Conferința COP26 | Cât de pregătită e

Româniaînfațaschimbărilorclimatice
16 octombrie, 2021

SorinDojan

Un protestatarpoartă o mască de gazînfațaministeruluiMediului, întimpulunui protest anti-

poluare din București, 4 martie 2020.
Distribuie

Marea Britanie va fi gazdacelei de-a 26-a conferințepetemaclimei (COP26), care

vaavealorîntre 31 octombrieși 12 noiembrie. Într-un raportpublicat de
IndicelePerformanțeiClimei (CCPI) pe 2021, România se aflapelocul 30, coborând cu 6
pozițiifață de anul precedent.
Raportul, care are 4 indiciprincipali, plaseazăRomâniapelocul 17 la nivel global
înprivințaemisiilor de gaze cu efect de serășifolosireaeficientă a energiei. Înschimb,
Româniaînregistreazăscorurislabe la capitolele energieregenerabilă și
a politicilorîmpotrivaschimbărilorclimatice – 35, respectiv 48.

ScorurilepentruRomânia sunt cu atâtmaiîngrijorătoare cu câtAgențiaInternațională de

Energieavertizeazăcăactualeleplanuri ale liderilorpolitici nu vorputeadiminuaemisiile de
carbon decât cu 40% din obiectivul actual – acela de a ajunge la zero emisiinetepânăîn 2050.
 Încălzireaglobală | România: vericaniculareînsudșiiernimaiblândeînnord-est.
Creșteinstabilitateatermică

Cerințeleclimatice - realizabiledacăexistăinițiativă
Coordonatoruldepartamentului de climatologie din cadrulAdministrațieiNaționale de
Meteorologie, Roxana Bojariu, spunepentru Europa Liberăcăeutralitateaclimaticăpânăîn 2050
este o țintărealizabilă: UniuneaEuropeană a adoptat o strategiepetermen lung, compusă din
Pactul ecologic europeanșiLegeaclimei. Ultimatranspuneînlegeobiectivulstabilit de prima,
astfelîncâtstatelemembresăpoatădevenineutre din punct de vedere al emisiilor de gaze cu
efect de serăpânăîn 2050. Alături de acestea, potrivitRoxaneiBojariu, se aflăși o serie de
altereglementăriîndiferitepoliticicomune. Pelângăstrategiapetermen lung,
UniuneaEuropeanăintenționeazăsăreducăemisiile cu 55% (față de 1990) pânăîn 2030.

Problemeleîntâmpinate de Româniaînrespectareaacestorținte, spuneexpertulînclimă,

suntcauzate de:

 lipsainițiativelor;
 subfinanțareacronică a cercetării;
„E o mare problemăaceastăneglijare a fundamentăriiștiințifice cu studii dedicate, cândvorbim
de politici legate de schimbareaclimaticăînRomânia.
AiciintervineșifragmentareacercetăriiînRomânia, pelângăsubfinanțare. Or,
științeleclimeipresupunabordări inter- șitransdisciplinare. Politicileromânești ‘moștenesc’
fundamentareaștiințificăpedocumenteleeuropene, dar e nevoieși de fundamentareștiințifică
din studiispecialepentruRomânia”, atrageatenția Roxana Bojariu.

Schimbareatrebuiesăvinăatât la nivelulpoliticilorșilegilor de mediu, câtși la nivelulsocietății.

Tocmai de aceea, potrivitreprezentanteiAdministrațieiNaționale de Meteorologie,
măsurilepentruinițiereașiaccelerareatransformărilor socio-economicear fi la fel de
importante.
ComunitateaDeclicprezintămachetele de plămâniimontateînfațaGuvernului care s-au încărcat
de particuletoxiceînmaipuțin de o lună de la instalarealorînBucurești. Fotografierealizată la
data de 27 aprilie 2021.
„Se poateîntâmplașisăatinginișteținte, dar cu singurulscop de a bifaniștecifre,
fărăsăaiînvederece se întâmplă cu oamenii, cu economia, cu societatea, în general”, a
continuataceastapentru Europa Liberă.

La momentul de față, 23.90% din energiaprodusăînRomâniaestepebază de cărbune.

Peprimulloc se situeazăceahidroelectrică – 33.10%. Acest mix arpermiteadaptarea la
cerințeleverzi, darlipsagândirii proactive se resimte, considerăBankwatchRomânia, o
asociațiecemonitorizeazășiprevineimpactulproiectelor publice și private asupramediului,.

PotrivitBankwatch, ținta de 55% pentrureducereaemisiilorpânăîn 2030 nu a

fostîncăactualizată. „Suntemîncăpe target-ulvechi de 43%, iarministerulEnergiei ne-a
confirmatcăactualizareavaavealocabiaîn 2023”, a spus Laura Nazare, coordonatoare a
campaniei de tranzițieenergetică a BankwatchRomânia.

Industriilepoluante, mailenteîntranzițiacătreenergiaregenerabilă
PotrivitspuselorluiNazare, la momentul de fațăexistă o serie de investițiipebază de gaze
fosileînRomânia, proiectece nu facaltcevadecâtsăîncetineascăatingereaobiectivelorpentru
2030 și 2050.
Laura Nazare, coordonatoareacampaniei de tranzitieenergetica la BankwatchRomânia.
Printreacestea s-arafla planul Complexului Energetic Olteniapentrurestructurare,
ceprevedecontinuareafinanțăriicertificatelor de emisii de carbon (ETS). ComisiaEuropeană a
criticatîn 2020 astfel de planuri.

UniuneaEuropeană obligă, prinaceste certificate, peste 11.000 de

centraleenergeticeșifabricisădețină un permispentrufiecaretonă de CO2 emisăînatmosferă.

O parte din planul CE Oltenia include înlocuireacelordouăunități de la termocentralaIșalnița

(aflatăînapropiere de Craiova) cu o termocentralăpegaz de 850MW.

„Noi am criticatacest plan deoarece nu prevedea o tranzițiereală de la cărbune. Forma

inițialăpăstraaproximativjumătate din putereapecărbunedupă 2030, dată la care
toatețărileeuropenetrebuiesărenunțe la acestcombustibilpentru a atingeobiectivele de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră”, explică Dan Dobre, coordonatorulcampaniei
de tranzițiejustă.

ComisiaEuropeană a pornit o investigațieînurmaplanuluiadoptat de CE Oltenia, dar nu

existăîncă o decizie a acesteia.
Dan Dobre, coordonatorulcampaniei de tranzitiejusta la BankwatchRomânia.
Roxana Bojariueste de părerecăasemeneaîntârzieri nu
facaltcevadecâtsăamâneșimaimultdecarbonizareaeconomiei, dejainevitabilă.

„Cu cât le vom face maitârziu, cu atâtprețulplătit de cetățeni,

societateșieconomianaționalăva fi mai mare”, a punctatBojariupentru Europa Liberă.

ÎntâlnirealiderilorlumiiînMarea Britanie înnoiembriearurmasă se concretizezeîntr-o serie de

anunțurice au ca scopmobilizareaomeniriipentru a combateschimbărileclimatice.

Multe din acestea se așteaptăsă fie tehnice, darprintreprincipaleletemecevor fi dezbătute se

numără:

 accelerareatranzițieicătremașinielectrice;
 grăbireaprocesului de eliminare a energieiprodusepebază de cărbune;
 tăiereaunuinumărmai mic de arbori;
 protecțiecivilăprintehnologiimoderne;