SOTER - Bazele Contabilitatii Ziua 1

MILLENNIUM Bank, 2008 1
Bazele Contabilitatii
AGENDA PROPUSA :
.
A Prezentarea Situatiilor Financiare Statutare
 Introducere generala
 Concepte contabile si capitole bilantiere
 Structura situatiilor financiare
B. Prezentarea unor operatiuni contabile frecvente
C. Corelatii intre balanta de verificare si situatiile financiare si notele explicative

 Corelatii intre Balanta de Verificare si Bilant
 Corelatii intre Bilant si Cont de Profit si Pierdere
 Corelatii intre Bilant si Cont de Profit si Pierdere si Flux de Trezorerie si Note
Explicative

DE CE AGENDA ASTA ?
DE CE NOI ?
DE CE VOI ?

• Introducere generala
1.1. Ce sunt situatiile financiare?
1.2. De ce se intocmesc situatiile financiare?
1.3. Cine sunt utilizatorii si ce urmaresc?
1.4. De unde provine informatia?
1.5. Cadrul de raportare

Introducere
Ce sunt Situatiile Financiare ?
Intr-un limbaj colocvial – sunt o imagine a companiei pentru o anumita perioada.
Ele pot parea similare de la o tara la alta sau de la o companie la alta, dar in fapt
exista diferente care, probabil, au fost cauzate de o varietate de cauze:
 Cerinte sociale
 Factori economici
 Evenimente juridice
 Cerinte nationale de raportare pentru statistici

Introducere
 Avem o istorie deja in ceea ce priveste contabilitatea – de la 1490, de la Luca Pacioli, un
calugar venetian care si-a dat seama de importanta unor registre si a unei evidente,
contabiliatea a evoluat pana azi.
 Fiecare tara are acum libertatea de a decide “liniile generale” ale politicii contabile din tara
respectiva, astfel ca devine mai facila urmarirea economiei in tara respectiva. Acestea sunt
GAAP-uri specifice fiecarei tari (Generally Accepted Accounting Policies). Si noi avem un
astfel de GAAP si autoritatea care reglementeaza acest GAAP in Romania este Ministerul de
Economiei si Finantelor..
 Dar suntem martorii muti ai globalizarii si astfel este nevoie de un “limbaj quasi comun”, cu
concepte definite similar in tarile care raporteaza. Si astfel s-a nascut idea IFAC de a emite
un set de reguli internationale pe care companiile sa le adopte si sa le respecte – vorbim
despre Standardele Internationale de Contabilitate, care s-au nascut prin anii ‘70 si care de
vreo 3 ani se numesc … IFRS-uri sau Standarde Internationale de Raportare Financiara.

Introducere
SI CUI II ESTE NECESAR ACEST EFORT ?
UTILIZATORILOR….ca sa:
Poata sa masoare performanta financiara
Poata sa sustina luarea deciziilor economice

Introducere
UTILIZATORII
SHARE STAKE
-HOLDERI -HOLDERI
= Adica actionari, detinatori unor = Adica acele terte parti interesate
actiuni sau parti sociale care le de business, care pot detine un
aduc un drept la dividend si/sau control direct sau implicit. E
un drept de vot vorba de investitori interesati,
de banci finantatoare, de
Bugetul care vrea taxe, etc
VOI UNDE SUNTETI ?

Introducere
CE URMARESC UTILIZATORII ?
Managerii
Guvern si Institutiile sale
Actionarii
Statisticienii
Bancile si Institutiile financiare
Bursa si investitorii
Clientii Companiei
Furnizorii Companiei Mediul social
Concurenta Angajatii

Introducere
De unde vine informatia financiara ?
Utilizatorii de mai sus au 2 surse importante:
 Sursa interna, adica din contabiliatea financiara si operatiunile zilnice ale companiei,
respectiv din situatii financiare periodice intocmite de societate.
Sursa externa, adica din comunicate de presa, rapoarte audit, solicitari, etc.
Contabilitatea se ocupa de colectarea, analizarea si comunicarea informatiilor economice. Acestea sunt utile
atat celor care trebuie sa ia decizii si sa intocmeasca planul de afaceri cat si acelora care trebuie sa controleze
respectivele afaceri. Contabilitatea are un scop bine definit: ajuta oameni sa ia decizii mai bune
Persista impresia ca scopul contabilitatii este acela de a pregati situatii financiare periodice. E adevarat,
contabilii se ocupa cu asa ceva. Dar acesta nu este un scop in sine. Obiectivul final al muncii contabilului e
oferirea de informatii mai bune, pe baza carora oamenii sa poata lua decizii.
Contabilitatea este un instrument decizional.

Introducere
 Contabilitatea Financiara – este partea din contabilitate care se ocupa
cu Raportarea Financiara a informatiei catre Utilizatorii externi interesati.
 Informatia financiara necesara pentru elaborarea situatiilor financiare se poate
schematiza astfel:
CONTABILITATE
Management
Auditorii Externi
Bancile Audit Intern

Colectarea datelor contabile din soft intern
Clientii Stabilirea taxelor de plata Departament
Pregatirea Situatii Financiare Vanzari
Furnizorii Control
Departament
Cumparari
Departament
Legal/Taxe
Rambursari Taxe
Bugete
Plan de Afaceri Declaratii
Introducere
SI ATUNCI DEPARTAMENTUL FINANCIAR LA CE ESTE BUN ?
E fireasca intrebarea dvs !
Finantele, ca si contabilitatea, au rolul de a ajuta factorii de decizie. Finantele se ocupa de aspecte specifice:
Gasirea resurselor sau obtinerea fondurilor
Investirea fondurilor
Intelegerea problemelor financiare ajuta la identificarea:
 Principalelor forme de resurse financiare disponibile
 A costurilor si beneficiilor fiecarei forme de resursa financiara
 A riscurilor asociate fiecarei forme de resursa financiara
 A rolului pietelor financiare in furnizarea de resurse financiare
Dupa obtinerea fondurilor, banii trebuie investiti astfel incat sa aduca firmei un profit pretios. Intelegerea
problemelor financiare ajuta la evaluarea:
 Profitului dintr-o investitie
 A riscurilor asociate unei investitii
In Romania, functia financiara este deseori asimilata celei contabile, de aceea vom insista asupra aspectelor contabile, cu
cateva detalii specifice finantelor.

Bazele contabile
CADRUL DE RAPORTARE
GAAP-uri IFRS DIRECTIVA a-
Nationale IV-a Europeana
RAS
(Romanian Accounting Standards)
Legile care guverneaza ca si fundament RAS sunt

actualmente:
 Legea Contabilitatii 82/1991
 Legea societatilor comerciale 31/1990
 Ordinul MFP 1752/2005 – pentru aprobarea reglementarilor
contabile conforme cu Directiva 4 europeana
 Ordinul 907/2005 – pentru aprobarea categoriilor de persoane
juridice care aplica regelementari conforme cu IFRS

Bazele Contabile
OMFP 1752/2005
(atentie – se aplica cu incepere de la 1 Ianuarie 2006)
Criterii de Marime:
Daca nu indeplinesc cel
Cifra de Afaceri >= 7.300.000 EUR Daca indeplinesc cel
putin 2 ani consecutiv,
putin 2 ani consecutiv,
2 din cele 3
criterii de marime
Total Active >= 3.650.000 EUR 2 din cele 3
criterii de marime
Numar Angajati: >=50
Sunt societati Sunt societati mari sau

medii si mici entitati de interes public
Completeaza un set de Completeaza un set de situatii

situatii financiare Statutare financiare Statutare
Simplificate Oare exista
Dezvoltate
Diferente ?
Bazele Contabile
Set de situatii Financiare Statutare Set de situatii Financiare Statutare
“Simplificate” “Dezvoltate”
Contin: Contin:
Bilant prescurtat (Formular 10) Bilant (Formular 10)
Cont de Profit si Pierdere (Formular 20)
Cont de Profit si Pierdere (Formular 20)
Date Informative (Formular 30)
Date Informative (Formular 30)
Situatia Amortizarilor si Provizioanelor (Formular
Situatia Amortizarilor si Provizioanelor 40)
(Formular 40) Cash Flow Statement (Fluxul de Trezorerie)
Notele Explicative (obligatoriu in numar Equity Statement (Tabloul Miscarilor de Capital)
de 10 si in ordinea din sect 5/OMFP Notele Explicative (obligatoriu in numar de 10 si
1752/2005 in ordinea din sect 5/OMFP 1752/2005
Raportul administratorului Raportul administratorului

Bazele Contabile
2. Conceptele Contabile de Baza
Ca sa putem construi oricare din situatiile de mai sus si pentru a intelege corelatiile de baza,
trebuie sa clarificam o serie de Concepte Contabile de Baza:
2.1. Aspecte Generale si definitii
2.2. Contul Contabil
2.3. Reguli de functionare a conturilor
2.3. Dubla Inregistrare
2.4. Balanta de Verificare
2.5. Principii Contabile si politici

Bazele Contabile
Contabilitatea se bazeaza pe o simpla ecuatie, care spune ca resursele
detinute de o Companie la un moment anume trebuie sa fie egal datoriilor
catre detinatori sau altor furnizori de fonduri.
ACTIVE = CAPITAL PROPRIU +

DATORII
Unde:
•ACTIVE – toate resursele pe care Compania le poate folosi in cadrul activitatii
• DATORII – datoriile Companiei fata de furnizorii de fonduri, altii decat actionarii
• CAPITALURILE PROPRII – datoriile Companiei catre actionari

Bazele Contabile
Pornind de la ecuatia de mai sus, toate actiunile si deciziile economice ale
agentilor isi gasesc un echilibru in aceasta ecuatie. Si tot asa va inregistra si
contabilul operatiunile respective.
De exemplu:
Daca primesc bani in cont, adica imi creste activul detinut la banca sau in casa, trebuie sa creasca si
cealalta parte a ecuatiei printr-un imprumut de la un tert sau exista un alt activ care s-a micsorat, de pilda
am incasat un client care il aveam in sold.
Activ Pasiv
Creste + -
Scade - +

Bazele Contabile
Contul Contabil
 este un procedeu specific metodei contabilităţii prin care se realizează înregistrarea
cronologică, gruparea, sistematizarea şi calculul stării şi mişcării elementelor
patrimoniale (atât de A cât şi de P).
 pentru fiecare element patrimonial se deschide în contabilitate un cont.

Atentie - exista un plan de conturi si o macheta cu functionalitatea fiecarui cont
 conturile au legături reciproce, legături determinate de caracterul unitar al
patrimoniului întreprinderii.
 Reflectarea operaţiilor economice care afectează patrimoniul se bazează pe

principiul dublei înregistrări care asigură echilibrul permanent al patrimoniului şi
verificarea corectitudinii datelor înregistrate în conturi.

Bazele Contabile
Contul Contabil
 In forma sa cea mai simpla, un cont arata ca litera mare T; titlul contului este scris
deasupra literei 'T”;
Casa in lei
Sold la inceputul perioadei 1,000
 Tranzactiile care afecteaza contul de Casa in lei pot fie sa creasca numerarul, fie sa
scada numerarul; prin urmare, cresterile de numerar, se vor inregistra in partea
stanga a literei T, iar reducerile de numerar in partea dreapta.
 In limbajul contabil, partea stanga a contului este numita „ Debit”, iar partea dreapta
a contului este numita „Credit”.
 Prin urmare, in loc sa spunem cresterile de numerar sunt inregistrate in partea stanga
a contului, contabilii spun cresterile sunt inregistrate in debitul contului, iar
reducerile de numerar in creditul contului;
Bazele Contabile
Contul Contabil
• Reguli de inregistrare
 Cresterile de active se inregistreaza in debitul conturilor;
 Descresterile de active se inregistreaza in creditul conturilor;
 Cresterile de datorii se inregistreaza in creditul conturilor;
 Descresterile de datorii se inregistreaza in debitul conturilor;
 Cresterile de capitaluri se inregistreaza in creditul conturilor;
 Descresterile de capitaluri se inregistreaza in debitul conturilor;
 Cresterile de venituri se inregistreaza in creditul conturilor;
 Cresterile de cheltuieli se inregistreza in debitul conturilor.

Bazele Contabile
Contul Contabil
Conturi de activ Conturi de pasiv / datorii Conturi de pasiv/ capitaluri
+ - - + - +
Conturi de cheltuieli Conturi de venituri

+ - - +

Bazele Contabile
Principiul “Dublei Inregistrari”
 principiul inventat de Luca Pacioli
 Înregistrarea concomitentă a unei operaţiuni economice în două conturi, adică în
debitul unui cont şi creditul altui cont
Exemplu: Incasez un client. Am o crestere de cash si o scadere a unui cont de creanta.
Platesc un furnizor. Am o scadere de cash si o scadere a datorii catre furnizorul “norokos”
 De aici şi denumirea de contabilitate în partidă dublă. Cele doua conturi care

reflecta operatiunea economica sunt denumite si “conturi corespondente”.
Corespondenta se stabileste prin “articol contabil” care identifica cele doua
conturi corespondente implicate, suma si explicatia operatiunii respective.
 Din punct de vedere ştiinţific, denumirea de contabilitate în partidă dublă nu vine
de la înregistrarea în mod obligatoriu în două conturi. Esenţa contabilităţii constă
în aceea că prin conturi se fac două serii de calcule : una privind dinamica
activului, iar alta privind dinamica pasivului, iar în final se stabileşte rezultatul.

Bazele Contabile
Principul “Dublei Inregistrari”
Dubla înregistrare (ce se realizează cu ajutorul contului), ca expresie a dublei
reprezentări (realizată cu ajutorul bilanţului), permite efectuarea unui control
permanent asupra corectitudinii înregistrării în contabilitate a operaţiilor economice.
Ecuaţia dublei înregistrări poate fi exprimată astfel:
(+A) (-P) (+P) (-A)

Creşterea + Micşorarea = Creşterea + Micşorarea
bunurilor drepturilor şi drepturilor şi bunurilor
economice obligaţiilor obligaţiilor economice

Bazele Contabile
Principul “Dublei Inregistrari”
Exemplu
1. Societatea comercială “A” cumpără materii prime în sumă de 1.000.000 lei de la furnizorul B,
faţă de care societatea A mai are o obligaţie în sumă de 10.000.000 lei.
2. Se achită furnizorului B obligaţia de 1.000.000 lei din contul curent al societăţi A, cont în care
până în momentul plăţii se afla un disponibil de 10.000.000 lei.
În contabilitate dubla înregistrare prezintă o importanţă deosebită deoarece aceasta dă
posibilitatea exercitării unui control permanent asupra exactităţii înregistrărilor efectuate cu
privire la operaţiile economice şi financiare prin relaţia de echilibru arătată.
Materii Prime Furnizori Banci/Disponibil

(+SI) 0 (+SI) 10.000.000 (+SI) 10.000.000
(+A1) 1.000.000 (+P1) 1.000.000
(+P2) 1.000.000 (+P2) 1.000.000

Bazele Contabile
Balanta de Verificare
 reprezintă un procedeu specific metodei contabilităţii prin care se centralizează
datele înregistrate în conturi şi se controlează exactitatea acestora.
 este o listă a tuturor conturilor, soldate şi nesoldate în Cartea Mare, în care sunt
prezentate, în funcţie de formă, informaţii privind soldurile, rulajele şi sumele
conturilor.
 serveşte pentru identificarea eventualelor erori de înregistrare contabilă, fiind
interpusă, în cadrul fluxului de lucrări contabile, între conturi şi bilanţ.
Fluxul
Lucrarilor Dubla Inregistrare
Contabile
in Conturi
Corespondente Elaborarea
Balantei de Verificare
periodice
Compilare
Situatii Financiare

Bazele Contabile
Prin această situaţie de sinteză se asigură
 Exactitatea tututor operatiunilor inscrise in contabilitatea sintetica si analitica descoperind
orice eroare ce s-ar putea strecura in prelucrarea informatiilor contabile.
 Prin rulaje şi solduri, furnizează informaţii necesare analizei economico-
financiare şi conducerii societăţii
 Stabilirea legăturilor între conturi şi bilanţ, în sensul că balanţa pregăteşte soldul
conturilor la sfârşitul perioadei
Exemplu de Balanta cu 4 Corelatii
Cont Denumire Sold iniţial Rulaj lunar Total sume Sold final
Debi Credit Debit Credit Debit Credi Debit Credit
t
0 1 2 3 4 5


Bazele Contabile
Elemente componente:
 Simbol cont
 Denumirea contului;
 Solduri initiale la inceputul exercitiului finanicar;
 Rulaje lunare;
 Rulaje cumulate;
 Total sume precedente;
 Total sume curente;
 Solduri finale;

Bazele Contabile
Principii Contabile
Balanta de verificare si maniera de inregistrare contabila trebuie sa respecte o serie de principii
si reguli pentru ca informatia contabila prezentata in situatiile financiare sa fie: inteligibile,
neutre, comparabile, credibile si relevante. Aceste aspecte le vom discuta la Bilant, mai jos.
Principiile contabile sunt niste AXIOME care subliniaza conventiile existente.

Ele sunt dupa cum urmeaza:
 Principiul continuităţii activităţii
 Principiul permanenţei metodelor.
 Principiul prudenţei
 Principiul independenţei exerciţiului
 Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii
 Principiul intangibilităţii.
 Principiul necompensării.
 Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului.

Bazele Contabile
Politicile Contabile
Reprezinta un Complex de masuri concrete ce duc la respectarea si aplicarea principiilor
contabile.
Politicile contabile reprezinta alegerea Companiei de metode contabile. Ele trebuie declarate si
urmate consecvent de la an la an – orice schimbare trebuie justificata.
Exemple de politici contabile sunt următoarele:

- Amortizarea imobilizarilor
- Reevaluarea imobilizarilor sau pastrarea costului istoric ca si baza de inregistrare
- Capitalizarea dobanzii in valoare activ sau recunostere ca si cheltuiala
NOTA : Vom vorbi de politici contabile mai in detaliu in sectiunea legata de Capitole
Bilantiere

Bazele Contabile
3. Situatiile financiare
3.1. Structura si componenta generala
3.2. Analiza modelului de bilant si a structurilor bilantiere
3.3. Analiza contului de profit si pierdere si a celor trei categorii de venituri si

cheltuieli
3.4. Analiza fluxurilor de trezorerie
3.5. Analiza situatiei variatiei capitalurilor proprii
3.6. Analiza notelor explicative

Situatii Financiare
STRUCTURA GENERALA
Date
Bilant Informative
Cont de Situatie
Profit si Pierdere SI Amortizari
Note
Cash Flow
Explicative
Equity
Raport
Statement Administrator

Situatii Financiare
Bilant BILANT
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital
propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.
Elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură
şi exigibilitate.
DEFINITII IMPORTANTE
ACTIVE DATORII CAPITALURI

Definitie – un activ
reprezinta o resursa
Definitie – o datorie
reprezinta o obligatie
PROPRII
controlata de catre actuala a entitatii ce Definitie – reprezinta
entitate ca fiind un decurge din interesul rezidual in activele
rezultat al unor evenimente trecute si unei entitati, dupa deducerea
evenimente trecute si prin decontarea tuturor datoriilor sale
de la care se asteapta careia se asteapta sa
sa genereze beneficii rezulte o iesire de
economice viitoare resurse care
pentru entitate incorporeaza
beneficii economice

Situatii Financiare
Bilant STRUCTURA (*)
I. Active imobilizate: I. Capital si Rezerve:

Imobilizari necorporale Capital social
Imobilizari corporale Rezerve
Imobilizari financiare Rezultatul Exercitiului
II. Active circulante: Rezultat Reportat
Stocuri II. Datorii:
Creante Datorii pe termen scurt
Investitii pe termen scurt Datorii pe termen lung
Casa si conturi la banci III. Provizioane
III. Cheltuieli in Avans IV. Venituri in avans
TOTAL CAPITALURI SI DATORII

TOTAL ACTIVE (I+II+III) (I+II+III+IV)
(*) vezi un model de Bilant – Formular 10, cnf cerinte MFP, atasat in Anexa la acest Suport

Situatii Financiare
Bilant ACTIVE IMOBILIZATE
Descriere Generala:
 Activele Imobilizate reprezinta bunurile si valorile destinate sa serveasca o perioada indelungata in
activitatea unitatii patromoniale si care nu se consuma la prima utilizare.
 De obicei o entitate isi foloseste activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii capabile
sa satisfaca dorintele sau necesitatile clientilor; datorita acestui fapt, clientii sunt dispusi sa platesca
pentru a obtine acele bunuri sau servicii care le indeplinesc necesitatile. Intrarile de numerar confera
flux pozitiv de beneficii economice si confera in sine un avantaj companiilor deaorece pernmite
controlul celorlate resuse.
 Multe active, de exemplu, cele corporale, au o forma fizica. Dar acesta nu este un criteriu de
recunostere sau pentru existanta unui activ. Un brevet sau drepturi de autor sunt active necorporale daca
se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare entitatii si daca sunt controlate de acea entitate.
 Activele Imobilizate, fata de cele Circulante, se asteapta sa aduca beneficii pe o durata mai mare de 1
an (12 luni).

Situatii Financiare
Bilant
Imobilizari Necorporale
Cheltuielile de constituire – ocazionate de infiintarea si dezvoltarea companiei:
•taxele si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare,
•cheltuielile privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni,
•cheltuielile de prospectare a pietei si de publicitate,
•alte cheltuieli de aceasta natura.
Cheltuielile de cercetare si dezvoltare - legate de executarea unor lucrari sau obiective de cercetare strict
individualizate, care prezinta garantia realizarii eficientei scontate prin aplicarea acestora in unitatile patrimoniale.
Fondul comercial - partea din fondul de comert care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar
care concura la mentinerea sau la dezvoltarea potentialului unitatii (clientela, vadul, debuseele, reputatia si alte
elemente necorporale).
Alte imobilizari necorporale - cuprind programele informatice pentru necesitatile de utilizare proprii, create de
unitate precum si achizitionate de la terti, precum si alte imobilizari necorporale.

Situatii Financiare
Bilant
Reguli de evaluare
La intrare
•la cost de achizitie
•la cost de productie
•la valoare de aport
Cu ocazia inventarierii
•la valoarea de inventar
La data iesirii din patrimoniu

•la valoarea de intrare
•la incheierea exercitiului
•la valoarea de intrare in patrimoniu pusa de acord cu rezultatele inventarierii

Situatii Financiare
Bilant
Care sunt principalele cai de obtinere a imobilizarilor necorporale si cum se reflecta in contabilitate?
A. Achizitia de la terti
% = +P Furnizori de imobilizari
+A Cheltuieli de constituire
Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare
Alte imobilizari necorporale
B. Fondul comercial este achizitionat odata cu activele nete care compun o intreprindere, dar cel mai adesea se
refera la achizitia actiunilor unei societati pe actiuni si survine odata cu consolidarea acesteia in conturile grupului.
C. Cumpararea de programe software:

+A Program software = +P Furnizori de imobilizari
D. Concesionare de teren:
1. concesionare teren
+A Concesiuni = +P Imprumuturi si datorii asimilate
2. inregistrarea obligatiilor conform contractului de concesionare
+ A Cheltuieli cu redeventele = +P Furnizori

Situatii Financiare
Bilant
Care sunt principalele cai de obtinere a imobilizarilor necorporale si cum se reflecta in contabilitate?
E. Productia proprie
Lucrari de cercetare dezvoltare efectuate de unitate
+A Cheltuieli de cercetare-dezvoltare = +P Venituri din productia de
imobilizari necorporale
F. Aport la capitalul social
Aportul unui brevet de inventie/a unei licente la capitalul social al societatii
+A Concesiuni, brevete = -A Decontari cu asociatii privind
capitalul
Amortizarea exprima reducerile de valoare rezultate in urma folosirii sau nefolosirii activelor imobilizate.
Duratele de amortizare ale imobilizarilor necorporale:
– Cheltuieli de constituire
– Cheltuieli de cercetare-dezvoltare maxim 5 ani
– Programe informatice maxim 3 ani
– Brevete, licente, marci de fabrica, alte drepturi de proprietate asimilate - pe
durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre agentul economic care le detine.
– Concesiunile se amortizeaza pe durata contractului
– Fondul comercial, de regula, nu este supus amortizarii

Situatii Financiare
Bilant
Amortizare:
 Amortizarea exprima reducerile de valoare rezultate in urma folosirii sau nefolosirii
activelor imobilizate.
Intrebare pentru voi
CINE STABILESTE DURATELE DE AMORTIZARE ?

Situatii Financiare
Bilant
Duratele uzuale de amortizare ale imobilizarilor necorporale:
– Cheltuieli de constituire de regula se trec in cheltuiala, dar legea noastra permite
amortizare pana la maxim 5 ani
– Cheltuieli de cercetare-dezvoltare maxim 5 ani. Se poate si mai mult dar acest lucru trebuie
detaliat in notele explicative
– Programe informatice maxim 3 ani
– Brevete, licente, marci de fabrica, alte drepturi de proprietate asimilate - pe durata prevazuta pentru
utilizarea lor de catre agentul economic care le detine.
– Concesiunile se amortizeaza pe durata contractului
– Fondul comercial, de regula, nu este supus amortizarii. Cu toate acestea in Ordinul 1752/2005 pentru
moment este supus amortizarii pe o durata de maxim 5 ani.
 Cum se reflecta in patrimoniul unitatii amortizarile imobilizarilor necorporale?
+ A Cheltuieli cu amortizarea = +P Amortizarea imobilizarilor necorporale

Observatie:
Evidentierea in patrimoniu a deprecierii reversibile se face prin constituirea unui provizion.

Situatii Financiare
Bilant
Care sunt principalele modalitati de iesire din patrimoniu a imobilizarilor necorporale si cum se reflecta
acestea?
A. Vanzarea
Pasi:
1. Facturarea
+A Debitori diversi = + P Venituri din cedarea activelor
2. Scoaterea din evidenta
-P Amortizari privind imobilizarile necorporale = -A Imobilizari necorporale
Scoaterea din functiune

1. Complet amortizat
-P Amortizari privind imobilizarile necorporale = -A Imobilizari necorporale
2. Incomplet amortizat
% = -A Imobilizari necorporale
-P Amortizari privind imobilizarile necorporale
+A Cheltuieli privind activele cedate

Situatii Financiare
Bilant
Imobilizari Corporale
Ne vom axa pe:
 Definitii
 Evaluare
 Modalitati de crestere a valorii contabile
 Amortizarea
 Operatiunile de leasing

Situatii Financiare
Bilant
 Definitie: Un activ corporal reprezinta active care:
 Detinute de o societate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi
inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; si
 Sunt utilizate pe o durata mai mare de 1 an, respectiv 12 luni.
 Atentie, pe legislatia fiscala in Romania, mijloacele fixe mai sau o conditie de recunoastere si anume
valorica – limita de 1.800 RON. Cu alte cuvinte, din punct de vedere fiscal o societate isi poate deduce
costul activelor cu valoarea mai mica de 1.800 RON integral la momentul achizitiei activului respectiv.
De mentionat ca valoare se considera individual, pe un activ sau pe ansamblu de active.
 Categorii de active sunt:
 Terenuri si Amenajari de teren
 Constructii
 Instalatii Tehnice, utilaje si echipamente
 Masini
 Mobilier
 Echipament IT
 Imobilizari corporale in curs
 Avansuri pentru imobilizari corporale

Situatii Financiare
Bilant
Reguli de Evaluare:
 O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau determinat regulilor de
evaluare din OMFP 1752/2005, in functie de modalitatea de intrare in entitate.
Regula de evaluarea aunui activ este aplicata la intrare, la inventarierea anuala obligatorie si la iesire
Valoarea Contabila de
Recunoastere a unui activ
Valoare de Cheltuieli ulterioare Reevaluarea Amortizarea activului /

intrare care pot majora valoare activului
pierderi de valoare

Situatii Financiare
Bilant
 Valoarea de intrare a mijloacelor fixe este reprezentata de:
• Cheltuieli de achizitie, daca cumparam de la furnizor
• Costul de productie, daca activul este produs in cadrul entitatii
• Valoarea actuala pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit, estimata la inscrierea lor in activ pe baza raportului
intocmit de experti si cu aprobarea consiliului de administratie/ a ordonatorului de credite
• Valoarea de aport acceptata de parti cu ocazia asocierii, fuziunii, etc, determinata prin expertiza
• Valoarea de intrare reevaluata in conformitate cu prevederile legale
 Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscuta de regula drept cheltuiala in perioada in care
au fost efectuate (Exemplu – reparatiile la o masina)
Cu toate acestea, daca aceste cheltuieli ulterioare au ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali si duc la obtinerea de
beneficii ulterioare viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial, atunci aceste costuri se vor capitaliza in valoarea contabila a
activului respectiv.
 Reevaluarea mijloacelor fixe este o procedura la care societatile pot apela la sfarsitul exercitiului financiar, cu reflectarea in
contabilitate a rezultatelor acesteia. Reevaluarea se face la valoarea justa de la data bilantului si se revizuieste periodic.
Atentie ca reevaluarea poate sa ajusteze valoarea neta a activelor la valoarea de piata sau poate sa ajusteze in aceeasi maniera si
valoare de intrare si amortizarea aferenta.

Situatii Financiare
Bilant
 Un aspect important al reevaluarii este acela ca initial diferenta din reevaluare se recunoaste ca o crestere de valoare a
activului, prin rezerva din reevaluare in capital social.
Exemplu: Am un activ cu o valoare de intrare de 100 si amortizare 20 (presupunem durata de 5 ani). Reevaluarea a ajustat valoarea de intrare cu 50 Lei si
amortizarea cu 10 Lei. LA acest moment inregistram:
+ A Activ Imobilizat (la cost) = + P Rezerva din Reevaluare (in cadrul capitalurilor proprii) cu 50
+ P Rezerva din reevaluare = + Amortizarea cumulata cu 10 Lei
Ulterior, la urmatoarea reevaluare, daca aceasta presupune o crestere a valorii juste, diferenta se recunoaste tot prin intermediul
acestei rezerve. Daca insa diferenta din reevaluarea ulterioara este o scadere fata de valoarea anterioara, aceasta diferenta se deduce
mai intii din rezerva din reevaluare si apoi se trece in cheltuiala.
Exemplu: In anul urmator celui din exemplul anterior, valoarea neta a activului scade la 30 Lei. Activul trebuie diminuat ca si valoare in bilant astfel incat
sa reflecte noua valoare justa. Inainte de reevaluarea ulterioara, activul nostru avea o valoare neta contabila astfel: cost 100 + reevaluare 50 – amortizare 20
– reeval amortizare 10 – amortizarea an curent de 30 = 90 Lei
Valoarea la care trebuie sa ajungem este de 30 Lei, deci trebuie sa reducem valoarea contabila cu 60 Lei, valoare ce va afecta rezerva din reevaluare
recunoscuta anterior, respectiv 50 – 10 = 40 Lei, iar diferenta sa o trecem in Contul de Profit si Pierdere al exercitiului in care s-a constatat deprecierea.
Astfel:
+ P Amortizare cumulata pana la reevaluare = + A Activ Imobilizat (la cost) cu 60 Lei
si
% = - A Activ Imobilizat (la valoare neta acum) cu 60 Lei, + A Cheltuiala operationala cu 20 Lei (diferenta in
plus din depreciere)
- P Rezerva din reevaluare cu 40 Lei (cat este disponibil)

Situatii Financiare
Bilant
Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijlocului fix
recunoscut. Amortizarea se stabileste pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii in functiune si pana la
recuperarea finala a valorii contabile, conform duratelor de utilizare economica si conditiile de utilizare a unui
activ.
 Durata normala de functionare este durata de utilizare a activului respectiv in care functionarea acestuia aduce profit,
respectiv veniturile realizate sunt mai mari decat cheltuielile necesare pentru functionare.
 Metodele cele mai uzuale de amortizare sunt:
Amortizarea liniara se determina prin includerea uniforma in cheltuieli de exploatare a unor sume fixe, stabilite
proportional cu numarul de ani si cu duratele normale de utilizare a mijloacelor fixe. Cota de amortizare liniara se
calculeaza astfel: 100/durata normala de utilizare din catalog (ani)
Pentru mijloacele fixe de natura constructiilor, amortizarea anuala se va calcula numai in regim liniar.
Amortizarea degresiva conduce la incarcarea cheltuielilor intr-o masura mai mare in primii ani de functionare a
mijlocului fix. Cota de amortizare degresiva se obtine prin multiplicarea cotei liniare cu urmatorii coeficienti
 1,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare < 5 ani
 2,0 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare intre 5 si 10 ani
 2,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare > 10 ani
Amortizarea accelerata consta in includerea in cheltuielile de exploatare a 50% din valoarea de intrare a
mijlocului fix, in primul an de functionare, restul valorii fiind inclus liniar pe durata de utilizare ramasa.

Situatii Financiare
Bilant
Monografie contabila - Care sunt principalele cai de dobandire a mijloacelor fixe?
Achizitia de la furnizori:
+A Mijloc fix = +P Furnizori de imobilizari
Sau, pentru imobilizarile corporale in curs puse in functiune (constructii- montaj de la antreprenor)
+A Mijloc fix = -A Imobilizari corporale in curs
Productia proprie:
+A Mijloc fix = +P Venituri din productia de imobilizari corporale
Donatie, imobilizarile primite fiind tratate ca subventii pentru investitii, sau plusuri la
inventariere
+A Mijloc fix = +P Subventii pentru investitii
Aport al actionarilor:
+A Mijloc fix = -A Decontari cu asociatii privind capitalul

Situatii Financiare
Bilant
Monografie contabila - Care sunt modalitatile prin care ies din patrimoniu imobilizarile
corporale?
Vanzarea unui mijloc fix, neamortizat integral, presupune:
- scoaterea mijlocului fix din functiune:
% = - A Mijloc fix (valoarea
contabila)
-P Amortizarea cumulata a mijlocului fix
(pentru valoarea neamortizata)
- vanzarea mijlocului fix, conform facturii (cu TVA)

+A Debitori diversi = %
+P Venituri din operatiuni de
capital
+P TVA

Situatii Financiare
Bilant
Monografie contabila - Care sunt modalitatile prin care ies din patrimoniu imobilizarile
corporale?
Scoaterea din functiune in caz de casarea si donatia
- Complet amortizat
-P Amortizarea cumulata a mijlocului fix = - A Mijloc fix (valoarea
contabila)
- Incomplet amortizat
% = - A Mijloc fix (valoarea
contabila)
-P Amortizarea cumulata a mijlocului fix
(pentru valoarea neamortizata)

Situatii Financiare
Bilant
Monografie contabila – Amortizarea activelor
Indiferent de metoda, amortizarea lunara calculata se inregistreaza astfel:
+A Cheltuiala cu Amortizarea = +P Amortizarea cumulata a mijloc fix
Exemplu de calcul amortizare liniara vs. amortizare accelarata

Se dau urmatoarele date aferente unui mijloc fix:
 valoarea de intrare: 60 milioane lei
 durata de viata normala: 5 ani
Care este amortizarea lunara in situatia adoptarii metodei liniare, respectiv a metodei accelerate?
 Amortizare liniara:
 Rata anuala: 100 / 5 = 20%
 Amortizarea anuala: 60 * 20% = 12 milioane lei; Amortizare lunara: 1 milion
lei
 Amortizare accelerata:
 Amortizarea in primul an de functionare: 60 * 50% = 30 milioane
 Amortizarea anuala - anii urmatori (ultimii 4 ani): 30 * 25% = 7,5 milioane lei

Situatii Financiare
Bilant
LEASING
Definitii:
operatiunea de leasing - prin care o parte (locator) transmite dreptul de folosinta asupra unui bun din proprietatea sa
unei alte parti (utilizator- locatar), contra unei plati periodice (rata de leasing si dobanda aferenta)
 leasingul financiar - asigura utilizarea bunului in contract de leasing cu transfer de proprietate catre utilizator, la
sfarsitul perioadei de leasing
 leasing operational - utilizarea bunului fara transfer de proprietate
Leasing operational Leasing financiar

Mijlocul fix nu face parte din patrimoniul Mijlocul fix face parte din patrimoniul
utilizatorului, acesta ramanand inregistrat in utilizatorului
patrimoniul proprietarului
Contravaloarea leasingului (rate ) afecteaza doar Contravaloarea leasingului (valoarea initiala a
contul de rezultate bunului si beneficiul prevazut in contract)
afecteaza bilantul si contul de rezultate
Amortizarea se evidentiaza in patrimoniul Amortizarea se evidentiaza in patrimoniul
proprietarului, influentand contul de rezultate utilizatorului, influentand contul rezultate al
al acestuia acestuia

Situatii Financiare
Bilant
LEASING
 Conditii de Recunoastere a Leasingului Financiar:
 Riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate se transfera in momentul incheierii
contractului;
 Clauza transferului de proprietate la expirarea contractului;
 Exista optiunea de cumparare a bunului la un pret <50% din valoarea bunului la data exprimarii
acestei optiuni
 Perioada de utilizarea bunului in sistem de leasing >75% din durata normala de utilizare a bunului

Situatii Financiare
Bilant
Imobilizari Financiare
 Definitii:
 Un instrument financiar reprezinta orice contract care genereaza simultan un activ financiar pentru o
entitate si o datorie financiara su un instrument de capitaluri proprii pentru alta entitate (def din IAS 32).
Astfel, activele financiare pot fi instrumente de capital propriu al unei entitati, un drept contractual de a
schimba actiuve financiare sau datorii financiare in conditii favorabile entitatii, un contract ce va fi sau
poate fi decontat in propriile instrumente de capital propriu (ex. Plata cu actiuni)
 Categorii de Imobilizari Financiare:

actiunile detinute la entitatile afiliate,
imprumuturi acordate entitatilor afiliate,
interese de participare,
imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea inteselor de participare,
alte investitii detinute ca si imobilizari.

Situatii Financiare
Bilant
ACTIVE CIRCULANTE
Descriere Generala:
 Un activ este clasificat ca si activ circulant atunci cand:
 Este achizitionat sau produs pentru consum propriu in scopul comercializaruu si se asteapta sa fie realizat in
termen de 12 luni de la data bilantului
 Este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare
 Este reprezerntat de trezorerie sau echivalente de numerar ca caror utilizare nu este restrictionata.
 In categoria activelor circulante intra:

 Stocurile, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita inca factura
 Creante
 Investitii pe termen scurt
 Disponibilitati si Echivalente de Numerar
 In cele ce urmeaza in suportul de curs ne vom axa pe acele categorii de active circulante care prezinta riscuri la
prezentarea in bilant si care pot afecta activele nete ale unei societati, respectiv evaluarea de catre Banca in vederea
acordarii unui credit / imprumut. Astfel ne vom axa numai pe primele 2 categorii.

Situatii Financiare
Bilant
Stocuri
 Definitii :
Stocurile sunt active circulante:
 Detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii
 In curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii nornale a activitatii
 Sub forma de materii prime si materiale, precum si alte consumabile, care urmeaza sa fie folosite in procesul
de productie sau pentru prestarea de servicii
Reguli de Evaluare:
Evaluarea stocurilor se face de regula la intrare, la momentul inventarierii si la iesire.
 La intrare, costul stocurilor cuprinde urmatoarele elemente:
 Cost de achizitie
 Cost de productie
 Cost de transport
 Taxele nerecuperabile atribuibile
 Orice alt cost atribuibil aducerii stocului respectiv in forma necesara utilizarii sale
 La iesire, costul iesirilor este evaluat prin mai multe metode:
 FIFO
 LIFO
 CMP

Situatii Financiare
Bilant
Stocuri
 REGULA DE EVALUARE IN ORICE MOMENT A STOCURILOR
MINIM DINTRE COST SI NRV
Exemplu:
Daca avem un stoc de agregate miniere, respectiv 3 tone la un pret unitar de 5 Lei/tona, la sfirsitul anului 2007. In cursul anului
2008 piata de agregate se duce valoric in jos si pretul la agregate in Martie este de 3 Lei/tona, astfel ca firma vinde in pierdere.
Atunci, la data bilantului pe care societatea inca nu l-a depus, ar trebui recunoscut un provizion pentru deprecierea stocului, egal cu
diferenta de pret in minus, pana la nivelul beneficiilor care pot fi realizate de companie. Baza acestui provizion este chiar principiul
prudentei si nevoia de a nu supra evalua activele circulante. Altfel, baza de calcul a indicatorilor de lichiditate este afectata.
Inregistrare este:
+ A Cheltuiala cu Provizion = + P Provizion pentru stocuri obsolite (sau greu vandabile)

Situatii Financiare
Bilant
Creante
 In general creantele sunt asociate cu vanzarile catre terti de bunuri si active, respectiv de produse si prestare
de servicii din activitatea operationala. Desigur creantele nu sunt limitate doar la aceste aspecte si asta se poate
vedea din conturile care compun aceasta sectiune. O societate poate avea debite fata de bugetul de stat, poate
avea avansuri de la furnizori, precum si alte operatiuni similare care pot determina solduri debitoare.
Creantele pot include in componenta lor si asa anumitele CREANTE INCERTE, precum si CREANTE
DETERMINATE DE RELATIA CU TERTI AFILIATI.
CREANTE INCERTE: Operatiunile contabile legate de clientii incerti sau in litigiu sunt determinate de necesitatea
reflectarii imaginii fidele a patrimoniului intreprinderii.In analiza si evidentierea clientilor incerti se parcurg urmatoarele etape:
 Constatarea ca un client a devenit incert dupa precerea unui anumit interval de timp de la scadenta, in conditiile in
care au fost luate toate masurile necesare pentru recuperarea creantei (somatie de plata, punerea in intarziere);
 Constituirea provizionului pentru clienti incerti in vederea imputarii cheltuielii exercitiului caruia ii apartine; in
acelasi timp se trece la actionarea pe cale legala pentru recuperarea creantei; marimea provizionului se stabileste la
dimensiunile creantei nerecunoscute, si nu la cele ale creantei neachitate;

Situatii Financiare
Bilant
Creante
 In momentul rezolvarii litigiului se stinge creanta recuperata si se reia intregul provizion aferent litigiului respectiv
la venituri; daca litigiul s-a rezolvat, iar creanta nu mai poate fi recuperata din diferite motive (suma este foarte mica
sau clientul nu mai exista), in baza unei hotariri AGA, poate fi inregistrata drept cheltuiala nedeductibila fiscal, prin
intermediul contului ,,Pierderi din creante si debitori diversi
 Daca ponderea clientilor incerti sau in litigiu este mare in totalul clientilor, este bine sa fie inregistrati separat in
contul ,,Clienti incerti sau in litigiu" pentru a crea o imagine fidela a patrimoniului; se transfera numai suma aflata
in litigiu, si nu intreaga suma ramasa in sold;

Situatii Financiare
Provizionul pentru deprecierea creanţelor este un provizion des întâlnit, determinat potrivit unei
Bilant statistici specifice la nivelul fiecărei firme.
 Astfel, în concepţia gestionarului de patrimoniu, poate exista un risc de neîncasare a creanţelor începând
cu 30 de zile de la data scadenţei, ceea ce impune constituirea unui provizion. De asemenea, pot exista firme
care lucrează cu regii de stat care nu-şi pot achita datoriile pentru că nu li s-a aprobat bugetul, dar îşi recunosc
datoria, şi la care gestionarul de patrimoniu apreciază că nu există un risc de neîncasare, chiar dacă au trecut 90
de zile de la data scadenţei.
 Scadenţa se determină în raport cu termenii contractuali şi poate fi diferită pe categorii de clienţi. Astfel
pot fi clienţi care achiziţionează cantităţi importante de marfă sau cărora li se prestează servicii importante ca
sumă, şi pentru care pot exista termene mai largi de încasare a creanţei. In contrast cu aceştia, pot fi clienţi care
achiziţionează cantităţi mici de marfă sau cărora li se prestează servicii minore, pentru care se poate solicita
plata pe loc.
In raport cu dimensiunea riscului de neîncasare se determină şi procentul care se aplică la suma creanţelor
neîncasate la termen pentru calculul provizionului.

Situatii Financiare
REGULA GENERALA PENTRU RECUNOASTEREA PROVIZIOANELOR
Bilant
 Principiul Prudentei
• Valoarea de piata/ valoarea justa in prezent este superioara valorii de intrare la care aveti reflectat activul sa nu
inregistrati plusul de valoare.
• Valoarea de piata este inferioara valorii de intrare (costului istoric) al bunului, va trebui sa analizati si sa decideti
natura deprecierii.
• depreciere ireversibila = amortizare, in timp ce
• depreciere reversibila = provizion, costul istoric ramane intact.
 Principiul Separarii Exercitiului

• Principiul separării exerciţiilor vă impune ca în cazul în care în exerciţiul curent survin circumstanţe în urma cărora
întreprinderea poate suferi pierderi sau cheltuieli, să acoperiţi aceste eventuale pierderi prin provizioane
corespunzătoare. Este just atâta timp cât evenimentul generator al potenţialelor pierderi are loc în perioada curentă.
• Litigiile survenite în perioada curentă, dar al căror verdict nu va fi cunoscut decât într-o perioadă următoare
presupune provizionarea cheltuielilor care ar apărea în cazul pierderii procesului.

Situatii Financiare
 Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună
Bilant estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire de
resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
 Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.
 Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al

acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală.
 Provizioanele prezentate în bilanţ la "Alte provizioane" trebuie descrise în notele explicative, dacă
acestea sunt semnificative.
 Provizioanele din Bilant, prezentate in sectiunea de Pasiv se constituie si pentru elemente cum sunt:
 litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;
 cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia
acordată clienţilor;
 acţiunile de restructurare;
 pensii şi obligaţii similare;
 impozite;
 alte provizioane.

Situatii Financiare
Exemplu:
Bilant
La momentul evaluării creanţelor (moment determinat de fiecare întreprindere, potrivit specificului activităţii, şi care, de
regulă, include trimestrul ca subdiviziune pentru facilitarea calculului şi plăţiii mpozitului pe profit/venit) avem un sold al
creanţelor de 1.200.000 lei noi, divizat astfel:
• 650.000 lei noi - creanţe aflate în termenul normal de încasare;

• 350.000 lei noi - creanţe al căror termen de încasare a fost depăşit cu 90 de zile şi pentru care se admite că există un
risc de nerecuperare de 20%, rezultând un provizion de 70.000 lei noi;
• 150.000 lei noi - creanţe al căror termen de încasare a fost depăşit cu 180 de zile şi pentru care se apreciază existenţa
unui risc de neîncasare de 60%, rezultând un provizion în sumă de 90.000 lei noi;
• 50.000 lei noi - creanţe al căror termen de încasare a fost depăşit cu 270 de zile şi pentru care se apreciază existenţa
unui risc de neîncasare de 90%, rezultând un provizion în sumă de 45.000 lei noi.
Ca urmare, rezultă un provizion pen tru deprecierea creanţelor in sumă de 205.000 lei noi, din care numai 45.000 lei noi
intră în calcul pentru stabilirea sumei deductibile a provizionuîui la calculul profitului impozabil,
în conformitate cu prevederile Codului fiscal.
Inregistrarea contabilă a provizionului pentru deprecierea creanţelor-clienţi este următoarea:

+A „Cheltuieli = +P „Provizioane 205.000 lei noi
cu provizioanele pentru deprecierea creanţelor - clienţi"

Situatii Financiare
Bilant
Datorii
 O datorie financiara este orice datorie care este:
 O obligatie contractuala
 De a ceda lichiditati sau un alt activ financiar unei entitati; sau
 De a schimba instrumente financiare sau alte datorii financiare cu alta entitate in conditii care sunt potential
nefavorabile pentru entitate
 Un contract care va fi sau poate fi decontat in propriile instrumente de capitaluri proprii ale entitatii
 Datoriile bilantiere se defalca in:

 Datorii pe Termen Scurt (adica cu o exigibilitate/scadenta mai mica de 12 luni sau se asteapta sa fie decontata
in decursul exercitiului curent)
 Datorii pe Termen Lung
 De regula datoriile pe termen scurt sunt asociate cu cele comerciale, iar cele pe termen lung sunt asociate cu finantarile
(imprumuri asociati, imprumuturi banci, etc). Este foarte important ca in Notele explicative din situatiile financiare, societatea
sa prezinte in detaliu conditiile de finantare, principalul, situatia garantiilor, ipotecilor si gajurilor care stau in spatele
imprumuturilor.

Situatii Financiare
Bilant
CAPITALURI PROPRII
Capitalurile Proprii reprezinta dreptul actionarilor asupra unei entitati, dupa deducerea datoriilor.
Capitalurile Proprii sunt reprezentate de urmatoarele capitole:

 Capital Social (subscris, varsat si nevarsat)
 Actiuni proprii Rascumparate
 Rezerve Legale
 Rezerve din Reevaluare
 Alte rezerve
 Rezultatul Reportat
 Rezultatul exercitiului curent
 REGULA :
CAPITALUL PROPRIU = ACTIVELE NETE ALE COMPANIEI

Situatii Financiare
Cont de
Profit si
REZULTATUL EXERCITIULUI CURENT
Pierdere Contul de Profit si Pierdere cuprinde o detaliere a elementelor care determina Rezultatul Exercitiului Curent,
respectiv Cheltuielile si Veniturile :
 din Exploatare (Operationale)
 din activitatea Financiara
 din activitatea Extraordinara (Exceptionala)
REGULA GENERALA
Conturile de
Cheltuieli Conturile de Venituri
 au functie  au functie
contabila de contabila de
activ pasiv
 se debiteaza  se crediteaza
cu cheltuielile cu veniturile
efectuate in efectuate in
cursul cursul
exercitiului exercitiului
financiar financiar
 se crediteaza  se debiteaza
la decontarea la decontarea
(repartizarea) MILLENNIUM Bank, 2008 (repartizarea) 67
lor asupra lor asupra
rezultatelor. rezultatelor.
Situatii Financiare
Cont de
Profit si
VENITURILE
Pierdere
 Veniturile includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi
câştigurile din orice alte surse
 Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a obiectului său de
activitate, precum şi activităţile conexe acestora.
 Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, comisioane,
dobânzi, dividende.
 Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printr-un acord între vânzătorul şi
cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricăror reduceri comerciale.

Situatii Financiare
Cont de
TIPURI DE VENITURI
Profit si
Pierdere 1. Venituri din vânzări de bunuri
 În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al
livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate
asupra bunurilor respective, către clienţi.
 Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
 entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor;
 entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul deţinerii în proprietate a
acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor; şi
 veniturile şi, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzacţie pot fi cuantificate.
2. Venituri din prestarea de servicii
 Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora.
 Prestările nefacturate până la sfârşitul perioadei se evidenţiază în contul de "Lucrări şi servicii în curs de execuţie", pe
seama veniturilor din producţia stocată.
3. Venituri din dobânzi, redevenţe şi dividende:
 dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilităţii de
angajamente;
 redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform contractului;
 dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.

Situatii Financiare
Cont de
TIPURI DE CHELTUIELI
Profit si 1. Cheltuieli de exploatare cuprind:
Pierdere
 cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate; costul
de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate;
valoarea animalelor şi păsărilor; costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;
 cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii
şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol,
reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şi taxe de
telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
 cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);
 alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi şi penalităţi; donaţii şi alte
cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.);
2. Cheltuielile financiare, cuprind:
 pierderi din creanţe legate de participaţii;
 cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
 diferenţele nefavorabile de curs valutar;
 dobânzile privind exerciţiul financiar în curs;
 sconturile acordate clienţilor;
 pierderi din creanţe de natură financiară şi altele;
3. Cheltuieli extraordinare
 calamitati si alte evenimente extraordinare;

Situatii Financiare
Cont de
REZULTATUL EXERCITIULUI
Profit si
Pierdere
În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar.
Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi reprezintă soldul final al
contului de profit şi pierdere.
Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare

anuale. Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve si
capital social, potrivit Hotararii Adunarii Generale a Actionarilor.

Situatii Financiare
FLUXUL DE TREZORERIE - CASH FLOW
Cash Flow
 Cuprinde toate incasarile si platile societatii realizate in cursul anului financiar in include obligatoriu
urmatoarele capitole:
– Numerarul utilizat / generat in operatiuni
 Indicator al “sanatatii” Companiei
 Domeniu de luare de decizii
 Exemple – numerarul utilizat pentru platile de furniozi, rularea stocului si incasarea clientilor
– Numerarul utilizat / generat in activitati investitionale
 Indicator a durabilitatii Companiei pe termen lung
 Exemple – numerarul utilizat pentru achizitionarea de echipamente, numerarul primit in legatura cu
activele financiare
– Numerarul utilizat / generat in activitati financiare
 Indicator al finantarii efective a Companiei
 Exemple – numarar incasat / platit in legatura cu imprumuturile, majorari de capital, dividente
platite actionarilor
 In situatiile financiare, fluxul de numerar este retrospectiv, dar este cea mai buna baza pentru a putea efectua
proiectii si forecast-uri de activitate.
Situatii Financiare
METODE PENTRU INTOCMIREA UNUI CASH FLOW
Cash Flow
 Metoda Directa
– Presupune identificarea prin intermediul conturilor de disponibil a fluxurilor de numerar, pe
categoriile mai sus mentionate
 Metoda Indirecta
– Presupune estimarea fluxurilor de numerar prin diferenta intre celelate capitole bilantiere si
ajustarea profiturilor cu elementele nemonetare specifice
– REGULA : Variatia Cash = Variatia de Capitaluri Proprii + Variatia Datoriilor – Variatia
Activelor
 Astfel, in tabloul fluzurilor de numerar, variatiile de elemente se trec astfel:
Tip de Flux Variatie Activ Variatie Pasiv
CRESTERE Minus Plus
SCADERE plus Minus

Situatii Financiare
TIPURI DE FLUXURI DE NUMERAR
Cash Flow
 CASH FLOW POZITIV
Se inregistreaza atunci cand platile sunt mai mici decat incasarile.
Un flux de numerar pozitiv nu inseamna intotdeauna ca situatia financiara a societatii este favorabila si de aceea trebuie
analizate cauzele care au generat acest excedent.
Excedentul se poate datora fie decalajului intre termenele scadente a platilor mai mari fata de termenele scadente de incasare
mai mici sau poate fi generat de credite contractate si neutilizate inca. Important este ca aceste surplusuri sa fie reinvestite in
activitati care sa genereze câstig.
 CASH FLOW NEGATIV

- se inregistreaza atunci cand platile sunt mai mari decat incasarile;
- redresarea deficitului se poate realiza prin:
- reducerea termenelor scadente de incasare a clientilor;
- amanarea sau renuntarea la efectuarea unor cheltuieli sau investitii;
- contractarea de credite (genereaza cresterea gradului de indatorare si costuri).
- obtinerea de venituri extraordinare (vanzari de active care nu mai sunt necesare activitatii societatii)

Situatii Financiare
TIPURI DE FLUXURI DE NUMERAR
Cash Flow
Semne care pot avertiza ca sunt probleme cu cash-flow-ul, si anume:

 datorii foarte mari pe termen scurt;
 intarzieri ale incasarilor;
 plati efectuate cu intarziere care pot genera eventuale penalitati si datorita carora se pot pierde
discount-uri din partea furnizorilor;
 scaderea lichiditatilor.
 De multe ori intreprinzatorii cred ca rezultatul exercitiului este acelsi cu fluxul de numerar, dar
acest lucru nu este asa. Ceea ce este pe hartie ca rezultat, nu insemna si bani in buzunar !

Situatii Financiare
Equity SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALURILOR PROPRII – EQUITY
Statement STATEMENT
 Este o imagine detaliata a Capitalurilor proprii, in sensul evidentierii repartizarilor de rezultat, miscarilor de
capitaluri proprii, majorarilor sau miscorarilor de capital, utilizarea rezervelor, etc.
 Este un tablou foarte util celor care vir sa vada activele nete din perspectiva actionarilor, intrucat capitalurile
proprii reprezinta interesul rezidual ce le va reveni dupa acoperirea datoriilor. Practic este reprezentata variatia
activelor nete de la inceputul periodei la sfarsit.
 Cu exceptia modificarilor rezultate din trazactiile cu actionarii, care se manifesta in calitatea lor (cum ar fi
contributii la capital propriu, rascumpararea de actiuni, dividende) si costurile tranzactiilor direct legate de
astfel de trazactii, modificarea globala a capitalurilor proprii intr-o perioada reprezinta veniturile si cheltuielile
generate in decursul perioadei raportate.
 Atentie, orice corectii ale situatiilor financiare prin rezultat reportat trebuie prezentate si in acest tablou si
detaliate in notele explicative aferente.

Situatii Financiare
NOTELE EXPLICATIVE AFERENTE SITUATIILOR FINANCIARE
Note
Explicative
Nota 1:
Active Nota 2: Nota 3: Nota 4:
Imobilizate Provizioane Repartizare Analiza Nota 5: Nota 6:
Profit Rezultat Creante si Principii,
Politici si
Operational Datorii Metode
Contabile
Nota 7:
Nota 8:
Participatii si Informatii
Surse de despre Nota 9:
Salariati,
Indicatorii
Nota 10:
Finantare Directori si
Economico Alte
Consiliul de
Financiari
Administratie Informatii

Prezentarea operatiunilor
4. Prezentarea operatiunilor frecvente
4.1. Operatiuni privind activele
4.2. Operatiuni privind datoriile
4.3. Operatiuni privind contul de profit si pierdere
4.4. Operatiuni de inchidere si repartizare a rezultatului contabil
4.5. Operatiuni privind corectii contabile

IMOBILIZARI NECORPORALE
Cheltuieli de constituire
• Inregistrarea cheltuielilor de constituire
201 = 404 60.000
„Cheltuieli de constituire” “ Furnizori de imobilizari”
• Inregistrarea amortizarii lunare a cheltuielilor de constituire

6811 = 2801 1.000
„Cheltuieli de exploatare „ Amortizarea cheltuielilor
privind amortizarea imobilizarilor” de constituire”
• La finele perioadei, dupa ce se amortizeaza integral, scoaterea din evidenta a
cheltuielilor de constituire
2801 = 201 60.000
“ Amortizarea cheltuielilor „Cheltuieli de constituire”
de constituire”

Cheltuieli de dezvoltare
• Inregistrarea cheltuielilor de dezvoltare
203 = 404 100.000
„Cheltuieli de dezvoltare” “ Furnizori de imobilizari”
• Inregistrarea licentei la OSIM, inclusiv cheltuielile de brevetare in suma de 10.000

205 = 203 100.000
„Concesiuni, brevete, licente” „ Cheltuieli de dezvoltare”
205 = 404 10.000
„Concesiuni, brevete, licente” „ Furnizori de imobilizari”
Licenta se amortizeaza de regula, pe perioada cat este inregistrat la OSIM dreptul

de exploatare

Concesiuni
• In situatia cand nu se recunoaste ca un activ
• Inregistrarea valorii periodice a concesiunii conform contract
612 = 401 5.000
„Cheltuieli cu redeventele, locatiile” “ Furnizori”
de gestiune si chiriile
• In situatia cand se recunoaste ca activ
• Inregistrarea valorii totale a concesiunii primite
205 = 167 100.000
„Concesiuni, brevete, licente” „Alte imprumuturi si datorii
asimilate”
• Inregistrarea amortizarii lunare pe durata concesiunii
6811 = 2805 2.777 “Cheltuieli de
exploatare “ Amortizarea concesiunilor, brevetelor
privind amortizarea imobilizarilor” marcilor comerciale si activelor similare”

Concesiuni
• Achitarea redeventei datorate primei perioade conform contract
167 = 5121 8.333
„Alte imprumuturi si datorii asimilate” “Conturi la banci in lei”
• La expirarea duratei contractului, dupa amortizarea integrala, se inregistreaza

restituirea bunului concesionat si scoaterea din evidenta a concesiunii primite
2805 = 205 100.000
„Amortizarea concesiunilor, brevetelor „Concesiuni, brevete, licente”
licentelor si activelor similare”

IMOBILIZARI CORPORALE
Mijloace fixe
• Inregistrarea intrarii in patrimoniu a activului
213 = 404 36.000
„Instalatii tehnice, mijloace de transport,” “Furnizori de imobilizari”
animale si plantatii”
• TVA deductibil, 19%
4426 = 404 6.840
„TVA deductibil” „Furnizori de imobilizari”
• Amortizarea lunara calculata dupa metoda liniara, pe o perioada de 3 ani (36 luni)
6811 = 281 1.000
„Cheltuieli de exploatare „Amortizari privind Imobilizarile
privind amortizarile si provizioanele” corporale”

Cheltuieli ulterioare
• Inregistrarea unei cheltuieli de reparatii
611 = 401 5.000
„Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile” “Furnizori”
• Inregistrarea unei modernizari in urma careia i-au fost imbunatatite performantele

tehnice initiale ale mijlocului fix
231 = 404 10.000
„Imobilizari corporale in curs” „Furnizori de imobilizari”
• Inregistrarea cresterii de valoare a mijlocului fix, pe baza procesului verbal de punere
in functiune
213 = 231 10.000
„Instalatii tehnice, mijloace de transport „Imobilizari corporale in curs”

Deprecierea activelor imobilizate
Ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor se determina de regula prin compararea
valorii de inventar cu valoarea contabila neta.
• Inregistrarea ajustarii de valoare in cazul deprecierilor ireversibile. Presupunem
valoarea contabila neta 120.000 lei, valoarea de inventar 100.000 lei
6811 = 281 20.000
• Inregistrarea ajustarii de valoare in cazul deprecierilor reversibile. Valori identice cu

cele de mai sus
6811 = 291 20.000

Reevaluarea activelor imobilizate
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere fata de valoarea contabila neta, reevaluarea se
trateaza astfel :
 Ca o cheltuiala cu toata valoarea deprecierii, cand in rezerva de reevaluare nu este
inregistrata o suma referitoare la acel activ
 Ca o scadere a rezervei din reevaluare in limita sodului creditor al acesteia, iar
eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.
Exemplu : Valoare inregistrare 6000, durata de functionare 5 ani, reevaluare la sfarsitul

primului an de functionare, valoare actualizare 8500.
213 = 105 2.500

„Instalatii tehnice, mijloace de transport „Rezerve din reevaluare”

 Inregistrarea amortizarii recalculate
105 = 2813 500

„Rezerve din reevaluare „Amortizari privind Imobilizarile
corporale”
La a doua reevaluare, dupa inca un an de functionare, noua valoare neta este 5100 lei
(8500 valoare actualizata – 2 ani * 1700 lei amortizare anuala). Noua valoare justa este
3000 lei, astfel ca din valoarea actualizata nu se poate scade decat 2000 lei pe seama
reevaluarii (suma neta cu care a fost reevaluat activul exercitiul anterior, adica 2500 lei
reevaluarea – 500 lei ajustarea amortizarii), restul de 100 lei, se va scadea pe seama
cheltuielilor de amortizare.
105 = 213 2.000
„Rezerve din reevaluare” „Instalatii tehnice”
6813 = 213 100
„Cheltuieli cu amortizarea” „Instalatii tehnice”

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, reevaluarea se
treateaza astfel :
 Ca o crestere a rezervei de reevaluare, daca nu a existat o descrestere anterioara
recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ, sau
 Ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel
activ.
In anul al treilea de functionare, noua valoare justa se stabileste la 2700 lei. Valoarea
neta contabila este de 2000 lei, inregistrarile fiind urmatoarele :
213 = 105 600
„Instalatii tehnice” „Rezerve din reevaluare
213 = 7813 100
“Instalatii tehnice” „Venituri din ajustari pt deprecierea imobilizarilor”
105 = 2813 350
„Rezerve din reevaluare” “Amortizari privind imobilizarile corporale”

Imobilizari in regim de leasing financiar
Inregistrari efectuate in contabiliatea locatarului
 Inregistrarea activului la nivelul creditului de rambursat
231 = 167 500.000
„Instalatii tehnice” „Alte imprumuturi si datorii asimilate”
 Achitarea avansului pentru leasing 25%
167 = 5121 100.000
„Alte imprumuturi si datorii asimilate” „Conturi la banci in lei”
 Inregistrarea facturii lunare
167 = 404 10.000
„Alte imprumuturi si datorii asimilate” „Furnizari de imobilizari”
666 = 404 3.000
„Cheltuieli financiare pricind dobanzile” „Furnizari de imobilizari”
 Achitarea ratei lunare
404 = 5121 13.000
„Furnizori de imobilizari” „Conturi la banci in lei”

Imobilizari in regim de leasing financiar
Inregistrari efectuate in contabiliatea locatorului
 Inregistrarea activului la nivelul creditului acordat
267 = 213 500.000
“Creante imobilizate” „Instalatii tehnice”
 Incasarea avansului de 25%, conform contract
5121 = 267 100.000
„Conturi la banci in lei” „Creante imobilizate”
 Inregistrarea facturii lunare
411 = 267 10.000
„Clienti” „Creante imobilizate”
411 = 766 3.000
„Clienti” „Venituri din dobanzi”
 Incasarea ratei lunare
5121 = 411 13.000
„Conturi la banci in lei” „Clienti”

IMOBILIZARI FINANCIARE
Garantii de buna executie
Inregistrari efectuate in contabiliatea constructorului
 Emiterea facturii fiscale pentru prestatia efectuata, conform situatie lucrari
4111 = 704 100.000
„Clienti” „Venituri din servicii prestate”
 TVA colectat
4111 = 4427 19.000
„Clienti” „TVA colectat”
 Inregistrarea garantiei de buna executie retinuta de beneficiar (in valoare de 5%)
2678 = 4111 5.950

„Alte creante imobilizate” „Clienti”
 Incasarea garantiei de buna executie
5121 = 2678 5.950
„Conturi la banci in lei” „Alte creante imobilizate”

IMOBILIZARI FINANCIARE
Garantii de buna executie
Inregistrarile efectuate in contabilitatea beneficiarului
 Primirea facturii fiscale de la constructor
231 = 404 100.000
„Imobilizari in curs” „Furnizori de imobilizari”
 TVA deductibil
4426 = 404 19.000
„TVA deductibil” „Furnizori de imobilizari”
 Constituirea garantiei de buna executie

404 = 167 5.950
„Furnizori de imobilizari” „Alte imprumuturi, datorii asimilate”
 Achitarea garantiei de buna executie
167 = 5121 5.950
„Alte imprumuturi, datorii asimilate „Conturi la banci in lei”

STOCURI
Contabilitatea produselor finite
1. Inregistrarea in contabilitatea financiara concomitent cu contabilitatea de gestiune
 Consum materii prime – cheltuieli directe, productive
In contabilitatea financiara
601 = 301 200.000
„Cheltuieli cu materii prime” „Materii prime”
In contabilitatea de gestiune
921 = 901 200.000
„Cheltuielile activitatii de baza” „Decontari interne privind cheltuielile”
 Consum materiale consumabile – cheltuielile sectiilor auxiliare
602 = 302 50.000
„Cheltuieli cu materialele consumabile” „Materiale consumabile”
In contabilitatea de gestiune
922 = 901 50.000
„Cheltuielile activitatii auxiliare” „Decontari interne privind cheltuielile”

STOCURI
Inregistrarea in contabilitatea financiara concomitent cu contabilitatea de gestiune

 Consum materii prime – cheltuieli indirecte de productie
602 = 302 80.000
„Cheltuieli cu materialele consumabile” „Materiale consumabile”
Inregistrarea produselor finite inregistrate in cursul perioadei
345 = 711 330.000
„Produse finite” „Variatia stocurilor”
Inregistrarea diferentelor de pret intre costul de productie efectiv mai mare decat pretul
standard
348 = 711 20,000
„ Diferente de pret la produse finite” „Variatia stocurilor”

STOCURI
 Inregistrarea vanzarii produselor finite
411 = 701
“Clienti” “Venituri din vanzarea produselor finite”
Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute
711 = 345
„Variatia stocurilor” „Produse finite”
•Descarcarea diferentelor de pret aferente produselor finite iesite din gestiune
711 = 348
„Variatia stocurilor” „Diferente de pret aferente produselor finite”
Atentie! Contul 711 “ Variatia stocurilor” este un cont bifunctional – cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta costului de productie al productiei stocate, precum si variatia
acesteia.Variatia contului 711 “ Variatia stocurilor” se inchide prin contul 121 'Profit si
pierdere”.

STOCURI
Evidenta stocurilor in conditiile folosirii inventarului permanent si inventarului
intermitent
 Transferarea soldului initial al contului „Materii prime” in suma de 55.000 lei asupra
cheltuielilor
Inventarul permanent – nici o inregistrare
Inventarul intermitent
601 = 301 55.000
„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”
 Achizitia de materii prime de la furnizori in valoare de 180.000 lei
Inventarul permanent
301 = 401 180.000
„Materii prime” „Furnizori”
601 = 301 180.000

STOCURI
intermitent
 Se inregistreaza consumul de materii prime in suma de 70.000 lei

601 = 301 70.000
Inventarul intermitent – nici o inregistrare
 La inchiderea lunii, pe baza inventarului se gasesc in stoc materii prime de 165.000 lei
Inventarul permanent – nici o inregistrare Sf = Si + I – E, respectiv 55.000 + 180.000 –
70.000 = 165.000
301 = 601 165.000
„Materii prime” „Cheltuieli cu materiile prime”

STOCURI
intermitent
 Se inregistreaza consumul de materii prime in suma de 70.000 lei

601 = 301 70.000
Inventarul intermitent – nici o inregistrare
 La inchiderea lunii, pe baza inventarului se gasesc in stoc materii prime de 165.000 lei
Inventarul permanent – nici o inregistrare Sf = Si + I – E, respectiv 55.000 + 180.000 –
70.000 = 165.000
301 = 601 165.000
„Materii prime” „Cheltuieli cu materiile prime”

STOCURI
Evaluarea la iesirea din gestiune a bunurilor fungibile
 Metoda primul intrat, primul iesit – FIFO

Potrivit acesteia, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la cost de achizitie sau de
productie al primei intrari. Dupa epuizarea lotului, bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica
 Metoda costului mediu ponderat - CMP
Potrivit acesteia, se calculeaza costul fiecarui element pe baza mediei ponderate a
costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elemntelor
similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic
dupa fiecare receptie.
 Metoda ultimul intrat primul iesit – LIFO.
Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau
de productie a lotului anterior, in ordine cronologica. Societatile trebuie sa prezinte in
notele explicative informatii privind metoda utilizata pentru evaluarea stocurilor la iesirea
din gestiune.
CONTABILITATEA CONTURILOR DE TERTI

Creante si datorii in valuta
 Inregistrarea creantelor - clienti
Vanzare de marfuri
Livrare catre client extern a 1000 bucati marfa „A”, la pretul de 10 $ / buc, curs la data
livrarii 2,4502 lei, (15 Octombrie N)
411 = 707 24.502

„Clienti” „Venituri din vanzarea marfurilor”
Prestarea de serviciu
Prestare catre client extern de servicii in valoare de 20.000 euro, curs la data facturarii
3,6602 lei (15 Octombrie N)
411 = 707 73.204

„Clienti” „Venituri din vanzarea marfurilor”
 Inregistrarea datoriilor - furnizor

Achizitie de marfuri
Achizitie de la furnizor intracomunitar a 2000 bucati materie prima „B”, la pretul de 5 euro / buc,
curs la data achizitiei 3,5715 lei (1 Noiembrie N)
301 = 401 35.715

„Materii prime” „Furnizori”
Achizitii servicii
Prestare de catre client intracomunitar de servicii in valoare de 20.000 euro, curs la data facturarii
3,6602 lei (15 Octombrie N)
628 = 401 73.204

“Alte cheltuieli cu servicii” „Furnizori”
executate de terti”

Evaluarea creantelor in valuta la inchiderea exercitiului financiar
Curs valutar 31 Decembrie N

- 1 dolar = 2,5108 lei
- 1 euro = 3,6118 lei
 Evaluarea creantei de 10.000 dolari, curs inchidere > curs livrare, diferenta favorabila
411 = 765 10.000*(2,5108-2,4502) = 606 lei

„Clienti” „Venituri diferente curs valutar”
 Evaluarea creantei de 20.000 euro, curs inchidere < curs livrare, diferenta nefavorabila
665 = 411 20.000*(3,6602-3,6118) = 968 lei

„Cheltuieli cu diferentele „Clienti”
de curs valutar”


Evaluarea datoriilor in valuta la inchiderea exercitiului financiar
Curs valutar 31 Decembrie N

- 1 euro = 3,6118 lei
 Evaluarea datoriei de 10.000 euro, curs inchidere > curs achizitie, dif. nefavorabila
665 = 401 10.000*(3,6118-3,5715) = 403 lei

„Cheltuieli cu diferentele „Furnizori”
de curs valutar”
Evaluarea datoriei de 20.000 euro, curs inchidere < curs achizitie, dif. favorabila
401 = 765 20.000*(3,6602-3,6118) = 968 lei

„Furnizori” „Venituri din diferente curs valutar”

Incasarea creantei in dolari la 05 Martie N+1, curs valutar : 2, 4718 lei
 Stingerea creantei
5124 = 411 24.718

„Conturi la banci in devize” „Clienti”
 Inregistrarea diferentei de curs : curs incasare < curs inchidere, diferenta nefavorabila de 10.000
dolari * (2,5108 – 2,4718) = 390 lei
665 = 411 390

„Cheltuieli cu diferente curs” „Clienti”

Incasarea creantei in euro la 11 Martie N+1, curs valutar : 3,6815 lei
 Stingerea creantei
5124 = 411 73.630

„Conturi la banci in devize” „Clienti”
 Inregistrarea diferentei de curs : curs incasare > curs inchidere, diferenta favorabila de 20.000
euro * (3,6815 – 3,6602) = 426 lei
5124 = 765 426 „Conturi la banci

in devize” „Venituri din diferente curs”

Plata datoriilor in euro la 15 Martie N+1, curs valutar : 3,6215 lei
 Stingerea datoriei (curs inchidere), 30.000 euro * 3,6118 lei
401 = 5124 108.354

„Furnizori” „Conturi la banci in devize”
 Inregistrarea diferentei de curs : curs plata > curs inchidere, diferenta nefavorabila de 30.000 euro * (3,6215 –
3,6118) = 291 lei
665 = 5124 291

„Cheltuieli cu diferente curs” „Conturi la banci in devize”


Inregistrarea datoriilor salariale si sociale
 Inregistrarea cheltuielilor cu salariile

641 = 421 2.400
„Ch. cu salariile” „Personal – remuneratii datorate”
Inregistrarea retinerilor din salarii – impozit pe salarii
421 = 444 183
„Pers. remuneratii datorate” „Impozit pe salarii”
421 = 4312 228 (9,5%)
„Pers. remuneratii datorate” „Contributia personal la asig. sociale”
421 = 4314 156 (6,5%)
„Pers. remuneratii datorate” „Contributia personal la asig. sanatate”
421 = 4372 12 (0,5%)
„Pers. remuneratii datorate” „Contributia personal la ajutor somaj”


Inregistrarea datoriilor salariale si sociale
 Inregistrarea contributiilor datorate de unitate
6451 = 4312 468 (19,5%)

„Ch. cu contrib. unitatii la CAS” „Contributia unitatii la asig. sociale”
6453 = 4314 132 (5,5%)
„Ch. cu contrib unitatii la CASS” „Contributia unitatii la asig. sanatate”
6452 = 4372 24 (1%)
„Ch. cu contrib unitatii la aj somaj” „Contributia unitatii la ajutor somaj”
6458 = 4372* 59
„Alte ch privind protectia sociala” „Alte datorii sociale”
* Analitic distinct pentru : fond garantare creante salariale (0,25%), fond concedii
medicale (0,85%), fond risc si accidente (variabil in fuctie de obiect activitate), comision
carti munca (0,75% ; 0,25%).
CONTURI DE TREZORERIE
Contabilitatea imprumuturilor bancare
 Contractarea in data de 10 iunie N a unui credit pe termen de o luna, in suma de
30.000 lei, dobanda anuala 18%
5121 = 5191 30.000
„Conturi la banci in lei” „Credite bancare pe termen scurt”
 La data de 30 iunie N se estimeaza dobanda datorata aferenta perioadei 10-30 iunie
30.000 lei * 20 / 360 zile * 18% pe an = 300 lei
666 = 5198 300
„Cheltuieli cu dobanzile” „Dobanzi aferente creditelor pe termen scurt”
 La data de 10 iulie N se inregistreaza restul de dobanda datorata
30.000 lei * 10 /360 zile * 18% pe an = 150 lei
666 = 5198 150
„Cheltuieli cu dobanzile” „Dobanzi aferente creditelor pe termen scurt”
 Plata creditului
5191 = 5121 30.000
„Credite bancare pe TS” „Conturi la banci in lei”
CONTURI DE TREZORERIE
Contabilitatea imprumuturilor bancare
 Plata dobanzii aferente creditului la data de 10 iulie N
5198 = 5121 450
„Dobanzi aferente creditelor pe TS” „Conturi la banci in lei”
Evaluarea la inchidere a disponibilitatilor in valuta

 Incasare 1.000 euro la 10 septembrie N, curs 3,5918 lei, curs inchidere 31 decembrie
N 3,6118 lei , diferenta favorabila 1000 euro (3,6118 – 3,5918) = 20 lei
5124 = 765 20
„Conturi la banci in devize” „Venituri din diferente curs”
 Incasare 2000 euro la 25 septembrie N, curs 3,6322, curs inchidere 31 decembrie N

3,6118 lei, diferenta nefavorabila 2000 euro (3,6322 – 3,6118) = 41 lei
665 = 5124 41
„Cheltuieli cu diferente curs” „Conturi la banci in devize”

VENITURI SI CHELTUIELI
Contabilitatea operatiunilor de inchidere perioada contabila
 La inchiderea perioadei contabile, veniturile inregistrate pe parcurs (din prestari servicii, vanzari
marfuri, dobanzi, diferente curs valutar, reluari provizioane, etc) se inchid prin contul de rezultat al
exercitiului, si astfel raman fara sold
7xx = 121
„Conturi de venituri” „Rezultatul exercitiului”
 La inchiderea perioadei contabile, cheltuielile inregistrate pe parcurs (consumuri de materii prime
si materiale, servicii de la terti, salarii, dobanzi, diferente curs, amortizari, etc) se inchid prin contul de
rezultat al exercitiului, si astfel raman fara sold
121 = 6xx
„Rezultatul exercitiului” „Conturi de cheltuieli”

OPERATIUNI DE REPARTIZARE A REZULTATULUI

sumele care reprezintă rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi
legale, sunt singurele repartizări care se înregistrează în bilanţul întocmit pentru exerciţiul financiar al anului
2007, astfel:
129 = 1061/1068
“Repartizarea profitului” “Rezerve legale” /“Alte rezerve”
Analiza soldurilor şi componenţa conturilor din balanţa de verificare la 31 decembrie 2007:
Contul 129 “Repartizarea profitului”– va prezenta sold debitor, reflectand profitul repartizat la rezerve
legale sau la rezerve constituite în baza unor prevederi exprese;
Contul 121 “Profit sau pierdere”– va prezenta:
sold creditor: reflectand profitul realizat in anul 2007 sau
sold debitor: reflectand pierderea realizata in anul 2007.
Atentie!!! In notele explicative la situatiile finanicare anuale la 31.12.2007 precum si in procesul verbal de
aprobare a situatiilor si repartizare a profitului se va prezenta repartizarea profitului net pe toate destinatiile:
Rezerve;Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;Dividende;Alte repartizari.


Înregistrări privind închiderea rezultatului contabil la 01.01.2008
 Profit contabil – sold creditor 121
Daca unitatea a repartizat profit, se inchide contul de repartizare
Reamintim că singura repartizare prin 129 la 31.12.2007 era pentru rezerva legală.
121 = 129
si se fac notele de mentinere rulaj
121 = 121 in rosu, cu suma repartizata prin 129
129 = 129 in rosu, cu aceeasi suma
Diferenta intre soldul creditor la 31.12.2007 si suma repartizata pe rezerve se inchide astfel:
121 = 1171/Analitic distinct an 2007

si se fac notele de mentinere de rulaj numai pentru contul 121
121 = 121 in rosu, cu suma care se inchide prin 1171

Înregistrări privind închiderea rezultatului contabil la 01.01.2008
Pierdere contabila – sold debitor 121
1171/Analitic distinct an 2007 = 121
dupa care se face mentinerea de rulaj

121 = 121 in rosu, cu soldul debitor al contului 121 la31.12.20006
Inregistrări privind repartizarea profitului pe destinaţii – in luna de aprobare /depunere a situaţiilor
financiare anuale
Acoperire pierdere contabilă ani precedenti
1171/Analitic distinct an 2007 = 1171/Analitic distinct ani precedenţi
Dividende de plata
1171/Analitic distinct an 2007 = 457
Alte repartizări dacă există pe naturi de elemente
Atenţie!!! Soldul creditor al contului 1171 “Rezultat reportat”/Analitic distinct an 2007 reprezintă profitul
rămas nerepartizat pe destinaţii.
OPERATIUNI DE CORECTARE A ERORILOR CONTABILE
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni cuprinse in situatiile financiare ale entitatii pentru una
sau mai multe perioade anterioare rezultate ca urmare a utilizarii gresite sau neutilizarii unor
informatii care:
- erau disponibile la momentul la care situatiile financiare ale acelor perioade erau aprobate pentru a fi
emise
- puteau fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii
financiare.
Aceste operatiuni nu afecteaza rezultatul exercitiului in care se fac inregistrarile de corectare, ci
rezultatul reportat.
Exemplu, omiterea inregistrarii unei facturi de prestari-servicii catre un furnizor

4111 = 117
Desigur, o astfel de operatiune are si implicatii fiscale.

CORELATIILE dintre Situatiile Financiare
5. Corelatiile
5.1. Corelatiile in cadrul aceluiasi formular
5.2. Corelatiile dintre formulare

Componenta Situatiilor Financiare :
 Formularul cod 10 – Bilant prescurtat;

 Formularul cod 20 – Contul de profit si pierdere;
 Formularul cod 30 – Date informative;
 Formularul cod 40 – Situatia activelor imobilizate;
 Situatia modificarilor capitalului propriu;
 Situatia fluxurilor de trezorerie;
 Notele Explicative la situatiile financiare anuale;
 Raportul de gestiune al administratorului;
 Declaratia pe proprie raspundere a administratorului;
 Raportul auditorilor sau raportul cenzorilor;
 Extras din procesul verbal al adunarii generale prin care se aproba situatiile financiare;
 Balanta de verificare sintetica;

Corelatii in cadrul Formularului 010

 Active imobilizate:
Rd. 04 Active Imobilizate
= Rd. 01 Imobilizari necorporale
+ Rd. 02 Imobilzari corporale
+ Rd. 03 Imobilizari financiare
 Active circulante
Rd. 09 Active circulante
= Rd. 05 Stocuri
+ Rd. 06 Creante
+ Rd. 07 Investitii pe termen scurt
+ Rd. 08 Casa si conturi la banci in lei
 Total active
= Rd. 04 Active imobilizate
+ Rd. 09 Active imobilizate
+ Rd. 10 Cheltuieli in avans
 Rd. 13 Total active minus datorii curente

= Rd. 04 Active imobilizate
+ Rd. 09 Active circulante
+ Rd. 10 Cheltuieli in avans
- Rd. 11 Datorii / sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an
- Rd. 18 Venituri inregistrate in avans
 Rd. 19 Capital
= Rd. 20 Capital subscris varsat
+ Rd. 21 Capital subscris nevarsat
+ Rd. 22 Patrimoniul regiei

Rd. 34 Capitaluri proprii ( sau activul net)

= Rd. 19 Capital
+ Rd. 23 Prime de capital
+ Rd. 24 Rezerve din reevaluare
+ Rd. 25 Rezerve
- Rd. 26 Actiuni proprii
+ Rd. 27 Castiguri legate de instrumentele de capital proprii
- Rd. 28 Pierderi legate de instrumentele de capital proprii
+ Rd. 29 Profitul reportat
- Rd. 30 Pierderea reportata
+ Rd. 31 Profitul exercitiului curent
- Rd. 32 Pierderea exercitiului curent
- Rd. 33 Repartizarea profitului

Rd. 36 Capitaluri
= Rd. 34 Capitaluri proprii
+ Rd. 35 Patrimoniul public
Rd. 36 Capitaluri
= Rd. 13 Total active minus datorii curente
- Rd. 14 Datorii / sume care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
- Rd. 15 Provizioane
- Rd. 17 Subventii pentru investitii

Corelatii in cadrul Formularului 020:
Rd. 01 Cifra de afaceri neta

= Rd. 02 Productia vanduta
+ Rd. 03 Venituri din vanzarea marfurilor
+ Rd. 04 Venituri din dobanzi inregistrate la entitatile al caror obiect de activitate il consituie
leasingul
+ Rd. 05 Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri
Rd. 01 Cifra de afaceri neta > = 0
Rd. 10 Venituri din exploatare

= Rd. 01 Cifra de afaceri neta
+ Rd. 06 Variatia stocurilor de produse finite (SC)
- Rd. 07 Variatia stocurilor de produse finite ( SD)
+ Rd. 08 Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii
+ Rd. 09 Alte venituri de exploatare
Rd. 32 Cheltuieli de exploatare

= Rd. 11 Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
+ Rd. 12 Alte cheltuieli materiale
+ Rd. 13 Alte cheltuieli externe cu energia si apa
+ Rd. 14 Cheltuieli privind marfurile
+ Rd. 15 Cheltuieli cu personalul
+ Rd. 18 Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale
+ Rd. 21 Ajustari de valoare privind activele circulante
+ Rd. 24 Alte cheltuieli de exploatare
Rd. Profit din exploatare Rd. 34 Pierdere din exploatare

= Rd. 10 Venituri din exploatare = Rd. 32 Cheltuieli de exploatare
- Rd. 32 Cheltuieli de exploatare - Rd. 10 Venituri din exploatare
-
Rd. 42 Venituri financiare

= Rd. 35 Venituri din interese de participare
+ Rd. 37 Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate
+ Rd. 39 Venituri din dobanzi
+ Rd. 41 Alte venituri financiare
Rd. 49 Cheltuieli financiare

= Rd. 43 Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si a investitiilor financiare
+ Rd. 46 Cheltuieli privind dobanzile
+ Rd. 48 Alte cheltuieli financiare
Rd. 50 Profit financiar Rd. 51 Pierderea financiara

= Rd. 42 Venituri financiare = Rd. 49 Cheltuieli financiare
- Rd. 49 Cheltuieli financiare - Rd. 42 Venituri financiare

Rezultatul curent
= Rezultatul din exploatare
+ Rezultatul financiar
Rezultatul extraordinar
= Venituri extraordinare
- Cheltuieli extraordinare
Rezultatul exercitiului brut

= Rezultatul curent
+ Rezultatul extraordinar
Rezultatul exercitiului net
= Rezultatul exercitiului brut
- Rd. 62 Impozitul pe profit
- Rd. 63 Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus ( exemplu impozit venit micro)
C
Corelatii in cadrul Formularului 020 si Balanta de verificare
 Rd. 64 Profitul exercitiului net

= Soldul final creditor al contului 121 „ Profit si pierdere”
Rd. 65 Pierderea exercitiului net

= Soldul final debitor al contului 121 „ Profit si pierdere”
Rd. 62 Impozitul pe profit

= Total sume creditoare contul 691 „ Cheltuieli privind impozitul pe profit”
= Rulaje cumulate creditoare contul 4411 „ Impozit pe profit” / analitic distinct an curent
= Impozitul pe profit calculat, datorat si declarat pentru exercitiul financiar curent

C
Corelatii in cadrul Formularului 020 si Balanta de verificare
Rd. 63 Impozitul pe venit

= Total sume creditoare contul 698 „ Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu
apar in elementele de mai sus”
= Rulaje cumulate creditoare contul 4418 „ Impozit pe venit” / analitic distinct an curent
= Impozitul pe venitul microintreprinderilor calculat, datorat si declarat pentru exercitiul financiar
curent
Rd. 58 Venituri totale

= Total sume creditoare clasa 7 „ Venituri” cu exceptia contului 711 „ Variatia stocurilor”
Rd. 59 Cheltuieli totale

= Total sume debitoare clasa 6 „ Cheltuieli” cu exceptia contului 711 „ Variatia stocurilor”

C
Rd. 01 Unitati care au inregistrat profit

+ Rd. 02 Unitati care au inregistrat pierdere
=1
 Rd. 03 Plati restante
= Rd. 04 Furnizori restanti totali
+ Rd. 08 Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale
+ Rd. 14 Obligatii restante fata de bugetele fondurilor speciale si alte fonduri
+ Rd. 15 Obligatii restante fata de alti creditori
+ Rd. 16 Impozite si taxe neplatite la termenul stabilit la bugetul de stat
+ Rd. 17 Impozite si taxe neplatite la termenul stabilit la bugetele locale
+ Rd. 18 Credite bancare nerambursate la scadenta
+ Rd. 22 Dobanzi restante

C

Corelatii dintre Formularul 010 si Formularul 020 si Balanta de verificare
F 10. Rd. 31 = F 20. Rd. 64 = Soldul final creditor contul 121= profit contabil;
F 10. Rd. 32 = F 20. Rd. 65 = Soldul final debitor contul 121= pierdere contabila;
Corelatii dintre Formularul 010 si Formularul 030 si Balanta de verificare
F 10. Rd. 31 = F 30. Rd. 01 = Soldul final creditor contul 121= profit contabil;
F 10. Rd. 32 = F 30. Rd. 02 = Soldul final debitor contul 121= pierdere contabila;
Corelatii dintre Formularul 010 si Nota explicativa nr. 3 si Balanta de verificare si Procesul
verbal de repartizare a profitului
F 10. Rd. 33 = NE nr. 3 rezerve legale = Soldul final debitor contul 129;

C CORELATIILE dintre Situatiile Financiare
Corelatii dintre Formularul 010 si Formularul 040 si Nota explicativa nr. 1 si Balanta de
verificare
F 10. Rd. 01 = F 40. Rd. 04 – F 40. Rd.15 – F 40. Rd. 25 =

Ct. 201+203+205+2071+208+233+234-280-290-2933
F10. Rd. 02 = F 40. Rd. 10 – F 40. Rd.20 – F 40. Rd. 31 =

Ct. 211 +212+213+214+231+232-281-291-2931
F10. Rd. 03 = F 40. Rd. 11 – F 40. Rd.32 =

Ct. 261+263+265+267-296

CONCLUZII
Situatiile Financiare nu spun intreaga poveste despre o entitate……
Deoarece:
Raporteaza doar evenimentele trecute;
Nu raporteaza valorile de piata;
Se bazeaza pe estimari si judecati profesionale,
TOTUSI…….Situatiile Financiare furnizeaza informatii importante

CONCLUZII
INTREBARI
SI
RASPUNSURI

C
ANEXE bazele contabilitatii
Anexa nr. 1 – Planul de conturi general
Anexa nr. 2 – Formulare Situatii Financiare Anuale necompletate
Anexa nr. 3 – Formulare Situatii Financiare Anuale Simplificate completate
Anexa nr. 4 – Note explicative la Situatii Financiare Anuale

VA MULTUMIM !!!

Contacts
For information:
Contact:

S.C. SOTER s.r.l. Cristian SCAFA - Senior Partner
Str. Mendeleev 28-30, Sector 1
Dan MANOLESCU - Tax Partner
BUCHAREST, ROMANIA
Tel: (+4) 0788 407.403 Romulus BADEA – Tax Partner
(+4) 0788 407.404 Mihaela MARTIN - Accounting Partner

(+4) 0788 407.405
Monica STEFAN - Audit Partner
Fax: (+4 021) 404 34 44
E-mail: office@soter.ro Luminita OBACIU - Payroll Partner
Internet www.soter.ro Gabriel MITRACHE - Insurance Partner
Leonard SCAFA - IT Partner

SOTER - Bazele Contabilitatii Ziua 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SOTER - Bazele Contabilitatii Ziua 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MILLENNIUM Bank, 2008 1

B. Prezentarea unor operatiuni contabile frecvente

C. Corelatii intre balanta de verificare si situatiile financiare si notele explicative

MILLENNIUM Bank, 2008 2

MILLENNIUM Bank, 2008 3

1.1. Ce sunt situatiile financiare?

1.2. De ce se intocmesc situatiile financiare?

1.3. Cine sunt utilizatorii si ce urmaresc?

1.4. De unde provine informatia?

1.5. Cadrul de raportare

MILLENNIUM Bank, 2008 4

 Cerinte nationale de raportare pentru statistici

MILLENNIUM Bank, 2008 5

MILLENNIUM Bank, 2008 6

MILLENNIUM Bank, 2008 7

VOI UNDE SUNTETI ?

MILLENNIUM Bank, 2008 8

Furnizorii Companiei Mediul social

MILLENNIUM Bank, 2008 9

Contabilitatea este un instrument decizional.

MILLENNIUM Bank, 2008 10

cu Raportarea Financiara a informatiei catre Utilizatorii externi interesati.

 Informatia financiara necesara pentru elaborarea situatiilor financiare se poate

Bancile Audit Intern

MILLENNIUM Bank, 2008 12

Legile care guverneaza ca si fundament RAS sunt

MILLENNIUM Bank, 2008 13

Sunt societati Sunt societati mari sau

Completeaza un set de Completeaza un set de situatii

MILLENNIUM Bank, 2008 15

2.1. Aspecte Generale si definitii

2.2. Contul Contabil

2.3. Reguli de functionare a conturilor

2.3. Dubla Inregistrare

2.4. Balanta de Verificare

2.5. Principii Contabile si politici

ACTIVE = CAPITAL PROPRIU +

MILLENNIUM Bank, 2008 17

MILLENNIUM Bank, 2008 18

 pentru fiecare element patrimonial se deschide în contabilitate un cont.

 Reflectarea operaţiilor economice care afectează patrimoniul se bazează pe

MILLENNIUM Bank, 2008 19

MILLENNIUM Bank, 2008 21

Conturi de cheltuieli Conturi de venituri

MILLENNIUM Bank, 2008 22

 De aici şi denumirea de contabilitate în partidă dublă. Cele doua conturi care

MILLENNIUM Bank, 2008 23

Ecuaţia dublei înregistrări poate fi exprimată astfel:

(+A) (-P) (+P) (-A)

MILLENNIUM Bank, 2008 24

Materii Prime Furnizori Banci/Disponibil

MILLENNIUM Bank, 2008 25

MILLENNIUM Bank, 2008 26

Exemplu de Balanta cu 4 Corelatii

MILLENNIUM Bank, 2008 27

MILLENNIUM Bank, 2008 28

Principiile contabile sunt niste AXIOME care subliniaza conventiile existente.

MILLENNIUM Bank, 2008 29

Exemple de politici contabile sunt următoarele:

MILLENNIUM Bank, 2008 30

3.2. Analiza modelului de bilant si a structurilor bilantiere

3.3. Analiza contului de profit si pierdere si a celor trei categorii de venituri si

3.4. Analiza fluxurilor de trezorerie