Cuprins

1.PRESA HIDRAULICA VERTICALA 2

2.PRESA ORIZONTALA PNEUMATICA 4
3.PRESA CU ACTIUNE COMBINATA MECANO-HIDRAULICA DE TIP COLIN 4
4.SEDIMENTARE-VITEZA DE SEDIMENTARE 5
5.CINETICA SEDIMENTARII 5
6.INFLUENTA MISCARII FLUIDULUI ASUPRA SEDIMENTARII 5
7.DECANTORUL DISCONTINUU-INDUSTRIA VINULUI 6
8.TAVA DE RACIRE IN INDUSTRIA BERII 6
9.DECANTORUL DREPTUNGHIULAR-IND ZAHARULUI 7
10.DECANTORUL CILINDRIC CONTINUU 8
11.DECANTORUL CIRCULAR CU BRATE 8
12.DECANTORUL CONIC CU SIFON 9
13.SCHEMA SIMPLIFICATA A FILTRARII 10
14.FILTRUL PENTRU FILTRAREA LAPTELUI 11
15.CAZANUL DE FILTRARE DIN INDUSTRIA BERII 12
16.FILTRUL CU NISIP PENTRU APA 13
17.FILTRE PRESA CU PLACI SI RAME CU PLACI 13
18.FILTRUL SWEETLAND 14
19.FILTRUL CU SACI SEIT-KOMET 15
20.FILTRUL CELULAR ROTATIV 15
21.FORME CONSTRUCTIVE ALE TOBELOR DE CENTRIFUGARE 16
22.CENTRIFUGA FILTRANTA CU DESCARCARE MANUALA 16
23.CENTRIFUGA FILTRANTA CU TAMBUR SUSPENDAT 17
24.CENTRIFUGA FILTRANTA SUSPENDATA CU DESCARCARE AUTOMATA 17
25.CENTRIFUGA FILTRANTA ORIZONTALA 18
26.CENTRIFUGA FILTRANTA CONTINUA CU AX VERTICAL 18
27.SEPARATOR CU TALERE CILINDRICE CONCENTRICE 19
28.SEPARATOR CU TALERE TRONCONICE 20
29.AEROCICLONUL 20
30.MULTICICLONUL 21
31.HIDROCICLONUL 21
32.CONDUCTE DE SEDIMENTARE 22
33.CAMERA DE DESPRAFUIRE CU PERETE DESPARTITOR 22
34.MULTICICLON-PURIFICARE 22
35.COLOANA CU UMPLUTURA 23
36.PURIFICAREA ELECTRICA A GAZELOR-VARIATIA INTENSITATII 23
37.FILTRUL ELECTRIC TUBULAR 24
38.SCHEMA DE PRINCIPIU A UNEI INSTALATII DE EXTRUDARE 24
39.FORMA ORIFICIILOR SI DIMENSIONAREA CAPULUI DE EXTRUDARE 25
40.FAZELE DE GELIFIERE A MATERIALULUI DIN EXTRUDER 25
41.METODA CERNUTURILOR 26
42.METODA REFUZURILOR 26
43.GRATARE 27
44.TABLE PERFORATE-FORMA ORIFICIILOR 28
45.TIPURI DE TESATURI 28
46.SCHEMA CINEMATICA A REPARTITIEI FORTELOR PENTRU SITELE PLANE 29
47.SCHEMA CONSTRUCTIVA A CIURULUI OSCILANT 29
48.SCHEMA CONSTRUCTIVA A BURATULUI 30
49.SITA TRONCONICA ROTATIVA 30
50.CENTRIFUGA DE CERNERE 31
51.TRIORUL CILINDRIC CU ALVEOLE 31
52.TRIORUL SPIRAL 32
53.PRINCIPIUL DE SEPARARE MAGNETICA 32
54.SEPARATORUL ELECTROMAGNETIC ROTATIV 33
55. SEPARAREA HIDRAULICA-PE BAZA PROPRIETATILOR DE FLOTABILITATE-MASINA DE SORTAT PRIN
FLOTATIE 34
56.Gazlifturile (pompe Mamut) si pompa cu aer 35
57. MARUNTIREA CONTINUA. MARUNTIREA DISCONTINUA 36
58. SCHEMA MARUNTIRII CONTINUE IN CIRCUIT INCHIS 37
59. METODE DE REALIZARE A MARUNTIRII 37
60. MOARA CU CIOCANE – MASINI DE MARUNTIT CARE LUCREAZA PRIN COMPRESIUNE 38
61. MASINI DE MARUNTIT CU UN CILINDRU SI PLACA DE ZDROBIRE - MASINI DE MARUNTIT CARE
LUCREAZA PRIN COMPRESIUNE 38
62. MOARA CU BILE - MASINI DE MARUNTIT CARE LUCREAZA PRIN COMPRESIUNE, GRANULATOARE
SI MORI CU CORPURI DE ROSTOGOLIRE 39
63. MOARA CU CILINDRII (VALTURI) – MASINI DE MARUNTIT CARE LUCREAZA PRIN FRECARE 40
64. VALTUL DUBLU AUTOMAT VDA - MASINI DE MARUNTIT CARE LUCREAZA PRIN FRECARE 41
65. MOARA CU 2 CILINDRII CU MACINARE UMEDA – MORI UTILIZATE IN INDUSTRIA BERII 41
66. MOARA TIP SEEGER CU 3 PERECHI DE CILINDRII/VALTURI 43
67. Barbotor 43
68. Amestecator cu injector si duza 44
69. Barbotor de gaze sau vapori 44
70. Camere de amestecare a gazelor 45
71. Amestecatoare cu elice 45
72. Amestecatoare tip turbina 46
73. Amestecatoare mecanice verticale- cu brate dispuse etajat 46
74. Amestecator cu brate cu miscare simultana in sens invers 47
75. Amestecator planetar 47
76. Mori coloidale 48
77. Moara coloidala cu ax orizontal folosita pentru recombinarea laptelui praf 49
78. Moara coloidala cu ax orizontal cu 2 discuri 49
79. Corp de omogenizare intr-o singura treapta/in doua trepte 50
80. Schema instalaţiei de omogenizare cu jet pentru lapte degresat-grăsime 50
81.Omogenizatoare adiabatice şi ultrasonice 51
82. Presa cu şurub şi piuliţă 52
83. Presa cu melc 53
84. Prese hidraulice - presa orizontală de tip Bucher 54
85.Pompa centrifugă 55
86.Pompe volumice 56
87.Compresoare volumice 56
88.Transportul fluidelor cu ajutorul ventilatoarelor, turbocompresoarelor și suflantelor 58
89.Sifoanele 60
90.Montejusul (pompa cu aer comprimat) 61
91.Gazlifturile (pompe Mamut) 63
92.Injectoare si ejectoare 64
93.Motoare hidropneumatice 65
94.Transport pneumatic 67
95.Depozitarea fluidelor si a materialelor solide 69
1.PRESA HIDRAULICA VERTICALA
2.PRESA ORIZONTALA PNEUMATICA 2-LOBA ROTATIVA(CAMERA DE
PRESARE)
3-CALOTE DE CAPAT(SCHELETUL
TOBEI ROTATIVE) DIN OTEL FORJAT
LEGATE INTRE ELE PRIN 6
LONJEROANE
4-CAPAC DETASABIL(6 IN TOTAL SI
INCHID GURA DE UMPLERE A TOBEI
CARE ARE LA CAPETE 2 LAGARE CU
RULMENTI)
5-CERCURI DIN OTEL SUDATE PE
LONJEROANE (ALCATUIESC
CARCASA)
6-BURDUF DE CAUCIUC(PRESEAZA
BOȘTINA DINTRE BURDUF SI
CILINDRUL METALIC)
7-DISCURI(PRINSE ETANS PE AXA
CILINDRULUI METALIC)
9-MELC TRANSPORTOR

3.PRESA CU ACTIUNE COMBINATA MECANO-HIDRAULICA DE TIP

COLIN

Toba se roteste pana capacele de la suprafata ajung in partea superioara, se desfac si se

alimenteaza cu mustuiala. In urma presarii, in prima faza mecanica, datorita rotirii tobei,
mustul se scurge in jgheabul colector. Se inverseaza sensul de rotire al tobei iar discul de
presare mecanica se defileteaza. Lanturile destrama tescovina, se repeta actiunea si se
combina cea mecanica cu cea hidraulica. Pot fi efectuate 4-5 presari. 4 rot/min.
4.SEDIMENTARE-VITEZA DE SEDIMENTARE
G=greutatea reala a particulei
Far=forta lui arhimede si
Fr=forta de rezistenta a mediului
Conditia de echilibru=Far+Fr
mai mic sau egal cu G

A=lichid clar(la partea

5.CINETICA SEDIMENTARII superioara a cilindrului)
B=suspensie de concentratie
uniforma egala cu
concentratia suspensiei
initiale
C=suspensie de concentratie
variabila
D=sediment de la baza
cilindrului
6.INFLUENTA MISCARII FLUIDULUI ASUPRA SEDIMENTARII
Wf=viteza pe
orizontala a
fluidului
Ws=viteza de
sedimentare
h =inaltimea
fluidului
l =lungimea
aparatului

7.DECANTORUL DISCONTINUU-INDUSTRIA 1-racord alimentare

VINULUI lichid cu suspensie
2-rezervor de forma
paralelipipedica
3-robinet
4-sifon(dispozitiv
basculant)
5-cablu de otel
inoxidabil care leaga
sifonul de o
contragreutate
6-scripete

Dezavantaj-se construiesc cu arie de separare mare. Cat timp are loc

sedimentarea suspensia ramane in recipientul cilindric.Faza lichida este
decantata cu sifonul basculant sau prin robinete iar sedimentul este indepartat
manual.
8.TAVA DE RACIRE IN INDUSTRIA BERII
1-vas de decantare 2-
perete pentru oprirea
spumei
3-racord alimentare bere
4-racord evacuare must
limpede
5,6- racorduri evacuare
apa spalare si sedimente
7-plutitor pentru teava
basculanta
Face parte din categoria decantoarelor semicontinue.
Berea este introdusa prin racordul 3. Datorita faptului ca se formeaza spuma este
necesar un perete pentru oprirea spumei. Prin acest perete trece lichidul cu
precipitat prin partea inferioara, unde are loc sedimentarea precipitatului datorita
vitezei reduse de deplasare. Berea racita si limpede se evacueaza cu teava
basculanta prin racordul 4. Apa de spalare si sedimentul sunt evacuate prin
racordurile aferente lor.

9.DECANTORUL DREPTUNGHIULAR-IND ZAHARULUI 1-conducta de

alimentare
2-preaplin
3-pod rulant
4-incinta de
decantare
5-conducta de
evacuare lichid
purificat
6-conducta evacuare
namol
7-groapa de colectare
namol 8-bazin
9-razuitor

Se utilizeaza pt decantarea apei de transport si spalare in ind zaharului si pt

decantarea apelor potabile. Amestecul este introdus prin conducta de alimentare
in preaplin de unde merge in bazinul de sedimentare unde se separa lichidul de
namol. Lichidul limpede se scurge in incinta de decantare. Aici se mai realizeaza
o ultima decantare si se evacueaza prin conducta 5.Fundul bazinului este
inclinat, astfel namolul aluneca spre groapa de namol, fiind evacuat prin
conducta. Curatarea bazinului de namol se face cu razuitorul deplasat de podul
rulant.

10.DECANTORUL CILINDRIC
CONTINUU 1-racord alimentare 2-racord evacuare
faza decantata 3-corp cilindric
4-cilindru interior 5-racord evacuare faza
sedimentata 6-corp conic
Utilizat pt prelucrarea tescovinei proaspete
si obt. tartratului de calciu.
Se alimenteaza cu amestecul prin racord.
Particulele sedimenteaza si ajung in partea
inferioara conica si sunt evacuate prin
racodrul 5. Faza decantata se ridica si trece
la fermentare prin racordul 2.

11.DECANTORUL CIRCULAR CU BRATE 1-motor electric si reductor 2-ax

3-conducta cilindrica pt alimentare 4-
prag de preaplin 5-racord de evacuare
lichid curat 6-brate de amestecare cu
racleti 7-brate cu racleti 8-rezervor
cilindric cu diametrul mare 9-
racord evacuare namol
Este utilizat pentru limpezirea apelor de
spalare din ind zaharului.Debite mari de
12,5 m3/h. Datorita miscarilor
circulare a bratelor de amestecare apar
niste ondulatii la suprafata lichidului
din decantor.Lichidul de la suprafata
este limpezit si merge spre periferie de
unde se deverseaza peste preaplin si
este evacuat.Particulele de suspensie
sedimenteaza pe fundul vasului.
Namolul depus este impins spre centrul
rezervorului de unde este evacuat cu
ajutorul unei pompe de namol.
12.DECANTORUL CONIC CU SIFON
Functioneaza continuu. Format
dintr un corp conic prevazut la
exterior la partea superioara cu
un canal circular care preia
lichidul limpezit.Evacuarea
namolului se face prin partea
inferioara cu un sifon in forma
de s. Alimentarea se face pe la
partea superioara printr o palnie
care are un plutitor cu rol de a
impiedica turbulentele.Lichidul
limpezit se acumuleaza la partea
superioara de unde este deversat
in canalul circular prevazut cu
racord de evacuare a
decantatului.
13.SCHEMA SIMPLIFICATA A
FILTRARII In figura este un filtru care
functioneaza la presiune
hidrostatica.
1-conducta de alimentare 2-
corpul superior al filtrului 3-strat
de precipitat de inaltime h1 4-
filtru 5-corpul inferior tronconic
al filtrului prin care curge filtratul
6-conducta de creare a
depresiunii. Filtrul este
confectionat din table perforate sau
impletituri metalice sau tesaturi
textile sau hartie de filtru sau
carbune activ etc.
14.FILTRUL PENTRU FILTRAREA LAPTELUI
Filtrul functioneaza
semicontinuu, laptele se
alimenteaza prin racordul 1,
este directionat de peretii
dubli ai filtrului in sita de
nylon unde ramane
precipitatul iar filtratul este
evacuat prin racordul 5. Dupa
un timp se opreste alimentarea
cu lapte, se scoate sita, se
curata si se dezinfecteaza si se
reia operatia.
15.CAZANUL DE FILTRARE DIN INDUSTRIA
BERII
Recipient de capacitate
redusa, utilizat la obtinerea
unor cantitati mici de bere.
Amestecatorul cu cutine este
caracteristic acestui cazan,
care are rolul, prin rotatie, de
a impiedica colmatarea
filtrului.
16.FILTRUL CU NISIP PENTRU APA
Are capacitate mica. Se creeaza o
suprapresiune prin impingerea apei,
introdusa prin racordul lateral in
interiorul filtrului, de catre aerul
comprimat. Prin trecerea apei printre
straturile de pietris si nisip se
produce filtrarea. Pentru a realiza
curatarea straturilor filtrante se
introduce apa de spalare prin
conducta din partea superioara care
la sfarsit este evacuata prin
conducta.

17.FILTRE PRESA CU PLACI SI RAME CU PLACI

Utilizat in ind uleiului,
zaharului, alcoolului si are ca
elemente filtrante o serie de
placi asezate una langa alta.
Orificiul de alimentare este
pozitionat central, placile sunt
stranse etans.
Evacuarea precipitatului se
face prin departarea placilor si
desprinderea manuala a
precipitatului de pe panze.
Panzele se curata, se spala si
se usca pentru a fi refolosite.
18.FILTRUL SWEETLAND

Este folosit in ind zaharului. 1-semicilindru superior(rigid) 2-semicilindru

inferior(rabatabil) 3-buloane 4-element filtrant 5-ajutaj 6-canal colector
7-conducta transversala 8-canal colector 9-placa de distributie. Solutia este
pompata si se distribuie uniform in partea inferioara a carcasei. De aici filtratul
trece prin panza prin ajutaj si se elimina in canalul colector. Spalarea se face in
acelasi sens cu filtrarea. Se deschide carcasa si se introduce aer comprimat sau
abur in sens invers filtrarii sau cu jet de apa pentru indepartarea precipitatului.
19.FILTRUL CU SACI SEIT-KOMET
Se utilizeaza la filtrarea vinului.
1-vas cilindric din otel inoxidabil
2-site tubulare tronconice(din plasa
de alama) dispuse pe cercuri
concentrice peste care se gaseste
panza filtranta. 3-placa de sustinere
4-capacul filtrului 5-supape.
Alimentarea se face prin partea
inferioara, lichidul este impins cu
presiune prin filtru si ajunge in
partea superioara prin supape fiind
evacuat prin capacul superior. Pentru
spalarea filtrului se introduce apa de
spalare prin racordul din partea
superioara a capacului sub presiune,
aceasta scuturand panza si inlaturand
precipitatul de pe ea.

20.FILTRUL CELULAR ROTATIV

1-tambur 2-cuva cu solutie de
filtrat 3-agitator 4-celula 5-ax
6-duza 7-razuitor 8-racord iesire
filtrat si apa de spalare 9-intrare apa
spalare si aer comprimat.
Din fiecare celula a filtrului pleaca
cate o conducta care este in legatura
cu un cap de distributie. Tamburul
realizeaza miscare de rotire si
celulele se vor umple cu lichid care
este preluat de conducte. Precipitatul
se spala prin stropire cu apa in partea
superioara. Desprinderea si
evacuarea precipitatului se face cu
un cutit razuitor.
21.FORME CONSTRUCTIVE ALE TOBELOR DE CENTRIFUGARE

Factori care influenteaza centrifugarea: marimea fortei centrifuge,

caracteristicile materialului(vascozitate, existenta spumei), natura materialului,
factorul de separare z.

22.CENTRIFUGA FILTRANTA CU DESCARCARE MANUALA

Se porneste centrifuga si se accelereaza toba pana la atingerea turatiei. Se

alimenteaza cu material prin partea superioara, se separa fazele iar mai apoi se
franeaza si se opreste toba pentru a se descarca sedimentul manual. Aceasta
centrifuga realizeaza atat centrifugare cat si filtrare.
23.CENTRIFUGA FILTRANTA CU TAMBUR SUSPENDAT

Se porneste centrifuga si se accelereaza toba pana la atingerea turatiei. Se

alimenteaza cu material, se separa fazele iar mai apoi se franeaza si se opreste
toba pentru a se descarca sedimentul manual. La aceasta centrifuga tamburul
este suspendat iar motorul electric este amplasat in partea superioara.

24.CENTRIFUGA FILTRANTA SUSPENDATA CU DESCARCARE

AUTOMATA

Aceasta are ca particularitate discul de alimentare care se roteste odata cu axul

centrifugei si imprastie materialul pe suprafata interioara a tamburului perforat.
Functioneaza continuu, evacuarea precipitatului are loc datorita inclinarii partii
inferioare a tamburului.
25.CENTRIFUGA FILTRANTA ORIZONTALA
1-toba filtranta
2-con de alimentare 3-
disc pentru impingerea
precipitatului 4-carcasa
5-ax tubular 6-ax plin
7-piston. Evacuarea
sedimentului se face cu
ajutorul discului de
impingere care
realizeaza o miscare
pulsanta provocata de
pistonul coaxial actionat
de motorul hidraulic cu
ulei.

26.CENTRIFUGA FILTRANTA CONTINUA CU

AX VERTICAL 1-palnie de alimentare cu amestec
2-arbore pt antrenarea tamburului 3-
tamburul centrifugei 4-arbore care
antreneaza suprafata elicoidala 5 6-
intrare apa de spalare 7-racord iesire
filtrat 8-iesire apa spalare 9-iesirea
precipitatului. Tamburul se
roteste cu turatia mai mica decat cea
a suprafetei elicoidale, amestecul
introdus prin palnie este proiectat pe
fata interioara a tamburului unde are
loc separarea.Filtratul trece prin
suprafata filtranta isr precipitatul
aluneca spre baza. Se utilizeaza pt
separarea cristalelor, carbune,
minerale etc.
27.SEPARATOR CU TALERE CILINDRICE
CONCENTRICE
28.SEPARATOR CU TALERE TRONCONICE
Utilizate in ind vinului, berii si a
sucurilor de fructe la operatia de
clarificare. Toba cu talere cilindrice
concentrice este elementul principal.
Talerele au o arcuire spre interiorul
tobei la una din parti.Lichidul se
introduce prin partea superioara. Viteza
cu care circula lichidul scade,
favorizand depunerea particulelor
solide. Lichidul limpezit este evacuat
prin partea superioara ajungand acolo
avand o traiectorie in zig zag. Dupa un
anumit nr de ore de functionare
centrifuga se opreste si se demonteaza
pt a se indeparta sedimentul de pe
suprafata talerelor.
Utilizate in ind uleiului pentru
rafinarea lui si pentru obtinerea
smantanii in industria laptelui.
Are ca parti componente toba, un
sistem de alimentare si evacuare,
un ax de antrenare a miscarii de
rotatie si o carcasa pentru fixare si
cu rol de protectie. In interiorul
tobei se afla 3 tipuri de talere si
anume: unul central cu rol de
alimentare, o serie de talere care
realizeaza separarea fazelor si un
taler superior care impiedica
amestecarea fazelor separate.Faza
cu densitatea mai mica se ridica si
este evacuata prin conducta de
evacuare. Faza cu densitatea mare
si sedimentul sunt impinse spre
carcasa iar faza lichida curge prin
alta conducta de evacuare.
29.AEROCICLONUL 1-corp cilindric 2-tub central evacuare gaz 3-corp
conic 4-particule solide 5-vartej descendent
6-vartej ascendent 7-racord intrare amestec
eterogen solid-gaz 8-motor antrenare a
ventilatorului cu rol de evacuare a gazului purificat
9-racord evacuare gaz purificat. Amestecul
eterogen solid-gaz este antrenat intr o miscare
turbionara si particulele solide se depun la baza
portiunii conice. Este utilizat la separarea prafului
si a impuritatilor usoare din aerul aspirat din
instalatii si la desprafuirea utilajelor.

30.MULTICICLONUL
Sunt folosite pentru
cresterea capacitatii de
separare a cicloanelor.
Sunt formate din mai
multe cicloane de
dimensiuni mici
amplasate intr un
corpmetalic si au acelasi
principiu de functionare
ca ciclonul simplu.
31.HIDROCICLONUL
Sunt utilizate pentru clarificare, ingrosare sau
limpezire in industria zaharului, amidonului,
grasimilor vegetale si animale sau la purificarea
apelor reziduale. 1-corp cilindric 2-gura de
acces(racord tangential) 3-cilindru central 4-corp
conic 5-racord de evacuare namol 6-capac
7-racord alimentare 8-racord evacuare lichid
limpezit. Este alimentat hidrociclonul cu suspensie
cu viteza mare prin racordul 2. Suspensia trece din
cilindrul central in corpul conic. Particulele solide
trec spre peretele conic iar mai apoi coboara si se
evacueaza sub forma de namol iar decantatul ajunge
in partea superioara de unde este eliminat prin
racord.

Realizeaza purificarea
amestecurilor gaz solid pe
32.CONDUCTE DE cale mecanica prin
SEDIMENTARE sedimentare. Gazul de
purificat parcurge
conductele cu viteza mica
iar separarea se face sun
actiunea gravitatiei. Este
important sa se faca
repartizarea uniforma la
intrarea in camera.

33.CAMERA DE DESPRAFUIRE CU PERETE
DESPARTITOR
34.MULTICICLON-PURIFICARE
Realizeaza purificarea
gazelor pe principiul
sedimentarii si al inertiei.
Se schimba directia
curentului de gaz prin
inserarea unui paravan in
cale, iar gazul in ocoleste
si particulele ricoseaza
dupa o directie oarecare.
Gazul realizeaza o miscare de
rotatie elicoidala, particulele
solide coboara iar aerul este
evacuat prin partea
superioara. Mai multe
cicloane asamblate formeaza
baterii de cicloane sau
multicicloane, care au
randament de sedimentare mai
ridicat.
35.COLOANA CU UMPLUTURA
Folosita pentru
purificarea aerului de
praf, de faina, de zahar,
in industria vinurilor,
sucurilor. Este introdus
gazul impur prin racird.
La contactul cu apa
introdusa prin racordul 3,
particulele solide se
evacueaza prin partea
inferioara iar gazul trece
prin umplutura care este
sustinuta de un suport
sita si este evacuat prin
racordul din partea
superioara.
36.PURIFICAREA ELECTRICA A GAZELOR-VARIATIA INTENSITATII

In conditii normale aerul este

dielectric, dar sub actiunea unui camp
electric puternic gazele se ionizeaza si
pot transporta sarcini electrice. Pana
in punctul 1 intensitatea curentului este
0 purtand numele de punct de ionizare.
U1 este tensiunea de ionizare.
Portiunea 1-2 este un curent slab care
creste continuu sub actiunea tensiunii
iar portiunea 2-3 este cresterea brusca.
Apare o scanteie in punctul 3, valoarea
numindu se tensiune de strapungere
Us.

37.FILTRUL ELECTRIC TUBULAR

Gazul impur este introdus in filtru
prin racordul circular din partea
inferioara ridicandu se prin tuburile
de depunere. Datorita tensiunii
particulele de praf adera la tuburi iar
gazul purificat se evacueaza prin
racordul de la partea superioara.
Filtrul este dotat cu un dispozitiv de
lovire care are rolul de a desprinde
particulele de prsf din interiorul
tuburilor, acestea cazand si
evacuandu se prin racordul de la
baza.
38.SCHEMA DE PRINCIPIU A UNEI INSTALATII DE EXTRUDARE

Extrudarea se foloseste pentru o gama larga de materii prime animale si vegetale

si are ca scop obtinerea unor produse cu structura si proprietati noi prin
prelucrarea materiei prime. Astazi sunt obtinute produse de cofetarie,produse pt
alimentatia copiilor si alimentatia dietetica, componente din conserve, pastele
fainoase. Malaxorul amesteca materia prima si o preconditioneaza prin tratarea
cu abur. Produsul este transportat in extruder, traverseaza carcasa, ajunge in
zona de omogenizare iar mai apoi in zona de descarcare.

39.FORMA ORIFICIILOR SI DIMENSIONAREA CAPULUI DE

EXTRUDARE Forma orificiilor
capului de extrudare
40.FAZELE DE GELIFIERE A MATERIALULUI DIN EXTRUDER va da forma
geometrica a
produsului finit si
poate sa fie:
cilindrica,
dreptunghiulara si
inelara.
41.METODA CERNUTURILOR
Sitele sunt
asezate cap la
cap incepand
cu cea cu
ochiuri mai
mici pana la
cea cu
ochiuri mai
mari. Astfel
se obtin mai
multe
cernuturi si
un singur
refuz.
42.METODA REFUZURILOR
43.GRATARE Sitele sunt
asezate
Ele realizeaza suprapus,
separareade
la cea cu
din masa amestecului
eterogen a ochiuri
corpurilormai cu
dimensiunimari mari. pana
Formate la
din bare sau rulouri
metalice.
cea cu ochiuri
mai mici.
Astfel se
obtin mai
multe
44.TABLE PERFORATE-FORMA ORIFICIILOR refuzuri si un
Pentru a realiza cernerea
singur
tablele perforate cernut
trebuie sa .

indeplineasca urmatoarele
conditii:sa treaca usor
particulele prin orificii;
dimensiunea minima a
orificiilor sa fie mai mare
decat grosimea tablei;
45.TIPURI DE TESATURI

Tesaturile sunt
confectionate din
matase naturala sau
fibre sintetice.

46.SCHEMA CINEMATICA A REPARTITIEI FORTELOR PENTRU SITELE

PLANE
Actionata de un
mecanism biela
manivela. Oscilatiile
sunt orizontale iar
unghiul de inclinare
al sitei ramane
constant.
47.SCHEMA CONSTRUCTIVA A CIURULUI OSCILANT

Se foloseste pentru
cernerea particulelor
grosiere dintr un
amestec.

48.SCHEMA CONSTRUCTIVA A BURATULUI

Se foloseste la curatirea boabelor si la cernerea fainii. 1-carcasa 2-gura de

alimentare cu subar de reglaj a debitului 3,4-site cu acelasi diametru amplasate
cap la cap 5-transportoare elicoidale care evacueaza in sensuri diferite
 impuritatile de cernut 6-sistem de antrenare in miscare de rotatie a sitelor.
Aceste site se curata cu un sistem de periere.

49.SITA TRONCONICA ROTATIVA

Folosita la
cernerea
fainii in
industria
panificatiei.
50.CENTRIFUGA DE CERNERE

1-racord
alimentare
2-cilindru
care formeaza
corpul de
cernere
3-rotor
4-transportor
melcat
51.TRIORUL CILINDRIC CU ALVEOLE

Se utilizeaza pt eliminarea impuritatilor cu aceleasi dimensiuni in sectiune

transversala ca si semintele insa au lungime mai mare.
52.TRIORUL SPIRAL

Realizeaza sortarea particulelor

sun actiunea fortei gravitationale.
1-palnie 2-spira 3-jgheab
evacuare pentru spartura cu
neghina 4-jgheab evacuare
pentru neghina 5-jgheab
evacuare pt mazariche 6-jgheab
evacuare pt pamant, nisip, praf.
Pt o buna functionare, inaltimea
utilajului trebuie sa fie de cel
putin 3 ori mai mare decat
diametrul celei mai mari spirale.

53.PRINCIPIUL DE SEPARARE MAGNETICA

1-carcasa 2-particule de
material 3-magnet 4-
subar pt reglarea debitului.
Alimentarea cu particule se
face prin jgheabul de
alimentare. Acestea
traverseaza o suprafata
aflata sub influenta unui
camp magnetic generat de
magnet. Particulele cu
proprietati magnetice vor
adera la suprafata
magnetului in timp ce restul
cad in bunker.
54.SEPARATORUL ELECTROMAGNETIC ROTATIV
Are ca avantaj puterea marita
a impuritatilor feroase,
functioneaza automat fara
necesitatea interventiei
pentru curatenie si nu isi pierde
proprietatile magnetice in timp.
Dezavantajul este
complexitatea constructiei si
de energie electrica.
1-cilindru de cupru 2-banda de retinere
3-racord alimentare 4-subar de
reglare a debitului 5-racord
evacuare materie prima 6- manuale
racord evacuare impuritati. Pe
cilindrul de cupru sunt fixate
doua bobine care constituie
polii nord sud ai magnetului. consumul
Cilindrul se roteste antrenand
banda 2. Prin racordul 3 se
alimenteaza cu materie prima
care ajunge prin intermediul
benzii sub influenta campului
magnetic astfel retinandu se
impuritatile pe tambur. Materia
prima cade prin racordul 5 iar
impuritatile metalice vor fi
evacuate prin racordul 6.
55. SEPARAREA HIDRAULICA-PE BAZA PROPRIETATILOR DE
FLOTABILITATE-MASINA DE SORTAT PRIN FLOTATIE
56.Gazlifturile (pompe Mamut) si pompa cu aer

- sunt aparate cu ajutorul carora se pot

transporta lichide CURATE sau cu suspensii folosind un fluid motor de tipul
gazului sau aburului.
Se foloseste pentru transportul in apa a sfeclei, cartofilor, fructelor sau
pentru evacuarea apelor reziduale cu suspensii provenite din diverse procese
tehnologice alimentare.
Pompa folosita pentru transportul sfeclei (fig. 2.22 a) are ca parti
componente: 1- conducta pentru aer comprimat, 2- bazin ce contine sfecla
care pluteste in apa, 3- element cilindric la baza caruia se introduce aerul
comprimat,4- conducta de transport. Pentru dezodorizarea uleiului se
foloseste pompa din fig. 2.22 b care are urmatoarele parti component 1-
conducta pentru abur, 2- conducta cilindrica, 3- conducta de transport.
Un alt tip de pompa care functioneaza pe principiul pompelor gaz-lift este
pompa cu aer (2.23)

- realizeaza transportul utilizand ca

agent motor gazul comprimat (aer, azot), care se amesteca cu lichidul care
trebuie transportat, formandu-se un sistem eterogen gaz-lichid in interiorul
incintei 2, sistem care are densitatea mai mica decat densitatea lichidului ->
provoaca ridicarea acestuia pe conducta de refulare pana la o inaltime care se
poate calcula pe baza principiului vaselor comunicante.

57. MARUNTIREA CONTINUA. MARUNTIREA DISCONTINUA

Maruntirea discontinua: produsul initial este introdus in moara si

macinat pana ajunge la dimensiunea dorita. Procedeul este rar utilizat,
obtinandu-se mult praf.
Maruntirea continua in circuit deschis: materialul trece o singura data
prin moara sau succesiv prin mai multe unitati de macinare. Rezulta
de obicei un produs neuniform.

58. SCHEMA MARUNTIRII CONTINUE IN CIRCUIT INCHIS

a – transportor cu
elevator
b – antrenare
pneumatica
Maruntirea continua in circuit inchis: se poate realiza cu elevatoare
sau prin antrenare pneumatica. In ambele cazuri, materialul este
maruntit, apoi ajunge intr-un separator unde bucatile mai mari sunt
recirculate in moara, iar bucatile mici sunt trecute intr-un buncar.
Maruntirea se poate realiza pe cale:
-uscata sau
-umeda (la maruntirea porumbului in industria amidonului, a maltului
in industria berii si in industria spirtului)

59. METODE DE REALIZARE A MARUNTIRII

a,b – zdrobire
c – sfaramare
d – rupere
e – taiere

Metodele de realizare a maruntirii constau in existenta a 2 elemente:

-un element activ (organ in miscare) -un element pasiv (care se
opune miscarii in cele mai multe cazuri sau are rol de rezemare)

60. MOARA CU CIOCANE – MASINI DE MARUNTIT CARE LUCREAZA

PRIN COMPRESIUNE 1 – palnie de alimentare
2 – ciocanele
3 – ax
4 – placa de zdrobire
5 – rotor
6 – stift de prindere articulara a
ciocanelelor de rotor
7 – sita
8 – palnie de evacuare
-Modul de actiune al acestei mori este de a lovi sau a taia materia
prima cu ajutorul ciocanelelor.-Maruntirea poate fi grosiera, medie sau
fina. -Se recomanda pentru materiale cu o umiditate sub 15% -Mod
de functionare: Materialul este antrenat in interiorul camerei de
macinare alcatuit dintre carcasa si rotorul cu ciocanele amplasate pe
ele maruntit la dimeniunea dorita si trecut prin sita. Refuzul de pe sita
este recirculat In corpul morii pana la atingerea gradului de macinare
dorit. -Dezavantaje: -zgomot ridicat, -praf, -echilibrare perfecta statica
si dinamica -Folosire: -macinare materiilor prime vegetale, -hrana
animalelor, -macinarea zaharului, piperului

61. MASINI DE MARUNTIT CU UN CILINDRU SI PLACA DE ZDROBIRE -

MASINI DE MARUNTIT CARE LUCREAZA PRIN COMPRESIUNE

1 – palnie de alimentare
2 – carcasa
3 – pieptene fix
4 – cilindru de zdrobire
5 – dinti conici
6 – placa de zdrobire
7 – gura de evacuare
Materia prima vegetala (cartofi, sfecla) este introdusa prin palnia de
alimentare, este prinsa intre cilindru si placa, zdrobita de dintii 5, iar
fragmentele rezultate sunt evacuate prin gura 7.

62. MOARA CU BILE - MASINI DE MARUNTIT CARE LUCREAZA PRIN

COMPRESIUNE, GRANULATOARE SI MORI CU CORPURI DE
1 – carcasa
ROSTOGOLIRE
2 – palete
3 – bile
4 – tambur sita
5 – produs macinat
6 – orificii
7 – colector de evacuare

-Mod de functionare: Bilele sunt rotite de peretele tamburului cu

ajutorul unor palete, iar cand ajung aproape de verticala, acestea se
desprind si maruntesc produsul prin lovire.
-Folosire: pentru materiale care necesita un grad de maruntire mare
sau pentru produsele macinate fin. Pentru macinarea pepsinei si a
condimentelor.
-Materialul din care sunt confectionate bilele poate fi: otel durificat,
portelan, iar forma forma bilelor poate porni de la cea sferica pana la
cuburi, bare, inele, corpuri ovoidale sau lenticulare.
-Gradul de umplere a camerei de macinare cu bile trebuie sa fie intre
30-35%.

63. MOARA CU CILINDRII (VALTURI) – MASINI DE MARUNTIT CARE

LUCREAZA PRIN FRECARE
Elementele geometrice ale riflului:
Riflurile se caracterizeaza prin 2 suprafete de lucuru: -spatele riflului
notat cu S (mn) si taisul riflului notat cu T (np). Unghiul riflului este
notat cu y si este egal cu suma dintre unghiul de tais ALFA si cel de
spate BETA. Unghiul de tais este mai mic, iar cel de spate este mai
mare. Scaderea unghiului y are rolul de a mari efectul de taiere, iar
cresterea lui mareste efectul de strivire. Varful riflului este rotunjit
pentru a nu se stirbi, iar fundul canalului este de asemenea rotund
pentru a nu se infunda. Pentru a genera cat mai multe puncte active de
taiere, riflurile sunt inclinate fata de generatoarea cilindrului cu un
unghi de 10….20 Grade Celsius, inclinare care se numeste drall si
poate fi pe stanga sau pe dreapta.
Modul de inclinare a riflului:

64. VALTUL DUBLU AUTOMAT VDA - MASINI DE MARUNTIT CARE

LUCREAZA PRIN FRECARE
1 – mecanism cu discuri de reglare a
alimentarii
2 – dispozitiv de comanda prin contact
3 – parghie de inregistrare
4 – cilindru distribuitor
5 – clapeta de alimentare
Este cea mai folosita moara
cu valturi din Industria
panificatiei.

65. MOARA CU 2 CILINDRII CU MACINARE UMEDA – MORI UTILIZATE

IN INDUSTRIA BERII

1 – rezervor de inmuiere
2 – dozator
3 – valt
4 – taler fix
5 – pompa
6 – barbotor
7 – dusuri
8 – gura de alimentare
9 – distribuitor
10 – conducta de alimentare
 11 – vizor

Moara prezinta o instalatie de inmuiere cu apa a maltului. Apa

este alimentata la o temperatura de 50..55 Grade Celsius pana
la atingerea unei umiditati de 30%.
Rolul talerului fix 4 consta in imprastierea uniforma a
macinisului pe suprafata interioara a corpului morii astfel incat
sa nu se realizeze conglomerate datorita aderentei macinisului
provocat de procentul de umiditate.
66. MOARA TIP SEEGER CU 3 PERECHI DE CILINDRII/VALTURI

1 – palnie de alimentare
2 – ax cu palete
3 – tavalug de alimentare
4 – dozator rotativ
5, 7, 9 – perechi de valturi
6,8 – site
10 – colector de evacuare

Macinisul de la fiecare pereche de valturi cade pe sitele care cern faina

ce se colecteaza spre evacuare, iar grisurile mai mari si invelisul
raman in refuz care este trecut la o noua maruntire in a doua pereche
de tavalugi. La fel se repeta si pentru a treia pereche de tavalugi.

67. Barbotor
Amestecarea cu abur este
intrrebuintata in cazurile cand
pe langa operatia de amestecare
este necesara sa se faca si o
incalzire.
Barbotarea de obicei se
realizeza cu dispozitive
construite din tevi prevazute cu
orificii amplasate in apropierea
fundului vasului. De obicei
diametrul orificilor variaza intre
3-6 mm. Pentru ca traseul bulelor de gaz sa fie cat mai lung, se dispun
in partea inferioara a tevii orientate in jos. Viteza gazului la iesirea din
orificu barbotorului trebuie sa asigure energia cinetica necesara
invingerii rezistentei lichidului pentru evitarea inundarii barbotorului
cu lichid.

68. Amestecator cu injector si

duza
1-injector cu duza
2-modul de amestecare al
amestecului
3-pompa
Se utilizeza pentru cupajarea
vinului si in industria cazeinei.

69. Barbotor de gaze sau vapori

a)inelar
b) cu dusuri
c)cu tevi inelare concentrice
d)cu lumanari
Acestea sunt utilizate la
amestecarea fortata a fluidelor sau
la injectia aburului in operatiile
unde este necesar acest lucru
(hidrogenarea uleiurilor,blazele
coloanelor,de distilare-rectificare)
Amestecarea se realizeza facand
sa treca prin produsul de
amestecat(de obicei un lichid sau
o suspensie de particule solide in lichid), aer sau un gaz oarecare sau
abur sub presiune.

70. Camere de amestecare a gazelor

Sunt aparate de constructie
simpla care pot contine
sau nu sicane. O
particulariate ale acestora
consta in faptul ca gazele
care urmeza a fi
amestecate se introduc la
suprapresiune in camera
sau acestea sunt aspiarte
din camera prin
intermediul ventilataorelor

71. Amestecatoare cu elice

1-elice
2-pana de fixare
3-butuc
4-ax

Poate fi folosit la prepararea suspensilor, amestecarea

lichidelor,dispersarea gazelor, precum si la operatii de emulsionare si
omogenizarea a lichidelor cu vascozitati mici si medii.
72. Amestecatoare tip turbina
Poate fi folosit la prepararea
suspensilor, amestecarea
lichidelor,dispersarea gazelor,
precum si la operatii de
emulsionare si omogenizarea a
lichidelor cu vascozitati mici si
medii.

73. Amestecatoare mecanice verticale- cu brate dispuse etajat

1-elemente de
transmisie formate
dintr-un angrenaj
conic si roata de
curea
2-brate orizontale
etajate dispuse
drept sau decalate
sau cadru cu brate orizontale
3-arbore de antrenare
4-pivot
5-sicane
Acestea se folosesc pentru amestecarea diferitelor materiale.
74. Amestecator cu brate cu miscare simultana in sens invers
1-roata conica de antrenare ce
transmite miscarea rotilor 2 si
3 care se vor misca in sens
invers
2,3-roti
4-brate orizontale care sunt
actionate de axul central 5 a
carui miscare de rotatie este
data de rota 2
6-cadru cu palete orizontale
fixate de un arbore tubular si
a carui sens de rotatie este dat
de roata 3

75. Amestecator planetar

1-transmisie cu roti dintate
conice
2-roti dintate cilindrice
3-ax planetar
4-brate orizontale etajate
dispuse decalat
5-vas care contine
mecanismul planetar
76. Mori coloidale
A-alimentare
E-evacuare
1-palnie de alimentare
2-rotor
3-inel de ajustare
4-suprafata de lucru
5-ax care are turatia n
6-evacuare produs
7-stator

Acestea sunt alcatuite dintr un disc(rotor) deplasabil antrenat de un

arbore si care este pozitionat de stator (partea fixa) la o distanta
cuprinsa intre 0,05-1,3mm. Turatia discului este intre 3000-15000
rotatii/minut. In acest spatiu ingust se formeaza fortele care
omogenizeaza produsul .
Sunt utilizate la tocarea marunta a carnii, legumelor,pestelui. Cu cat
materia prima este mai lichida, cu atat mai bine functioneza moara
coloidala.

77. Moara coloidala cu ax orizontal folosita pentru recombinarea

laptelui praf
1-buncar pentru lapte
2-conducta pentru
alimentare cu apa
3-ax
4-carcasa
5-rotor care se roteste cu turatia n
6-evacuare lapte recombinat

78. Moara coloidala cu ax orizontal cu 2 discuri

1-buncar alimentare
2-carcasa
3-disc denaturat mobil care
se roteste cu turatia n
4-arbore oscilant
5-evacuare amestec
omogenizat
6-disc danturat fix de care
se poate apropia discul
danturat mobil la o distanta
de 3-5mm
Aceste mori cu cu ax orizontal cu suprafata abraziva (danturata )
pentru omogenizarea-emulsionarea pastelor vascoase de carne. Sunt
utilizate la tocarea marunta a carnii, legumelor,pestelui. Cu cat materia
prima este mai lichida, cu atat mai bine functioneza moara coloidala.

79. Corp de omogenizare intr-o singura treapta/in doua trepte

Cea de-a doua treapta se utilizeza sa sparga in fractiuni mai mici conglomeratul
de globule care se formeaza dupa prima treapta.Acest procedeu se utilizeza
inainte de pasteurizare sau procedeul de sterilizare UHT din industria laptelui, a
inghetatei, a supelor crema si a dressingurilor de salata.

80. Schema instalaţiei de omogenizare cu jet pentru lapte degresat-

grăsime
1-vas pentru topirea grasimii
2,4,9-pompe
3-vas pentru amestec lapte degresat-
grasime
5,8- vase pentru emulsionare
6-capete de emulsionare
7,11-racorduri
10-evacuare produs omogenizat
12-manometru 13-motor electric
14-amestecator cu palete
Reducerea dimensiunilor globulelor de grasime are loc in doua etape, prin
lovirea globulelor de grasime formate in prima etapa de lichidul care formeaza
faza de dispersie, mentinut sub forma de structura densa. Realizeaza micsorarea
dimensiunilor globulelor de grasime si emulsionarea amestecului intr-un curent
de lichid datorita vartejurilor si a pulsatiilor turbulente.
81.Omogenizatoare adiabatice şi ultrasonice

1-intrare lichid
2-duza
3-lama vibratoare
4-senzor ce comanda debitul de
alimentare
5-iesire produs emulsionat
6-intrare diafragma

Este utilizat pentru obtinerea de mixuri pentru inghetate emulsii, de uleiuri,

reconstituirea laptelui de consum din lapte praf, sucuri de tomate, piureuri de
fructe si legume pentru copii.

82. Presa cu şurub şi piuliţă

1-maner de actionare asupra

caruia se exercita forta F
2-brat care face corp comun cu
piulita
3-surub fix
4-separatoare din lemn
dispantate care permit scurgerea
sucului
5-platbanda din otel amplasate
in scopul mentinerii
separatoarelor 4 la distanta
constanta
6-materia prima
7-tava presei
8-racord de golire must
ES-evacuare must
9- elemente de sprijin ale presei
Este o presa utilizata pentru obtinerea mustului din struguri. Forta care se aplica
la maneta se calculeaza in functie de presiunea specifica de comprimare si de
aria de comprimare.

83. Presa cu melc

Este formata din cosul de alimentare 1, care comunica cu corpul

metalic turnat, captusit in interior cu tabla perforata de alama 2.
Melcul de alimentare 3 este montat in cilindrul de presare 4, intarit cu
cercuri de otel inoxidabil 5. Melcul de presare 7 din interiorul
cilindrului perforat 6 are rolul de a asigura o scurgere suplimentara de
must in zona presiunii maxime, conul de presare 8 montat liber pe
axul filetat 9, serveste la obturarea gurii de evacuare a tescovinei din
cilindrul de presare. Antrenarea celor doi melci 3 si 7 in miscare de
rotatie si opusa se face cu sistemul de actionare 10.
Aceasta se utilizeaza pentru obtinerea vinurilor albe,rosii,si aromate.
Datorita vitezei de lucru mari nu se produce oxidarea si are loc
continuitate in fluxul tehnologic.
 84. Prese
hidraulice - presa
orizontală de tip
Bucher

1-cilindru de forta
2-piston
3-tija
4-cos de otel
inoxidabil
5-disc de presare
mobil actionat de
cilindru de forta
prin intermediul
tijei
6-snururi de drenaj
7-cos de alimentare cu materie prima
8-cilindru de forta care aduce discul de presare in pozitia initiala
dupa efectuarea presarii
9-disc metalic fix
10-racord evacuare must
11-transportor melcat
12-racord evacuare tescovina
Se utilizeza pentru separarea mustului din mustuiala desciorchinata
sau nedesciorchinata la obtinerea vinurilor albe curente sau superiaore.
85.Pompa centrifugă

-pompele centrifuge pot fi mono sau multietajate.

Elemente constructive: carcasa, rotor, sistem de actionare.
Mod de functionare: Lichidul intră în pompă axial și sub
acțiunea câmpului de forte centrifuge determinat de mișcarea
motorului, este împins radial cu viteză spre periferia rotorului și
apoi în conducta de refulare. În dreptul orificiului de refulare se
micșorează viteza lichidului din cauza spatiului mai mare și
energia cinetică se transformă în energie potențială necesară
ridicării lichidului la înălțimea cerută. Ieșirea lichidului din rotor
produce în centrul acestuia o depresiune care face ca lichidul
 din conducta de aspirație să fie împins de presiunea atmosferică
în rotor.

86.Pompe volumice

- Realizează creșterea energiei lichidului prin modificări periodice

ale volumului unui spațiu sub acțiunea unui organ de lucru care
poate fi: piston, membrană, roți dințate cu angrenaje exterioare
sau interioare, cu șurub excentric (șnec). Pompele volumice pot
fi alternative și rotative.

87.Compresoare volumice
Se utilizează la instalațiile frigorifice. Comprimarea fluidului gazos se
obține prin creșterea presiunii statice, folosind un organ mobil pentru
micșorarea volumului unuia sau mai multor compartimente in care
fluidul gazos este inchis. Pot fi: cu piston sau rotative dupa modul de
actiune al organului care realizeaza compresia. Compresoarele cu
piston se mai numesc si compresoare volumice cu miscari alternative.
Lucrul mechanic care se consuma in vederea compresiei se imparte in
lucru mechanic necesar aducerii gazului in sistem, lucrul mecanic
necesar pentru comprimarea gazului si lucrul mecanic necesar
evacuarii gazului. Acestea au organul principal unul sau mai multe
pistoane cu miscare rectilinie alternative. Compresoarele pentru
instalatiile frigorifice pot fi cu unul, 2 , 3 sau mai multi cilindrii asezati
vertical, in V, orizonal (mai rar).
- Dupa felul in care fluidul (gazul) frigorific strabate cilindrul se
deosebesc compresoare in echicurent si contracurent.

- La compresoarele in echicurent, vaporii agentului frigorific intra

in supapele montate in fundul pistonului sau in lateralul
corpului pistonului (fig. 2.11 a) si ies prin supape montate la
capacul cilindrului , strabatand cilindrul intr-un singur sens.

- La compresoarele in contracurent, in chiulasa sunt supapele de

admisie (aspiratie) si de refulare, agentul schimbandu-si directia
de deplasare in interiorul corpului pistonului cu 180 grade.
 -

fara 2.12 c
Compresoarele rotative pot fi cu pistoane rotative, cu palate
culisante in stator (fig. 2.12 a) cu palate culisante in rotor (fig.
2.12 b) sau cu inel de apa (2.12 c). In cazul primelor doua,
organul mobil este rotorul excentric si paletele care culiseaza
intr-o carcasa cilindrica sau in rotor.

88.Transportul fluidelor cu ajutorul ventilatoarelor,

turbocompresoarelor și suflantelor
Ventilatoarele se clasifica dupa modul de trecere a aerului in
radiale (centrifugale – fig. 2.13 a) si axiale (fig. 2.13 b) sau dupa
presiunea manometrica in ventilatoare de joasa presiune, de
medie si inalta presiune.
 Ventilatoarele axiale , dupa tipul paletelor pot fi cu palate fixe
sau reglabile, iar ventilatoarele radiale (centrifugale) dupa tipul
paletelor , pot fi cu palate inclinate inainte sau inapoi (cele mai
utilizate)
Clasificare a ventilatoarelor dupa presiunea gazului la iesire:
- Ventilatoare de joasa presiune, pentru suprapresiuni de pana la
1 kPa
- Ventilatoare de presiune medie, pentru suprapresiuni de pana
la 1…2 kpa
- Ventilatoare de inalta presiune pentru suprapresiuni de peste
2kPa.
Ventilatoarele cu palate drepte se utilizeaza la unele instalatii
de transport pneumatic, deoarece paletele drepte nu
acumuleaza materialul in canalul rotorului. La cresterea
debitului, presiunea totala a ventilatorului se modifica (debitul
si presiunea cresc , iar inaltimea de pompare scade).
Ventilatoarele folosite in instalatiile de ventilatie au anumite
caracteristici dupa care pot fi alese. Acestea sunt: debitul,
presiunea totala, turatia si puterea necesara pentru actionare.

Alegerea ventilatoarelor consta din urmatoarele etape :

- Se alege pozitia de montaj a ventilatorului centrifugal (fig. 2.15)
astfel incat la racordarea acestuia la instalatie traseul canalelor
de aspiratie sau refulare sa fie cat mai scurt.
- Canalul debitului masic de aer necesar, se poate face in functie
de continutul de vapori de apa din aerul incintei, continutul de
caldura al aerului sau continutul de gaze nocive a halei.
Turbocompresoare si turbosuflante
Turbosuflantele functioneaza pe aceleasi principii ca
ventilatoarele centrifugale si se folosesc pentru vehicularea
unor debite mari de gaze si vapori (abur, aer, azot, oxigen) cu
debite cuprinse intre 500 si 200 000 m3/h avand raportul de
comprimare este cuprins intre 3 .. 3,5. Presiunile de refulare a
suflantelor sunt de 6.5 MPa.
Turbosuflantele trebuie prevazute cu o conducta de by pass
intre aspiratie si refulare cand necesarul de gaz este sub limita
de stabilitate a mesinii precum si o purja in atmosfera daca
gazul vehiculat este aerul pentru a putea regla debitul de gaz
vehiculat.
Turbocompresoarele au mai multe trepte de comprimare (intre
2-4) , iar presiunile realizate la refulare sunt intre valorile 20-
120 daN/cm2.
Dpdv constructiv, turbocompresoarele se impart in
turbocompresoare axiale si turbocompresoare centrifugale
radiale.
Turbocompresoarele axiale au urmatoarele avantaje: in cazul
debitelor peste 85.000 m3/h datorita greutatii mai mici, a
gabaritului mai redus si randamentelor superioare. Fata de
compresoarele cu piston, turbocompresoarele prezinta
urmatoarele avantaje: debit uniform, flexibilitate mai ridicata,
siguranta in exploatare, posibilitatea automatizarii mai usoare si
cheltuieli de exploatare mai mici.
Transportul fluidelor cu ajutorul aparatelor fara elemente
mobile
89.Sifoanele
- Sunt aparate formate dintr-o conducta (sticla, plastic ori metal),
indoita sub forma de U servind pentru traversarea lichidelor
dinspre un nivel hydrostatic superior spre un nivel inferior
separate de un obstacol care impiedica curgerea libera a
lichidului (fig.2.20 –Sifon). Sifoanele pot fi ascendente sau
descendente.

Conditii de functionare:sa fie amorsat, iar presiunea de lucru in

punctual cel mai inalt al sifonului sa fie superioara presiunii de
saturatie a lichidului la temperatura de lucru.
Amorsarea sifonului se face prin umplerea acestuia cu lichidul
de tranzvazat sau cu un alt lichid daca amestecarea celor 2
lichide nu modifica caracteristicile lichidului ce urmeaza a fi
transportat. Curgerea lichidului are loc in momentul in care
conducta este plina cu lichid si presiunea de pe o suprafata
libera a lichidului este mai mare decat pe cealalta suprafata.

90.Montejusul (pompa cu aer comprimat)

- Este un aparat folosit la transportul lichidelor toxice , corozive
sau cu suspensii. Lichidele cu suspensii transportate pot fi :
namoluri provenite din instalatii de filtrare din industria
zaharului, acidul sulfuric folosit in industria uleiului la scindarea
 soapstokului sau apele reziduale cu suspensii provenite din
diferite procese tehnologice ale industriilor alimentare.
- Constructie : format dintr un recipient orizontal sau vertical
captusit cu material anticoroziv, prevazut in capacul superior cu
racorduri pentru alimentarea cu lichid, pentru evacuarea
lichidului, pentru sursa de vid si pentru aer comprimat.

-
- Elemente componente: 1-racord alimentare lichid, 2- record
evacuare lichid, 3- robinet de alimentare, 4 –robinet de legatura
cu atmosfera, 5- robinet pentru sursa de vid, 6- robinet
alimentare aer comprimat, 7- manometru, 8- robinet montat pe
conducta de evacuare lichid, 10 – nivelmetru pentru
determinarea inaltimii de lichid din aparat.
- Alimentarea se face prin curgere libera sau prin depresurizarea
recipientului. Daca alimentarea se face prin curgere libera, se
deschide in prealabil robinetul 4 care face legatura cu
atmosfera.Daca umperea se face cu vacuum se inched toate
robinetele, cu exceptia lui 5 de pe conducta de vid. Vacuumul
realizat se citeste la manometrul 7 , iar cand vidul introdus
 ajunge la valoarea perscrisa se inchide robinetul 5 dupa care se
deschide robinetul de pe conducta de alimentare 3, urmarindu
se pe aparatul 10 de pe conducta de evacuare si robinetul 6 de
pe conducta de aer comprimat.
- Montejusul prezinta avantajul unei constructii simple, iar ca
dezavantaj functionarea intermitenta. Randamentul aparatului
are valori cuprinse intre 15 si 20 %.

91.Gazlifturile (pompe Mamut)

-
sunt aparate cu ajutorul carora se pot transporta lichide CURATE sau cu
suspensii folosind un fluid motor de tipul gazului sau aburului.
Se foloseste pentru transportul in apa a sfeclei, cartofilor, fructelor sau
pentru evacuarea apelor reziduale cu suspensii provenite din diverse
procese tehnologice alimentare.
Pompa folosita pentru transportul sfeclei (fig. 2.22 a) are ca parti
componente: 1- conducta pentru aer comprimat, 2- bazin ce contine
sfecla care pluteste in apa, 3- element cilindric la baza caruia se
introduce aerul comprimat,4- conducta de transport. Pentru
dezodorizarea uleiului se foloseste pompa din fig. 2.22 b care are
urmatoarele parti component 1- conducta pentru abur, 2- conducta
cilindrica, 3- conducta de transport.
 Un alt tip de pompa care functioneaza pe principiul pompelor gaz-lift
este pompa cu aer (2.23)

- realizeaza
transportul utilizand ca agent motor gazul comprimat (aer, azot), care se
amesteca cu lichidul care trebuie transportat, formandu-se un sistem
eterogen gaz-lichid in interiorul incintei 2, sistem care are densitatea mai
mica decat densitatea lichidului -> provoaca ridicarea acestuia pe
conducta de refulare pana la o inaltime care se poate calcula pe baza
principiului vaselor comunicante.

92.Injectoare si ejectoare
Injectoarele sunt aparate pentru transportul sau ridicarea lichidelor sau
pentru pomparea lor intr-un spatiu sub presiune, folosind energia
cinetica a unui fluid motor (abur, aer sub presiune sau comprimat)
Dpdv al functionarii injectoarelor deosebim injectoare aspirante sau
neaspirante. Deosebirea consta in faptul ca injectorul aspirant este
montat deasupra rezervorului de alimentare, lichidul patrunzand prin
cadere in camera de amestec.
Injectoarele sunt aparate ieftine ca investitie si intretinere, nu au nevoie
de ungere deoarece nu contin piese in miscare, uzura mica, au
functionare sigura, fraa supraveghere , transporta lichide murdare, cu
materii sau corpuri in suspensie, functioneaza fara zgomot si pot fi
construite din material anticorozive. Ejectorul de tipul prezentat in
fig.2.24 sunt aparate de constructie asemanatoare cu injectoarele, dar la
 care fluidul motor este gaz sau vapori, iar fluidul aspirat poate fi gaz ,
vapori sau lichid.

Ele
mente componente: 1- duza de intrare fluid motor, 2- camera de
amestec, 3- confuzor, 4- difuzor, 5- record aspiratie fluid antrenat. Fluid
motor este alimentat prin duza 1, in care energia de presiune se
transforma in energie cinetica datorita cresterii vitezei fluidului motor
prin scaderea sectiunii de curgere. Prin cresterea vitezei la iesirea din
fuza, presiunea static scade in camera de amestec 2 , ceea ce determina
aspirarea lichidului in aceasta camera prin racordul 5. Amestecul dintre
fluidul motor si cel aspirat intra in confuzorul 3, care datorita scaderii
sectiunii si cresterii vitezei,presiunea static se mentine scazuta. Din
confuzor amestecul trece in difuzorul 4, a carui sectiune crescatoare
determina scaderea vitezei concomitant cu cresterea presiunii statice,
care atinge valoarea maxima la iesirea din injector.
Ejectoarele folosite pentru evacuarea lochidelor sau gazelor se mai
numesc pompe de vid. Ejectoarele se folosesc in industria alimentara ca
ejectoare cu abur la instalatiile de concentrare a zemii de difuzie din
industria zaharului, ca pompe de vid pentru aspirarea aerului din
instalatiile de concentrare, uscatoare sau deodorizatoare de ulei.

93.Motoare hidropneumatice
Motoarele hidropneumatice sunt masini de forta care transforma
energia hidropneumatica in energie mecanica. Acestea se clasifica in:
- Motoare hidraulice –hidrodinamice (roti hidraulice, turbine hidraulice) si
hidrostatice (liniare, rotative)
- Motoare pneumatice: pneumodinamice (turbine eoliene),
pneumostatice (liniare, rotative)
-

- Rotile hidraulice se utilizeaza pentru caderi mici de apa.Dupa felul cum

primesc apa, deosebim roti cu admisie superioara, inferioara si laterala.
Totodata sunt intalnite roti cu arbore orizontal partial cufundate cu
partea inferioara in apa si roti cu arbore vertical total cufundate in apa,
antrenate de forta dinamica a curentului de apa.
- Turbinele hidraulice
sunt roti hidraulice perfectionate care primesc apa sub presiune in mod
continuu pe rotor. Dupa directia curentului, se deosebesc turbine
tangentiale, radial axiale si axiale.
Motoarele hidraulice sunt masini reversibile de aceeasi constructive,
putand indeplini atat functia de generator hydraulic, cat si de motor
hidtrostatic.
Turbinele eoliene sunt motoare pneumatice care transforma energia
cinetica a maselor de aer in miscare in lucru mecanic.
Motoarele hidropneumatice liniare (cilindrii cu piston sau camerele
pneumatice cu membrane) servesc la actionari sau comenzi
hidtropneumatice, facand parte din categoria celor volumice alternative,
la care modificarea volumului se face sub actiunea unui piston disc sau
plonjor (fig. 2.27).
 Elemente: 1-
piston disc sau plonjor, 2-carcasa, 3-supapa de admisie, 4- supapa
refulare
Utilaje pentru alte surse energetice de transport a fluidelor
- Generatoare hidropneumatice – transforma energia mecanica in energie
hidraulica lichidelor sau in energie pneumatica necesara gazelor pentru a
fi vehiculate de la un nivel la altul sau pentru a fi puse sub presiune. Dpdv
functional , se impart in generatoare hidraulice dinamice si volumice.
- Generatoarele hidraulice dinamice transforma energia mecanica in
energie cinetica si pe aceasta in energie potential de presiune sau de
pozitie. Aceste masini se caracterizeaza prin functionarea la turatii mari,
permitand directa cuplare cu motoarele electrice, au un mers silentios,
nu au de inchidere intre orificiul de admisie si cel de evacuare. Dupa
modul de iesire a fluidului din rotorul masinii (turbopompe, ventilatoare,
turbocompresoare), generatoarele dinamice se clasifica in generatoare:
- Cu rotor radial sau centrifugal,fluidul are la iesirea din rotor directia
perpndiculara pe arborele rotorului
- Cu motor diagonal – fluidul formeaza unghi <90grade cu axa rotorului
- Cu motor axial fluidul are la o iesire o directive paralela cu axa rotorului
- Generatoarele pot fi cu rotor lent, normal sau rapid.

94.Transport pneumatic
Se aplica de regula materialelor solide sub forma gralunara sau
pulverulenta care in amestec cu un gaz (aer) prezinta proprietati
apropiate de ale lichidelor.
La o viteza a gazului sufficient de mare, forta ascendenta depaseste cu
mult greutatea particulei, astfel incat produsul este total antrenat de
curentul de gaz. Aceasta stare se numeste transport pneumatic.
- Particulele solide sunt aspirate din gramada cu ajutorul unui cap de
aspiratie denumit sorb, care este infipt in gramada de material si le
transport pneumatic prin conducte 3. Sorbul este piesa caracteristica
transportului prin aspiratie. Pentru miscarea aerului este folosita o
pompa de vid sau un exhaustor alcatuit dintr-un compressor si o
suflanta. Sorbul e legat de conducta de transport printr-un tub flexibil.

In
figura 2.29 este prezentata o instalatie de transport pneumatica prin
refulare la care aerul estr transmis in instalatie prin intermediul unei
suflante sau a unui compressor montat inaintea punctului de intrare a
materialului in conducta de transport pneumatic. Introducerea
particulelor solide in conducta de transport se realizeaza cu ajutorul unui
alimentator –dozator 3, construit dintr-o carcasa si un rotor. Materialul
impreuna cu aerul ajunge in buncarul de separare, care poate fi chiar
celula unui siloz de depozitare. Aici aerul se separa de material si inainte
 de afi eliminate in atmosfera, este trecut printr-o instalatie , de obicei
filtru cu saci.

95.Depozitarea fluidelor si a materialelor solide

Depozitarea lichidelor- butelii, bidoane,vase, cuve, bai, recipient, rezervoare

Depozitarea gazelor- se face in butelii livrate cu produsul respectivde la

fabrica unde se face imbuterlierea, pastrarea buteliilor se face in locuri
special amenajate, in care se previne producerea accidentelor. Gazele
folosite in Industria Alimentara: CO2, SO2,H2,O2,N2, aer comprimat,
acetilena.
Depozitarea materialelor solide si a celor ambulate Materialele solide pot fi:
pulberi, granule, bucati mici, bucati mari. Modul de depozitare a
materialelor solide depinde de natura materialelor, sub influenta agentilor
externim, de categoriile dimensionale, de forma geometrica si de felul in
care sunt patrare (ambulate/neampalate). Materialele solide si cele
ambulate de pastraza In depozie sau silozuri.
Depozitele se clasifica in: depozite deschise, depozite semiinchise, inchise.