şi nu convenienţele legale.
9 10

Probleme in transmiterea informatiei

Funcţiile contabilităţii
Utilizatorii de informatie contabila trebuie să aibă un anumit
nivel de educaţie, care să le permită evaluarea
corespunzătoare a informaţiilor cuprinse în conturile anuale.
de informare de control
gestionar
Calitatea informaţiei contabile este influenţată şi de
producătorul de informaţie contabilă, reprezentat de de
specialiştii profesiei contabile. Aceştia sunt cei care înregistrare
decodifică realitatea şi o recreează prin intermediul şi prelucrare
a datelor
limbajului contabil.
juridică previzională

Abundenţa de informaţii face ca reacţia utilizatorului să fie

diferită de cea scontată de emitent. 11 12
Pentru atingerea scopului contabilităţii (de
prezentare a poziţiei financiare a entităţii la un
moment dat şi de stabilire a evoluţiei
patrimoniului), se foloseşte un procedeu specific
metodei contabilităţii
“CONTUL”,
prin intermediul căruia se asigură urmărirea şi
controlul atât a existenţelor, cât şi a modificărilor
care s-au produs în decursul unei perioade de
gestiune asupra bunurilor economice şi surselor
de finanţare.
Contul d.p.d.v. tehnic poate fi privit ca fiind o unitate de
stocare care are rolul de a clasifica şi sintetiza tranzactiile
economice care sunt purtatoare de valori monetare.
Acesta permite incadrarea fiecarei tranzacţii sau eveniment
intr-o unitate de stocare distincta, respectiv intr-o grupa,
subgrupa si cont specific.
Ofera evidenţa detaliată privind:
creşterile şi scăderile activelor,
datoriilor, capitalurilor, veniturilor
sau cheltuielilor.
Exista conturi separate in functie de categoria si
importanta fiecarui element patrimonial.
Contul este un procedeu al metodei contabilităţii, cu
ajutorul căruia se înregistrează cronologic şi sistematic în
expresie valorică, existenţa şi mişcarea bunurilor
economice, sursele de formare a capitalului, drepturile
de creanţă şi obligaţiile unei entităţi economice.
Necesitatea de folosire a contului a fost stabilită încă
din cele mai vechi timpuri, acesta fiind considerat un
instrument de lucru reprezentativ al contabilităţii, fiind
chemat să răspundă mai multor cerinţe, care treptat au
luat forma unor funcţii specifice acestuia.
13 14
Contul indeplineste urmatoarele functii:
 funcţia economică - reflectă un anumit bun economic,
sursă de finanţare, proces sau rezultat financiar, care
determină însuşi conţinutul economic al contului
respectiv;
 funcţia statistică - informaţiile furnizate de conturi stau la
baza determinării unor indicatori statistici (volumul
producţiei globale, al producţiei de marfă etc.);
 funcţia de calcul - pe baza datelor din conturi se
calculează elementele patrimoniale în diferite momente
ale activităţii economice, precum şi costul producţiei,
rezultatele financiare etc.;
 funcţia de control - datele şi informaţiile furnizate de
conturile contabile sunt folosite la controlul integrităţii
15
elementelor patrimoniale ale unei entităţi; 16
  funcţia de grupare - conturile din contabilitatea curentă
cuprind elemente patrimoniale, care sunt grupate
omogen (bunuri economice, surse de finanţare, rezultate
economice, etc.);
 funcţia de sistematizare - în fiecare cont se înregistrează
distinct operaţiile economice care provoacă creşteri, faţă
de cele care determină micşorări ale aceluiaşi element;
Din punct de vedere al necesităţii de înregistrare a modificărilor se
disting două forme:
 forma bilaterală numită şi forma clasică este formată din două
părţi alăturate şi opuse, sub formă de balanţă (simbolizată prin
litera „T”) în care se înscriu două categorii de date informaţionale,
respectiv: date generale şi date specifice (tabel 1).

 funcţia contabilă - conţinutul economic al conturilor Date generale: Date Date generale: Date
specifice: specifi-
determină un anumit mod de înregistrare al existenţelor ce:
iniţiale, creşterilor şi micşorărilor elementelor
Data la Documentel Explicatia Cresteri/ Data la Document Explicatia Cresteri/
patrimoniale, după cum conturile respective sunt: care a avut e operatiei micsorări* care a avut e operatiei micsorări*
loc care stau la economice loc -le care economice
operatia baza înregistrate operatia stau la înregistrate
 de activ şi atunci conturile respective au funcţie economică înregistrării economică baza
contabilă de activ; operatiei
economice
înregistrării
operatiei
economice
*în funcţie de continutul economic al fiecărui cont: debit sau credit;
 de pasiv şi atunci conturile respective au funcţie
contabilă de pasiv. 17 18

• forma unilaterală concepută să înlăture dezavantajele
formei bilaterale constă în prezentarea datelor generale
o singură dată iar cele specifice sunt prezentate alăturat,
în două coloane distincte. La acestea mai apare o
coloană în plus, care cuprinde soldul existentul în cont,
după fiecare operaţiune economică înregistrată.
Datele generale sunt formate din: Datele specifice:
Contul
 Presupunem ca avem in casierie suma de 200 lei. In perioada
urmatoare aceasta poate creste sau scadea in functie de incasarile si
platile pe care le vom avea. Pentru ca ar fi dificil sa tot stergem si sa
rescriem suma corecta putem mai usor sa adaugam cresterile sau
miscorarile in functie de situatie.
 In contabilitate acest lucru se realizeaza cu ajutorul celei mai simple
forme de reprezentare a contului, numita T (sau teu), deoarece
seamana cu litera T.
5311 "Casa in lei"
Debit (cresteri) Credit (micsorari)

Data la care a Documentele Explicaţia Creşteri Micşorări Sold Si 200 2) 300

avut loc care stau la baza operaţiei 1) 1.000 4) 700
operaţiunea înregistrării economice în funcţie de conţinutul
economică operaţiei înregistrate economic al fiecărui cont: 3) 400 RC 1.000
economice debit sau credit;
RD 1.400 TSC 1.000
TSD 1.600
SD 400
19 20
Elementele caracteristice ale conturilor
 Denumirea sau titlul contului – exprimă conţinutul
economic al elementului bilanţier (bun economic, sursă
de finanţare sau rezultat economic) a cărui evidenţă se
realizează prin intermediul acestui cont.
 Debitul şi creditul – exprimă modalitatea de funcţionare
a contului astfel: în partea stângă a oricărui cont se
înregistrează sumele cu care acesta a fost debitat iar în
partea dreaptă se înregistrează sumele cu care acesta a
fost creditat.
21
 Total sume debitoare sau creditoare (TSD şi/sau
TSC) – se calculează prin însumarea rulajului cu soldul
iniţial al unui cont. În funcţie de soldul iniţial debitor sau
creditor şi de mişcările care au avut loc în cadrul contului
(de rulajul debitor sau creditor) avem total sume
debitoare şi/sau creditoare;
 Soldul contului (SD sau SC) – reprezintă existentul
valoric al unui cont la un anumit moment de timp care se
calculează ca diferenţă dintre totalul sumelor debitoare şi
totalul sumelor creditoare. Relaţiile de calcul pentru sold:
 SD = TSD - TSC, când TSD > TSC;
 SC = TSC - TSD, când TSC > TSD;
 Cont soldat = TSD – TSC = 0, când TSD = TSC
23
 Explicaţia operaţiunii înregistrate – constă în
prezentarea descriptivă a naturii operaţiei care poate
conţine şi numele persoanei fizice sau juridice,
documentul justificativ înregistrat, numărul acestuia etc..
 Soldul iniţial (Si debitor sau creditor) cuprinde
existentul de la începutul perioadei de gestiune care în
funcţie de tipul contului poate fi debitor sau creditor.
 Rulajul contului (RD şi/sau RC) – cuprinde toate
mişcările de sume care au avut loc în cursul unei
perioade care pot fi de natura creşterilor sau micşorărilor
şi care sunt denumite generic „tranzacţii”. Acest rulaj
poate fi debitor sau creditor în funcţie partea de cont în
care au avut loc aceste mişcări (în stânga – debit, în
dreaptă „credit”);
22
Clasificarea conturilor
În funcţie de modul de reprezentare a
elementelor de activ sau de pasiv din bilanţul
contabil conturile se clasifică in:
 conturi de activ care cuprind posturile din
partea de activ a bilanţului şi reflectă existenţa
şi mişcarea elementelor de activ;
 conturi de pasiv care cuprind posturile din
partea de pasiv a bilanţului şi reflectă existenţa
şi mişcarea elementelor de pasiv;
24
Reguli de funcţionare a conturilor
 conturile de activ:
 încep să funcţioneze prin debitare cu existenţele iniţiale
(soldurile iniţiale), preluate din activul bilanţului iniţial;
 se debitează cu creşterile de active şi cheltuieli;
 se creditează cu micşorările de active şi cheltuieli;
 la sfârşitul perioadei prezintă numai sold final debitor sau
sunt soldate.
 conturile de pasiv:
 încep să funcţioneze prin creditare cu existenţele initiale
(soldurile iniţiale), preluate din pasivul bilanţului iniţial;
 se creditează cu creşterile de pasive şi venituri;
 se debitează cu micşorările de pasive şi venituri;
 la sfârşitul perioadei prezintă numai sold final creditor sau
sunt soldate.
 Conturile care se supun numai uneia din regulile
enumerate mai sus se numesc conturi
monofuncţionale (adica sunt fie numai de
activ, fie numai de pasiv).
 Există şi conturi care se supun ambelor reguli
fiind denumite conturi bifuncţionale. Ele încep
să funcţioneze fie prin debitare, fie prin creditare
şi pot prezenta fie sold final debitor, fie sold final
creditor.
25 26
27 28
 Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor

 Dubla înregistrare presupune înregistrarea

concomitentă şi cu aceeaşi sumă a unei operaţii
economice, în cel puţin două conturi, unul care
se debitează şi altul care se creditează.

 Aceste conturi în care are loc dubla înregistrare

sunt denumite conturi corespondente.

29 30

Active
Active = Datorii
Datorii + Capitaluri
Capitaluri
 În vederea înregistrării corecte în conturi, fiecare 2131"Echipamente"
operaţie economică trebuie să fie supusă unui proces de (3) 30,000
analiză contabilă.
Pasul 1: Examinaţi Pasul 2: Analizaţi
documentele sursă. tranzacţiile.
 Analiza contabilă constă în cercetarea fiecărei
operaţiuni economice pe baza documentelor
ACCOUNT NAME: ACCOUNT No.
GENERAL JOURNAL Page 123
Post.
Date Description PR Debit Credit Balance
Date Description Ref. Debit Credit

justificative şi descompunerea în elemente

componente, în vederea cunoaşterii conturilor
corespondente (debitoare şi creditoare) şi a influenţei pe Pasul 5: Pasul 4: Înregistraţi Pasul 3: Inregistrati
care operaţiunea economică o are asupra lor. Verificaţi informaţiile într-un tranzacţiile in
rapoartele. registru. documente.

31 32
 Ecuatii contabile
Active
Pentru realizarea unei analize contabile pertinente trebuie
să se verifice şi respectarea celor trei ecuaţii (imobiliz. si circulante)
fundamentale, respectiv:
D C

 ACTIV = PASIV, atunci când se analizează modificările Datorii

bilanţului prin prisma dublei reprezentări a patrimoniului;
D C
Capitaluri proprii
 ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII, atunci când
se analizează modificările bilanţului prin prisma
D C
structurilor direct legate de evaluarea poziţiei financiare
a entităţii;

 DEBIT = CREDIT, atunci când se analizează

modificările intervenite în balanţa de verificare.
33 34

Prezentarea in forma de “T” a unui cont in fisa de

cont pentru operatii diverse

Debit Credit Titlul contului

Debit Credit
Relaţia algebrică dintre
creşterile/reduceri sau
intrari/iesiri din conturi.

Intotdeauna

35 36
 Reguli de “aur”
aur” in contabilitate

Grupe de Conturi Cresteri Descresteri • Pentru fiecare tranzacţie trebuie

să existe cel puţin un debit si un
Active Debit Credit
credit;
Datorii Credit Debit • Debitul trebuie întotdeauna să
fie egal cu creditul la finalul
Capitaluri proprii Credit Debit fiecărei tranzactii;

Venituri Credit Debit • Debitul este întotdeauna înscris

pe partea stângă a unui cont si
Cheltuieli Debit Credit
creditul pe partea dreapta.
37 38

Obiectul contabilităţii, având la bază aceste ecuaţii,
constă în evidenţa, calculul, analiza şi controlul
raporturilor dintre destinaţie şi provenienţă, resurse
şi utilizări, cu scopul de a dezvălui situaţia financiară,
rezultatele şi modificările intervenite într-o entitate.
Prin intermediul acestor ecuaţii se urmăreşte:
 abordarea juridică şi economică a contabilităţii;
 explicarea mecanismului partidei dublei;
 prezentarea rapoartelor privind situaţia şi poziţia financiară;
 identificarea echilibrului specific activităţilor interne;
 stabilirea surselor de finanţare;
 precizarea modului de întrebuinţare a valorilor în cadrul
activităţilor desfăşurate.
39
Formula contabilă este o modalitate de înregistrare,
folosind dubla înregistrare în conturi corespondente, a
fiecărei operaţiuni economice exprimate valoric.
Părţile componente formulei contabile:
 contul corespondent debitor, scris întotdeauna în
partea stângă a egalităţii;
 contul corespondent creditor, scris întotdeauna în
partea dreaptă a egalităţii;
 semnul „=” care reprezintă egalitatea valorică dintre
sumele înscrise în conturile corespondente;
 sumele înscrise în conturile corespondente.
40
 Formulele contabile se pot clasifica în funcţie de numărul
de conturi corespondente şi scopul pentru care se
Articolul contabil cuprinde : întocmesc, astfel:

 elementele formulei contabile;  în funcţie de numărul conturilor corespondente sunt:

 formule contabile simple;
 data la care a avut loc operaţiunea economică;  formule contabile complexe;
 formule contabile compuse.
 documentul justificativ care stă la baza operaţiunii
economice;
 după scopul pentru care se întocmesc sunt:
 explicaţia operaţiunii economice.  formule contabile de înregistrare curentă;
 formule contabile de corectare, numite si de stornare,
care la rândul lor pot fi: de stornare în negru şi de stornare
41 în roşu. 42

Planul de conturi reprezintă un tablou al tuturor conturilor,

în cadrul căruia fiecarui cont îi corespunde un element
Clasificarea conturilor presupune gruparea acestora prin
patrimonial, delimitat printr-o denumire şi simbol cifric,
intermediul a trei criterii:
încadrat într-o clasă şi grupă.

 după conţinutul economico-financiar, conturile se

Simbolizarea conturilor din planul de conturi se face în
sistemul de numeraţie zecimal, prin aceasta asigurându-
se o uniformitate de: conţinut, funcţie, formă şi structură.
1 0 1 1
grupează în funcţie de natura elementelor patrimoniale şi
procesele economice pe care le reflectă în: conturi de
bunuri economice, conturi de surse, conturi de cheltuieli
şi conturi de venituri;

Clasa 1 – Conturi de capitaluri  după funcţia contabilă, conturile se diferenţiază în:

conturi de active, conturi de pasiv, conturi bifuncţionale.
Grupa 10 – Capital şi rezerve

Cont sintetic de grad I – 101 Capital

 după sfera de cuprindere, conturile se clasifică în:
conturi sintetice şi conturi analitice.
Cont sintetic de grad II – 1011 Capital subscris
43 44
nevărsat
Modalitatea de prezentare şi calcul a situaţiei patrimoniului
şi a rezultatului obţinut într-o entitate este dată de planul
de conturi utilizat, care la modul general cuprinde:
 Clasa 1 – Conturi de capital (capital, rezerve şi fonduri;
rezultat reportat; rezultatul patrimonial; fonduri cu
destinaţie specială; provizioane; împrumuturi şi datorii
asimilate);
 Clasa 2 – Conturi de active fixe (active fixe
necorporale; active fixe corporale; active fixe în curs şi
avansuri pentru active fixe; active financiare; amortizări
privind activele fixe; ajustări pentru deprecierea sau
pierderea de valoare a activelor fixe);
 Clasa 3 – Conturi de stocuri şi producţie în curs de
execuţie (stocuri de materii şi materiale; instrumente
financiare derivate; producţia în curs de execuţie;
produse; stocuri aflate la terţi; animale şi păsări; mărfuri;
ambalaje; ajustări pentru deprecierea stocurilor şi
producţiei în curs de execuţie);
45
 Clasa 7 – Conturi de venituri şi finanţări (venit. din activităţi
economice; alte venit. operaţionale; venit. din producţia de
active fixe; venit. fiscale; venit. din contribuţii de asigurări;
venituri nefiscale; venit. financiare; finanţări, subvenţii,
transferuri, fonduri cu destinaţie specială; venit. din
provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare; venit. extraordinare);
 Clasa 8 – Conturi speciale (active fixe şi obiecte de inventar
primite în folosinţă; imobilizări corporale luate cu chirie; valori
materiale primite spre prelucrare sau păstrare; debitori scoşi
din activ, urmăriţi în continuare; redevenţe, locaţii de gestiune,
chirii şi alte datorii asimilate; stocuri de natura obiectelor de
inventar; publicaţii primite gratuit în vederea schimbului
internaţional; abonamente la publicaţii; imprimate de valoare
cu decontare ulterioară; ipoteci imobiliare; valori materiale
supuse sechestrului; garanţie bancară pentru oferta depusă;
garanţie bancară de bună execuţie; disponibil din garanţia
constituită pentru bună execuţie; dobânzi de plătit; dobânzi de
încasat; garanţii legale; creanţe fiscale;
47
 Clasa 4 – Conturi de terţi (furnizori şi conturi asimilate;
clienţi şi conturi asimilate; personal şi conturi asimilate;
asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate;
bugetul statului, bugetul local, bugetul asig. sociale de stat
şi conturi asimilate; debitori şi creditori diverşi, debitori şi
creditori ai bugetelor; conturi de regularizare şi asimilate;
ajustări pentru deprecierea creanţelor);
 Clasa 5 – Conturi la Trezoreria statului şi bănci
comerciale (investiţii pe termen scurt; conturi la
Trezoreria statului şi bănci; casa şi alte valori; acreditive;
disponibil din veniturile fond. speciale; viramente interne;
provizioane pentru deprecierea cont. de trezorerie);
 Clasa 6 – Conturi de cheltuieli (chelt. privind stocurile;
chelt. cu lucrările şi serviciile executate de terţi; chelt. cu
alte servicii executate de terţi; chelt. cu alte impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate; cheltuieli cu personalul; alte chelt.
operaţionale; chelt. financiare; chelt. cu amortizările,
provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere
de valoare; cheltuieli extraordinare); 46
 Clasa 9 – Operaţiuni în afara bilantului (folosirea
acestor conturi este opţională). Aceste conturi sunt
specifice contabilitatii de gestiune.
Documente specifice in contabilitate:
 Balanţa de verificare sau balanţa conturilor este un
procedeu specific metodei contabilităţii, care asigură
legătura dintre conturile sintetice şi conturile analitice,
centralizarea datelor contabilităţii curente precum şi
legătura dintre conturile sintetice şi bilanţ.
48
Balanţa de verificare se prezintă sub forma unui tabel, în
care se înscriu datele valorice preluate din conturi. Funcţiile balanţei de verificare se pot structura astfel:

Balanţa = o lista de verificare = o listă a tuturor conturilor şi

soldurile de la un anumit punct (moment de timp).
Balanţa de verificare cuprinde toate conturile folosite de o
entitate patrimonială, având înscrise în coloanele sale,
pentru fiecare cont, următoarele elemente:
 funcţia de verificare a exactităţii înregistrării operaţiunilor
economice în conturi;
 funcţia de legătură dintre conturile sintetice si bilanţ;

 soldurile iniţiale (debitoare si creditoare);  funcţia de legătură dintre conturile sintetice si analitice;

 rulajele perioadei curente (debitoare si creditoare);  funcţia de centralizare a existenţelor, miscărilor si

 totalul sumelor (debitoare si creditoare);
 soldurile finale de la sfârşitul perioadei pentru care se
întocmeşte balanţa respectivă (debitoare si creditoare).
49
transformărilor elementelor patrimoniale;
 funcţia de analiză a activităţii economice.
50

 Balanţele de verificare se întocmesc, de regulă, lunar şi

Balanţele de verificare se clasifică în funcţie de ori de câte ori este necesar, în scopul verificării exactităţii
următoarele două criterii: înregistrării operaţiunilor economice în conturi şi pentru
întocmirea bilanţului contabil.
 după natura conturilor pe care le conţin pot fi:
 O balanţă de verificare reprezintă o centralizare a
balanţe de verificare a conturilor sintetice (generale); conţinutului fiecărui cont în care au avut mişcări în cursul
balanţe de verificare a conturilor analitice. perioadei.

 după numărul de egalităţi pe care le cuprind, balanţele

BALANTA DE VERIFICARE
conturilor sintetice pot fi: Solduri initiale Rulaj luna Total sume Solduri finale
Simbol Denumire
balanţe de verificare cu o egalitate; Cont cont Debitor Creditor Debitor Creditor Debitor Creditor Debitor Creditor
balanţe conturilor cu două egalităţi;
balante de verificare cu trei egalităţi;
balanţe de verificare cu patru egalităţi; TOTAL
Verificat Intocmit

51 52
 Principalele registre care se folosesc în contabilitate sunt: Un jurnal conţine înregistrarile cronologice si sistematice ale
operaţiunilor fimei în decursul unei luni.

1. Registrul jurnal - este document contabil obligatoriu care Avantaje:

serveşte la înregistrarea operaţiilor economice şi
1. Stabileşte tranzacţiile din fiecare zi;
financiare în ordine cronologică, pe măsura efectuării lor
2. Înregistrează tranzacţiile în ordine cronologică;
în timp, reprezentând memoria contabilă a unei entităţi
3. Afişează analiza fiecarei tranzacţie în termeni de efecte (debit şi credit);
REGISTRU JURNAL 4. Furnizează o explicaţie pentru fiecare tranzacţie;

Simbol Conturi Sume 5. Permite folosirea operaţiunilor contabile ca o sursă de referinţă pentru viitor;
Nr. Data Document
Crt. înregistrarii (fel, nr., data) Explicaţie Debit Credit Debit Credit 6. Elimină explicaţiile lungi din conturi;
7. Face posibila folosirea registrului la orice ora;
8. Ajută la menţinerea în echilibru a balantei;
9. Ajuta la depistarea erorilor;
Total
10. Promovează diviziunea muncii.
lună
Întocmit 53 54

2. Cartea mare - este documentul contabil obligatoriu, în
care se înregistrează, lunar, operaţiile contabile înscrise în
registrul jurnal, direct sau prin regrupare pe conturi
corespondente, stabilindu-se la sfârşitul lunii situaţia
fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare şi
creditoare şi soldurile finale.
3. REGISTRUL INVENTAR - este document contabil
obligatoriu, în care se înregistrează, pe baza datelor
cuprinse în listele de inventariere şi procesele verbale de
inventariere, toate elementele patrimoniale de activ şi
pasiv, centralizate pe conturi şi grupe de conturi, până la
nivelul posturilor din bilanţul contabil.

Cartea Mare - şah Simbol Debit

Pagina Nr. Recapitulaţia Valoarea Valoarea de Diferenţe din evaluare
Denumire cont: cont Credit Crt. elementelor contabilă inventar (de înregistrat) ca rezultat al
inventariate inventarierii
Nr. Reg. Valoarea Cauze diferenţe
jurnal Data Suma Conturi corespondente
0 1 2 3 4 5

Întocmit, Verificat,
55 56
Vă mulţumesc pentru
atenţie!

57