AE Evaluarea impactului riscului climatic asupra economiei:

o abordare pe baza datelor de tip panel

EVALUAREA IMPACTULUI RISCULUI CLIMATIC ASUPRA ECONOMIEI:

O ABORDARE PE BAZA DATELOR DE TIP PANEL
Teodora Cristina Barbu1 , Cosmin-Octavian Cepoi2 , Crina Raluca
Petrescu3 și Mariana Vuță4
1)2)3)4)
Academia de Studii Economice, Bucureşti, România

Vă rugăm să citați acest articol astfel: Istoria articolului

Barbu, T.C., Cepoi, C.O., Petrescu, C.R. and Vuță, M., Primit: 28 martie 2022
2022. The Assessment of Climate Risk Impact on the Revizuit: 6 mai 2022
Economy: A Panel Data Approach. Amfiteatru Economic, Acceptat: 10 iuni 2022
24(61), pp. 597-612.

DOI: 10.24818/EA/2022/61/597

Rezumat
Pornind de la efectele macroeconomice și financiare pe care schimbările climatice le
generează la nivel global, în cadrul acestui articol investigăm modul în care riscul climatic
influențează o serie de variabile, dintre care riscul de țară, evoluția pieței de capital precum
și gradul de competitivitate. Utilizând o regresie pe cuantile și un eșantion format din 22 de
țări, din care 16 membre ale UE și 6 membre ale OECD, în perioada 2008-2019, rezultatele
indică o relație negativă între dinamica riscului climatic și evoluția capitalizării bursiere ca
procent din PIB.
Rezultatele studiului evidențiază și faptul că riscul climatic antrenează creșterea
riscului suveran doar în acele situații în care nivelul acestuia din urma se poziționează la
cuantilele inferioare. Totodată, pe baza unei regresii de tip LOGIT am evidențiat că nivelul
de competitivitate al unei țări este influențat în mică măsură de nivelul riscului climatic,
ceea ce poate fi rezultat al preocupărilor autorităților și companiilor din fiecare țară cu privire
la uniformizarea prețului global al emisiilor de CO2 și adaptarea strategiilor de dezvoltare
pentru atingerea țintelor propuse prin Pactul Verde European.

Cuvinte-cheie: indexul riscului climatic, capitalizare bursieră, risc suveran, competitivitate

globală, regresie pe cuantile, regresie logistică

Clasificare JEL: C1, C58, D53, E60, G20, Q54


Autor de contact, Crina Raluca Petrescu - e-mail: raluca.petrescu@fin.ase.ro

Acesta este un articol cu acces deschis distribuit în conformitate cu termenii Creative

Commons Attribution License (https://creativecommons.org/licenses/by/4.0), care
permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții în orice mediu, cu condiția
ca lucrarea originală să fie citată corect. © 2022 Toate drepturile aparțin autorilor.

428 Amfiteatru Economic

 Implicații de ordin financiar și referitoare la concurență
ale Pactului Verde al Uniunii Europene
AE

Introducere

Discursul la nivel european cu privire la riscurile antrenate de schimbările climatice

a dobândit noi accente și valențe cu începere din anul 2019, când au fost adoptate o serie de
inițiative, dintre care amintim: a) lansarea unei platforme internaționale pentru o finanțare
sustenabilă care sa permită o mai puternică implicare a sistemului financiar în finanțarea
proiectelor sustenabile și b) adoptarea Pactului Verde European prin care se urmărește
crearea unei economii europene mai reziliente și competitive pe plan internațional, precum
și îmbunătățirea sănătății și a calității vieții populației.
Conștientizarea efectelor antrenate de aceste inițiative precum și de riscurile trecerii
dezorganizate către o economie cu emisii reduse de carbon se concretizează într-o
vastă literatură de specialitate furnizată de mediul academic, de cercetători și de instituțiile
financiare care prezintă diferite modalități de evaluare ale impactului riscului climatic asupra
unor variabile macroeconomice, respectiv indicatori ai sistemului financiar bancar, riscul de
țară și competitivitatea economiilor țărilor europene la nivel global.
O serie de articole publicate în cele mai relevante jurnale la nivel internațional au
subliniat faptul că relația dintre riscul climatic și gradul de dezvoltare financiară va deveni
din ce în ce mai strânsă în anii ce vor urma. Astfel, Acemoglu și al. (2012) au semnalizat
faptul că băncile vor juca un rol crucial în tranziția țărilor cu un grad mare de poluare spre un
nivel de emisii de carbon redus. Un studiu empiric realizat pe piața de capital din SUA a
arătat că există îngrijorări referitoare la impactul pe care riscurile climatice îl au asupra
creșterii economice și a bunăstării (Bansal, Kiku și Ochoa, 2016). Ei susțin că modificările
climatice afectează prima de risc și acțiunile tranzacționate pe bursă, în timp ce Gibson,
Krueger și Schmidt (2020) consideră că modificarea primei de risc pentru acțiuni va duce la
creșterea costului finanțării. O altă analiză a evidențiat efectul riscului climatic asupra
structurii capitalurilor la nivel de companie, autorii concluzionând că, după anul 2015, efectul
de levier scade dacă riscul climatic crește (Ginglinger și Moreau, 2021). Pe baza unui model
APT, Gregory (2021) susține că impactul șocurilor climatice asupra costului capitalului
propriu ar putea fi de până la 2,8% anual, adică o pierdere globală a PIB-ului de 2,2 trilioane
de dolari.
Acordul de la Paris (European Commission, 2016) a adus în prim plan necesitatea
limitării încălzirii globale. Presiunea crescută a tuturor părților implicate (investitori,
organisme de implementare, acționari, societate civilă, etc.) în ceea ce privește aplicarea unor
măsuri care să reducă impactul negativ al schimbărilor climatice au dus la intensificarea
măsurilor luate de fiecare stat pentru atingerea obiectivelor prevăzute în cadrul acestui
acord.
Uniunea Europeană și-a luat angajamente în acest sens, respectiv reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră cu minim 55% până în 2030 față de 1990. Prin Pactul Verde European
a fost stabilit ca obiectiv atingerea neutralității climatice, respectiv absența emisiilor de gaze
cu efect de seră în condițiile unei creșteri economice durabile, cu impact redus asupra
utilizării resurselor naturale (European Commission, 2019).
Îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Pactul Verde European necesită modificări
legislative, dintre care se evidențiază Pachetul FIT FOR 55 ce cuprinde o serie de propuneri
privind cadrul de reglementare bazate pe analiza de impact în contextul unui mixt de politici
(European Commission, 2021), ceea ce implică schimbări profunde din punct de vedere
economic cu consecințe semnificative asupra politicilor guvernamentale, finanțelor publice,
sistemului financiar, societății civile, companiilor etc. Pentru atingerea obiectivelor
Acordului de la Paris și ale Pactului Verde al Uniunii Europene, economiile trebuie să

Vol. 24 • Nr. 61 • August 2022 429

 AE Evaluarea impactului riscului climatic asupra economiei:
o abordare pe baza datelor de tip panel

investească în proiecte durabile. Potrivit unui studiu realizat pe piața din UK, costul riscurilor
climatice (de tranziție și fizice) până în 2100 a fost estimat la o valoare cuprinsă între 16 și
32 miliarde GBP (OBR, 2019). Zenios (2021) susține că efectele negative ale schimbărilor
climatice asupra datoriei publice vor fi vizibile în viitor, începând cu anul 2030, fiind
necesară includerea acestora în calculul riscului suveran.
În cadrul acestui articol se dorește a se da răspunsul la o întrebare care a suscitat
extrem de multe controverse la nivel global: care este impactul riscului climatic asupra
evoluției sistemului economico-financiar? Pentru a răspunde într-un mod cât mai coerent la
această întrebare a fost necesar să urmăm o abordare de tip panel, în pofida unei analize axate
pe o singura țară, după cum este frecvent întâlnit în studiile din literatura de specialitate. De
asemenea, tehnicile econometrice utilizate pentru studierea interacțiunilor dintre riscul
climatic și dezvoltarea economico-financiară sunt printre cele mai performante și intens
utilizate atât in domeniul financiar cât și în cel al economiei mediului.
Prezentul studiu contribuie la completarea abordărilor cu privire la efectele
macroeconomice ale schimbărilor climatice, rezultatele fiind in concordanță cu unele
concluzii și estimări pe care le regăsim în fluxul curent de publicații. Totodată, studiul aduce
o serie de elemente de noutate prin metodologia folosită, panelul de țări reprezentative, care
include țări din UE dar și țări membre OECD puternic impactate de schimbările climatice și
prin variabilele testate.
Articolul este structurat în următoarele părți: i) recenzia literaturii de specialitate
care cuprinde cele mai noi și relevante studii din domeniul riscului climatic; ii) metodologia
utilizată, în care prezentăm detalii cu privire la datele utilizate, sursa acestora și elemente
privind abordarea econometrică; iii) rezultatele obținute; iv) concluziile studiului.

1. Recenzia literaturii științifice

Conștientizarea riscurilor climatice (riscuri psihice, de tranziție și de

responsabilitate/juridice) ridică provocări la care trebuie găsit un răspuns, astfel încât
politicile pentru schimbările și riscurile climatice să coreleze mediul cu economia. Stern,
Stiglitz și Taylor (2022), pe baza unui model matematic constată că este necesară o regândire
a fundamentelor analitice în ceea ce privește riscurile climatice și impactul acestora asupra
economiei globale. Accelerarea schimbărilor climatice are influențe ireversibile asupra
economiei dar și a societății, peste 77% din respondenții unui sondaj internațional susțin că,
deși inacțiunea dăunează, eforturile de scădere ale efectelor riscurilor climatice sunt reduse
(World Economic Forum, 2022).
Efectele schimbărilor climatice asupra economiei au în vedere atât aspecte
macroeconomice cât și microeconomice, acestea observându-se atât la nivelul companiilor
în ceea ce privește profitabilitatea, lichiditatea, rentabilitatea, cursul acțiunilor, valoarea
firmei, cât și la nivelul finanțelor publice. Empiric, pe baza unui eșantion ce a cuprins 33 de
țări, pe perioada 2004-2018 și o abordare cu efecte fixe și variabile s-a evidențiat o relație
nesemnificativă între riscul climatic și costul datoriei companiilor (Liu, 2021) în timp ce alți
autori, care au utilizat tot abordări specifice datelor de tip panel, consideră că modificarea
costurilor datoriilor contracte de o firmă va declanșa modificări în structura capitalurilor, cu
implicații asupra cursului acțiunilor și a capitalizării bursiere (Meng și Yin, 2019; Capasso,
Gianfrate și Spinelli, 2020) în timp ce Rajhi și Albuquerque (2017) pe baza unui model de
tip Panel Structural VAR arată că dezastrele naturale duc la o creștere a datoriilor

430 Amfiteatru Economic

 Implicații de ordin financiar și referitoare la concurență
ale Pactului Verde al Uniunii Europene
AE

neperformante ale companiilor și la o creștere a riscului de neplată, generând efecte negative

asupra sistemului bancar.
Alte studii, utilizând tot metodologii liniare specifice datelor de tip panel, susțin că
riscurile climatice afectează piața, profiturile (Pankratz, Bauer și Derwall, 2019), valoarea și
bonitatea firmei (Berkman, Jona și Sonderstrom, 2019), randamentul acțiunilor (Barnett,
2019) afectând tranzacțiile pe piața de capital și capitalizarea bursieră. Blasberg, Kiesel și
Taschini (2021) au utilizat Credit Default Swap (CDS) pentru a evidenția expunerea
diferențiată a sectoarelor economice la riscul climatic de tranziție. Ei au concluzionat că
expunerea este în relație directă cu costul suportat de firme dacă nu îndeplinesc obligațiile de
mediu.
Delis, de Greiff și Ongena (2019) testează această ipoteză pe baza unui model de tip
panel cu efecte fixe, comparând rata de dobândă percepută de bănci firmelor care utilizează
combustibili fosili cu rata de dobândă practicată în cazul altor firme. Concluzia cercetării
este că înainte de 2015, băncile nu au evaluat și inclus în ratele de dobândă expunerile
climatice ale companiilor.
Din perspectiva valorii de piață a companiilor Görgen și al. (2020), pe baza unui
eșantion de peste 1600 companii listate la bursă pe perioada 2010-2017 și a unui model cu
efecte fixe au afirmat că firmele mai expuse riscului climatic de tranziție sunt mai puțin
performante comparativ cu altele. Furukawa, Ichiue și Shiraki (2020) susțin că prețurile
activelor sunt utilizate pentru a extrage informații despre riscurile climatice. În opinia lor,
piețele financiare trebuie să facă o distincție între companii în funcție de nivelul emisiilor de
carbon, ceea ce va conduce la sporirea eforturilor pentru emisii reduse.
Campiglio, Monnin și von Jagow (2019) evidențiază în ce măsură riscul climatic
este încorporat în prețul activelor pieței financiare susținând că dacă, pe piețele eficiente
investitorii au încorporat deja costul schimbărilor climatice în evaluările lor, atunci actualele
costuri nu pot previziona viitoarele rentabilități.
Potrivit lui Lamperti și al. (2019), consecințele schimbărilor climatice asupra
stabilității sistemului bancar vor fi mai grave, situație în care băncile cu probleme la nivelul
portofoliului de active, vor genera o presiune fiscală de aproximativ 5-15% din PIB-ul anual.
Schüwer, Lambert și Noth (2019) pun în evidență modificarea expunerii nete a băncilor în
funcție de statutul lor de bănci independente sau bănci holding, constatând că băncile
independente cu sediul în zonele calamitate își vor mări nivelul capitalurilor proprii după
manifestarea unui dezastru natural în timp ce băncile care sunt componente ale unui holding
bancar nu adoptă astfel de masuri.
Buranatrakul și Swierczek (2018) abordează acțiunile strategice adoptate de bănci
pe un eșantion de 15 bănci internaționale grupate pe 4 regiuni. Rezultatul evidențiază că la
nivelul băncilor trebuie să se dezvolte măsuri eficiente de mediu, întrucât la nivel
internațional se înregistrează diferențe semnificative. Astfel, băncile europene s-au clasat
pe primul loc în ceea ce privește accentul pus pe reducerea emisiilor de CO2 (pentru atingerea
prevederilor Pactului Verde European) în timp ce băncile asiatice au primit cel mai mic scor
în toate categoriile de acțiuni strategice privind schimbările climatice.
Influențele riscurilor climatice asupra pieței de capital au fost studiate de diverși
cercetători, unii considerând că bursa reacționează mai slab la efectele acestora asupra
profitabilității firmelor (Hong, Li și Xu, 2019), alții consideră că piețele de capital nu sunt
eficiente în ceea ce privește stabilirea prețurilor în funcție de riscurile climatice, acestea fiind
subestimate (Karydas și Xepapadeas, 2019; Roncoroni și al.; 2021).
O altă analiză realizată pe firme cotate pe bursa americană pe intervalul 2013-2016
a concluzionat că este necesară o creștere a reglementării pe piață (Bryant, Griffin și Perry,

Vol. 24 • Nr. 61 • August 2022 431

 AE Evaluarea impactului riscului climatic asupra economiei:
o abordare pe baza datelor de tip panel

2020) în timp ce alții cred că dacă legislația va include reglementări ce țin de riscurile
climatice va fi afectată profitabilitatea firmei (Ramadorai și Zeni, 2021, Cochrane, 2021).
Riscurile climatice au implicații asupra tuturor variabilelor macroeconomice și
microeconomice, afectând stabilitatea economică, politică, socială, iar efectele se manifestă
la nivelul tuturor țărilor, indiferent de nivelul de dezvoltare (Kahn și al., 2019) putând
provoca și modificarea riscului suveran (Volz și al., 2020; Agarwala și al., 2021). Impactul
riscurilor climatice asupra pieței de capital este semnificativ în cazul țărilor în curs de
dezvoltare, o creștere cu 1% a acestora vor duce la o creștere a cursului obligațiunilor
guvernamentale pe termen lung cu cca 3% (Cevik și Jalles, 2020), ceea ce influențează
negativ competitivitatea.
Schimbările climatice afectează nivelul productivității muncii în mod diferențiat, în
funcție de sectorul de activitate, prin diminuări ale cotelor de piață și ale profiturilor obținute
iar adaptarea competitivității la eforturile de atenuare a schimbărilor climatice constituie o
preocupare la nivelul tuturor țărilor (Desmet și Rossi-Hansberg, 2021). Eforturile tuturor
actorilor cu privire la creșterea competitivității sunt susținute de necesitatea uniformizării
prețului global al carbonului și creșterea exporturilor. Deși pe termen scurt se amplifică
pierderile generate de încălzirea globală, pe termen lung efectele negative se diminuează
(Ward, Steckel și Jakob, 2019).
Studii diferite au arătat că modificările climatice au dus la creșterea a costului
datoriei publice, la nivelul a 25 de țări în curs de dezvoltare cu peste 1,17% între anii 1996 și
2016 (Kling și al., 2018) în timp ce analiza pe cazul țărilor din Asia de Sud Est, pentru
perioada 2002-2018, evidențiază că schimbările climatice au avut efect pozitiv asupra
randamentului obligațiunilor suverane (Beirne, Renzhi și Volz, 2021). Alte cercetări
consideră că schimbările climatice ar putea genera pierderi importante la nivelul economiilor,
costurile putând reprezenta între 2% și 21% din producția economică globală, până la
sfârșitul secolului (Burke, Hsiang and Miguel, 2015; Kahn și al. 2019).
Pe baza studiilor menționate mai sus putem susține că legătura dintre riscul climatic
și mediul economico-financiar este una de real interes atât pentru decidenții de politici
publice cât și pentru investitorii pe piețele de capital. Din acest motiv, în cele ce urmează
vom prezenta o abordare care să detalieze mult mai clar în ce condiții riscul climatic afectează
evoluția pieței bursiere, riscul suveran și gradul de competitivitate. Metodologiile propuse
pentru a atinge acest deziderat sunt regresia pe cuantile și regresia de tip LOGIT. Prima dintre
ele, care nu a mai fost utilizată în niciunul din studiile menționate mai sus, este punctul forte
pentru contribuția acestui articol la literatura din domeniu. Practic, aceasta metodă ne permite
să identificăm la ce niveluri ale capitalizării bursiere sau ale riscului suveran, se manifestă
impactul riscului climatic semnificativ din punct de vedere statistic. .

2. Metodologia cercetării

În procesul de selecție a datelor am ales doar acele țări la nivelul cărora existau date
statistice despre indicele riscului climatic, ceea ce a condus la eliminarea unor țări a căror
includere ar fi oferit un plus de robustețe rezultatelor. Cu toate aceste limitări, am lucrat pe
un eșantion cu 263 de observații, consistent și în măsură să genereze estimații de încredere.
Referitor la selecția factorilor explicativi, pe lângă riscul climatic am selectat unele variabile
economico-financiare care au mai fost utilizate în studii anterioare pentru a explica dinamica
capitalizării bursiere, a riscului suveran și a competitivității. În final, metodologiile de lucru

432 Amfiteatru Economic

 Implicații de ordin financiar și referitoare la concurență
ale Pactului Verde al Uniunii Europene
AE

au fost alese pentru o oferi imagine cât mai elocventă asupra interacțiunilor dintre riscul
climatic și variabilele dependente.

2.1 Descrierea datelor

În cadrul acestei secțiuni este redată o analiză detaliată a seriilor de date utilizate în
abordarea cantitativă precum și a surselor din care au fost selectate. Studiul realizat se
bazează pe analiza unui eșantion format din 22 de tări membre ale UE și OECD (Australia,
Austria, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia,
Japonia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia, Marea
Britanie și Statele Unite ale Americii) pe un interval de 12 ani, între 2008 și 2019.
Argumentăm constituirea esantionului din țări, atât membre ale UE dar si membre
ale OECD, prin necesitatea de a curprinde o arie geografică mai extinsă și includerea
efectelor unor riscuri climatice cât mai frecvente și diverse, cu impact asupra variabilelor
macroeconomice. O prezentare sumară a variabilelor dependente este prezentată în tabelul
nr. 1.
Tabel nr.1. Descrierea variabilelor
Variabilă Tip Sursă Descriere
Cotațiile CDS sunt considerate ca medie
anuală a calității creditului. CDS
reprezintă un instrument financiar
Riscul suveran Variabilă derivat care permite transferul expunerii
Bloomberg
(RS) dependentă la riscul de credit al obligațiunilor
guvernamentale, plățile aferente fiind
legate de modificări ale calității
creditului.
Valoarea capitalizării bursiere ca
Capitalizarea Variabilă
Bloomberg procent din PIB.
bursieră (CB) dependentă
Este compus din 12 subindici ai
competitivității. Am folosit o variabilă
Competitivitatea Variabilă
Knoema dummy egală cu 1 dacă o țară într-un
globală (ICG) dependentă
anumit an se clasează în primele 25%
dintre economiile considerate.
PIB per capita Variabilă The Produsul intern brut considerat în
(PIBc) explicativă Global termeni reali raportat la numărul
Economy populației rezidente într-o țară într-un
anumit an.
Rata inflației Variabilă The Modificarea procentuală anuală a
(INF) explicativă Global indicelui prețurilor de consum.
Economy
Rata șomajului Variabilă The Indicatorul arată ponderea forței de
(SOM) explicativă Global muncă fără un angajament, dar
Economy disponibilă și în căutarea unui loc de
muncă.

Vol. 24 • Nr. 61 • August 2022 433

 AE Evaluarea impactului riscului climatic asupra economiei:
o abordare pe baza datelor de tip panel

Variabilă Tip Sursă Descriere

Indicele de Variabilă The Este un indicator al percepției despre
percepție asupra explicativă Global corupția din sectorul public. Valorile
corupției (COR) Economy indicatorilor sunt determinate prin
utilizarea informațiilor din sondaje și
evaluări ale corupției, colectate de o
varietate de instituții.
Indicele Variabilă The Măsoară percepția cu privire la
stabilității explicativă Global probabilitatea ca guvernul să fie
politice (POL) Economy destabilizat sau răsturnat prin mijloace
neconstituționale sau violente, inclusiv
violență motivată politic și terorism.

Indicele Variabilă Heritage Evaluează amploarea reglementării

libertății explicativă Fundation guvernamentale a serviciilor financiare,
financiare gradul de intervenție a statului în bănci și
(FINF) alte firme financiare, amploarea
dezvoltării pieței financiare și de capital,
influența guvernului asupra alocării
creditului și deschiderea către
concurența străină.

Indicele riscului Variabilă German Indică nivelul de expunere și

climatic (IRC) explicativă Watch vulnerabilitate la evenimente climatice
extreme, precum furtuni, inundații,
caniculă și furnizează avertismente în
vederea pregătirii pentru evenimente
grave în viitor. În structura indicelui sunt
incluse date care reflecta impactul direct
al fenomenelor meteorologice extreme,
respective pierderi economice directe ca
pondere în PIB și numărul de decese.

Pentru a nu exista riscul rulării unor regresii false, este necesar să ne asigurăm că în
analiza emiprică sunt folosite doar variabile staționare. În tabelul nr.2 prezentăm rezultatele
testului de staționaritate propus de către Levin, Lin și Chu (2002) pentru toate variabilele cu
excepția indicelui de competitivitate globală care are o structură de tip dummy.
După cum se poate observa în tabelul nr. 2, toate variabilele incluse în analiza
noastră sunt staționare atât în nivel cât și în prima diferență, ceea ce ne permite să realizăm
o analiză cantitativă riguroasă fără a există riscul unor concluzii eronate.

434 Amfiteatru Economic

 Implicații de ordin financiar și referitoare la concurență
ale Pactului Verde al Uniunii Europene
AE

Tabel nr. 2. Testarea staționarității variabilelor

Variabilă Nivel Prima diferență
(ipoteză nulă – seria Valoare Probabilitate Valoare Probabilitate
este nestaționară) test asociată test asociată
Riscul
-2,8238 0,0024 -15,9439 0,0000
Suveran (RS)
Capitalizarea
-2,2697 0,0116 -16,2642 0,0000
Bursieră (CB)
PIB
-7,5011 0,0000 -6,5838 0,0000
per capita (PIBc)
Rata
-11,3455 0,0000 -10,3825 0,0000
Inflației (INF)
Rata
-2,6614 0,0039 -10,0031 0,0000
Șomajului (SOM)
Indicele de percepție
asupra corupției -2,8739 0,0020 -8,5449 0,0000
(COR)
Indicele stabilității
-1,8215 0,0343 -2,8639 0,0021
politice (POL)
Indicele libertății
-7,0251 0,0000 -4,3759 0,0000
financiare (FINF)
Indicele riscului
-5,5757 0,0000 -8,4705 0,0000
climatic (IRC)

De asemenea, matricea de corelație a variabilelor explicative prezentată în tabelul

nr.3 ne indică inexistenta unor corelații semnificative (mai mari de 50%), astfel că problema
multicolinearității este una minoră, rezultat pe care îl obținem și dacă folosim abordarea cu
Variance Influence Factor (VIF). Toți coeficienții au valori între 1 și 5, lucru care confirmă
concluziile survenite pe baza matricei de corelație.

Tabel nr. 3. Matricea de corelație a variabilelor dependente (%)

PIBc INF SOM COR POL FINF IRC
PIBc 100 -5 -37 61 44 37 8
INF -5 100 -4 -7 -7 1 0
SOM -37 -4 100 -36 -38 -20 -3
COR 61 -7 -36 100 44 45 10
POL 44 -7 -38 44 100 23 10
FINF 37 1 -20 45 23 100 3
IRC 8 0 -3 10 10 3 100
După cum se poate observa pe baza matricei de corelație, indicele riscului climatic
prezintă o evoluție independentă față de ceilalți factori explicativi incluși în analiză, ceea ce
evidențiază că unele variabile macroeconomice precum PIB-ul, inflația sau șomajul au o
evoluție necondiționată de evenimentele climatice.

Vol. 24 • Nr. 61 • August 2022 435

 AE Evaluarea impactului riscului climatic asupra economiei:
o abordare pe baza datelor de tip panel

2.2. Analiza econometrică

În continuare sunt prezentate metodologiile folosite pentru studierea impactului

pe care riscul climatic îl are asupra riscului suveran, a pieței de capital și asupra gradului de
competitivitate dintr-o anumită țară.

2.2.1. Regresia pe cuantile

Prima parte a analizei noastre investighează impactul riscului climatic asupra

cotațiilor CDS suverane și asupra evoluției capitalizării bursiere. Întrucât există diferențe
semnificative între țări din perspectiva acestor două variabile, iar analiza pe baza regresiei
liniare ar putea omite unele corelații, vom utiliza regresia pe cuantile pentru date panel
propusă de Koenker (2004). Menționăm că utilizăm regresia pe cuantile deoarece este
recomandată atunci când variabila dependentă are o distribuție asimetrică, caz în care
explicarea mediei condiționate nu reflectă cea mai elocventă imagine a legăturilor dintre
factori sau când se dorește explicarea valorilor din cozile superioară sau inferioară ale
distribuției.
Din punct de vedere matematic, pentru orice cuantilă (𝜏) aferentă distribuției de
probabilitate a variabilei dependente 𝑦 (riscul suveran sau valoarea indicelui bursier),
condiționată de realizările variabilelor explicative, notate cu 𝑥 (riscul climatic si celelalte
variabile independente), regresia pe cuantile are următoarea specificație dată în ecuația (1):

𝑄𝑦𝑡 (𝜏|𝑥𝑡 ) = 𝛼 + 𝑥𝑡𝑇 𝛽(𝜏) (1)

unde valorile 𝛽(𝜏) ne arată sensitivitatea variabilei dependente la variațiile factorilor

explicativi în funcție de diferite cuantile ale primei. Relația (1) poate fi estimată pe baza
următorului algoritm redat în ecuația (2):

𝛽̂(𝜏) = 𝑎𝑟𝑔 min ∑𝑛𝑖=1 𝜌𝜏 (𝑌𝑖 − 𝑋𝑖 𝛽)2 (2)

𝛽∈ℝ

oricare ar fi cuantila 𝜏 și funcția de pierdere 𝜌𝜏 .

2.2.2. Regresia logistică

În continuare, pentru a identifica factorii determinanți ai competitivității și măsura

în care riscul climatic influențează nivelul acesteia, vom folosi un model de tip LOGIT. Am
considerat că variabila binară 𝑌𝑖 ia valoarea zero dacă indicele de competitivitate al unei țări
într-un anumit an este în primele 25% din observații și zero în caz contrar. Fie 𝑋𝑖 =
(𝑋𝑖1 , 𝑋𝑖2 , … , 𝑋𝑖𝑛 ) o matrice care ne oferă informații calitative și cantitative factorii
explicativi printre care și riscul climatic. Pentru cuantificarea legăturii mai sus amintite va
trebui să estimăm următoarea ecuație, adică, ecuația (3):

436 Amfiteatru Economic

 Implicații de ordin financiar și referitoare la concurență
ale Pactului Verde al Uniunii Europene
AE

𝐸 [𝑌𝑖 ] = 𝛽0 + 𝛽1 𝑋𝑖1 + 𝛽2 𝑋𝑖2 + ⋯ + +𝛽𝑛 𝑋𝑖𝑛 + 𝜀𝑖 (3)

Ecuația (3), estimată prin metoda OLS, nu va oferi soluții eficiente și consistente
deoarece ipoteza privind normalitatea erorilor va fi încălcată. Pentru ca erorile 𝜀𝑖 să aibă
proprietățile cerute de estimarea OLS este necesar ca variabila 𝑌𝑖 să fie una continuă, ceea ce
nu este cazul deoarece aceasta este binară. Pe de altă parte, trebuie să ținem cont de faptul că
suma 𝛽0 + 𝛽1 𝑋𝑖1 + 𝛽2 𝑋𝑖2 + ⋯ + +𝛽𝑛 𝑋𝑖𝑛 poate lua orice valoare din intervalul
(−∞; ∞), pe când 𝐸 [𝑌𝑖 ] va putea lua doar două valori, zero și unu. Pentru a rezolva această
problemă este necesar să construim o funcție 𝑓(•) care aplicată lui 𝐸 [𝑌𝑖 ] să ofere un model
valid în contextul în care 𝑌𝑖 este binară. Astfel, ajungem la specificația de tip LOGIT dată de
ecuația (4):

𝑓(𝐸 [𝑌𝑖 ]) = 𝛽0 + 𝛽1 𝑋𝑖1 + 𝛽2 𝑋𝑖2 + ⋯ + +𝛽𝑛 𝑋𝑖𝑛 (4)

Fie 𝑝𝑖 probabilitatea ca 𝑌𝑖 să fie egal cu unu. Evident, probabilitatea ca indicele de

competitivitate sa nu fie in top 25% din țări va fi egală cu 1 − 𝑝𝑖 . Raportul șanselor va fi
𝑝
raportul celor două probabilități, adică 𝜋𝑖 = 𝑖 și este un număr din intervalul (0; ∞),
1−𝑝𝑖
pentru orice 𝑝𝑖 ≠ 0. Reprezentarea Ec. (4) în context probabilistic se bazează pe
𝑝
transformarea LOGIT pentru 𝜋𝑖 = 𝑖 , iar noua serie generată în urma acestei transformări
1−𝑝𝑖
va fi utilizată ca variabilă dependentă în ecuația (5):

𝑝𝑖 (5)
ln ( ) = 𝛽0 + 𝛽1 𝑋𝑖1 + 𝛽2 𝑋𝑖2 + ⋯ + 𝛽𝑛 𝑋𝑖𝑛
1−𝑝𝑖

După obținerea coeficienților 𝛽̂𝑖 vom putea să atribuim o probabilitate astfel ca

indicele de competitivitate dintr-o anumită țară și an să se situeze la niveluri superioare,
condiționat de matricea variabilelor explicative 𝑋𝑖 = (𝑋𝑖1 , 𝑋𝑖2 , … , 𝑋𝑖𝑛 ).

3. Rezultate

În tabelul nr. 4 sunt prezentate rezultatele estimărilor regresiei pe cuantile având ca

variabilă dependentă cotațiile CDS. Cuantile reprezentative alese sunt: q10, q25, q50, q75 și
q90. Convențional, cuantilele inferioare descriu situațiile când cotațiile CDS sunt reduse
(riscul suveran este mic), iar cuantilele superioare acele situații când cotațiile CDS au valori
ridicate (risc suveran mai pronunțat).

Tabel nr. 4. Regresia pe cuantile cu cotațiile CDS ca variabilă dependentă

q10 q25 q50 q75 q90
PIBc -0,0733 -0,0492 -0,0694 0,0699 0,9176*
INF 0,0590** 0,0422* 0,0817*** 0,1273** 0,2061
SOM 0,0329*** 0,0456*** 0,1191*** 0,2320*** 0,4774***
COR -0,0161** -0,0152*** -0,0147*** -0,0227*** -0,0610***

Vol. 24 • Nr. 61 • August 2022 437

 AE Evaluarea impactului riscului climatic asupra economiei:
o abordare pe baza datelor de tip panel

q10 q25 q50 q75 q90

POL -0,0762 -0,0760 0,0928 0,3547** 0,7054
FINF -0,0021 -0,0034 -0,0061* -0,0189 -0,0218
IRC 0,0017* 0,0016 0,0005 0,0016 0,0022
Obs. 263 263 263 263 263
R2 0,1233 0,1479 0,1855 0,2503 0,3028
Notă:*, **, *** sugerează semnificativitatea statistică la un prag de eroare de 1%, 5%, și 10%.
Constanta regresiei a fost estimată dar neraportată.

Tabelul nr. 4 evidențiază că evoluția cotațiilor CDS suverane este influențată de

factori macroeconomici precum creșterea economică (la cuantila de 90), rata inflației (la toate
cuantilele cu excepția celei de 90), controlul corupției (la toate cuantilele), stabilitatea politică
(cuantila de 75) sau libertatea financiară (cuantila de 50).
Astfel, riscul de țară este sensibil la o paletă largă de factori economici, financiari și
politici, iar valoarea R2 ne arată că sensibilitatea este mult mai pronunțată pentru cazurile
când cotațiile CDS sunt la un nivel ridicat (cuantila de 90). Cu toate acestea, observăm că în
situația în care există un risc de țară foarte scăzut (q10), cotațiile CDS reacționează pozitiv
la creșterea riscului climatic. In contexul în care se manifestă evenimente care conduc la
majorarea riscului climatic, se va înregistra creșterea riscului de țară numai pentru cazurile
care prezintă un risc suveran redus. Aceste rezultate ne permit să concluzionăm că impactul
riscului climatic asupra cotațiilor CDS se manifestă doar în cazul țărilor cu risc suveran
foarte scăzut, precum Olanda, Germania, Elveția, Suedia sau Danemarca.
Din punctul nostru de vedere aceste rezultate arată că impactul riscului climatic
asupra riscului suveran este mult mai bine indentificat în cazul țărilor care prezintă un grad
de complexitate economico-financiară foarte ridicat și care prezintă o stabilitate sporită a
mediului politic. Astfel, rezultă că percepția agenților economici cu privire la capacitatea de
rambursare a unui stat, pentru marea majoritate a situațiilor, nu înglobează așteptările
acestora cu privire la evoluțiile climatice.
În tabelul nr. 5 sunt redate rezultatele regresiei pe quantile, utilizând ca variabilă
dependentă capitalizarea bursieră ca procent din PIB. Ca și cuantile reprezentative am ales
q10, q25, q50, q75 și q90. Convențional, cuantilele inferioare descriu situațiile în care
capitalizarea bursieră ca raport din PIB este redusă, iar cuantilele superioare acele situații
când este ridicată.

Tabel nr. 5. Regresia pe cuantile cu capitalizarea bursieră ca variabilă dependentă

q10 q25 q50 q75 q90
PIBc 0,0304 0,1119** 0,1665*** 0,2286** 0,5727***
INF -0,0188* -0,0169 -0,0206* -0,0101 0,0193
SOM -0,0093 -0,0001 0,0015 -0,0026 -0,0074
COR 0,0022 0,0066*** 0,0127*** 0,0148*** 0,0121
POL -0,0688 -0,1716*** -0,2729*** -0,2180*** -0,0570
FINF -0,0056** 0,0024 0,0072*** 0,0082*** 0,0039
IRC -0,0004 -0,0018* -0,0026** -0,0052*** -0,0007
Obs. 263 263 263 263 263
R2 0,0684 0,1234 0,2388 0,2938 0,3348
Notă: *, **, *** sugerează semnificativitatea statistică la un prag de eroare de 1%, 5%, și 10%.
Constanta regresiei a fost estimată dar neraportată.

438 Amfiteatru Economic

 Implicații de ordin financiar și referitoare la concurență
ale Pactului Verde al Uniunii Europene
AE

Capitalizarea bursieră reacționează la o multitudine de factori economici, financiari

sau politici indiferent de cuantila la care ne raportăm. Cu toate acestea, observăm că piața de
capital reacționează mult mai substanțial la riscul climatic între cuantilele de 25 și 75.
Creșterea riscului climatic va exercita un impact negativ asupra capitalizării bursiere, ceea ce
semnifică faptul că o serie de fenomene climatice au efect asupra investitorilor și asupra
pieței de capital. Impactul nu este seminificativ pentru țările cu valori mici ale capitalizării
bursiere precum Cehia, Turcia sau Grecia și nici pentru cele cu valori foarte mari, precum
SUA sau Elveția. Pentru restul țărilor, creșterea riscului climatic antrenează reducerea valorii
de piață a acțiunilor. Impactul este monoton descrescător de la cuantilele mici (q25) către
cuantilele mari (q90), după cum se poate observa în figura nr .1.

Figura nr. 1. Coeficienții regresiei pe cuantile pentru riscul climatic

Având în vedere cele menționate mai sus, putem susține ideea că anticipările
traderilor cu privire la volumul tranzacțiilor bursiere depind de modul în care aceștia percep
realizarea riscului climatic. Pe piața de capital activează o serie de companii care sunt
expuse într-o măsură mai ridicată la riscul climatic și din această perspectivă s-ar putea
explica paleta mai largă a coeficienților semnificativi la diferite cuantile selectate.
Ultima parte a analizei își propune să evalueze impactul exercitat de riscul climatic
asupra competitivității, respectiv asupra capacității țărilor de a livra bunuri și servicii pe piețe
concurențiale. În acest demers, structura datelor referitoare la competitivitate se pliază pe o
abordare binară de tip LOGIT, redată în tabelul nr. 6.
Tabel nr. 6. Rezultate regresie logit
Variabile Coeficienți
PIBc 0,00002
INF 0,03697
SOM 0,16519***
COR 0,13538***
POL -1,26508**
FINF -0,06868
IRC -0,00524
C -7,32689***
Obs. 242
McFadden R2 0,1287
Notă: *, **, *** sugerează semnificativitatea statistică la un prag de eroare de 1%, 5%, și 10%.

Vol. 24 • Nr. 61 • August 2022 439

 AE Evaluarea impactului riscului climatic asupra economiei:
o abordare pe baza datelor de tip panel

Se poate observa că între riscul climatic și nivelul competitivității se manifestă o

corelație negativă dar foarte redusă. Valoarea coeficientului negativ de - 0,00524 sugerează
că o creștere a riscului climatic reduce probabilitatea ca o țară, într-un anumit an, să intre în
top 25% țări în funcție de nivelul de competitivitate globală. Cu toate acestea, dată fiind
probabilitatea asociată coeficientului mai mare de 10%, rezultatul nu se poate considera ca
fiind relevant statistic.

Concluzii

Regresiile pe cuantile evidențiază că nivelul capitalizării bursiere încorporează

informații referitoare la riscurile climatice, cu efecte asupra pieței financiare. Rezultatele
obținute sunt în concordanță cu alte studii (Furukawa, Ichiue și Shiraki, 2020; Görgen și al.,
2020; Faccini, Matin și Skiadopoulos, 2021) care susțin ideea că investitorii reacționează la
riscurile climatice și recompensează prin preț firmele implicate în gestionarea
corespunzătoare a schimbărilor climatice.
Rezultatele studiului nostru aduc un element de noutate în sensul că riscul climatic
nu impactează puternic țările cu niveluri reduse sau foarte ridicate ale capitalizării bursiere,
ceea ce semnifică fie existența unui nivel ridicat al intermedierii bancare (pentru primul
caz), fie existența unor politici de gestionare corespunzătoare a riscurilor climatice (pentru
cazul țărilor cu capitalizare bursieră sporită).
De asemenea, utilizarea cotațiilor CDS ca variabilă proxy a riscului suveran indică
efecte ale riscului climatic doar în cazurile de risc de țară foarte redus, respectiv riscul
climatic conduce la creșterea riscului de țară, doar în cazurile de deficit bugetar redus,
nefiind posibilă identificarea efectelor riscului climatic pe exemplul țărilor cu vulnerabillități
bugetare. Întrucât nu a fost posibilă extragerea cu acuratețe a unor rezultate despre impactul
schimbărilor climatice asupra riscului suveran la nivelul tuturor țărilor sau al celor cu niveluri
ridicate de risc, identificăm aceasta ca fiind o limită a studiului și posibilitatea utilizării în
viitor a unei variabile dependente precum datoria externă.
Studiul pune în evidență și impactul riscului climatic asupra competitivității globale
a unei țări, prin utilizarea regresiei logistice. Rezultatele arată existența unei relații negative,
însă nesemnificative statistic. În condițiile creșterii riscului climatic, rezultatele arată că se
reduce probabilitatea ca o țară să intre în top 25%, ceea ce evidențiază că schimbările
climatice au efect asupra competitivității pe termen lung.
Totuși, politicile de gestiune a riscurilor climatice nu oferă instrumente care să
permită cuantificarea cu acuratețe a pierderilor în termeni de competitivitate, în afara
prețului emisiilor de CO2. Din aceasta perspectivă, propunem, în următoarele studii,
construirea unui indicator care să permită o evaluarea semnificativă a impactului riscului
climatic asupra nivelului de competitivitate.
Astfel, rezultatele studiului confirmă necesitatea implicării tuturor factorilor de
decizie economică, politică precum și a instituțiilor de reglementare financiară în adoptarea
unor măsuri specifice, pentru a reduce riscurile financiare și macroeconomice provocate de
schimbările climatice.

440 Amfiteatru Economic

 Implicații de ordin financiar și referitoare la concurență
ale Pactului Verde al Uniunii Europene
AE

Referințe
Acemoglu, D., Aghion, P., Bursztyn, L. and Hemous, D., 2012. The Environment and
Directed Technical Change. American Economic Review, [e-journal] 102(1), pp.131-166.
10.1257/aer.102.1.131.
Agarwala, M., Burke, M., Klusak, P., Mohaddes, K., Volz, U. and Zenghelis, D., 2021.
Climate Change and Fiscal Sustainability: Risks and Opportunities. CAMA Working
Paper, 80, pp.1-22. https://doi.org/10.1017/nie.2021.37.
Bansal, R., Kiku, D. and Ochoa, M., 2016. Price of Long-Run Temperature Shifts in Capital
Markets. NBER Working Papers, 22529. [online] Available at: <https:
//www.nber.org/papers/w22529> [Accessed 18 December 2021].
Barnett, M., 2019. A Run on Oil: Climate Policy, Stranded Assets, and Asset Prices. [pdf]
The University of Chicago. Available at: <https://www.frbsf.org/economic-
research/events/ 2019/ november/ economics-of-climate-change/files/ Paper-7-2019-11-
8-Barnett-240PM-1st-paper.pdf> [Accessed 18 December 2021].
Beirne, J., Renzhi, N. and Volz., U., 2021. Bracing for the Typhoon: Climate Change and
Sovereign Risk in Southeast Asia. ADBI Working Paper, 1223, pp.1-25.
https://doi.org/10.1002/sd.2199.
Berkman, H., Jona, J. and Soderstrom, N.S., 2019. Firm value and government commitment
to combating climate change. Pacific-Basin Finance Journal, [e-journal] 53, pp.297-307.
10.1016/j.pacfin.2018.11.003.
Blasberg, A., Kiesel, R. and Taschini, L., 2021. Climate Default Swap – Disentangling the
exposure to transition risk through CDS. HEMF Working Paper. [online] Available at:
<https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3856993> [Accessed 15
December 2021].
Bryant, A., Griffin, J.J. and Perry, V.G. 2020. Mitigating climate change. A role for
regulations and risk-taking. Business Strategy and the Environment, [e-journal] 29,
pp.605–618. https://doi.org/10.1002/bse.2391.
Buranatrakul, T. and Swierczek F.W., 2018. Climate Change Strategic Actions in the
International Banking Industry. Global Business Review, [e-journal] 19(1), pp.32-47.
https://doi.org/10.1177/0972150917713371.
Burke, M., Hsiang, S. and Miguel, E., 2015. Global non-linear effect of temperature on
economic production. Nature, [e-journal] 527, pp. 235–239. https://doi.org/10.1038/
nature15725.
Capasso, G., Gianfrate, G. and Spinelli, M., 2020. Climate Change and Credit Risk. Journal
of Cleaner Production, [e-journal] 266, 121634. Available at:
<https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1755309122000259> [Accessed 15
November 2021].
Cevik, S. and Jalles, J.T., 2020. This changes everything: climate shocks and sovereign bond.
IMF Working Paper, 79, pp.1-24. [online] Available at:
<https://www.imf.org/en/Publications/WP/Issues/2020/06/05/This-Changes-Everything-
Climate-Shocks-and-Sovereign-Bonds-49476> [Accessed 18 December 2021].
Cochrane, J., 2021. Climate Risk to the Financial System. The Grumpy Economist, [blog] 18
March. Available at: <https://johnhcochrane.blogspot.com/2021/07/climate-risk-to-
financial-system.html> [Accessed 16 December 2021].

Vol. 24 • Nr. 61 • August 2022 441

 AE Evaluarea impactului riscului climatic asupra economiei:
o abordare pe baza datelor de tip panel

Campiglio, E., Monnin, P. and von Jagow, A., 2019. Climate risks in financial assets. [pdf]
CEP. Available at: <https://www.cepweb.org/wp-content/uploads/2019/11/CEP-DN-
Climate-Risks-in-Financial-Assets.pdf > [Accessed 18 December 2021].
Delis, M.D., de Greiff, K. and Ongena, S.R.G., 2019. Being Stranded with Fossil Fuel
Reserves? Climate Policy Risk and the Pricing of Bank Loans. [online] Available at:
<https://www.ebrd.com/publications/working-papers/fossil-fuel-reserves> [Accessed 4
January 2022].
Desmet, K. and Rossi-Hansberg, E., 2021. The economic impact of climate change over time
and space. NBER The Reporter, 4, pp.16-20. [online] Available at: <https://
www.nber.org/reporter/2021number4/economic-impact-climate-change-over-time-and-
space> [Accessed 14 January 2022].
European Commission, 2016. Décision (UE) 2016/1841 du Conseil du 5 octobre 2016
relative à la conclusion, au nom de l'Union européenne, de l'accord de Paris adopté au
titre de la convention-cadre des Nations unies sur les changements climatiques. Journal
officiel de l'Union européenne [online] L282, pp.4-19. Available at: <https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/FR/TXT/PDF/?uri=OJ:L:2016:282:FULL & from=ET>
[Accessed 20 January 2022].
European Commission, 2019. Communication from the Commission to the European
Parliament, the European Council, the Council, the European Economic and Social
Committee and the Committee of the Regions, The European Green Deal, COM (2019)
640 final. [online] Available at: <https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?uri=COM%3A2019%3A640%3AFIN> [Accessed 18 January 2022].
European Commission, 2021. Communication from the Commission to the European
Parliament, the European Council, the Council, the European Economic and Social
Committee and the Committee of the Regions, «Ajustement à l’objectif 55»: atteindre
l’objectif climatique de l’UE à l’horizon 2030 sur la voie de la neutralité climatique,
COM(2021) 550 final. [online] Available at: <https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/FR/TXT/?uri=CELEX%3A52021DC0550> [Accessed 18 January 2022].
Faccini, R., Matin, R. and Skiadopoulos, G., 2021. Are Climate Change Risks Priced in the
US Stock Market?. [pdf] Danmarks National Bank Working Paper, 169. Available at:
<https://www.nationalbanken.dk/da/publikationer/Documents/2021/02/WP_no_169.pdf
> [Accessed 8 January 2022].
Furukawa, K., Ichiue, H. and Shiraki, N. 2020. How Does Climate Change Interact with the
Financial System? A Survey. [pdf] Bank of Japan Working Paper, 20-E-8, pp.1-72.
Available at: <https://www.boj.or.jp/en/research/wpsrev/wps_ 2020/data/wp20e08.pdf>
[Accessed 3 December 2021].
Gibson, R., Krueger, P. and Schmidt, P., 2020. ESG rating disagreement and Stock Returns.
[pdf] ECGI. Available at: <https://ecgi.global/sites/default/files/working_papers/
documents/gibsonkruegerschmidtfinal.pdf> [Accessed 8 December 2021].
Ginglinger, E. and Moreau, Q., 2021. Climate Risk and Capital Structure. [pdf] ECGI
Finance Working Paper, 737, pp.1-64. Available at: <https://ecgi.global/sites/default/
files/working_papers/documents/ginglingermoreaufinal.pdf> [Accessed 8 December
2021].

442 Amfiteatru Economic

 Implicații de ordin financiar și referitoare la concurență
ale Pactului Verde al Uniunii Europene
AE

Gregory, R.P., 2021. The pricing of global temperature shocks in the cost of equity capital.
Journal of International Financial Markets, Institutions and Money, [e-journal] 72,
pp.1319-1332. https://doi.org/10.1016/j.intfin.2021.101319.
Görgen, M., Jacob, A., Nerlinger, M., Riordan, R., Rohleder, M. and Wilkens, M., 2020.
Carbon Risk. [online] SSRN Rochester, USA. http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2930897
Hong, H., Li, F.W. and Xu, J., 2019. Climate risks and market efficiency. Journal of
Econometrics, [e-journal] 208(1), pp. 265- 281.10.1016/j.jeconom.2018.09.015.
Kahn, M.E., Mohaddes, K., Ng, R.N.C., Pesaran, M.H., Raissi, M. and Yang, J-C., 2019.
Long-term macroeconomic effects of climate change: A cross-country analysis. [pdf]
NBER Working Paper 26167. Available at: <https://www.nber.org/system/files/
workingpapers/w26167/w26167.pdf> [Accessed 20 December 2021].
Karydas, C. and Xepapadeas, A., 2019. Pricing climate change risks. CAPM with rare
disasters and stochastic probabilities. CER-ETH Working Paper Series 19/311, pp.2-39.
http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.3324499.
Kling, G., Lo, Y.C., Murinde, V. and Volz, U., 2018. Climate vulnerability and the cost of
debt. [online] Centre for Global Finance. Available at:
<https://static1.squarespace.com/static/5aeb20ab297114b0c238a685/t/5ef562fc82b8e94
1cd79d17f/1593139968985/2018+WP+12+-+Final.pdf> [Accessed 12 December 2021].
Koenker, R., 2004. Quantile regression for longitudinal data. Journal of Multivariate
Analysis, [e-journal] 91(1), pp. 74-89. https://doi.org/10.1016/j.jmva.2004.05.006.
Lamperti, F., Bosetti, V., Roventini, A. and Tavoni, M., 2019. The public costs of climate-
induced financial instability. Nature Climate. Change. Letters, [e-journal] 9, pp.829–833.
https://doi.org/10.1038/s41558-019-0607-5.
Levin, A., Lin, C.-F. and Chu, C.S. J., 2002. Unit root tests in panel data: Asymptotic and
finite sample properties. Journal of Econometrics, [e-journal] 108, pp.1–24.
https://doi.org/10.1016/S0304-4076(01)00098-7.
Liu, Q., 2021. Global Climate Risk, Cost of Debt, and Analyst Forecast. [online] University
of Manitoba. Available at: <Eroare! Referință hyperlink incorectă.>
[Accessed 18 December 2021].
Meng, Y. and Yin, C., 2019. Trust and the cost of debt financing. Journal of International
Financial Markets, Institutions and Money, [e-journal] 59, pp.58-73.
https://doi.org/10.1016/j.intfin.2018.11.009.
Office for Budget Responsibility (OBR), 2021. Fiscal risks report. [pdf] OBR. Available at:
<https://obr.uk/docs/ dlm_ uploads/ Fiscal _risks_report_July_2021.pdf> [Accessed 20
December 2021].
Office for Budget Responsibility (OBR), 2019. Fiscal risks report. [pdf] OBR. Available at:
<https://obr.uk/frr/fiscal-risks-report-july-2019/> [Accessed 10 December 2021].
Pankratz, N., Bauer, R. and Derwall, J., 2019. Climate change, Firm Perfomance and
Investor Surprises. SSRN Working Paper, pp.1-80. http://dx.doi.org/
10.2139/ssrn.3443146.
Rajhi, W. and Albuquerque, P.H., 2017. Banking stability, natural disasters, and political
conflicts: Time series evidence on causality in developing countries. Economics
Discussion Papers, Kiel Institute for the World Economy, [e-journal] 2017-52, pp.1-27.

Vol. 24 • Nr. 61 • August 2022 443

 AE Evaluarea impactului riscului climatic asupra economiei:
o abordare pe baza datelor de tip panel

Abstract only. Available through: Ideas RePEc < https://ideas.repec.org/

p/zbw/ifwedp/201752.html> [Accessed 18 December 2021].
Ramadorai, T. and Zeni, F., 2021. Climate Regulation and Emissions Abatement: Theory and
Evidence from Firms’ Disclosures. [online] ECGI. Available at: <https://
ecgi.global/working-paper/climate-regulation-and-emissions-abatement-theory-and-
evidence-firms%E2%80%99-disclosures> [Accessed 12 December 2021].
Roncoroni, A., Battiston, S., Escobar-Farfán, L.O.L and Martinez-Jaramillo, S., 2021.
Climate risk and financial stability in the network of banks and investment funds. Journal
of Financial Stability, [e-journal] 54, pp. 1-27. https://doi.org/10.1016/j.jfs.2021.100870.
Schüwer, U., Lambert, C. and Noth, F., 2019. How Do Banks React to Catastrophic Events?
Evidence from Hurricane Katrina. Review of Finance, [e-journal] 23(1), pp.75-116.
https://doi.org/10.1093/rof/rfy010.
Stern, N., Stiglitz, J. and Taylor, C., 2022. The economics of immense risk, urgent action
and radical change: towards new approaches to the economics of climate change.
[online] NBER. Available at: <https://www.nber.org/ system/files/workingpapers/
w28472/w28472.pdf> [Accessed 10 March 2022].
Volz, U.J., Beirne, N., Preudhomme, N.A., Fenton, A., Mazzacurati, E., Renzhi, N. and
Stampe., J., 2020. Climate Change and Sovereign Risk. London, Tokyo, Singapore, and
Berkeley, CA: SOAS University of London, Asian Development Bank Institute, World
Wide Fund for Nature Singapore, and Four Twenty Seven.
Ward, H., Steckel, J.C. and Jakob, M., 2019. How global climate policy could affect
competitiveness. Energy Economics, [e-journal] 84(S1), 104549.
10.1016/j.eneco.2019.104549.
World Economic Forum, 2022. The Global Risks Report 2022 17th Edition. [online]
Available at: <https://www.weforum.org/reports/global-risks-report-2022> [Accessed 10
February 2022].
Zenios, S.A., 2021. The risks from climate change to sovereign debt in Europe. Policy
Contribution, 16, pp.1-24. [online] Available at:< https://www.bruegel.org/2021/07/the-
risks-from-climate-change-to-sovereign-debt-in-europe/> [Accessed 29 December
2021].

444 Amfiteatru Economic