Combat life Saver – CLS – Manual de bază

Tactical combat casuality care

Lecţiile 1, 2, 3
Combat lifesaver
• CLS este o misiune secundara. Misiunea primara este cea dictată de comandant.
• Prioritatea sa sub focul inamic este să se adăpostească, să returneze focul și să ucidă inamicul.
• Trebuie să acorde primul ajutor victimelor doar dacă nu interferă cu misiunea sa primară.
Tactical combat casuality care
TCCC este impartită în 3 faze
- ajutorul sub focul inamic (care under fire)
- ajutorul în câmpul tactic (tactical field care)
- ajutorul în jurul evacuarii (tactical evacuation care)
Care under fire
• Este prima faza a TCCC. În această faza militarii se află sub focul inamic şi sunt foarte limitaţi în a
acorda primul ajutor.
• Principalul obiectiv al primului ajutor este de a opri orice hemoragie amenintătoare de viată de la nivelul
extremitaţilor aplicând un TQ la nivelul extremităţii respective şi apoi de a evacua victima şi pe sine
însuşi la un loc adăpostit.
Tactical field care
• Faza a 2-a a TCCC. În acest moment militarii (victima şi salvatorul) nu mai sunt sub focul inamic şi
există timp pentru a acorda un ajutor mai elaborat. Acest ajutor constă în:
- controlul sângerărilor
- contolul căilor aeriene
- controlul respiraţiei
- controlul şocului
- transportul victimei
Tactical evacuation care
• Etapa a 3-a a TCCC. În această etapă militarii (victima şi salvatorul) se află în curs de evacuare spre
MTF.
• Având mai mult timp salvatorul poate efectua:
- controlul intervenţiilor făcute anterior
- monitorizarea victimei
- controlul amănunţit din cap până la picioare
- întocmirea documentelor de însoţire a victimei
- pregătire victimei pentru tranport şi evacuare
Care under fire
• Te adăposteşti şi returnezi focul spre inamic
• Îndemni victima să răspundă cu foc spre inamic dacă se poate
• Îndemni victima să se adăpostească şi să îşi acorde primul ajutor – dacă poate
• Încerci ca victima să nu capete mai multe răni.

Pagina 1 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

Înainte de apropierea de victimă

• te uiţi după potenţiale/le pericole
• te uiți după SAF (small army fire)
• te uiți după fire sau dipozitive explozive adiţionale
• te uiți să vezi dacă clădirile (dacă sunt) sunt stabile şi nu stau să cadă.
• încerci să vezi care este cea mai bună cale de a ajunge la victimă şi cea mai bună cale de plecare. Încerci
să vezi/planifici ruta de evacuare înainte de a te expune focului inamic.
• ceri foc de acoperire pentru a reduce riscul de rănire atât pentru tine cât şi pentru victimă.
• încerci să anticipezi tipul cel mai probabil de răni ale victimei
• te gândeşti la ajutorul pe care îl poţi da la acele tipuri de răni:
- victima a căzut de la înălţime?
- victima a suferit de la o explozie?
- victima are răni prin împuşcare? (SAF)?
• încerci să anticipezi cum vor influenţa acţiunile tale focul inamic
• poate oare victima să se pune la adăpost de focul inamic singură?
• planifici cum acorzi primul ajutor victimei înainte de a ajunge la ea (ex: controlul hemoragiilor masive)
- funcţie de situaţia din teren.
• dacă te afli sub focul inamic, răspune cu foc înainte de toate. Nu te expune focului inamic pentru
acordarea primului ajutor
• dacă este posibil, află dacă victima mai trăieşte sau nu. Poţi acorda primul ajutor (şi este recomandat)
doar unei persoane în viaţă.
• elimină focul inamic. Reducerea/eliminarea focului/inamic poate fi mai mai importantă pentru
supravieţuirea victimei decât oricare ajutor medical pentru care îl dai.
• dacă victima poate, intruieşte-o să raspundă cu foc, să se adăpostească, să îşi acorde singură primul
ajutor.
• dacă victima este incapabilă de aceste lucruri, intruieşte-o să se întindă pe pământ şi să „facă pe mortul”.
• când situaţia din teren este sigură se poate:
- te apropii de victime pe cea mai sigură rută.
- îţi formezi o impresie generală despre victimă până ajungi lângă ea (ex: mărimea rănilor, şansele de
supraviţuire, etc).
- dacă decizi să muţi victima din locul respectiv într-o zonă sigură, nu lăsa în urmă de armamentul
individual, precum şi echipamentul esenţial pentru misiune.
• controlul căilor aeriene cel mai bine îl faci într-o zonă sigură şi în etapa a 2-a (tactical field care)
• este momentul să opreşti hemoragiile care ameninţă viaţa dacă situaţia tactică o permite astfel:
- instruieşte victima să îşi acorde singură primul ajutor
- utilizează un TQ pentru hemoragiile în locurile unde se poate utiliza un TQ. Aplică TQ mai sus de
locul rănirii, peste uniformă, strânge-l şi apoi mută victima la adăpost.
Care under fire - concluzii
• dacă victima nu se poate ajuta singură şi îi poţi da ajutor în condiţii sigure, fă-o.
• raportează comandantului tău despre situaţia medicală a victimei.
• dacă victima are o hemoragie severă la membre, aplică un TQ. Nu avea grija respiraţiei în acest
moment. Restul primului ajutor mai poate aştepta.
• încearcă să transporţi victima şi pe tine la loc adăpostit.

Pagina 2 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

Tactical field care

• situaţia tactică este schimbată și nu te mai afli sub focul inamic
• există timp la dispoziție şi siguranţă pentru manevrele medicale necesare
• dar în orice moment situaţia tactică se poate schimba și te poți afla din nou în “Care under fire”.
• această etapa este atunci când tu și victima nu vă mai aflaţi sub focul direct al inamicului. Aceasta
înseamnă că victima s-a deplasat, a fost mutată într-o locaţie sigură, focul inamic a fost eliminat sau eşti
protejat de focul inamic direct sau victima este deja într-o locaţie sigură
• dacă victima a suferit în urma unei explozii sau are o traumă penetrantă şi nu are semne vitale (fără puls
şi respiraţie) nu începe CPR. Cel mai probabil victima nu o să supravieţuiască şi există riscul să te expui
inutil.
• determină gradul de conştienţă a victimei utilizând sistemul AVPU folosind întrebări care necesită un
răspuns mai complex (altul decât da sau nu).
• ca și exemple:
- cum te numești?
- în ce dată suntem?
- unde suntem?
Conştienţa victimei
• dacă victima este conştientă, întreabă unde este durerea sau dacă simte diferit vreo parte a corpului.
Aceste informaţii te vor ajuta în evaluarea şi tratarea corepunzătoare a rănilor.
• A – victima este conţientă (alertă), ştie cine este, unde este şi este orientată temporar.
• V – victima răspunde la comenzi verbale.
• P – victima răspunde la durere dar nu răspunde la comenzi verbale.
• U – victima este inconştientă.
Reevaluarea hemoragiilor
• reevaluează tratamentul anterior pentru hemoragii
• expune şi evaluează rana
• dacă este necesar să aplici un TQ, pune-l direct pe piele la 5-10 cm deasupra rănii
• aplică un pansament hemostatic (Combat gauze) şi totodată aplică o presiune asupra rănii dacă aceasta
este într-un loc în care nu este posibil aplicarea unui TQ (axilă, zonele genitale, gât, etc)
• după aplicarea TQ şi dacă situaţia tactică permite evaluează pulsul distal. Dacă percepi puls distal de
rană, strânge TQ mai mult sau adaugă un al 2-lea TQ mai sus de primul (controlul circulaţiei arteriale a
sângelui previne apariţia sindromului de compartiment în membrul afectat).
• dacă nu este necesar un TQ atunci aplică un pansament hemostatic şi unul compresiv.
Tactical field care
• aplică un TQ în cazul unei amputări de membru

Pagina 3 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

• doar dacă nu este pus deja. Şi dacă sângerarea nu s-a oprit.

• pune un bandaj compresiv peste o rană pentru a controla sângerarea.
• dacă metodele convenţionale nu reuşesc să oprească sângerarea (mai ales la o extremitate), pune un TQ.
• evaluează respiraţia victimei (A)

• subluxaţia mandibulei , hiperextensia capului

Sonda nazo-faringiană

Pagina 4 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

• poziţia de siguranţă

Tactical field care

• evaluează potenţialele răni deschise ale pieptului.
• o rană penetrantă la nivelul pieptului poate duce la probleme respiratorii datorate colapsării plămânilor.
• închide rana deschisă la nivelul toracelui cu un material prin care nu trece aerul.
• în timpul expiraţiei victimei aplică acel material şi lipeste toate 4 laturile pansamentului.
• închide ambele orificii (intrare şi ieşire) şi pune victima în poziţie şezândă.
• în timpul transportului pune victima cu partea toracică rănită în jos.
• i-a toate măsurile pentru a controla şocul (de orice tip).
• şocul hipovolemic este consecinţa scăderii mari a cantităţii de sânge din sistemul circulator. De
asemenea temperatura crescută, diareea, dizenteria pot cauza şoc hipovolemic şi de aceea trebuie luate
măsurile necesare pentru a preveni şi combate şocul hipovolemic.
• primul pas în prevenirea şi controlul şocului hipovolemic este oprirea oricăror sângerări. La acest
moment deja sunt luate măsuri pentru oprirea sângerărilor prin aplicarea de pansamente compresive
şi/sau TQ în cazul rănilor care se pot vedea datorită sângerărilor exterioare. Dar victima poate avea
hemoragii/sângerări interne (în abdomen sau în torace) pe care nu le putem trata. De aceea acest tip de
victime necesită evacuare urgentă.
Prevenirea/tratamentul şocului
• poziţionează victima pe spate sau într-o poziţie confortabilă (în cazul rănilor la torace).
• ridică picioarele victimei mai sus decât nivelul inimii.
• nu trebuie să ridici picioarele dacă:
- există fracturi care nu sunt fixate.
- suspectezi o leziune de coloană cervicală.
- victima are leziuni toracice şi se simte conformabil stând în poziţie semi-şezândă sau pe o parte.
Tactical field care
• tratează orice altă leziune
• fixează orice fractură vizibilă a oaselor lungi (picioare, mâini)
• administrează victimei “combat pill pack”. Dacă este disponibil şi dacă este indicat.
Folia de supravieţuire şi Ready heat

Pagina 5 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

Fixează fracturile
• fixează fracturile dacă condiţiile permit monitorizând pulsul, senzitivitatea şi mişcările musculare
înainte şi după fixare
• ai grijă de sindromul de compatiment în cazul leziunilor prin explozie
Leziune oculare
• dacă suspicionăm o leziune penetrantă oculară:
- evaluăm rapid funcţia vizuală
- acoperim ochiul lezat cu material rigid (nu cu material moale)
- administrăm victimei 400 mg moxifloxacină cpr. din “combat pill pack” dacă este posibil și dacă
condiţiile permit.
Protecţia oculară cu material rigid (nu cu material moale)

Mijloace de protecţie oculară

• utilizează ochelarii balistici a victimei pentru a proteja ochiul lezat dacă nu există mijloc specializat de
protecție (eye shield).
• utilizarea ochelarilor balistici de către militari în timpul luptelor previne într-o mare masură leziunile
oculare ce pot surveni.
Tactical field care
• comunică tot timpul cu comandantul
• transmite comandantului evoluţia victimei. Este victima capabilă să se întoarcă la luptă? Are nevoie
victima de evaluare pentru a salva un membru afectat? Există în apropere orice mijloc pentru evacuare?
CASEVAC?
• începe să documentezi cazul prin completarea fişei de caz
• supraveghează/monitorizează victima
Tactical evacuation care
• dacă victima necesită evacuare cu mijloc medicalizat, se pregăteşte şi se va transmite o cerere
MEDEVAC (lecţia 7)
• dacă victima va fi transportată la un CCP (PAR) o să fie nevoie de targă SKED, Talon sau de o targă
improvizată. Se va pune victima pe targă, va fi asigurată cu chingi şi va fi transportată la CCP (PAR)
• dacă victima inconştientă este evacuată cu un mijloc nemedicalizat (CASEVAC) CLS-ul este nevoie să
însoţească victima pentru supraveghere sau pentru a iniţia alte tratamente necesare dacă situaţia tactică
permite.
•

Pagina 6 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

Noţiuni de bază
Lecţia 3-1
Circulaţia
• 2 circuite:
• Arterial – inimă -> periferie
• Venos – periferie -> inimă
• Fluid circulant = sânge
• Rolul circulaţiei/sângelui:
• Transportă gaze repiratorii la ţesuturi
• Transportă substanţe nutritive
• Prin vasele sanguine:
• Artere, vene
• Parametri:
• puls.
• Hemoragia:
• Atunci când sângele părăseşte vasele
Respiraţia
• Rolul respiraţiei:
• Realizează schimburile gazoase.
• Este realizată de:
• Căi aeriene;
• Plămâni.
• Parametri:
• Frecvenţa
• Amplitudine.
Starea de conştienţă
• Starea în care victima interacţionează cu mediul înconjurător:
• Execută comenzi;
• Reacţionează la stimuli (dureroşi, alţii).
• Victima poate fi:
• conştientă;
• Stare intermediară;
• Inconştient.
• Parametri – AVPU:
• A – conştient (Alert);
• V – Verbal;
• P – durere (Pain);
• U – inconştient (Unresponsive).
Parametri vitali - valori normale
• Puls
• Normal: 60-80 bătăi/minut.
• Respiraţii
• Normal: 10-12/minut
• Conştienţa
• Normal: A (alert)

Pagina 7 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

Controlul hemoragiilor (C)

Lecţia 4
Introducere
• cauza cea mai frecventă a morţii care ar putea fi prevenită pe câmpul de luptă este hemoragia unei
extremităţi. Sângerarea unei extremităţi (membru superior sau inferior) poate fi controlată prin aplicarea
unui pansament de urgenţă şi/sau a presiunii locale executate manual.
• în luptă aplicarea unui TQ este metoda iniţială/uşoară/sigură de control a hemoragiilor (care pot cauza
moartea) la nivelul extremităţilor.
• în alte situaţii cum ar fi amputaţiile de braţ sau picior, TQ este întotdeauna primul care se pune pentru că
alte metode nu pot controla hemoragia eficient
• situaţia tactică îţi poate limita timpul pe care îl ai la dispoziţie pentru a acorda primul ajutor victimei.
Dacă situaţia tactică îți permite, pune TQ deasupra rănii peste uniformă şi deplasează-te/evacueză rapid
victima la adăpost.
Expunerea rănii
• odată ce situaţia tactică permite, expune rana de prima dată prin orice mijloace (tăiere, sfâşierea hainelor
în jurul rănii) - foarfeci, cuţite, etc.
• expunerea rănii îți permite să evaluezi gravitatea/întinderea rănii.
• precum şi cea mai bună metodă de a opri sângerarea (TQ, bandaj compresiv, pansament hemostatic, etc)
• examinează victima să vezi dacă nu există şi alte răni. Un proiectil (glonţ) poate avea orificiu de intrare
precum şi orificiu de ieşire.
• în cele mai multe cazuri orificiul de ieşire este mai mare decât cele de intrare.
• în căzul în care există cele 2 orificii (intrare şi ie șire) ambele se acoperă/bandajează în ordinea găsirii
lor.
• nu încerca curăţarea rănii.
• nu încerca să verifici răna prin scoaterea obiectelor care se află în ea.
• nu încerca să scoţi obiectele care sunt în rană.
Bandajarea de urgenţă
• acest tip de bandaj aplică o presiunea suplimentară asupra rănii deci funcţionează ca și pansament
compresiv. Orice militar trebuie să aibă în IFAK acest tip de bandaj. CLS au în trusa lor 2 bucăţi din
acest tip de bandaj.
• întotdeauna primul se utilizează bandajul victimei pentru a avea ca rezervă bandajul din trusa de CLS.
Bandajarea de urgenţă
Ce este Quickclot (combat gauze)
• este un burete hemostatic de 3 inch x 4 yard
împachetat.
• este impregnat cu kaolin – un agent hemostatic
avansat.
• poate controla cu succes o hemoragie moderată –
severă prin inducerea unei coagulări rapide a
sângelui la nivelul rănii.
Aplicarea unui pansament hemostatic
• se aplică pe rană ca și orice alt bandaj.
• este necesar ca timp de 3 minute să aplicăm o
presiune asupra rănii după acoperirea rănii cu
pansamentul hemostatic.
• dacă sângerarea se opreşte, pansamentul hemostatic

Pagina 8 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

se acoperă cu un bandaj compresiv şi victima se evacuează.

Aplicarea unui pansament hemostatic
• Se pune pansamentul hemostatic în rană folosind următoarele tehnici:
- se pune centrul pansamentului pe rană şi se începe să se acopere rana cu restul pansamentului până
rana este umplută cu pansament. Această manevră poate necesita mai mult de un pachet de pansament.
- se pune pansamentul hemostatic direct în rană până rana se umple cu pansament. Această manevră
poate necesita mai mult de un pachet de pansament.
• Se va pune o presiune directă asupra rănii timp de 3 minute.
• dacă hemoragia s-a oprit, acoperă rana cu un pansament compresiv.
• victima se va evacua şi ambalajul pansamentului folosit va însoţi victima.
Folosirea unui TQ pentru controlul sângerării
• TQ este o bandă care se strânge, plasată în jurul unei extremităţi pentru a opri fluxul sanguin la nivelul
arterial şi în consecinţă pentru a opri fluxul sanguin total mai jos de locul aplicării.
• TQ poate fi folosit doar la nivelul extremităţilor (braţe, picioare, etc).
• TQ poate fi lăsat pe loc pentru 2 ore fără complicaţii ulterioare.
• pe câmpul de luptă când nu există timpul necesar pentru alte metode
• când alte metode de control a sângerării au dat greş
• când avem o amputaţie de membru (superior sau inferior)
TQ (CAT)

Folosirea unui TQ pentru controlul sângerării – la nivelul membrelor superioare

• prima opţiune pe câmpul de luptă.
• este eficient şi poate fi pus rapid.
• întotdeauna se foloseşte TQ-ul din IFAK-ul victimei.
• se scoate TQ victimei din locul în care se ţine.
• se trece bucla TQ prin membrul afectat.
• se poziţionează TQ la 5-10 cm deasupra rănii.
• se strânge banda TQ şi partea cu velcro.
• se strânge TQ folosind mânerul TQ până la oprirea sângerării la nivelul rănii.

Pagina 9 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

• fixează mânerul TQ cu dispozitivul special şi apoi cu banda adezivă.

• înfăşoară banda adezivă în jurul TQ până la fixarea integrală.
• dacă situaţia tactică o permite, caută mai jos de TQ să vezi dacă este puls.
• dacă nu se poate strânge TQ foarte bine, pune al 2-lea TQ lângă primul şi mai sus de el. Din nou ar
trebui să vezi de puls – dacă situaţia tactică o permite.
Folosirea unui TQ pentru controlul sângerării – la nivelul membrelor inferioare
• paşii necesari pentru aplicarea unui TQ la partea superioară sau inferioară a unui picior sunt cumva
diferiţi faţă de aplicarea TQ la braţ, deoarece este o diferenţă de mărime care necesită o presiune mai
mare pentru a opri sângerarea.
• se scoate TQ din buzunar sau din locul unde este ţinut.
• se trece laţul TQ prin membrul inferior rănit.
• se poziţionează TQ la 5-10 cm deasupra rănii.
• se bagă capătul cu velcro al TQ prin ambele orificii ale cataramei TQ.
• notă: această buclă este folosită pentru a asigura TQ în timpul aplicării cu ambele mâini
• se trage de capătul liber al benzii TQ până TQ se stânge şi se fixează.
• nu se va trece încă prin siguranţă.
• se răsuceşte mânerul TQ până sângerarea se opreşte.
• se fixează mânerul în poziţia respectivă în siguranţa TQ.
• se va asigura mânerul TQ cu chinga siguranţei.
• dacă situaţia tactică permite, caută pulsul distal de TQ şi dacă este prezent, se va încearca să se strângă
TQ mai mult.
• dacă TQ nu mai poate fi strâns, atunci se va pune un alt TQ lângă primul şi mai sus de el
Documentează victima
• se va scrie momentul în timp când s-a pus TQ pe zona special destinată de pe TQ, pe cardul rănitului
sau pe rănit cu marker permanent la un loc vizibil.
• acest lucru este folositor personalului medical care v-a prelua rănitul de la salvator
Pansarea unei amputaţii
• dacă s-a pus un TQ la o amputaţie, bontul respectiv se va pansa cu material moale şi absorbant peste
care pune bandaj de protecţie. Această manevră de pansare a bontului previne contaminarea şi agravarea
rănii.
Aplicarea unui TQ improvizat
• TQ standard făcut este prima opţiune. Trebuie să se ştie cum se poate improviza un TQ în caz că un TQ
standard nu este disponibil.
Aplicarea unui TQ improvizat
• materiale necesare:
- o bucată de material dur pentru mâner.
- o bucată de chingă neelastică pentru banda constrictivă de ce pu țin 5 cm de lată.
- o bucată de chingă pentru a fixa mânerul.
Prevenirea şocului hipotermic
• controlul hemoragiei.
• poziţionarea victimei în poziţia de siguranţă sau într-o poziţie confortabilă.
• ridică picioarele (dacă este posibil).
• înveleşte victima în patură sau folia izotermă.

Pagina 10 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

Deschiderea şi menţinerea deschisă a căilor aeriene (A)

Lecţia 5
Verifică dacă victima este conştientă
• dacă victima apare a fi inconştientă, se caută să se vadă dacă reacţionează la stimuli. Se întreabă cu voce
tare, calmă: Eşti bine?, în acelaşi timp se scutură victima de umăr.
• dacă victima nu răspunde, se poziţionează victima pe spate şi se vor deschide căile aeriene (gura).
Poziţia
• Se vor deschide căile aeriene ale victimei prin procedurile: hiperextensia capului/subluxaţia mandibulei
• chiar dacă victima respiră aceste manevre o ajută să respire mai bine
Deschiderea căilor aeriene (hiperextensia capului/subluxaţia mandibulei)
• se va aplică procedura: mă uit, ascult şi simt.
• Se măsoară resperaţiile pentru 30 de secunde.
• Se va menţine hiperextensia capului/subluxaţia mandibulei.
• Se va scoate orice obiect străin pe care îl vezi în gura victimei.
Sonda naso-faringiană

• nu se utilizează NPA dacă există vreo suspiciune/semn de traumă la nivelul capului şi dacă palatul
cavităţii bucale este fracturat sau dacă materia cerebrală este la vedere.
• nu se utilizează NPA dacă există traumă cerebrală evidentă şi dacă există lichid clar care se scurge din
ureche/i sau nas.
• orice scurgere de lichid clar din urechi sau nas indică o fractură a craniului.
• avantajul care îl are NPA în faţa sondei orofaringiene (Guedel) este că NPA poate fi pusă la victima
conştientă, semi-conştientă sau inconştientă.
Sonda naso-faringiană - folosire
• Se va pune victima pe spate cu faţa în sus
• Se va scoate NPA şi gelul lubrifiant din IFAK
• Se lubrefiază NPA
• Se va evidenţia orificiul nazal al victimei.
• Se pune vârful NPA de obicei în nara dreapta cu teşitura spre interior.
• Se va împinge sonda până când capătul lat ajunge la nivelul nării.
• Se fixează acest capăt cu leucoplast

Pagina 11 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

• dacă sonda întâmpină rezistenţă nu se va forţa, se foloseşte cealaltă nară.

• dacă nu se poate pune NPA pe nici o nară, se va pune victima în poziţie de siguranţă şi se cheamă ajutor
medical specializat.
Tratamentul unei traume toracice şi decompresia unui pneumotorace compresiv (B)
Lecţia 6
Introducere
• una din ameninţările cele mai mari pentru respiraţia unei victime este rana la nivelul pieptului/toracelui
• organismul are 2 plămâni
• fiecare dintre plămâni este înconjurat de 2 foiţe
• înăuntrul toracelui presiunea este negativă
• dacă la nivelul unui plămân există o traumă prin penetrarea peretelui toracic cu afectarea plămânului,
atunci acel plămân începe să se strângă doarece presiunea negativă din interior devine pozitivă datorită
intrării aerului din exterior.
• pentru ca ambii plămâni să se strângă este nevoie de rană penetrantă la nivelul ambelor părţi ale
toracelului
• oricare grad de strângere a plămânului duce la scăderea posibilităţii victimei de a respira şi implicit
scade cantitatea de oxigen disponibilă organismului.
Semne și simptome a unei plăgi deschise la nivelul toracelui
• zgomote de sucţiune sau borborosite care vin din plaga respectivă.
• datorită acestor tipuri de zgomote, plagile deschise toracice sunt denumite şi ???plăgi de sucţiune???
• pentru ca o plagă toracică să devină una de sucţiune este nevoie ca diametrul ei să fie de cel puţin 2/3
din diametrul traheei.
• victima tuşeşte cu sânge.
• din plaga toracică iese sânge aerat (rozat) – cu bule.
• scurtarea timpului respirator şi dificultăţi la respiraţie
• toracele nu se mai ridică în timpul respiraţiei aşa de mult (o parte sau ambele)
• apare durerea în umărul cu plaga sau în zona respectivă a toracelui, dureri care se accentuează cu
respiraţia.
• cianoza buzelor, a unghiilor datorate scăderii cantităţii de oxigen disponbile la nivel periferic.
• creşte frecvenţa cardiacă şi pulsul devine rapid şi slab.
• dacă nu eşti sigur că peretele toracic este străpuns complet, cel mai bine este să tratezi acea rană ca şi
cum toracele ar fi străpuns complet.
Evaluarea rănilor penetrante toracice
• trebuie să acoperi rana penetrantă astfel încat aerul să nu mai intre în plămân prin altă parte decât prin
trahee şi astfel plămânul să nu se strângă.
• primul pas este localizarea rănii toracice.
• caută întotdeauna orificiul de intrare şi de ieşire. Pentru aceasta poţi să te uiţi sub victimă pentru
scurgeri de sânge sau să îţi foloseşti mâinile pentru a simţi rănile de pe spatele victimei.
• dacă se vor găsi mai multe răni deschise toracice se tratează în ordinea găsirii lor
• dacă victima are 2 răni deschise (orificiul de intrare şi de ieşire) în aceeaşi parte a toracelui (plămânului)
ambele trebuie acoperite cu material ocluziv.
Evidenţierea rănii
• nu trebuie să se scoată din rană materialul/hainele pentru că acest lucru poate agrava rana sau produce
mai multă durere victimei. CLS-ul trebuie să taie împrejului rănii astfel încat să expună rana dar să nu
scoată nimic din ea
• nu trebuie să se cureţe rana sau să se scoaţă obiectele care sunt în ea.

Pagina 12 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

Pregătirea materialului ocluziv

• pe rana penetrantă toracică nu putem pune bandaj deoarece permite trecerea aerului. De aceea avem
nevoie de material prin care aerul nu poate trece. Acest material se pune primul şi după aceea se
bandajează rana cu pansament.
• materialul plastic este cel mai bun de folosit în acest cazuri (de la pachetele de pansament).
• de asemenea există pansamente ocluzive realizate special pentru acest tip de răni.
Pansamente ocluzive

Acoperirea unei răni penetrante cu pansament ocluziv improvizat

• Se va expune rana.
• Se pune victima să expire şi să îşi ţină respiraţia apoi.
• Se pune materialul ocluziv directe pentru rană pentru a o acoperi complet.
• Se fixează materialul ocluziv cu leucoplat pe toate 4 laturile.
• Se verifică materialul pus pentru a fi sigur să depăşeşte cu cel puţin 5 cm rana în toate direcţiile.
• Se pune victima să respire normal.
• Se va pune victima în poziţie de siguranţă cu partea vătămată în jos sau în poziţie semişezândă pentru a
respira mai uşor.
Acoperirea unei răni penetrante toracie cu un obiect străin înăuntru
• un tip de rană toracice este cea în care avem un obiect ce este înfipt în peretele toracic.
• poate fi rezultatul unei explozii care a propulsat un obiect străin cu fortă astfel încât să penetreze
peretele toracic.
Obiect străin - înţepător
• Se încojură obiectul cu pansament ocuziv
• Se va pune apoi bandaj în jurul obiectului pentru a-l fixa şi a-i limita mişcările care pot agrava rana.
• nu trebuie să se încerce să se scoată obiectul din rană.
Pneumotoracele compresiv
• Pneumotoracele compresiv – inseamnă de fapt aer sub presiune în torace.
• se produce atunci când aerul intră în torace, se acumulează, creează presiune şi nu mai poate ieşi.
• această stare duce la agravarea stării victimei prin pericolul care este pentru sistemul respirator şi pentru
sistemul cardiovascular.
• aerul pătrunde în torace şi se acumulează.
• în urma aceastui fapt plîmânul din acea parte începe să se strângă.
• de asemenea aerul în hemitoracele respectiv apasă pe inimă şi pe vasele mari precum şi pe plămânul
sănător din partea opusă.

Pagina 13 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

• acesta duce la modificarea funcţiilor respiratorii şi cardiovasculare

• Pneumotoracele compresiv poate apărea şi dacă deja s-a acoperit rana penetrantă cu material ocluziv
(valvă unisens).
• Pneumotoracele compresiv are potenţial letal
• acesta este tratat prin inserarea unui ac/cateter în peretele toracic pentru a lăsa aerul sub presiune din
torace să iasă.
Semne şi simptome Pneumotoracele compresiv
• anxietate, agitaţie, teamă.
• zgomotele respiratorii sunt diminuate sau absente.
• dificultăţi respiratorii, cianoză (buze, unghii).
• respiraţii rapide şi zgomotoase.
• venele gâtului devin evidente – în partea cu pneumotoracele.
• tensiune arterială scăzută puse în evidenţă prin absenţa pulsului radial.
• piele rece şi palidă.
• modificarea nivelului de conştienţă (AVPU) .
• deteriorarea stării generale a victimei.
• devierea traheei înspre partea cu pneumotoracele.
• este un semn târziu şi probail nu va fi observat.
• poate fi cu greu observat dacă este seară, noapte, în situaţii de luptă.
• pneumotoracele compresiv trebuie luat în considerare la orice traumă penetrantă toracică.
• multe semne de pneumotorace compresiv sunt dificil de observat noaptea sau în condiţii de luptă.
• cel mai evident semn că avem un pneumotorace compresiv şi că trebuie să efectuăm decompresia prin
ac este deteriorarea funcţiei respiratorii la o victimă cu rană penetrantă toracică.
Decompresia prin ac
• aerul sub presiune din torace poate fi eliberat prin plasarea unui ac/cateter la nivelul hemitoracelui
respectiv.
• această procedură este denumită decompresie prin ac.
• aceasta se execută doar dacă victima are o rană penetrantă toracică şi funcţia respiratori se deteriorează
progresiv.
• Este nevoie de un ac cu cateter gros de 14g şi de leucoplast.
• Se localizează locul de intrare – spaţiul 2 intercostal, deasupra coastei 3 pe linia medio-claviculară pe
partea cu rana penetrantă.
Liniile de inserţie a acului

Pagina 14 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

Decompresia prin ac
• Se inserează acul ferm perpendicular pe piele, la nivelul marginii superioare a coastei 3.
• Se va împinge acul până ajunge în cavitatea cu aer (o să se simtă că acul intră mai uşor şi se aude aerul
cum iese prin ac).
• Se va retrage acul şi se menţine cateterul pe loc.
Decompresia prin ac
• respiraţia victimei se îmbunătăţeşte.
• Se fixează cateterul de peretele toracic cu lecoplast.
• cateterul rămâne la locul lui pentru a permite aerului care mai este în torace să iasă.
• nu se acoperă cu leucoplast orificiul cateterului ci numai se fixează de peretele toracic.
• nu se pune valvă unisens sau material ocluziv în 3 laturi peste cateter.
• prin eliminarea aerului din cavitatea toracică respiraţia victimei trebuie să se îmbunătăţească rapid
• trebuie să se monitorizeze funcţia respiratorie a victimei până la sosirea echipei medicale sau până la
evacuarea la MFT. Dacă se constată o degradare progresivă a funcţiei respiratorii înseamnă că cateterul
iniţial s-a înfundat şi un cateter nou trebui pus lângă cel iniţial.

Poziţionarea victimei
• când victima este evacuată poziţia folosită poate fi:
- pe o parte cu partea suferindă în jos.
- poziţie semi-şezândă dacă victima se simte confortabil şi dacă este capabilă să stea pe targă.
Cardul rănitului
Lecţia 7
Scopul documentaţiei
• Oferă informaţii despre victimă.
• Oferă informaţii despre traumele suferite de victimă.
• Oferă informaţii despre tratamentele care au fost începute.
• Oferă informaţii despre evoluaţia stării de sănătate a victimei.
• Oferă informaţii medicale necesare partenerilor din NATO utilizând acelaşi format de document şi un
minim de termeni medicali în limba naţională.
• Este folosită pentru orice militar NATO tratat într-o MTF a coaliţiei.

Pagina 15 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

TCCC card (TC3 card)

• Se ataşează de fiecare rănit după completare
• Însoţeşte victima până la ajungerea în MTF.
• Se completează de cel care acordă primul ajutor
TC3 card – prima pagină

• Este organizat pe Parţi (block)

• De la 1 la 11.
• Completarea primei pagini a cardului:
• Informaţii generale despre militar (P1 - P2)
• Despre TQ (P3, P6)
• Locul rănii/ilor (P3 - P4)
• Cauza/ele rănirii (P3)
• Nivelul de conştienţă (P4)
• Parametri vitali (P5)
• Tratamentul efectuat (P7 - P9)
• Recomandări (P10)
• Cine a acordat PA (P11)
TC3 card – pagina a doua
• Completarea paginii a doua a cardului:
• Se completează doar de către personalul medcal de specialitate.
TC3 card – Abrevieri folosite
• Pe card se pot folosi următoarele prescurtări la prezentarea rănilor:
• Contuzie - Cont W
• Fractură deschisă - FC
• Fractură deschisă cu fragmente - FCC
• Fractură simplă (închisă) - FS
• Rană prin împuşcare - GSW
• Rană - W
• Răni multimple - MW
• Rană penetrantă - Pen W
• Rană perforantă - Perf W
• Serioasă/severă - SV
• Uşoară - SL

Pagina 16 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

• Pe card se pot folosi următoarele prescurtări la prezentarea rănilor:

• DTG = Date-Time, Group (ex. – 160010Oct2009)
• NBC = Nuclear, Biological, Chemical
• TQ = Tourniquet
• GSW = Gunshot Wound/Plagă prin împuşcare
• MVA = Motor Vehicle Accident/Accident de maşină
• AVPU = Alert, Verbal stimulus, Painful stimulus, Unresponsive
• Cric = Cricothyroidotomy
• NeedleD = Needle decompression/Decompresie pe ac
• IV = Intravenous/Intravenos
• IO = Intraosseous/Intraosos
• NS = Normal Saline/Ser fiziologic
• LR = Lactated Ringers/Soluţie Ringer
• ABX = Antibiotics/Antibiotice
Cererea de evacuare medicală MEDEVAC
Lecţia 8
Evacuarea medicală
• evacuarea medicală MEDEVAC reprezintă transportul victimelor de la POI la MFT cu ajutorul
vehiculelor medicalizate (pe roţi sau prin aer).
• chiar dacă nu sunteţi personal medicală puteţi să fiţi puşi în situaţia să faceţi o cerere de evacuare
medicală.
• termenul de MEDEVAC este folosit atunci când evacuarea unei victime se efectuează cu vehicule
medicalizate militare.
• ambulanţele pe roţi sau aeriene au la bord personal medical care este pregătit să ofere asistenţă de
specialitate victimei în timpul transportului.
• termenul de CASEVAC este folosit atunci când evacuarea unei victime se efectuează cu mijloace
nespecializate (camioane, mașini de teren, etc) care sunt folosite în mod normal pentru alte scopuri.
• în timpul CASEVAC CLS s-ar putea să fie nevoit să însoţească victima.
Cererea de Evacuare medicală
• cererea MEDEVAC este transmisă prin radio şi reprezintă o cerere de evacuare a unei sau mai multor
victime.
• pentru ca cererea de evacuare să fie bine înţeleasă este folosit un format special construit pentru a
transmite informaţii exacte despre caz.
• se foloseşte acelaşi format de cerere şi pentru evacuarea terestră cât şi pentru cea aeriană.
• informaţii transmise în cererea de evacuare medicală vor ajuta unitatea medicală să ia hotărârea de
evacuare cea mai bună pentru victimă. De asemenea informaţiile ajută la eficientizarea fluxului
evacuărilor medicale astfel încât nici o victimă să nu aibă de suferit.
• o clasificare corectă a gradului de urgenţă a victimei este utilă în executarea evacuării medicală în
concordanţă cu starea reală a victimei.
• victimele vor fi evacuate cât de curând se poate depinzând de resursele avute la dispoziţie și de
misiunile adiţionale ale unităţii medicale care execută evacuarea.
Pregătirea cerererii de Evacuare medicală
• un format special (9-line format) a fost dezvoltat pentru a uşura cererea de evacuare medicală.
• Numărul liniei se foloseşte întotdeauna pentru a identifica informaţiile transmise. De asemenea se
folosesc coduri pentru a transmite informaţii specifice.
Linia 1 – Linia 5 din Cererea MEDEVAC
• aceste linii trebuie transmise înainte de ca misiunea pentru evacuare să înceapă.

Pagina 17 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

• restul liniilor trebuie transmise şi ele cât mai curând posibil după primele 5 (putând fi transmise şi în
timpul deplasării ambulanţei).
Linia 1 – locul de preluare a victimei
• se află de pe hartă şi reprezintă coordonatele UTM (8 cifre) locului de unde ambulanţa va prelua
victima.
• aceste informaţii sunt obţinute de la comandant.
• aceste informaţii (coordonatele grid) permit unităţii coordonatoare a evacuării medicală planificarea
exactă a rutei de deplasare a vehiculului aşa încât să poată executa şi alte evacuări medicale de pe acea
rută.
Linia 2 – frecvenţa radio, indicativul radio
• aceste informaţii se obţin de la comandatul de grupă
• indicativul radio este folosit pentru a identifica receptorul, transmiţătorul sau alte facilitaţi cu funcţie de
comandă. Un indicativ complet este compus dintr-o combinaţie de litere cu cifre (ex: A2D28).
Linia 3 – numărul victimelor pe urgenţe
• reprezintă clasificarea victimelor bazată pe prioritatea evacuării. Poate fi:
- urgent - A/T1 – se evacuează cât mai curând posibil. Maxim 1 oră pentru a putea salva via ța, un
membru amputat, un ochi, etc.
- prioritar - B/T2 – evacuarea victimelor trebuie facută în max 4 ore şi este pentru bolnavi sau răniţi
care necesită un ajutor medical prompt sau a căror stare medicală se poate deteriora şi pot deveni
urgenţe.
- rutină - C/T3 – evacuarea trebuie făcută în max 24 ore și este pentru bolnavi sau răniţi a căror stare
este stabilă şi nu se aşteaptă o deteriorare majoră.
Linia 4 – echipament medical special
• dacă este nevoie de echipament special petnru susţinerea funcţiilor vitale ale victimei în cursul
evacuării.
• această linie trebuie transmisă înainte ca mijlocul de evacuare să plece din staţie astfel încât
echipamentul special să fie pus în ambulanţă înainte de plecare.
• cele mai uzuale echipamente folosite la bordul elicopterelor sunt: echipamentul de ridicare, targă
specială, echipament de dezcarcerare.
• un alt echipament special este: ventilatorul.
Linia 5 – numărul victimelor după felul lor
• în funcţie de evaluarea iniţială se determină dacă victimele vor fi evacuate pe targă (targă) sau sunt
capabilă să stea pe scaun (ambulatorii).
• acest număr este folositor pentru a trimite un număr corespunzător de ambulanţe la locul de preluare a
victimelor.
• de asemenea este util pentru a vedea ce tip de vehicul trebuie trimis pentru a prelua victimele.
Linia 6 – 9 din cererea MEDEVAC
• aceste linii vor fi transmise pe cât posibil după linia 5, dar pot fi transmise ambulanţei şi după ce aceasta
şi-a început misiunea de evacuare.
Linia 6 – securitatea punctului de preluare
• se determină dacă locul de preluare a victimelor este sigur.
• situaţia de siguranţă poate fi:
- fără inamic în zonă.

Pagina 18 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

- posibil inamic în zonă, apropierea se face cu prudenţă.

- inamic în zonă: apropierea se face cu prudenţă.
- inamic în zona: este necesară escortă armată.
Linia 7 – metoda de marcare a punctului de preluare
• se transmite cum este marcat punctul de preluare a victimelor.
• se pot folosi:
- panouri colorate.
- semnale pirotehnice.
- semnale cu fum.
- persoană care semnalizează.
• se mai pot folosi:
- benzi din material de paraşută.
- crengi de copac, bucaţi de copac sau pietre puse împreună.
- lanternă de semnalizare, lanterne, farurile maşinii.
- foc deschis.
Linia 8 – naţionalitatea victimei
• se bazează pe informaţii obţinte de la victimă/victime şi se încadrează în categoriile următoare.
• Categoriile pot fi:
- militar RO.
- civil RO.
- alt militar.
- alt civil.
- prizonier de război.
Linia 9 – contaminarea NBC
• - se verifică dacă există pericol NBC în zona de preluare a victimei. Această informaţie va fi utilizată
pentru a ajuta eventuala evacuare coordonată a unităţii.
• - dacă nu există nici o contaminare această linie nu va fi transmisă
Transmiterea unei cererei de evacuare medicală
• se transmite fraza de început: AM O CERERE DE EVACUARE MEDICALĂ. TERMINAT.
• Se transmite fraza de început: I HAVE A MEDEVAC REQUEST. OVER
• Se întrerurupe transmisia pentru a recepţiona acceptarea transmisiei de către operator. Se va aşteaptă
între 1 şi 3 secunde. Dacă nu există nici un răspuns, sau răspunsul este întrerupt, cererea se repetă.
• transmite linie cu linie toate cererea MEDEVAC folosind numele şi alfabetul radio.
• după terminarea cerererii se transmite TERMINAT/OVER sau se aşteaptă confirmarea de la operator
sau cererea de informaţii suplimentare.
Raportul MIST
• Raport adiţional care se transmite dupa 9 Line MEDEVAC.
• Necesar pentru ca pacientul să ajunga în cât mai scurt timp la facilitatea medicală suficient de
competentă.
• Se întocmeşte pentru fiecare rănit.

Pagina 19 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

• M - Mecanism - modul în care s-a produs rănirea (explozie, împuşcare, tăiere, zdrobire, arsură, etc).
• I - Diagnostic scurt (plaga impuscata, fractura deschisa hemoragie,etc)
• S - Simptome, semne(ta, puls, respiratie)
• T - Tratament(garou, linie iv, decompresie imobilizare, etc).
Evacuarea unei victime utilizând targa SKED, TALON sau tărgi improvizate
Lecţia 10
Evacuarea
• capabilitatea de a evacua o victimă într-un timp scurt şi cu maximă eficienţă este esenţială pentru
salvarea vieţii victimei.
• s-ar putea să ai nevoie ca să duci victima la CCP/PAR sau în alt loc unde poate primi ajutor medical
specializat.
• victima împreună cu tot echipamentul esential misiunii cântăresc mult şi poate fi greu să fie mutată.
• câteodată victima poate umbla, dar de cele mai multe ori este nevoie de targă pentru a muta o victimă.
Dacă o targă standard medicală nu este disponibilă și avem o targă SKED sau TALON trebuie să le
folosim pe acestea pentru transporul victimei
Targa SKED
• targa SKED este un sistem de transport al victimelor uşor şi compact.
• poate fi folosită pentru a transporta victimele pe sol.
• de asemenea poate fi folosită pentru a salva victimele din apă.
• poate fi urcată în elicopter.

Targa TALON
• targa TALON este o targă compactă cu 4 mânere, care se găseşte împachetată iar la extindere devine o
targă de dimensiuni NATO.
• mărimea mică după împachetare o face foarte u șor de transportat de către vehicule.
• vine cu un rucsac de transport care permite transportul tărgii de către un militar.

Pagina 20 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

Utilizarea tărgii TALON

• se desface şi asamblează targa conform instrucţiunilor.
• cel mai bun rezultat este obţinut dacă această parte se execută de către 2 oameni.
• se pune victima pe targă ca şi pe o targă normală.
• se fixează victima cu chingile de fixare care sunt ataşate de targă.
Tărgile improvizate
• sunt momente în care trebuie să transportăm o victimă şi nu avem o targă dedicată pentru aşa ceva şi
trebuie să improvizăm o tărgă.
• aceasta trebuie să fie bine făcută astfel încât să minimalizeze riscul de a scăpa victima de pe targă în
timpul transportului.
Tărgile improvizate – din pătură şi din beţe de cort
• o targă improvizată poate fi făcută din 2 beţe de cort şi o pătură.
• greutatea victimei de pe targă este cea care ţine cele 2 foi de cort împreună.
Tărgile improvizate – din foaia de ploaie şi din beţe de cort
• o targă improvizată poate fi făcută din 2 beţe de cort şi o foaie de ploaie
Tărgile improvizate – din pătură
• o targă poate fi improvizată doar dintr-o pătură sau ceva similar

Primul ajutor în caz de suspiciune de fractură

Lecţia 11
Definiţie
• Fractura reprezintă ruperea unui os.
• Fractura închisă reprezintă ruperea osului fără ca fragmentele osoase să iasă prin piele.
• Fractura deschisă reprezintă ruperea osului cu expunerea fragmentelor osoase prin piele (la exterior).
• Entorsa apare atunci când oasele care alcătuiesc articulaţia(cot, genunchi) se răsucesc unul faţă de
celălalt.
• Luxaţia apare atunci când o articulaţie este răsucită peste limitele normale şi ţesuturile care alcătuiesc
articulaţia se rup.
• Atât entorsa cât şi luxaţia pot avea semne şi simptome similare cu ale fracturilor şi de aceea trebuiesc
tratate ca şi o fractură.

Pagina 21 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

Mecanism de producere
• Direct : soc direct (bara de protectie, gloante, schije)
• Indirect :
- Torsiune
- Flexie
- Compresie
- Tracţiune
Fracturi

Semne şi simptome
• Probabile:
• Durere în punct fix
• Impotenţă funcţională
• Tumefacţie
• Echimoză
• Sigure:
• Deformarea membrului respectiv(apare ca fiind mai scurt sau într-o poziţie anormală)
• Oase care ies prin piele
• Mobilitatea anormală
Atele
• Atela este formată dintr-unul sau mai multe obiecte rigide aplicate şi fixate pe membrul fracturat astfel
încât acesta să nu se mai poata mişca. Dacă un os nu este imobilizat cum trebuie, structurile de la nivelul

Pagina 22 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

fracturilor (muşchi, oase, nervi) pot fi vătămate de fragmentele osoase.

• Pot fi: crengi de copac, beţe, plăci sau orice alt obiect dur. De regulă se folosesc câte 2 obiecte de acest
fel, câte unul pentru fiecare faţă a fracturii. Este necesar ca ele să fie suficient de lungi încât să cuprindă
porţiunea situată dedesubtul şi deasupra fracturii. În lipsa obiectelor necesare, însuşi corpul rănitului
poate fi folosit (cuşca toracică - membru superior fracturat, picior neafectat - pentru cel afectat).
• Obiecte moi. Sunt necesare pentru a împiedica frecarea obiectelor rigide cu pielea la marginea rănii. Ca
obiecte moi pot fi folosite pături, haine, etc. Aceste obiecte previn presiunea excesivă care pot afecta
circulaţia în membrul afectat.
• Elemente de fixare. Elementele de fixare folosesc la imobilizarea celor rigide.Pot fi folosite bandaje,
centuri, bandajul muslin, fâşii de haine. Nu folosiţi pentru fixare cabluri, sârme sau alte materiale
asemănătoare pentru că pot afecta circulaţia sângelui.
Primul ajutor
• Victima se scoate de sub influenţa cauzei producătoare.
• Se calmează victima.
• Se va localiza locul fracturii.(unde osul străpunge pielea sau e dureros, vânăt, în poziţie anormală,etc).
• Se va verifica circulaţia mai jos de locul fracturii:
• Se îndepărtează orice obiect care strânge locul fracturii:
• - nu se îndepărtează bocancii decât dacă este nevoie de ei în altă parte.
• - nu se slăbeşte costumul de protecţie NBC.
• Pansaţi rănile deschise înaintea aplicării atelei
• - dacă există fragmente de oase vizibile la locul fracturii nu se încearcă punerea lor la loc. Doar
se acoperă rana cu bandaj/pansament.
• Se verifică circulaţia după aplicarea pansamentului.
• Orice suspiciune de fractură se va imobiliza/fixa.
• Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi si laţimi variabile, in
funcţie de regiunile la nivelul cărora se aplică.
• Imobilizarea provizorie a fracturilor se face în scopul impiedicării mişcărilor fragmentelor osoase
fracturate, pentru evitarea complicaţiilor care pot fi provocate prin mişcarea unui fragment osos.
• Se fixează fractura prin atele care trebuie să "prindă" articulaţiile de deasupra şi dedesuptul leziunii.
• Se va avea grijă la fracturile deschise la contaminarea plăgii.
Situaţii speciale
• Suspiciunea de fractură de coloană cervicală:
- orice rană la nivelul capului va duce la o suspiciune de fractură de CV.
- orice suspiciune de fractură de CV se va trata ca şi fractură.
- nu se mobiliează rănitul fără ajutor specializat decât în situaţii speciale (Care under fire, foc, explozii,
etc).
• Imobilizarea coloane vertebrale cervicale:
- dispozitive speciale:
- gulerul cervical.
- dispozitive improvizate:
- bocani.
- săculeţi de nisip.
- pături/haine rulate.
• Mobilizarea victimelor cu suspiciune de fractură de CV

Pagina 23 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

- Nu se poate face de către 1 salvator

- Se poate face de către 2, 3, 4, 5 salvatori.
- Întotdeauna cineva fixează capul victimei.
- Mobilizarea victimei se face la comanda celui care fixează capul.
• Transportul victimelor cu suspiciune de fractură de CV
- pe un plan dur.
- după o fixare riguroasă a victimei.
Concluzii
• Se va opri hemoragia (dacă există).
• Imobilizarea/fixarea fracturii sau a suspiciunii de fractură.
• Tratamentul durerii şi/sau a şocului produs de fractură.
Traumatismele abdominale
Lecţia 12
Introducere
• Tratarea unei victime cu o rană abdominală survenită pe câmpul de luptă.
• Sunt relativ frecvente din cauza:
• Suprafeţei mari a abdomenului;
• Protecţiei insuficiente.
Clasificarea plăgilor abdominale
• Se clasifică în funcţie de nr. de orificii:
• Penetrante;
• Perforante;
• Contuzii.
• Funcţie de mecanismul de producere:
• Cu viteză mare;
• Cu viteză mică.
Expunerea rănii
• Odată ce situaţia tactică permite, expune rana prin orice mijloace (tăiere, sfâşiere, etc);
• Expunerea zonei îţi permite să evaluezi prezenţa unei răni dar şi gravitatea/întinderea ei;
• Întotdeauna căutăm orificiul de intrare dar şi cel de ieşire;
• Dacă nu există orificii, se evaluează tegumentele ca şi:
• Culoare;
• Sensibilitate;
• Temperatură.
Evaluarea
• Examentul local:
• Hemoragia la locul de intrare;
• Hemoragia la locul de ieşire.
• Existenţa unui obiect în rană;
• Existenţa organelor afară din
abdomen;
• Fără semne vizibile:
• Balonarea.

Pagina 24 din 25
 Combat life Saver – CLS – Manual de bază

Tratament
• Poziţia victimei:
• Pe spate cu genunchii îndoiţi.
• Când avem un obiect în abdomen:
• NU se scoate obiectul;
• Se lasă pe loc;
• Se fixează cu materiale ca să nu se mişte;
• Se evacuează.
• Când avem organe în afară:
• Se foloseşte pansament pentru torace şi abdomen;
• Se umezeşte pansamentul cu apă/ser fiziologic;
• NU se bagă organele înăuntru dacă sunt afară;
• Se acoperă FĂRĂ să se strângă şi se fixează cu pansamentul.

Pagina 25 din 25