UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

REFERAT

Titlu: Funcţionarea societăţilor în

comandită simplă

1
 CUPRINS

I. Noţiunea şi caracteristicile societăţii în comandită simplă..................... 3

1. Definiţia societăţii în comandită simplă.....................................................................3

2. Caracterele societăţii în comandită simplă................................................................4

II. Constituirea societăţii în comandită simplă............................................5

III. Funcţionarea societăţii în comandită simplă........................................7

1. Comanditari si comanditati.......................................................................................7

2. Luarea deciziilor asociaţilor......................................................................................8

3. Administrarea şi controlul societăţii în comandită simplă.....................................9

4. Drepturile şi obligaţiile asociaţilor societăţii în comandită simplă......................10

5. Răspunderea pentru obligaţiile societăţii în comandită simplă............................17

6. Cesiunea părţii de interes. Retragerea şi excluderea asociatului.........................18

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................21

2
 I. Noţiunea şi caracteristicile societăţii în comandită simplă

Societatea în comandită simplă este definită în art. 2 lit.b din Legea nr.31/1990.
Este  societatea comercială ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul
social şi cu răspundere nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditați. Comanditarii
răspund numai până la concurenţa aporturilor lor.

Societatea în comandită a apărut în Evul Mediu, într-o perioadă când deţinătorii de

capitaluri (clericii, nobilii şi militarii) au căutat o soluţie de a le investi în mod profitabil.
Dreptul canonic şi poziţia lor socială nu le permiteau să aibă calitatea de comerciant ori să
împrumute bani cu dobândă. Pentru a investi sumele de bani de care dispuneau,
persoanele respective au apelat la contractul de commenda. Conform acestui contract,
deţinătorii de capitaluri puneau anumite sume de bani la dispoziţia unor negustori sau
căpitani de corăbii pentru a fi folosite în afaceri şi a împărţi beneficiile, fără a pune în
pericol rangul, poziţia şi averea lor. Ei riscau să piardă numai sumele de bani încredinţate,
iar riscul afacerilor aparţinea comercianţilor specializaţi.
Societatea în comandită se bazează pe încredere; comanditarii, care au bani şi vor
să-i investească fără să rişte o răspundere nelimitată, încredinţează sumele de bani
comanditaţilor, care nu au suficient capital, dar au iniţiativă şi vor să desfăşoare o
activitate comercială în scopul obţinerii unui profit.

1. Definiţia societăţii în comandită simplă

Pe baza dispoziţiei art. 3 din Legea nr. 31/1990 şi a definiţiei generale a societăţii
comerciale, doctrina comerciala a definit societatea în comandită simplă ca fiind „o
societate constituită prin asociere, pe baza deplinei încrederi, a două sau mai multor

3
 persoane, care pun în comun anumite bunuri, pentru a desfăşura o activitate
comercială, în scopul împărţirii profitului şi în care răspund pentru obligaţiile
sociale, după caz, nelimitat şi solidar (asociaţii comanditaţi) sau în limita aportului
lor (asociaţii comanditari)“.

2. Caracterele societăţii în comandită simplă

Pe baza definiţiei date au fost stabilite următoarele caractere ale acestei forme
juridice de societate comercială:
a) asocierea se bazează pe încrederea deplină a asociaţilor comanditaţi şi
comanditari; societatea în comandită simplă, ca şi societatea în nume colectiv, are un
caracter „intuitu personae“.
b) capitalul social al societăţii este divizat în părţi de interes, care nu sunt reprezentate
prin titluri;
c) răspunderea asociaţilor pentru obligaţiile sociale este diferită; asociaţii comanditaţi
răspund nelimitat şi solidar1 (au acelaşi statut ca şi asociaţii din
societatea în nume colectiv) iar asociaţii comanditari răspund în limita aportului lor la
capitalul societăţii în comandită simplă.
Exceptând regulile speciale prevăzute de Legea nr. 31/1990 pentru această formă
de societate, societatea în comandită simplă este guvernată în cea mai mare parte de
aceleaşi reguli şi principii ca şi societatea în nume colectiv.

 Aspecte particulare
 specificul societăţii în comandită simplă constă în reunirea a două categorii
distincte de asociaţi: comanditarii şi comanditaţii.
 asocierea are la bază încrederea reciprocă deplină dintre asociaţi, ceea ce
conferă contractului de societate un caracter intuitu personae.

1
Asociatii comanditati au acelasi statut jurijic ca si asociatii societatii in nume colectiv. In consecinta, ca si
asociatii in nume colectiv, comanditatii nu au calitatea de comerciant. Daca asociatii comanditati nu au
calitatea de comerciant, cu atat mai mult, aceasta caliate nu o au asociatii comanditari. In dreptul francez,
comanditatii sunt considerati comercianti, pe cand comanditatii necomercianti. A se vedea M. de Juglart, B.
Ippolito, op.cit., vol. II, p. 341.

4
  calitatea de administratori într-o societate în comandită simplă nu poate fi
deţinută decât de către asociaţii comanditaţi.
 capitalul social se împarte în părţi de interes, care nu pot fi reprezentate prin
titluri negociabile
 asociaţii comanditaţi răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile sociale,
răspunderea lor fiind subsidiară; asociaţii comanditari răspund numai până la concurenţa
capitalului social subscris.
 actul constitutiv al societăţii este contractul de societate care trebuie încheiat
în formă autentică.
 firma societăţii în comandită simplă trebuie să cuprindă numele a cel puţin
unuia dintre asociaţii comanditari, cu menţiunea „societate în comandită" scrisă în
întregime

II. Constituirea societăţii în comandită simplă

Actul constitutiv al societăţii în comandită simplă este contractul de societate care

trebuie încheiat în formă autentică şi să cuprindă elementele obligatorii prevăzute de art.
7 din Legea nr. 31/1990.
a) Asociaţii unei societăţi comerciale în comandită simplă pot fi atât persoanele fizice, cât
şi persoanele juridice.
Numărul asociaţilor nu este stabilit de lege, dar în mod obligatoriu trebuie să existe
cel puţin un asociat comanditat şi un asociat comanditar. Categoria din care face parte
fiecare asociat trebuie să se precizeze în contractul de societate.
b) Firma societăţii în comandită simplă trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia
dintre asociaţii comanditaţi, cu menţiunea „societate în comandită“ scrisă în întregime
(art. 33 din Legea nr. 26/1990).

Numele asociatului comanditar nu poate figura în firma societăţii deoarece acest

asociat are o răspundere limitată pentru obligaţiile sociale. Dacă numele unui comanditar
figurează, cu consimţământul său, în firma societăţii, asociatul respectiv devine

5
 răspunzător nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii. Aceleaşi consecinţe le are
introducerea numelui unei persoane străine de societate în firma acesteia.
După înregistrarea societăţii în comandită simplă, orice act emis de societate trebuie să
menţioneze firma, forma juridică şi sediul societăţii, precum şi codul unic de înregistrare
în Registrul Comerţului (art. 29 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului).

c) Administratorii societăţii în comandită simplă nu pot proveni decât din rândul

asociaţilor comanditaţi (art. 88 din Legea nr. 31/1990). Ei pot fi persoane fizice sau
juridice, iar în contractul de societate trebuie menţionate numele sau denumirea
administratorilor, precum şi puterile acestora cu precizarea celui care reprezintă
societatea (art. 7 lit. e din lege).
Formalităţile necesare constituirii societăţii în comandită simplă sunt cele
obişnuite pentru orice formă juridică de societate şi reglementate de Legea nr. 31/1990.
Prin întocmirea actului constitutiv (contractul de societate) şi înregistrarea în Registrul
Comerţului, societatea în comandită simplă dobândeşte personalitate juridică cu toate
consecinţele ce rezultă din această calitate.

Varsarea aportului
Vărsarea aportului comanditarului poate fi cerută şi de creditorii sociali, prin acţiune
oblică, dacă datoria comanditarului de a vărsa aportul este exigibilă.
Comanditarul va putea opune compensarea legală a obligaţiei sale cu o datorie a
societăţii faţă de el:
 efectul fiind considerarea aportului ca fiind vărsat, dar

 nu va putea opune creditorului social clauza contractului de societate prin care s-

ar garanta comanditarului restituirea totală sau parţială a aportului său.
Lichidatorul societăţii poate cere şi el varsarea aportului comanditarului dacă pasivul
social exigibil nu este acoperit de fondurile de care dispune societatea.
“Art. 257 din Legea nr.31/1990
Lichidatorii care probează, prin prezentarea situației financiare anuale:

6
  că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul
exigibil
 trebuie să ceară sumele necesare asociaţilor care răspund nelimitat sau celor
care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă aceştia sunt obligaţi, potrivit formei
societăţii,
 să le procure sau, dacă sunt debitori faţă de societate, pentru vărsămintele
neefectuate, la care erau obligaţi în calitate de asociat.”

Cesiunea aportului comanditarului

Contractul de societate poate îngădui cesiunea aportului de capital social.Este posibilă
stipularea cesiunii aportului:

 în favoarea altor asociaţi comanditari sau

 în favoarea unor persoane din afara societăţii, reglementându-se modul în care se

va manifesta acordul comanditaților şi al celorlalţi comanditari.

“Art. 87 din Legea nr.31/1990

1. Cesiunea aportului de capital social este posibilă dacă a fost permisă prin actul
constitutiv.
2. Cesiunea nu liberează pe asociatul cedent de ceea ce mai datorează societăţii din
aportul său de capital.”

III. Funcţionarea societăţii în comandită simplă

1. Comanditari si comanditati

Regimul juridic specific functionarii societatilor comerciale in comandita simpla

este direct influentat de existenta celor doua categorii de asociati: asociati comanditari
si asociati comanditati.

7
  comanditatii - au aceeasi pozitie în societate ca asociatii în nume colectiv, ei
raspund nelimitat si solidar pentru întregul pasiv.
 comanditarii - furnizeaza capital care formeaza capitalul social, marginîndu-
si riscurile la aportul lor la capitalul social.

In aceste conditii, responsabilitatea pentru operatiunile societatii revin, in

principiu, asociatilor comanditati, acestia fiind insa si cei care directioneaza efectiv
activitatea societatii. In acest sens, art. 88 din Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste in
mod clar ca administrator al unei societati in comandita simpla nu poate fi decat un
asociat comanditat. Solutia se explica prin faptul ca asociatii comanditati sunt cei direct
implicati in insasi existenta societatii, suportand si raspunderea pentru societate, solidar si
nelimitat ca orice asociat in cadrul unei societati de persoane.

In ceea ce priveste situatia comanditarului, acesta poate incheia operatiuni in

contul societatii, numai in masura in care este imputernicit in baza unei procuri speciale,
inregistrate la Registrul comertului, de catre reprezentantii societatii (respectiv
administratorul - asociat comanditat). In cazul in care totusi, asociatul comanditar executa
operatiuni in contul societatii fara o asemenea procura speciala pentru acea operatiune, se
considera ca el a lucrat ca un comanditat si, ca atare, dobandeste mai departe o
raspundere de tipul celei a asociatilor comanditati. Astfel, asociatul comanditar va
raspunde nelimitat si solidar cu ceilalti asociati comanditati pentru toate obligatiile
societatii, pe care aceasta si le-a asumat de la momentul in care asociatul
comanditar a efectuat o operatiune in contul societatii fara procura speciala a
administratorului societatii.

2. Luarea deciziilor asociaţilor

Societatea în comandită simplă nu are instituţionalizată o adunare generală a

asociaţilor. Toţi asociaţii comanditaţi şi comanditari deliberează şi decid asupra
problemelor esenţiale ale societăţii.

8
Şi în cazul acestui tip de societate se aplică dispoziţiile referitoare la luarea deciziilor în
cadrul societăţii în nume colectiv (art. 90 din Legea nr. 31/1990).
Votul asociaţilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social adoptă
decizii referitoare la:
a) alegerea unuia sau mai multor administratori ai societăţii şi revocarea lor în condiţiile
art. 77 din lege;
b) rezolvarea divergenţelor dintre administratori (art. 76);
c) aprobarea bilanţului contabil al societăţii (art. 86 din lege);
d) răspunderea administratorilor (art. 86).
Prin votul adoptat de toţi asociaţii se adoptă deciziile privind revocarea
administratorilor care au fost numiţi prin contractul de societate şi altele referitoare la
modificarea actului constitutiv al societăţii.
Votul se exercită proporţional cu participarea la capitalul social, în afară de cazul
când prin contractul de societate s-a dispus altfel.
Asociatul care, într-o operaţiune determinată, are pe cont propriu sau pe contul
altuia interese contrare cu cele ale societăţii nu poate participa la nici o deliberare sau
decizie privind această operaţiune. În cazul încălcării acestei interdicţii, asociatul culpabil
este răspunzător pentru prejudiciile cauzate societăţii, dacă fără votul său nu s-ar fi
obţinut majoritatea certă (art. 79 din Legea nr. 31/1990).
Orice asociat poate cere instanţei judecătoreşti anularea oricărei decizii considerate
contrară faţă de prevederile actului constitutiv sau de lege.

3. Administrarea şi controlul societăţii în comandită simplă

a) Administrarea societăţii în comandită simplă se va putea încredinţa unuia sau mai

multor asociaţi comanditaţi (art. 88 din Legea nr. 31/1990).
Actele juridice care angajează societatea nu pot fi încredinţate asociaţilor
comanditari, care au o răspundere limitată, ci numai asociaţilor comanditaţi, care răspund
nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii. Măsura excluderii asociaţilor comanditari
de la administrarea societăţii este menită să apere interesele terţilor.

9
 Legea prevede anumite cazuri în care se recunoaşte asociaţilor comanditari dreptul
de a participa la numirea şi revocarea administratorilor, precum şi dreptul de a acorda, în
limitele actului constitutiv, autorizarea administratorilor pentru operaţiile care depăşesc
puterile lor (art. 89 alin. 2 din Legea nr. 31/1990).
În cazul în care sunt desemnaţi mai mulţi administratori şi prin actul constitutiv s-a
prevăzut ca ei să lucreze împreună, deciziile trebuie luate în unanimitate. Dacă apar
divergenţe între administratori, decid asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a
capitalului social (art. 76 din Legea nr. 31/1990).
Dreptul de a reprezenta societatea aparţine administratorului învestit cu putere de
reprezentare. În absenţa unei prevederi în acest sens în actul constitutiv, acest drept
aparţine fiecărui administrator (art. 75 din lege).
Asociaţii comanditari, deşi nu pot îndeplini atribuţiuni de administratori, au totuşi
posibilitatea de a încheia anumite acte juridice. Potrivit art. 89 din Legea nr. 31/1990,
asociatul comanditar poate încheia operaţii în contul societăţii numai în baza unei procuri
speciale pentru operaţiuni determinate, dată de reprezentanţii societăţii şi înscrisă în
Registrul Comerţului. În caz contrar (fără această procură) comanditarul devine
răspunzător faţă de terţi, nelimitat şi solidar, pentru toate obligaţiile societăţii contractate
de la data operaţiunii încheiate de el.

b) Controlul gestiunii societăţii în comandită simplă se exercită de oricare asociat care

nu are atribuţiuni de administrator.
Asociaţii comanditari pot efectua acte de supraveghere şi au dreptul de a cere copie
de pe bilanţ şi de pe contul de profit şi pierderi, precum şi de a controla exactitatea lor
prin cercetarea registrelor comerciale şi a altor documente justificative (art. 89 alin. 2 şi 3
din Legea nr. 31/1990).

4. Drepturile şi obligaţiile asociaţilor societăţii în comandită simplă

Sunt diferenţiate în funcţie de categoria asociaţilor.

a) Drepturile asociaţilor. Asociaţii comanditaţi şi asociaţii comanditari au următoarele
drepturi: de a participa la deliberări şi la luarea deciziilor; de a participa la beneficii şi a

10
 primi dividende; de a li se restitui valoarea aportului lor în cazul dizolvării şi lichidării
societăţii.
Unele drepturi sunt recunoscute fie numai asociaţilor comanditaţi, fie numai
comanditarilor.
Astfel, numai asociaţii comanditaţi au dreptul prevăzut de art. 81 din Legea nr. 31/1990,
de a folosi fondurile societăţii pentru cheltuielile acesteia sau ale asociaţilor (art. 90 din
lege).
Numai asociaţii comanditari au dreptul reglementat de art. 89 din aceeaşi lege, de
a îndeplini anumite servicii în administrarea internă a societăţii. În virtutea acestui drept
se consideră că asociaţii comanditari pot avea ca salariaţi unele funcţii în societate, cum
sunt cea de colaborator tehnic, contabil, casier etc., cu condiţia de a nu intra în raporturi
juridice cu terţii (administrare externă).1
Dreptul de supraveghere şi control asupra gestiunii societăţii, reglementat de art. 89
alin. 2 şi 3 din Legea nr. 31/1990, deşi este prevăzut pentru asociaţii comanditari, poate fi
exercitat şi de către asociaţii comanditaţi.

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE COMANDITARULUI

1) Participarea la administrarea societăţii

În afară de dreptul de a participa la împărţirea dividentelor asociatul comanditar are unele
drepturi specifice.
”Art. 67 alin.(1) şi (2) din Legea nr.31/1990
Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend. Dividendele se
distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă
prin actul constitutive nu se prevede altfel.”
Astfel, comanditarul poate încheia operaţii în contul societăţii dar numai operaţii
determinate şi numai în baza unei procuri speciale.
Această procură specială trebuie să îndeplinească două categorii de condiţii:

Condiţii de fond

1
A se vedea I.L Georgescu, op.cit., vol II, p. 231.

11
  mandatul să fie special, pentru o categorie determinată de operaţii comerciale, dar
nu neapărat pentru o operaţie individuală
 acest mandat trebuie să emane de la asociaţii comanditaţi care, potrivit
clauzelor de societate, au dreptul de a reprezenta societatea

Condiţii de formă
 procura să fie întocmită în scris, dar nu în mod necesar (ad validitatem) în forma
autentică, ci poate fi valabilă şi o procură cuprinsă într-un înscris sub semnatură privată
 procura să fie înscrisă în registrul comerţului pentru asigurarea publicităţii
mandatului
Aceste condiţii de fond şi formă ocrotesc deopotrivă:

 drepturile creditorilor sociali ca şi

 independenţa gestionară a asociaţilor comanditanţi, inclusiv propriul interes al

comanditarului de a-şi conserva caracterul limitat al răspunderii.

Orice operaţie comercială efectuată de comanditar fără respectarea tuturor condiţiilor are
drept consecinţă antrenarea răspunderii nelimitate a comanditarului, în solidar cu
asociaţii comanditaţi. Răspunderea este pentru toate obligaţiile societăţii contractate, de
la data operaţiei încheiate de el.
Art. 89 din Legea nr.31/1990
1. Comanditarul poate încheia operaţiuni în contul societăţiinumai pe baza
unei procure special pentru operaţiuni determinate, dată de reprezentanţii societăţii şi
înscrisă înregistrul comerţului. În caz contrar, comanditarul devine răspunzător faţă de
terţi nelimitat şi solidar, pentru toate obligaţiunile societăţii contractate de la
data operaţiunii încheiate de el.
2. Comanditarul poate îndeplini servicii în administraţia internă a societăţii:
 poate face acte de supraveghere,
 poate participa la numirea şi la revocarea administratorilor, în cazurile
prevăzute de lege, sau

12
  poate acorda, în limitele actului constitutiv, autorizarea administratorilor pentru
operaţiunile ce depăşesc puterile lor.
3. Comanditarul are, de asemenea, dreptul:
 de a cere copie de pe situaţiile financiare anuale şi
 de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale şi a celorlalte
documente justificative.

2) Participarea la conducere
Comanditarul:
 participă la numirea şi revocarea administratorilor

 poate acorda, în limitele contractului de societate, autorizarea comanditaţilor

pentru operaţiile ce depăşesc puterile lor (art 89 alin.2 din Legea 31/1990).
Autorizaţia nu priveşte operaţiile obişnuite comerţului pe care îl exercită societatea.
Vizează depăşirea limitei puterilor comanditaților astfel, cum au fost ele determinate prin
contractul de societate (art.3 din Legea 31/1990). Acest contract poate stipula o asemenea
autorizaţie.

3) Participarea la control
Comanditarul:
 poate face acte de supraveghere cu privire la toate faptele de comert care intră în
obiectul activităţii societăţii comerciale
 are dreptul de a cere copie după bilanţ, contul de profit şi pierderi şi
 are dreptul de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale şi a
celorlalte documente justificative

4) Indeplinirea unor servicii de administrație internă

Categoria de servicii este limitată la administraţie internă pentru a sublinia interdicţia
de participare la administraţie în alte condiţii decât pe baza procurii speciale.
Aşadar, prin administraţie internă se va înţelege raporturile interne, între asociaţi sau între
societate şi salariaţii ei.

13
 Comanditarul poate fi angajat ca director tehnic, cu contract de muncă. Atât serviciile cât
şi renumeraţia vor fi stabilite prin contractul de societate sau prin contractul de muncă,
după caz.

Comanditari:
 rolul lor se reduce la împrumutul unei sume comanditatului, se consideră că:
„Aportul asociaţilor la capitalul social nu este purtător de dobânzi (art.68 din Legea
nr.31/1990) și
 au dreptul doar la dividente care nu se vor putea distribui decât din beneficiile
reale.

COMANDITAȚII
Legea societăților comerciale reglementează raporturile asociaților cu societatea. Se ține
seama de necesitatea de a asigura protecția capitalului social față de inițiativele
asociaților care ar putea prejudicia interesul societății.

A) Este declarat recuzabil și dator să se abțină de la deliberarea asupra unei

operațiuni comerciale, asociatul comanditat care ar avea interese contrare
acelora ale societății:
 fie că aceste interese sunt directe (pe cont propriu)

 fie ca sunt indirecte (pe contul altuia)

Consecința încălcării acestei norme este obligația de a repara paguba cauzată societății în
acest mod.

Pentru a funcționa această răspundere este necesar să fie demonstrate:

 raportul cauzal între participarea la deliberare a asociatului interesat și

 prejudiciul suferit de societatea comercială
Legea consideră că acest raport de cauzalitate a existat dacă fără votul asociatului
interesat nu s-ar fi obținut majoritatea cerută pentru adoptarea hotărârii . Neadoptarea
hotărârii trebuie să fie producătoare de daune societății comerciale.

14
”Art. 79  din Legea nr.31/1990
1. Asociatul care, într-o operaţiune determinată, are, pe cont propriu sau pe contul
altuia, interese contrare acelora ale societăţii:
 nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind această operaţiune.
2. Asociatul care contravine dispoziţiilor alin. (1) este răspunzător de daunele
cauzate societăţii, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.”

B) Este obligat să restituie societății beneficiile ce au rezultat și să plătească

despăgubiri pentru daunele cauzate asociatul comanditat care (art 80):
 fără consimțământul scris al celorlalți asociați,

 întrebuințează capitalul, bunurile sau creditul societății în folosul său, sau în acela
al unei alte personae

C) Dacă asociatul comanditat efectuează acte de administrare poate:

 lua avansuri spre decontare din fondurile societății, după cum
 recupera din aceste fonduri sumele pe care le-a avansat pentru operațiunile
efectuate în folosul societății
Decontarea unor astfel de sume este de asemenea reglementată prin dispozițiile art.81 al
Legii nr.31/1990. Nici un asociat comanditat nu poate lua din fondurile societății mai
mult decât i s-a fixat:
 pentru cheltuielile făcute sau

 pentru cele ce urmează să facă în interesul societății

Asociatul care contravine acestei dispoziții este răspunzător atât de restituirea sumelor cât
și de repararea daunelor cauzate în acest mod.

D) Este permis reglementarea prin contract a condițiilor în care asociații pot lua
din casa societății anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.

15
E) Concurența neloială făcută societățiide către asociat este expres prohibită
prin dispozițiile art. 82 din legea nr.31/1990.
Se lasă la aprecierea celorlalți asociați caracterul neloial al concurenței în raport de
împrejurările concrete.

Astfel asociații comanditați, fără consimțământul celorlalți asociați:

 nu pot lua parte ca asociați cu răspundere limitată, în alte societăți concurente sau
având același obiect,

 nici să facă operațiuni în contul lor sau al altora, în același fel de comerț, sau într-
unul asemănător

Legea creează o prezumție de acord tacit, bazată pe cunoașterea de către ceilalți asociați a
faptului:

 participarea asociatului la asemenea societăți sau operațiuni anterior încheierii

contractului de societate și

 de neinterzicerea continuării lor.

Dacă fapta de concurență neloială întrunește toate elementele cerute de art.82 alin 1 din
Legea 31/1990 societatea poate decide excluderea asociatului.
Independent de hotărârea privind excluderea asociatului neloial, societatea poate opta
între:
 Validarea operațiunilor efectuate de asociat prin considerarea asociatului ca
mandatar al societății în acele operațiuni, dacă ele sunt profitabile societății, sau
 Pretinderea reparării prejudiciului suferit ca urmare a acelor operații

b) Obligaţiile asociaţilor din societatea în comandită simplă. Indiferent de categoria

din care fac parte, principala obligaţie a asociaţilor este aceea de a efectua aportul pe care
l-au subscris la capitalul social. Nerespectarea obligaţiei de aport atrage răspunderea
asociatului, potrivit art. 65 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 şi chiar excluderea lui din
societate (art. 217 lit. a din aceeaşi lege).

16
 De asemenea, atât asociaţii comanditaţi cât şi comanditarii au obligaţia de a nu
aduce atingere patrimoniului societăţii comerciale (art. 80 şi art. 90 din lege).
Asociaţii comanditaţi au în plus şi obligaţia de a nu face concurenţă societăţii (art. 82 din
lege). Excluderea asociaţilor comanditari de la această obligaţie de nonconcurenţă se
explică prin faptul că aceşti asociaţi nu pot fi administratori, iar răspunderea lor este
limitată pentru obligaţiile societăţii în comandită.

5. Răspunderea pentru obligaţiile societăţii în comandită simplă

Art. 3 din Legea nr. 31/1990 menţionează că pentru obligaţiile sociale răspunderea revine
societăţii şi asociaţilor comanditari. Comanditaţii vor răspunde numai în limita valorii
aportului lor la capitalul social.
Societatea în comandită simplă, ca şi aceea în nume colectiv are o răspundere
directă (principală) pentru obligaţiile sociale, în timp ce răspunderea asociaţilor are un
caracter subsidiar. Creditorii sociali vor acţiona societatea. Dacă în termen de 15 zile de
la punerea în întârziere creanţele lor nu sunt satisfăcute, creditorii sociali se vor îndrepta
şi împotriva asociaţilor comanditaţi (art. 3 alin. 2 din Legea nr. 31/1990).
Asociaţii comanditaţi sunt singurii care pot fi acţionaţi şi urmăriţi, în subsidiar,
pentru obligaţiile societăţii, deoarece numai aceşti asociaţi au o răspundere nelimitată şi
solidară cu societatea.
Asociaţii comanditari au o răspundere limitată, respectiv numai până la concurenţa
valorii capitalului subscris (art. 3 alin. 3 din aceeaşi lege). Dar valoarea aporturilor
acestor asociaţi este absorbită de patrimoniul societăţii şi deci asociaţii comanditari nu au
o răspundere personală faţă de creditorii societăţii, cum se întâmplă în cazul asociaţilor
comanditaţi.

RĂSPUNDEREA ASOCIAȚILOR PENTRU PIERDERILE SOCIETĂȚII

Creditorii sociali sunt ținuți să urmărească în primul rând patrimoniul
societății, răspunderea solidară și nemărginită a asociaților fiind subsidiară. Între ei
asociații se află în raporturi specifice codebitorilor solidari pentru datoriile societății.
Art. 85 din Legea nr.31/1990

17
 1. Asociaţii sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiunile îndeplinite în
numele societăţii de persoanele care o reprezintă.
2. Hotărârea judecătorească obţinută împotriva societăţii este opozabilă fiecărui
asociat.

6. Cesiunea părţii de interes. Retragerea şi excluderea asociatului

a) Cesiunea părţii de interes a asociaţilor din societatea în comandită simplă se

realizează după aceleaşi reguli şi în aceleaşi condiţii ca şi cesiunea părţii de interes a
asociaţilor din societatea în nume colectiv ( art. 90 şi art. 87 din Legea nr. 31/1990).

b) Retragerea asociatului din societatea în comandită simplă se face în aceleaşi cazuri şi

condiţii prevăzute de art. 226 din Legea nr. 31/1990. Acestea sunt identice şi au fost
analizate pentru societatea în nume colectiv.

c) Excluderea asociatului din societatea în comandită simplă se face în acelaşi cazuri şi

condiţii ca şi în cazul societăţilor în nume colectiv şi cu răspundere limitată.
De menţionat faptul că acele cazuri de excludere a asociaţilor prevăzute de art. 222 din
Legea nr. 31/1990 privesc pe asociaţii comanditaţi, care au o răspundere nelimitată şi
solidară cu societatea.
Asociaţii comanditari pot fi excluşi din societatea în comandită simplă numai în
cazurile de neefectuare a aportului şi de amestec în administrarea societăţii, precum şi în
cazul prevăzut de art. 206 din Legea nr. 31/1990 (admiterea opoziţiei creditorului
personal al asociatului comanditar).
Condiţiile şi efectele excluderii asociatului din societatea în comandită simplă sunt
identice cu cele analizate pentru societatea în nume colectiv.

Dizolvarea şi lichidarea societăţii în comandită simplă

Se realizează potrivit regulilor generale referitoare la încetarea activităţii societăţii

şi a regulilor specifice prevăzute pentru această formă juridică de societate.
Dizolvarea societăţii în comandită simplă se realizează din cauzele generale prevăzute
de art. 227 şi art. 237 din Legea nr. 31/1990. Această formă de societate se dizolvă în

18
 cazurile specifice prevăzute de art. 229 din aceeaşi lege, referitoare la falimentul,
incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul singurului asociat comanditat sau a
singurului asociat comanditar.
Societatea în comandită simplă nu se dizolvă dacă în actul constitutiv s-a prevăzut
posibilitatea continuării activităţii cu moştenitorii sau dacă asociatul rămas a hotărât
transformarea în societate cu răspundere limitată cu asociat unic.
Decesul unuia dintre asociaţii comanditaţi obligă societatea să plătească
moştenitorilor partea ce li se cuvine potrivit art. 230 din lege, în afară de cazul în care
succesorii au optat să rămână în societate în această calitate şi îşi desemnează un
reprezentant ca asociat (art. 230 alin. 2 din Legea nr. 31/1990).

Lichidarea societăţii în comandită simplă

Operaţiunile de lichidare a societăţii în comandita simpla sunt reglementate de Legea nr.

31/1990 şi de prevederile actului constitutiv, în măsura în care acestea nu sunt
incompatibile cu lichidarea societăţii (art. 252 alin (4) din lege).

ÎMPĂRŢIREA BENEFICIILOR ŞI PIERDERILOR

Conform  dispozițiilor art.7 din Legea nr.31/1990 contractul de societate prevede
și modul de împărțire a beneficiilor și pierderilor între asociați. În lipsa unor stipulații
contractuale contrarii, dividentele se vor plăti asociaților în proporție cu cota de
participare la capitalul social.
Prin contract se poate stipula și un alt mod de distribuire a beneficiilor, diferit de
proporțiile aporturilor individuale la constituirea capitalului social. Se va ţine seama de
gradul diferit de participare a unui asociat la realizarea activității comerciale, la
administrarea societății.
Nici un asociat:
 nu poate fi exclus de la beneficii sau
 nu poate fi exonerat de a suporta pierderile, dar
 nu poate fi nici limitat la beneficii vădit derizorii

19
Nu este necesar ca întregul beneficiu net să fie distribuit sub formă de dividente.

Asociații pot conveni asupra unor cote procentuale pentru constituirea unor fonduri de
rezervă ori de dezvoltare. Dacă o altă perioadă de activitate va marca pierderi, rezervele
pot servi acoperirii acestora.

20
BIBLIOGRAFIE :

 conf. univ.dr. POPA CARMEN TEODORA - Curs de drept, Oradea 2014

 http://www.projurista.ro/societatea-in-comandita-simpla/

 Carpenaru S.D. : ’’Drept comercial roman’’ , Editura All Beck , Bucuresti , 2002

 Georgescu I.L. :  ’’Drept comercial roman’’ ,Editura All Beck , Bucuresti , 2002

 http://www.qreferat.com/referate/economie/Functionarea-societatilor-in-c445.php

 http://www.rasfoiesc.com/educatie/istorie/SOCIETATEA-IN-COMANDITA-
SIMPLA76.php

 http://www.calificativ.ro/referate/referat-Societatea_in_comandita_simpla-
rid1519.html

21