 Captivi in lumea virtuală

Nuță Mariana Sonia

Tehnologia a devenit o componentă indispensabilă a vieții cotidiene. În ultimii ani
însă, sute de copiii și adulți au ajuns la psiholog sau chiar la psihiatru din cauza
dependenței de calculator, televizor, tabletă și telefonul mobil. Care sunt
consecințele acestui fenomen care tinde să devină o problemă de sănătate publică,
aflați, în reportajul special marca „Din|interior”.

În România, dependenţa de tehnologie afectează tot mai multe persoane. Anual,

psihologii şi medicii psihiatri se confruntă cu sute de cazuri de copii și adulți
captivi în lumea virtuală. Gabriel Oprişanu, manager Institutul de Psihiatrie Socola,
Iași: Există un fenomen care poate deveni îngrijorător. Adrian Wang, medic
psihiatru, Singapore: Mulţi oameni vor începe să îşi ignore serviciile, relaţiile
interumane, lucrul sau studiile pentru a aloca mai mult timp şi mai mulţi bani cu
tehnologia. Aceasta este problema când tehnologia începe să îţi controleze viaţa.

În anul 2013, Societatea Americană de Psihiatrie a propus ca dependenţa de

tehnologie să fie inclusă în categoria tulburărilor psihice. Medicii cercetează dacă
această adicţie este o boală sau un simptom al altor tulburări mintale precum
depresia, anxietatea şi izolarea socială. Adrian Wang, medic psihiatru, Singapore:
Dependenţa de tehnologie este foarte similară cu alte dependenţe precum cea faţă
de droguri. Daniel Ivănescu, psiholog, preşedinte Asociaţia Sănătate Mintală pentru
Calitatea Vieţii: Vedem rezultatele unui gen de sevraj la nivel psihologic. Laura
Mateescu, medic psihiatru, Spitalul Clinic „Prof. Dr. Alexandru Obregia”: Copiii
devin, mulţi dintre ei, agresivi. Pot să devină agresivi verbal sau agresivi fizic cu
părinţii. Să se lupte cu părinţii pentru a-şi obţine telefonul, tableta, calculatorul.
Vacanța mare, „petrecută” la psiholog Tot mai mulți copii fac terapie în urma
dependenței de televizor, spun psihologii Bucureştii Noi, zona de nord a Capitalei.
Deşi se afla în vacanţă, Cosmin, în vârstă de şapte ani, este nevoit să întrerupă
joaca. Spre deosebire de alţi copii, Cosmin face terapie pentru că suferă de deficit
de atenţie şi are probleme de exprimare. În primii trei ani de viaţă, copilul a fost
dependent de televizor. Nicoleta Vasile, mama lui Cosmin: Când îl strigam de două
trei ori se uita câteva secunde și după aia iar se uita la televizor. Problemele
copilului au apărut după ce a fost lăsat singur, timp îndelungat, în faţa micului
ecran. Mama lui Cosmin, Nicoleta Vasile, spune că, astfel, ea și soțul ei își făceau
mai mult timp pentru treburile casei. Nicoleta Vasile, mama lui Cosmin: Lui îi
plăcea foarte mult să se uite la televizor şi noi am profitat. Nicoleta Cartas, medic
psihiatru, Institutul de Psihiatrie Socola, Iași: Este o lipsă de informare a părinţilor
sau o lipsă de anticipare a consecinţelor negative. Psihologii spun că expunerea
copiilor, la vârste fragede, în faţa televizorului, le afectează dezvoltarea mintală.
Ana-Maria Zamfir, psiholog, Asociația pentru Sănătate Mintală a Copilului: Sunt
copii care dacă au consumat în primii doi ani de zile foarte mult timp în faţa
tabletelor, televizoarelor şi au interacţionat prea puţin cu persoanele din jur, au fost
privaţi de afecţiune (...) Pentru că interacţiunea cu un obiect nu poate oferi
satisfacţia aceea, conţinerea emoţională de care un copil are mare nevoie (...). Nu se
poate dezvolta nici motric să zicem, nici cognitiv, rămân foarte multe arii
nedezvoltate. Ileana Botezat, medic psihiatru, director Centrul Naţional de Sănătate
Mintală şi Luptă Antidrog: Interacțiunea umană este esențială. Și dacă un ecran îți
oferă o mișcare, dinamică, culoare, voce, vocea umană, vocea mamei nu va fi
niciodată înlocuită, privirea mamei nu va putea fi niciodată înlocuită. Cosmin nu a
vorbit până la vârsta de trei ani şi jumătate, atunci când a început terapia. Marius
Zamfir, psiholog: Deşi avea undeva la trei ani şi jumătate, Cosmin la vârsta aceea,
la prima evaluare, a ieşit undeva ca şi dezvoltare mintală, la vârsta de un an, un an
şi două luni. Nicoleta Vasile, mama lui Cosmin: La început, când l-am adus, nu
vorbea deloc. Nici „mama” nu îmi spunea. În prezent, Cosmin recuperează
cunoştiinţele pe care nu a reuşit să le asimileze în primii ani de viaţă. Marius
Zamfir, psiholog: Cazul acestui băieţel nu este singular. Din păcate este un caz cu
care ne întâlnim frecvent în ultimii cred eu chiar cinci ani de zile. Jocul, ca un drog
Dependența de tehnologie provoacă violență și sevraj, spun psihologii și medicii
psihiatri Cazurile grave de adicţie sunt direcţionate de psihologi către spitalele de
psihiatrie. Medicii tratează tot mai mulţi copii şi adolescenţi dependenţi de
televizor, tabletă, telefon mobil şi calculator. Laura Mateescu, medic psihiatru,
Spitalul Clinic „Prof. dr. Alexandru Obregia”: Avem din ce în ce mai mulţi copii
care se prezintă la noi cu probleme de relaţionare socială, cu probleme de
interacţiune socială. Copii la vârste mici, cu probleme de a vedea, sau nu, lumea în
care trăiesc. Nicoleta Cartas, medic psihiatru, Institutul de Psihiatrie Socola, Iași:
Se poate face o terapie cognitiv-comportamentală.Vorbim de patologii de vârste
diferite. La nivelul adolescenţilor şi copiilor trebuie vorbit cu părinţii, care trebuie
învăţati să le folosească timpul copilului într-o anumită manieră. În cazul
adolescenţilor, dependenţa de tehnologie are consecinţe grave asupra
comportamentului în familie şi în societate, spun psihologii. Daniel Ivănescu,
psiholog, preşedinte Asociaţia Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieţii: Vedem la
unii care nu mai au acces la tehnologie o stare de iritare, comportament violent în
unele situaţii, lipsa de somn în alte situaţii mai extreme. Părinte: „I-am luat
monitorul și l-am îngropat în zăpadă” Familiile care se confruntă cu dependența de
tehnologie trec prin momente de cumpănă Oraşul Giurgiu. Această familie se
pregăteşte de picnic. Până anul trecut, a trăit momente de coşmar. Beni, în vârstă de
20 de ani, a fost dependent de jocurile pe calculator. Beni: Am avut un timp în care
am găsit o portiţă şi am stat 26-27 de ore şi am adormit pe scaun. După aia nu mai
puteam. Elena Petrică, mama lui Beni: Când venea de la liceu nici nu mânca. La un
moment dat se ascuţise la faţă că îi spuneam „ai ajuns la genunchiul caprei”, pentru
că nu mânca, nu avea timp, nici la toaletă nu se ducea, era pe joc, era foarte captivat
de joc. Beni spune că a căutat un refugiu în lumea virtuală din cauza problemelor
pe care le avea la liceu. Beni: Timpul petrecut ca să învăţ nu mai era rentabil pentru
că nu primeam notele meritate şi astfel m-a afectat mult asta. Adrian Wang, medic
psihiatru, Singapore: Pentru unii oameni prezenţa în realitate virtuală compensează
ceea ce nu au în viaţa reală, prietenie, conexiuni sociale. Pe Internet în spatele unei
tastaturi pot fi oricine îmi doresc să fiu. Din cauza adicţiei faţă de jocurile pe
calculator, Beni a devenit violent cu părinţii. Au fost situaţii în care şi-a lovit mama
când aceasta a încercat să îl întrerupă din joc. Elena Petrică, mama lui Beni: M-am
dus la monitor să îl închid. Și el m-a împins, eu l-am împins, şi m-am buşit pe jos.
Beni: Faptul că am avut un acces de furie nu este normal pentru mine pentru că în
general sunt o persoană calmă. Şi asta a demonstrat doar cât de repede pot să ajung
într-o situaţie în care ajung să fac ceva fără să gândesc şi ce influenţă are
calculatorul asupra mea. Mama lui Beni, doamna Elena Petrică, spune că a făcut tot
ce a fost omeneşte posibil ca să îşi scape fiul de dependenţa de tehnologie. Elena
Petrică, mama lui Beni: Au fost faze când i-am luat monitorul şi i l-am îngropat în
zăpadă. (...) A venit acasă, nu a făcut urât, adică a fost conştient şi i-am spus „eşti
dependent? O.K! Dacă nu atunci care e problema?”. Şi a realizat atunci că ceva nu
e în regulă. Adrian Wang, medic psihiatru, Singapore: Este la fel ca la un alcoolic
care trebuie să renunţe la băuturi pentru o perioadă. Pentru o adicţie severă va
trebui ca pentru moment să înlături tehnologia din peisaj. Pentru Beni, singura
soluţie a fost, însă, internarea într-un centru privat, specializat în tratarea adicțiilor
unde ajung, mai ales, consumatorii de droguri. Beni: M-am întors un om schimbat
pentru că au fost oameni care erau dependenţi de lucruri mult mai grave decât de
calculator. (...) Şi am spus că nu mai am nevoie de dependenţe. (...) Şi am făcut o
promisiune cu mine însumi că o să mă opresc. Anul acesta, Beni a terminat liceul.
Şi-a propus ca, în viitor, timpul petrecut la calculator să fie cu folos. Acum, vrea să
urmeze o carieră în I.T. Beni: În cazul în care realizezi că ai o dependenţă sau ceva
ar fi cazul să povesteşti cuiva căruia îi pasă de tine, să îi spui că ai nevoie de ajutor
şi că nu poţi trece singur prin asta. Telefonul mobil, o parte din noi Utilizarea în
exces a telefonului a devenit una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere,
spun polițiștii. Dacă pentru adolescenţi dependenţa de tehnologie apare în joacă, la
adulţi poate fi consecinţa nevoii de a se simţi permanent conectaţi la informaţie,
prin intermediul Internetului şi a telefonului mobil. Daniel Ivănescu, psiholog,
preşedinte Asociaţia Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieţii: Avem tendinţa să
mergem cu telefonul în mână! De ce? Ca să nu pierdem ceva. Dacă primesc un
mesaj pe o reţea de socializare sau un mail sau ceva foarte foarte important.
Nicoleta Cartas, medic psihiatru, Institutul de Psihiatrie Socola, Iași: De la a căuta o
informaţie până la a face o dependenţă e un pas foarte mic şi este foarte greu să îţi
dai seama când ai trecut de la o comunicare, la o dependenţă. În ultimii ani, în
România, dependenţa de telefonul mobil a devenit una dintre cauzele principale ale
accidentelor rutiere, spun poliţiştii. Fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât
ţara noastră ocupă locul al doilea în Europa la numărul de decese în trafic, conform
unui raport ale U.E, din anul 2015. Ovidiu Munteanu, comisar șef Brigada Rutieră
București: Nu eşti atent, nu ai o distanţă suficientă faţă de vehiculul din faţă, poţi
trece de pe o bandă pe alta fără să te asiguri fiind atent la trimiterea unui mesaj sau
fiind angrenat într-o convorbire telefonică. Din acest punct de vedere riscul de a se
produce un eveniment rutier este foarte mare. Poliţiştii din cadrul Brigăzii Rutiere
sunt îngrijoraţi de amploarea fenomenului. De la începutul anului, în Bucureşti,
aceştia au aplicat peste 7.300 de sancţiuni şoferilor care au fost surprinşi în timp ce
foloseau telefonul mobil. George Anghel lucrează ca agent de circulaţie în Piaţa
Victoriei, una dintre cele mai aglomerate zone din Bucureşti. George Anghel, agent
Brigada Rutieră București: Oamenii găsesc diferite motive, vorbeam cu copilul
acasă, s-a întâmplat ceva, este cineva bolnav, diferite motive. Reporter: Şi îi
credeţi? George Anghel: V-am zis, îi sancţionăm conform legii pentru că trebuie să
folosească hands-free. Mai nou, poliţiştii se confruntă şi cu situaţii în care pietonii
provoacă incidente rutiere. 83% dintre pietoni folosesc telefonul mobil fără să se
asigure când traversează strada, potrivit unui studiu realizat de constructorul auto
Ford, în anul 2015. George Anghel, agent Brigada Rutieră București: Sunt foarte
mulţi pietoni care traversează strada fără să se asigure, având căşti în urechi, fiind
cu privirea către telefonul mobil. (...) S-au întâmplat foarte multe accidente,
bineînţeles din acest motiv. Daniel Ivănescu, psiholog, preşedinte Asociaţia
Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieţii: Adulţii vor să fie conectaţi aparent la tot ce
se întâmplă în jurul lor deconectându-se practic de la tot ce se întâmplă în jurul ca
să fac aşa un joc de cuvinte, ceea ce nu este O.K. Realitatea este ceea ce vedem în
jurul nostru. Dependența de tehnologie, un fenomen ignorat de autorități Psihologii
și medicii psihiatrii recomandă inițierea de campanii de prevenire la nivel național
În prezent, autorităţile din România nu au soluţii pentru a preveni şi stopa
dependenţa de tehnologie. Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog
este instituţia de stat responsabilă cu realizarea politicilor de sănătate mintală.
Ileana Botezat, medic psihiatru, director Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi
Luptă Antidrog: Recunoaștem că nu există un sistem pus la punct de raportare a
acestor fenomene. Dar dacă fenomenul devine atât de îngrijorător și s-ar putea să
fie îngrijorător cred că trebuie o colaborare făcută și cu alt gen de instituții eventual
ONG-uri care să semnalizeze că există un astfel de pericol. Psihologii şi medicii
psihiatri consideră că autorităţile ar trebui să iniţieze campanii de prevenire a
acestui fenomen, la nivel naţional. Laura Mateescu, medic psihiatru, Spitalul Clinic
„Prof. dr. Alexandru Obregia”: Cea mai importantă este informarea la nivelul
părinţilor. Daniel Ivănescu, psiholog, preşedinte Asociaţia Sănătate Mintală pentru
Calitatea Vieţii: În momentul în care statul ia măsuri, chiar şi la nivelul ăsta de
campanie de informare, oamenii adulţi stau şi se gândesc, măi este o problemă
serioasă nu este o glumă. Dacă mă apuc eu să vorbesc singur aşa or să zică e încă
unu care vorbeşte. Ileana Botezat, medic psihiatru, director Centrul Naţional de
Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog: Fără îndoială având în vedere amploarea
fenomenului, având în vedere disfuncționalitățile care apar în utilizarea uneori a
acestor tehnologii, consider că poate fi extrem de utilă o astfel de acțiune de
prevenire. Terapie cu poveștile lui Creangă La Iași va fi înființat primul centru
pentru tratarea dependenței de tehnologie din România La începutul anului,
reprezentaţii Institutului de Psihiatrie Socola din Iaşi au iniţiat un proiect prin care
intenţionează să construiască primul centru de tratare a dependenţei de tehnologie
din România. Gabriel Oprişanu, manager Institutul de Psihiatrie Socola, Iași:
Astăzi, când discutăm, nu există un anumit cod de boală care să definească
dependenţa de tehnologie. Rolul centrului este de a identifica şi de a propune către
factorii de decizie, (...) introducerea unui cod de boală care să definească foarte clar
dependenţa de tehnologie.