Sunteți pe pagina 1din 4

LUCRAREA 1

Influenţa diferiţilor factori asupra conservabilităţii alimentelor


1. Principiul metodei:

Se urmăreşte evidenţierea a capacităţii unor substanţe de a acţiona ca


substanţe antiseptice şi stabilizatoare.

2. Reactivi şi material:

-boabe de mazăre congelate

- eprubete

- NaCl soluţie 5 g și 20g/100ml

- soluţie de zahăr, 10 g și 20g/100mL

- oţet - NaNO2 soluţie 0,1M

- soluţie diluată de SO2 (obţinută prin dizolvarea a 2g metabisulfit de sodiu


(Na2S2O5) în 100mL apă distilată).

3. Mod de lucru:

Codificaţi 7 eprubete de la A la G. Introduceţi în fiecare eprubetă câte cinci


boabe de mazăre şi câte 10ml din soluţii. Astupaţi fiecare eprubetă cu un dop de
vată şi lăsaţi-le la temperatura camerei timp de 7 zile.
Eprubeta Observații după 7 zile
A Prezența mucegaiului pe suprafețele boabelor de mazăre
B Apariția unei peliceule gelatinoase la suprafața soluției și o ușoară
turbiditate în apă
C 5%NaCl apare o ușoră turbidiate a soluției, mazărea având o culoare
mai deschisă de verde , spre galben comparativ cu sol de 20%NaCl
unde nu apare turbidiatea, iar boabele sunt de culoare verde.

D Atât la sol. de 10% cât si la sol. 20% zahăr apare mucegai și o


turbiditate a lichidului, boabele de mazăre fiind de culoare verde
închis fiind boabe și la suprafata lichidului
E Bobele sunt palide, așezate pe fundul eprubetei cu o peliculă albă,
soluția fiind limpede
F Boabele sunt la suprafața lichidului, sunt de culoare verde deschis, iar
soluția nu prezintă turbiditate
G Lichidul este limpede, boabele de mazăre se află la mijlocul
lichidului având o culoare deschisă de verde, cu o ușoară peliculă
albicioasă

1. Care dintre substanţele testate are o acţiune antiseptică mai bună?


 Soluția de NaCl de 20%
2. De ce o soluţie concentrată de clorură de sodiu nu poate fi întotdeauna
utilizată ca şi conservant?
 Deoarece deshidratează
3. Daţi exemple de produse alimentare care sunt conservate cu ajutorul
nitritului de sodiu, dioxidului de sulf şi a zahărului.
 Castraveți, gogoșari, gogonele.
LUCRAREA 2

Determinarea cantitativă a acidului benzoic (E210) din băuturi


carbogazoase

1. Principiul metodei:

Acidul benzoic (şi sărurile sale) poate fi cuantificat din băuturile


carbogazoase utilizând spectroscopia UV-Vis. Băuturile carbogazoase dietetice
care conţin îndulcitori precum aspartamul sau cele care conţin caramel, nu se
pretează pentru a fi analizate prin această metodă deoarece substanţele
respective absorb în acelaşi domeniu UV-Vis, interferând cu acidul benzoic.

2. Reactivi:

- băuturi carbogazoase precum Sprite, 7Up, etc;

- soluţie etalon acid benzoic, 10mg/L în HCl 0.01M;

- soluţie HCl 0,01M;

- spectrofotometru UV-Vis

3. Mod de lucru
a. Trasarea curbei de calibrare

Din soluţia etalon de acid benzoic de concentraţie 10mg/L se pregătesc


soluţii cu contraţia de 2, 4, 6 şi 8mg/L. Pentru toate soluţiile etalon se trasează
spectrul UV-Vis între 350 şi 210 nm, având ca referinţă apa şi se determină
lungimea de undă la care absorbanţa este maximă. Se notează în valorile
obţinute în tabelul de mai jos şi se trasează curba de calibrare A=f(c).

C (mg/l) 2 4 6 8 10
A (λ=279 0,015 0,028 0,052 0,073 0,093
mm)
Calcul:

Abs proba de suc=0,049

0,0049=0,0089x

C(mg/l)=(0,0049/0,0089)=5,5056 mg/l

Curba de calibrare:

0.1
0.09
f(x) = 0.00894545454545455 x
0.08 R² = 0.995119243991552

0.07
0.06
Absorbanța

0.05
0.04
0.03
0.02
0.01
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
C (mg/l)

S-ar putea să vă placă și