Dreptul afacerilor

-suport de curs-
Profesioniștii comercianți

Inainte de începerea activitații economice, au obligația să ceară

imatricularea/înregistrarea în Registrul Comerțului:

I. Persoanele fizice (conform Legii nr. 265/20221 și O.U.G. nr. 44/2008) după cum
urmează:
- individual și independent ca persoane fizice autorizate ( notat PFA);
- ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale (notat II);
- ca membrii ai unei întreprinderi familiale (notat IF)

Principalele caracteristici ale persoanei fizice autorizate:

 este fără personalitate juridică, organizată de o persoană fizică ce foloseşte, în
principal, forţa sa de muncă;
 poate avea în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activităţi prevăzute de codul
CAEN;
 poate angaja cel mult 3 persoane;
 persoană fizică titulară a unei PFA poate cumula şi calitatea de salariat al unei terţe
persoane
 titularul PFA răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii
economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă acestea nu sunt suficiente
pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului.

Principalele caracteristici ale întreprinderii individuale:

 este fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică;
 poate avea în obiectul de activitate cel mult 10 clase de activităţi prevăzute de codul
CAEN.
 poate angaja cel mult 8 salariaţi
 persoană fizică titulară a unei II poate cumula şi calitatea de salariat al unei terţe
persoane
 titularul II răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii economice
cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru
satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului.

Principalele caracteristici ale întreprinderii familiale:

 este întreprinderea economică, fără personalitate juridică, constituită din 2 sau mai
mulţi membri ai unei familii; Interesele sale sunt gestionate de un reprezentant care are
vârsta de cel putin 18 ani, restul membrilor trebuie să aibă vârsta de cel puţin 16 ani;
 nu poate angaja terţe persoane cu contract de muncă;
 membrii unei IF pot fi simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi individuale. De
asemenea, aceştia pot cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane;

1
Legea 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu
incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului, intrată în vigoare în data de 26 noiembrie 2022;

1
  membrii IF răspund solidar şi indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant în
exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectaţiune şi, în completare, cu întreg
patrimoniul acestora, corespunzător cotelor de participare.

Prin patrimoniul de afectaţiune înțelegem masa patrimonială în cadrul patrimoniului

întreprinzătorului, reprezentând totalitatea drepturilor şi obligaţiilor afectate exercitării unei
activităţi economice.

II. Persoanele juridice (conform Legii nr. 265/2022) după cum urmează: societăţile,
societăţile europene, societăţile cooperative, societăţile cooperative europene, organizaţiile
cooperatiste de credit, grupurile de interes economic şi grupurile europene de interes
economic, cu sediul principal în România.

Societăţile cu personalitate juridică

A. Societăţile de persoane
În societatea de persoane, ceea ce interesează e calitatea asociaţilor şi nu capitalul
aportat de aceştia în societate. La baza înfiinţării unei societăţi de persoane există încrederea
între asociaţi, fapt ce determină ca relaţia care duce la constituirea unei societăţi de persoane
să fie „intuitu personae”.

Sunt societăţi de persoane:

 societăţile în nume colectiv;
 societăţile în comandită simplă.
Societatea în nume colectiv şi societatea în comandită simplă se constituie prin contract de
societate.

1. Trăsăturile societăţilor în nume colectiv

Asociaţii
Societăţile de persoane sunt, în general, societăţi cu număr mic de asociaţi
(minimum 2 asociaţi) şi sunt considerate în doctrină „societăţi închise”.
Au caracter închis datorită relaţiei „intuitu personae”, constituindu-se de regulă în
familie sau între persoane ale căror relaţii se bazează pe încredere. În acelaşi timp, caracterul
„închis” al societăţilor este demonstrat şi prin faptul că un asociat nu poate fi înlocuit cu o
altă persoană prin cesionarea tuturor părţilor sociale de care dispune, decât dacă toţi ceilalţi
asociaţi sunt de acord.
Capitalul social
În societăţile de persoane legea nu prevede un minimum de capital social, dar
acesta, firesc, trebuie să existe chiar din momentul constituirii societăţii, pentru că altfel nu ar
putea dobândi personalitate juridică. Orice persoană juridică trebuie să aibă un patrimoniu.
Aporturile la capitalul social
În societăţile de persoane se admite a se aporta orice fel de bunuri: numerar, în natură
(bunuri corporale sau incorporale) şi creanţe. Cu privire la aportul în muncă sau în industrie,
deşi este admis în societăţile de persoane, acesta nu reprezintă un aport la capitalul social .
Părţile sociale
Capitalul social este divizat în părţi sociale, numite în doctrină „părţi de interese”, de
valoare egală, care nu sunt reprezentate prin titluri negociabile şi, în principiu, sunt
netransmisibile. Cesiunea părţilor sociale sau transmiterea lor în caz de deces al unui asociat
operează numai dacă în actul constitutiv al societăţii s-a prevăzut în mod expres continuarea
activităţii cu moştenitorii celui decedat.

2
 Răspunderea asociaţilor
Răspunderea asociaţilor este solidară şi nelimitată. Răspunderea este solidară, în
sensul că dacă patrimoniul social nu este suficient pentru plata datoriilor societăţii, creditorii
pot urmări pe oricare dintre asociaţi pentru acoperirea creanţelor. Asociatul care a plătit va
avea acţiune în regres (recurs) împotriva celorlalţi coasociaţi debitori, fiecare urmând să
răspundă în funcţie de modul cum au convenit să participe la beneficii şi pierderi. În lipsa unei
asemenea prevederi contractuale, asociaţii vor răspunde proporţional cu cota de participare la
capitalul social.
Aşadar, solidaritatea asociaţilor există numai în raport cu creditorii societăţii. În
schimb, între asociaţi, obligaţiile sunt divizibile, în funcţie de modul de participare la
beneficii şi pierderi al fiecărui asociat.
Răspunderea este nelimitată, în sensul că fiecare asociat răspunde pentru datoriile
societăţii, inclusiv cu bunurile proprii.
Deşi asociaţii răspund nelimitat, totuşi aceştia pot invoca un beneficiu de discuţiune.
Potrivit acestui drept, asociaţii acţionaţi de către creditori pot solicita acestora să urmărească,
în primul rând, societatea pentru acoperirea creanţelor şi, numai dacă aceasta nu plăteşte, să
fie urmărite bunurile fiecărui asociat (art. 3 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, republicată şi
modificată).
Conducerea, administrarea şi controlul
Conducerea societăţilor de persoane revine adunării generale a asociaţilor.
Hotărârile în adunările generale se adoptă, de regulă, cu unanimitate de vot.
Administrarea şi reprezentarea societăţilor în relaţiile cu terţii se face de către
unul sau doi administratori care, de regulă, sunt asociaţi, dar pot fi şi terţe persoane.
Controlul activităţii economico-financiare se realizează, de regulă, de către
asociaţi, aceştia având posibilitatea să desemneze unul sau mai mulţi cenzori.
Dizolvarea
Dizolvarea societăţilor de persoane se produce pentru cauze generale, comune tuturor
formelor de societăţi comerciale, dar şi pentru unele cauze specifice, respectiv: moartea,
incapacitatea, falimentul, retragerea sau excluderea unui asociat, în condiţiile prevăzute Lege.

2. Trăsăturile societăţilor în comandită simplă

În general, trăsăturile analizate pentru societăţile în nume colectiv se regăsesc şi în
cazul societăţilor în comandită simplă. Cu toate acestea există unele diferenţieri datorită
particularităţilor societăţii în comandită simplă.
Societatea în comandită simplă presupune două categorii de asociaţi:
- asociaţii comanditari; asociaţii comanditari sunt cei care au puterea de comandă a societăţii,
care finanţează societatea, fără a participa în mod direct la coordonarea şi administrarea
patrimoniului acesteia; asociaţii comanditari răspund numai în limita aportului la
capitalul social,
- asociaţii comanditaţi; asociaţii comanditaţi lucrează sub comanda comanditarilor, ei fiind
aceia care administrează efectiv societatea; asociaţii comanditaţi răspund în mod solidar şi
nelimitat
În cazul acestei societăţi, situaţia asociaţilor comanditaţi e asemănătoare cu aceea a
asociaţilor din societăţile în nume colectiv. Societatea este legal constituită dacă în
denumirea sa cuprinde numele a cel puţin unuia dintre asociaţii comanditaţi.
Societatea în comandită simplă îşi încetează existenţa în cazul decesului, dispariţiei,
punerii sub interdicţie a unui asociat, dacă în contract nu există o clauză de continuare a
societăţii cu moştenitorii. La fel ca şi în cazul societăţilor în nume colectiv, excluderea sau
retragerea asociaţilor comanditaţi este cauză de dizolvare a societăţii.

3
 În ambele cazuri nu se admite societatea de tip unipersonal. O societate în nume
colectiv este valabil constituită dacă are cel puţin doi asociaţi, în timp ce o societate în
comandită simplă e valabil constituită dacă are cel puţin un asociat comanditar şi un asociat
comanditat.

B. Societăţile de capital
Societăţile de capital presupun ca element de esenţă capitalul aportat de către asociaţii-
acţionari, capitalul având mai multă relevanţă decât calităţile asociaţilor.
Sunt societăţi de capital:
 societăţile pe acţiuni;
 societăţile în comandită simplă pe acţiuni.