Stirile radio – trăsături

 Principalele trăsături ale unei știri radio sunt:

1. Claritatea – textul trebuie să fie clar și a fi ușor de perceput și reținut de ascultător

2. Exactitatea – evenimentul trebuie prezentat cât mai riguros, fără presupuneri.

DE EVITAT (pe cât se poate) - formula ”se pare că…”. Informația ar trebui difuzată după ce a fost
verificată și confirmată.

3. Echilibrul – prezentarea majorității aspectelor unui eveniment mai ales când este vorba de un
subiect controversat.

 Nu trebuie prezentate excesiv punctele de vedere oficiale

 Nu trebuie difuzate prea multe știri care conțin intenții și nu fapte concrete

Exemplu: Lucrările la autostrada București – Iași vor demara peste doi ani, daca studiul de
fezabilitate și licitația vor fi gata, a anuntat astăzi ministrul transporturilor, Ion Popescu. Oficialul
susține că lucrările ar putea dura doar trei ani, dacă firma respectă condițiile contractuale.

 Trebuie prezentate toate puncte de vedere – mai ales când este vorba despre o ştire cu
un subiect controversat.

 Legea audio-vizuală: dacă una dintre părţile implicate nu poate fi contactată acest lucru
trebuie să fie menţionat în ştire

 Există mai multe tipuri de fapte ce pot apărea în știrile radio

 Realitatea simplă: sunt 20 de grade la București

 Fapte importante: ”Președintele a cerut Parlamentului să introducă Legea

învățământului în procedură de urgență”.

 Opinii

Știrile radio – redactare

 Fraze scurte

❖ Evitaţi:

❖ Frazele lungi, cu numeroase propoziţii subordonate

❖ Folosirea gerunziilor

❖ O frază ar trebui să cuprindă o singură idee şi nu mai multe.

❖ Știrile radio trebuie să fie redactare într-un limbaj uzual, conversațional

 Evitarea formulelor şoc

- Editorul/reporterul trebuie să găsească anumite formule prin care să atragă şi să menţină atenţia
ascultătorului, dar el trebuie să evite formulările şoc.

- INCORECT: „50 de morţi. 100 de răniţi. Ora 4, haos total la Ierusalim. Gruparea Hezbollah loveşte
din nou. Magazin aruncat în aer de o bombă.”

- CORECT: „50 de persoane au murit în urma unui atac cu bombă comis în această după-masă într-un
magazin din centrul Ierusalimului. Atacul a fost revendicat de gruparea libaneză Hezbollah şi a
provocat de asemenea rănirea a o sută de persoane”.

 Utilizarea limitată a adjectivelor

❖ Ştirea nu este literatură. Adjectivele „înfloresc” ştirea, fără a avea un conţinut informativ
important.

❖ Ele dau o tentă poetică, de exagerare şi de senzaţionalism, iar scopul nostru este să fim cât mai
obiectivi.

❖ Limbajul emoţional, dramatic poate aparţine inserturilor, dar nu editorilor.

❖ NU: REPORTER/PREZENTATOR - „La o conferinţă de presă organizată astăzi primarul a vorbit

extraordinar despre noul proiectul de lege privind taxa auto”.

 Ştirile radio nu încep cu o propoziţie subordonată deoarece complică structura

 INCORECT: După ce au venit în staţiunile de pe Valea Prahovei pentru a-şi petrece minivacanţa
de 1 Decembrie, după ce a plouat timp de trei zile atât pe munte, cât şi în staţiuni, mii de turişti
au decis să-şi întrerupă vacanţa şi să se întoarcă acasă.

 CORECT: „Mii de turişti veniţi în staţiunile de pe Valea Prahovei pentru a-şi petrece minivacanţa
de 1 Decembrie au plecat mai devreme din cauza vremii nefavorabile. Atât pe munte, cât şi în
staţiuni a plouat timp de trei zile, drept care turiştii au decis să-şi întrerupă vacanţa.

 Citatele - In scriitura radio, citatele care apar in script sunt in general parafrazate.

 De preferat – insertul sonor

 Ele sunt rescrise, dar reflecta exact ce a spus persoana respectivă

 Ghilimelele nu servesc la nimic in textul difuzat.

 Se evita - “citez” si “am incheiat citatul” sau alte astfel de indicatii pe post, cu exceptia cazului
cand citatul este atât de important și nu avem insertul sonor cu declarația respectivă.
 Știrile radio – cei 5 W

 Trei reguli de baza în utilizarea celor 5W.

 Regula nr. 1: Identificarea „W”-urilor.

După ce aţi descoperit un subiect, trebuie să analizaţi informaţiile de care dispuneţi şi să

identificaţi „W”-urilor. Pur şi simplu formulaţi întrebările şi răspunsurile.

 Regula nr. 2: Ierarhizarea „W”-urilor.

După ce aţi aflat care sunt „W”-urile trebuie să stabiliţi importanţa fiecăruia şi să îi ordonaţi în
consecinţă.

 Regula nr. 3: Scrierea ştirii.

Având toate datele este momentul să scrieţi o ştire în funcţie de „W”-urile pe care le aveţi şi de
ierarhia lor.

 In general se acordă foarte multă atenţie întrebărilor ce? şi cine?, dar importante sunt şi
celelalte.

 De exemplu, localizarea (where).

„Virusul H5N1 face noi victime”.

„Există o atenţionare cod galben de vreme rea”.

 Este de preferat ca ştirea să nu înceapă cu adverbul de timp.

NU - ”15 septembrie este ultima zi de depunere a formularelor”, ci

DA - „Ultima zi de depunere a formularelor este 15 septembrie”.

Ascultătorii care nu sunt atenţi când începe ştirea vor pierde momentul acţiunii.

La radio se folosesc mai mult adverbe de timp: astăzi, mâine, ieri.

INSERTURILE SONORE

Insertul sonor este una dintre cele mai scurte şi mai simple forme radiofonice.

Inserturile sonore sunt echivalentele citatelor din presa scrisă.

Ele conferă autenticitate şi credibilitate ştirii.

• Inserturile au rolul de a „plasa” ştirea într-un context specific:

❑ o ştire despre munca în mină este „plasată” în context atunci când folosim un insert sonor
înregistrat chiar în mină.
 • Nu orice ştire poate fi realizată cu insert sonor:

❖ nu avem insertul necesar

❖ calitatea sunetului nu este bună

❖ nu este un eveniment suficient de important pentru a realiza o ştire cu insert

• Inserturile sunt baza ştirii

Realizarea unei știri cu insert sonor:

• 1. sunt selectate inserturile

• 2. se scrie știrea (textul)

• Insertul şi ştirea trebuie să se îmbine perfect

• TEXTUL CITIT DE PREZENTATOR = COMPERAJ

Inserturile cuprind:

• informații esențiale

• declarații importante

• declarații șocante

• declarații contradictorii

• puncte de vedere

• declarații amuzante

• acuzații grave/dure concluzii, etc