Modele de rezolvare:

De la Piața financiară
1. Un operator de bursă cumpără 2000 de acţiuni X la 200 lei/bucată şi vinde 3000 acţiuni
Y la 400 lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadenţă la 6 luni. În momentul executării
contractului, cursul actiunilor X este de 250 lei/bucată, iar al acţiunilor Y este 450 lei/bucată.
Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
a) câştigă 10000 lei
b) înregistrează o pierdere de 150000 lei;
c) înregistrează o pierdere de 50.000 lei;
d) câştigă 50.000 lei;
Rezolvare:
În calitate de cumpărător, în operațiunile la termen, operatorul mizează pe creșterea cursului,
astfel că, pentru acțiunile X, deoarece așteptările lui s-au confirmat, câștigă
2000 * (250 – 200) = 100 000 lei
În calitate de vânzător, în operațiunile la termen, operatorul mizează, dimpotrivă, pe reducerea
cursului, astfel că, pentru acțiunile Y, deoarece cursul a crescut, înregistrează o pierdere de
3000 * (450 – 400) = 150 000 lei. Pe total operațiuni se va înregistra o pierdere de
150 000 – 100 000 = 50 000 lei.

Răspuns corect c)

2. Un jucator la bursa incheie un contract de vanzare la termen a 2 000 de actiuni, la pretul de

50 lei/actiune,cu scadenta peste 3 luni, achitand si o prima de 2 lei /actiune.
a) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in contract,
jucatorul castiga 10 000 lei;
b) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in contract,
jucatorul pierde 4 000 lei;
c) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in contract,
jucatorul castiga 6 000 lei;
d) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in contract,
jucatorul castiga 10 000 lei;
Rezolvare:
Este cunoscut ca in operatiunile la termen vanzatorul este un jucator „a la baisse”, adica
mizeaza pe scaderea cursului pana la scadenta fata de nivelul prevazut in contract. Pentru a-si

1
diminua pierderea in cazul cand realitatea nu confirma asteptarea sa, prin contract se poate
stipula si practicarea unei prime, care permite jucatorului sa nu mai execute contractul daca a
crescut cursul, pierzand numai prima achitata.
In cazul de fata,
varianta a) nu este corecta, deoarece cursul a crescut, contrar asteptarilor jucatorului, astfel
incat acesta nu castiga;
varianta b) este corecta, deoarece, intr-adevar, cursul crescand, vanzatorul prefera sa piarda
doar prima achitata, de 2 X 2 000 = 4 000 lei;
varianta c) este corecta, deoarece cursul a scazut cu 10 % din 50 lei, deci cu 5 lei, ceea ce i-a
adus jucatorului un castig de 2 000 X 5 = 10 000 lei, din care se scade prima achitata, de
2000 X 2 = 4 000 lei, rezultand castigul de 6 000 lei;
varianta d) este incorecta, avand in vedere rationamentul de la varianta c)

De la Piața muncii și șomajul

În condiţiile în care rata naturală a şomajului este de 4,8%, iar PIB creat în economie este
de 540 miliarde unități monetare (u.m.) față de un PIB potenţial de 600 miliarde u.m.,
conform legii lui Okun, când coeficientul a este egal cu 2, rata efectivă a şomajului este de:

a) 8,55%; b) 7,05%; c) 6,55%; d) 9,80 %.

Rezolvare
Știm că, potrivit legii lui Okun, așa cum aveți în suportul de curs,
PIB ocupare deplinå−PIB real
Δ PIB= ⋅100=a(U −U )
PIB ocupare deplinå
600−540
⋅100=2(U −4,8 ), adică10=2U −9,6 , deciU =19 , 6 /2=9,8
600 .
U, rata estimată a șomajului = 9,8 %.
Deci, corect d)

De la FLUXURILE ECONOMICE INTERNAŢIONALE

1. În condițiile în care, în anul 2012, importurile României au fost de 9.000 mld. EUR, în timp
ce valoarea totală a exporturilor a fost de 7.200 mld. EUR, balanța comercială prezintă o rată
de acoperire de:
a. 80%
b. 128,57%
c. 90%
d. 72%

2
Rezolvare
Export 7200
Rata de acoperire = Im port
x 100= 9000 100=80 %
Corect a)
2. Daca balanta comerciala a unei tari prezinta o rata de acoperire de 90 %, iar importurile ei
se ridica la 72 miliarde $,
a) exporturile sunt de 80 miliarde $;
b) inregistreaza un excedent al balantei comerciale de 8 miliarde $;
c) inregistreaza un deficit al balantei comerciale de 7,2 miliarde $;
d) exporturile sunt de 66 miliarde $
Rezolvare:
a) rata de acoperire in balanta comerciala a unei tari exprima proportia acoperirii valorii
importurilor din valoarea exporturilor. Fiind 90 %, inseamna ca exporturile nu sunt
mai mari decat importurile de 72 miliarde $. Deci c) nu este adevarata;
b) din acelasi motiv nu poate fi excedent (adica exporturi mai mari decat importuri);
c) deficitul = import – export (importurile sunt mai mari decat exporturile). Cum
calculam exporturile ?
Export
daca import X 100 = 90, Export = 90% X 72 miliarde = 64,80 mild $
De unde, deficitul balantei de plati este 72 – 64,80 = 7,2 miliarde $
Varianta c)este corecta;
d) nu este corecta. Am calculat la varianta c) ca exportul este 64,80 miliarde $

De la Inflație

1.Să presupunem ca putem aprecia nivelul inflației dintr-o țară pe seama unui coș de consum
format din bunuri alimentare (cu o pondere în coș de 20%), bunuri industriale (cu o pondere
de 40%) și servicii. Știind că rata creșterii prețurilor bunurilor alimentare a fost de 5%,
indicele de creștere a prețurilor bunurilor industriale a fost de 106% și rata de creștere a
tarifelor pentru servicii a fost de 4%, calculați rata inflației.
a) 6%; b)5%; c)15%; d)105%
Rezolvare
Atenție la diferența dintre rata de creștere și indicele de creștere !
5 x 20 % + 6 x 40 % + (100 – 20 – 40) x 4 % = 1 + 2,4 + 1,6 = 5 %
Corect b)

2. În lunile ianuarie, februarie și martie, rata lunară a inflației a fost de 2%. În aceste condiții,
rata inflației pe cele trei luni a fost de:
a) 6%

3
 b) 6.1%
c) 8%
d) 106%
Rezolvare
1,02 x 1,02 x 1,02 = 1,061208
⇒ Indicele de creștere a prețurilor pe cele trei luni, exprimat procentual, este de 106,1 %,

adică rata inflației pe cele trei luni este de 6,1 %.

Corect b)

Pentru că am vorbit mai sus de rata efectivă a șomajului și rata naturală a

șomajului, să înțelegem ce înseamnă ocuparea deplină a forței de muncă din
perspectiva șomajului. Am fi tentați să afirmăm că ocuparea deplină a forței de muncă
ar fi atunci când nu avem șomaj, adică atunci când rata efectivă a șomajului este zero.
Greșit ! Ocuparea deplină a muncii este atunci când rata efectivă a șomajului(REȘ)
este egală cu rata naturală a șomajului(RNȘ). Când REȘ > RNȘ vorbim de starea de
subocupare a forței de muncă, iar atunci când REȘ < RNȘ, există starea de
supraocupare a forței de muncă, nefavorabilă activităților economice, deoarece forța
de muncă s-ar scumpi, îngreunând astfel apariția unor noi activități.

Să mai revenim și asupra unei explicații suplimentare la aplicația cu

determinarea ratei inflației pe o perioadă de 3, 4, 5 sau mai multe luni atunci când
cunoaștem creșterea prețurilor din fiecare lună. De exemplu, în luna ianuarie prețurile
au crescut cu 2%, în februarie cu 3%, în martie indicele lunar de creștere a preturilor a
fost de 105%, în aprilie rata lunară a inflației a fost de 4%, iar în mai prețurile au
crescut cu 8%. Care este rata inflației pe primele 5 luni? Sau altfel spus: cu cât au
crescut prețurile la sfărșitul lunii mai față de începutul anului? Știm cum rezolvăm:
1,02 x 1,03 x 1,05 x 1,04 x 1,08 = 1,23903562... Răspuns: rata inflației pe perioada
primelor cinci luni ale anului a fost de 23,90 % sau indicele de creștere a prețurilor în
această perioadă a fost de 123,90 % sau prețurile au crescut în această perioadă de
1,239 ori sau prețurile au crescut în această perioadă cu 23,90%.
Dar dacă ni se spune că prețurile la sfârșitul lui martie au crescut cu 19,09 %
față de începutul anului, iar rata lunară a inflației a fost de 5% în ianuarie și 6% în
februarie și ni se cere să determinăm rata lunară a inflației din luna martie, cum
procedăm? Punem datele cunoscute în relația folosită mai sus: 1,05 x 1,06 x martie =
1,19 → 1,113 x martie = 1,1909. De unde rezultă că indicele de creștere a prețurilor,
neexprimat procentual, pe luna martie, va fi 1,1909/1,113 = 1,06999102 sau, rotunjit,
1,07. Deci, rata lunară a inflației din martie este de 7%.