Sunteți pe pagina 1din 5

DETERMINAREA POLARIMETRICĂ A AMIDONULUI

Considerații teoretice

Metodele de determinare a amidonului se bazează pe unul dintre următoarele principii:


separarea amidonului ca atare din amestecul complex în care se găsește și determinarea lui fie
prin cântărire, fie prin alte metode.

Determinarea polarimetrică a amidonului se face prin metoda Ewers-Grossfeld.

Polarimetria este metoda fizico-chimică de măsurare a deviației planului luminii polarizate,


indusă de substanțele optic active. Aparatul care se utilizează pentru aceste măsuri se numește
polarimetru.

Substanța optic activă este molecula al cărui model nu se suprapune peste imaginea sa în oglindă.
Aceasta se află sub forma a două perechi de structure numite enantiomeri (D,L).

[α]=α*100/l*c

[α]-rotație specifică

α-unghi de rotație

l-lungimea stratului de substanță străbătut de lumina polarizată; l= 1 dm

c-concentrația procentuală a substanței

Rotația specifică se exprimă în grade și minute și corespunde la un gram de substanță activă


raportată la 1 ml soluție.

Amidonul este o poliglucidă formată din glucoză, care este optic activă și se obține în urma
hidrolizei acide a acestuia.

Lumina în care vectorul câmpului electric E vibrează haotic în toate direcțiile posibile într-un
plan perpendicular pe direcția de propagare se numește lumină naturală.

Lumina în care vectorul E are o singură directive de oscilație se numește lumină polarizată.
Principiul metodei

Amidonul se dizolvă în acid clorhidric și se citește deviația polarimetrică a soluției


obținute.

Modul de lucru

 -5g material fin măcinat se trece fără pierderi într-un balon cotat de 100 ml
 -se amestecă bine cu 25 ml acid clorhidric 1,124%
 -se mai adaugă incă 25 ml din același acid pentru a spăla gâtul balonului
 -se amestecă ușor și se introduce balonul într-o baie de apă care fierbe, unde se tine 15
minute
 -se agită conținutul în primele 3 minute, fără a-l scoate din baie
 -se scoate apoi balonul și se adaugă 20 ml apă distilată rece
 -se răcește conținutul până la 20℃, la robinet
 -se adaugă apoi 25 ml HCl 25% și 1 ml soluție 4% fosfowolframat de sodium
 -se aduce printr-un filtru uscat, eliminând primii 10 ml
 -se polimetrează filtratul într-un tub de 10 cm la temperatura de 20℃.

Funcționarea aparatului

Se calibrează aparatul fără probă actionând vernierul până când scala mobilă și scala fixă
sunt in poziția zero. În acest moment prin ocular se observă o culoare roşie ,uniformă. Se pune
tubul cu probă în aparat. Privind din nou prin ocular, se observă 2 zone: una roşu deschis şi una
roşu închis. Se acționează vernierul din nou până când culoarea observată prin ocular este cea
iniţială, adică roşu uniform. În acest moment se citeşte pe scala mobilă valoarea unghiului α.
Calcul

Cantitatea de amidon brut conținut în produsul cântărit exprimată în grame este data în
relația:

A%=0,5443*α*0,3462*100/m

α-gradele polarimetrice citite.

DETERMINAREA POLARIMETRICĂ A LACTOZEI DIN LAPTE

Principiul metodei

Majoritatea glucidelor sunt optic active datorită atomilor de carbon asimetrici pe care ii
conțin. Soluțiile apoase ale glucidelor rotesc planul luminii polarizate spre dreapta sau spre
stânga, în funcție de proprietăţile lor. Unghiul de deviere a luminii polarizate se măsoară cu
ajutorul polarimetrelor.

Rotația specifică se calculează prin relația:

[α]20℃=α*100/C*l

C-grame substanță/100ml

l-lungimea tubului polarimetric (dm)

α-unghiul citit de polarimetru.

Pentru dozarea lactozei din lapte, aceasta se tratează cu soluție de sulfat de cuproși K3[Fe(CN)6]
ferocianură de potasiu pentru precipitarea proteinelor. Se efectuează apoi filtrarea, iar filtratul
limpede se pune în tubul polarimetric și se efectează citirea unghiului de deviere a luminii
polarizate, prin aceeași tehnică ca cea utilizată la dozarea polarimetică a amidonului.
Modul de lucru

 -într-un flacon Erlenmeyer se pun: 25 ml lapte, 20 ml apă distilată și 3 ml soluție


saturată de sulfat de cupru
 -amestecul obținut se agită și se adaugă 2 ml soluție saturată de ferocianură de potasiu
 -se agită din nou flaconul și apoi se lasă 10 minute în repaus
 -se filtrează
 -lichidul limpede de filtrat se pune în tubul polarimetric
 -tubul plin cu soluție se pune în polarimetru, care a fost adus la zero, iar câmpul
ocularului este uniform luminat
 -se citește unghiul de rotație
 -se face calculul conform relației:

g lactoză/100ml=α*100*2/54,5*l

α-unghiul de rotație citit

54,5-rotația specifică a lactozei

l-lungimea tubului polarimetric (dm)

2-diluarea laptelui înainte de defecare.


Intrebari si probleme

S-ar putea să vă placă și