Sunteți pe pagina 1din 16

Reportajul

nti de toate, reportajul este o poveste. O poveste pe care tu, reporterul, o spui pentru
c ai fost acolo, ai vzut, ai aflat, ai auzit, ai simit, ai mirosit, ai gustat i cel mai
important e s-l faci pe cititor "s simt" ceea ce ai simit tu, "s aud" ce ai auzit tu, "s
vad" ce ai vzut tu
Definiia reportajului:"Specie publicistic, apelnd adesea la modaliti literare de
expresie, care informeaz asupra unor situaii, evenimente de interes general sau
ocazional, realiti geografice, etnografice, economice etc., culese la faa locului."

Prima condiie este, deci, prezena reporterului la faa locului pentru colectarea
informaiilor. Reporterul, prin definiie, trebuie s fie prezent n mijlocul oamenilor, n
mijlocul evenimentelor.

Atenie! Reportajul este un gen de informare, el se bazeaz pe fapte reale. Singura sa
legtur cu literatura o reprezint mijloacele de expresie, nicidecum informaia i
raportarea fa de real. Nu inventa nimic! Scrie doar ce vezi, ce auzi i ce simi, nimic
mai mult. Adauga-i un pic de culoare, un pic de emoie, atta tot.

Cteva cuvinte cheie pe care trebuie s le ai n minte atunci cnd ai de scris un
reportaj: atmosfer, emoie, vizualizare, simuri, descriere, naraiune, portret, prezena
la faa locului.

Cteva sfaturi:- Construiete imagini, arat-le cititorilor ce vezi, descrie. Dar evit
pasajele lungi de descriere, cu siguran sunt obositoare i irelevante;
- Fii atent la cifre. Nu spune nimeni c ele trebuie s lipseasc, dar nu abuza. Nu ele
sunt cheia reportajului tu. Nu pentru ele te-ai dus la faa locului, le puteai afla probabil
i fr s iei din birou. Ce nseamn s spui 30 de milioane de dolari? Ci tiu ce
nseamn aceti bani. Ai putea s exemplifici ce se poate cumpra cu ei;
- Gndete-te c textul tu eti chiar tu. Dup ce scrii textul mprumui cititorului ochii
ti, urechile tale, nasul tu. Practic te mprumui pe tine pentru cteva momente de
lectur. Apoi citete-i textul ca i cum n-ai fi fost acolo, fii tu cititorul cruia te-ai
mprumutat. Citete i vezi dac simi exact ce ai simit n momentele n care ai fost la
faa locului. Dac nu simi, rescrie, nseamn c textul e prost;

Tipologia reportajului.Un reportaj e un reportaj i att. Voi enumera mai jos totui cteva
dintre tipurile principale de reportaj.

Reportajul de eveniment
Importana cea mai mare n acest tip de reportaj o au faptele, dramatismul lor. O rpire,
un accident aviatic, un atac terorist, un act de eroism, toate pot face obiectul unui
reportaj de eveniment. Nici aici nu neglijm elementele de atmosfer, fiindc dac am
face-o n-ar mai fi vorba de reportaj, ns amploarea acestor detalii trebuie s fie n plan
secund. Reportajul de eveniment poate fi confundat uor cu relatarea, n ambele fiind
obligatorie prezena jurnalistului n mijlocul faptelor.

Reportajul de atmosfer
Dup cum i spune i numele, accentul n acest tip de reportaj cade pe detaliile de
atmosfer. Ziua de 1 mai la mare, un concert important, o zi ntr-un orfelinat, o zi n cel
mai luxos hotel din lume, sau pur i simplu ce mai nseamn o zi n parc, toate pot face
obiectul unui reportaj de atmosfer. n principiu, el transmite cam acelai lucru ca i
reportajul de eveniment, doar c prim-plan-ul este ocupat de atmosfer, nu de fapte.

Faptul divers
Dei pare simplu, e greu s defineti faptul divers. El este un fapt minor din punctul de
vedere al semnificaiei sociale. Dar e ceva care amuz, care contrasteaza, pe scurt,
ceva ciudat. Nu presupune mereu o documentare laborioas. Philippe Gaillard include
n tipologia faptului divers: nebunul oraului, escrocul escrocat, copilul nefericit,
colecionarul ce lucruri ciudate

Dintre tipurile enumerate, reportajul de eveniment este singurul pe care nu-l poi scrie
oricnd ai chef, fiindc el depinde foarte mult de fapte. Iar faptele se petrec sau nu se
petrec, ele nu pot fi inventate. Important e ca atunci cnd se ntmpl un eveniment de
natura celor enumerate mai sus s nu ratezi momentul.


Ancheta jurnalistic

Ce este o anchet jurnalistic? n termenii cei mai simpli, ancheta jurnalistic este o
descoperire. Cnd ne apucm de o investigaie, o facem pentru a afla un adevr
ascuns. intele unei investigaii jurnalistice sunt, n mare: corupia, neglijena, reaua-
voin i incompetena. Pe scurt, lucruri care se ntmpl mpotriva interesului public.
Dac reportajul arat, ancheta demonstreaz. Subiectul reportajului este un spectacol.
Subiectul anchetei este o problem. "De ce?" este ntrebarea cheie a acestui gen
jurnalistic. Rspunsul la ntrebare ne conduce ctre un element important al anchetei:
vinovaii.
Cteva exemple: afacerile necurate ale unui ministru; relaiile efilor din Poliie cu
interlopii; mecanismul pgilor ntr-un spital; nelegerile dintre nite companii
concurente pentru a pstra un pre ridicat la anumite produse etc.
Ancheta este un gen de informare, vorbesc faptele, nu opiniile. Ea reprezint unul dintre
stlpii de susinere ai jurnalismului i contribuie semnificativ la faptul c numim presa a
patra putere" n stat. n esen, investigaia pornete de la conexiunile pe care le face
reporterul ntre mai multe fapte puse cap la cap.

Reporterul de investigaii
Pe ct de incitant pare s fii reporter de investigaii, pe att de periculos este. n cele
mai multe cazuri, vei scrie despre oameni periculoi. Dac le strici afacerile, e posibil
s-i doreasc rzbunare. S te apuci de o anchet despre traficul de armament sau
despre o reea de recuperatori nu e tocmai o declaraie de prietenie pentru cei implicai.
Dac pe tine nu te sperie riscurile acestei meserii, asigur-te c familia ta i susine
acest demers i c nelege riscurile la care te expui i la care o expui.
Calitile unui reporter de investigaii: curaj, onest, inteligent, curios, sceptic,
perseverent, discret etc. i, ca orice jurnalist, trebuie s cunoasc bine legislaia statului
n care lucreaz.
Subiectul anchetei jurnalistice. Interesul public i buna credinAncheta poate ataca
diverse teme (politice, sociale, economice etc.). Cum am artat mai sus, subiectul ei
este "o problem". Dar ceea ce nu trebuie s ne scape niciodat din vedere, indiferent
de tema aleas, este interesul public. Investigaia noastr trebuie s serveasc
interesului public, nu intereselor unui grup.
Interesul public i buna credin sunt dou elemente care l ajut pe jurnalist s i
apere onoarea att n faa publicului, ct i n faa instanei.
Sursele jurnalistului de investigaieAm mai spus-o, i e valabil i aici: oricine poate fi o
surs. O informaie cheie poate s vin i de la femeia de serviciu. O anchet poate
porni pur i simplu de la un pont pe care l-am primit de la cineva, poate porni de la o
observaie pe care am fcut-o pe strad, poate ncepe n urma unei declaraii publice a
cuiva etc.
1) Oricare ar fi sursele noastre, oficiale sau neoficiale, ne intereseaz s spun
adevrul i s fie competente.
2) Verificm informaiile. Nu tot ce spun sursele noastre e ntotdeauna adevrat. Poate
c intenia lor nu e s ne mint, dar e posibil s fi fost, la rndul lor, prost informate.
3) Ne protejm sursele! Aa le facem s se simt n siguran, le ctigm ncrederea
pentru viitor. Respectm nelegerile cu sursele. Asta nu nseamn c vom face tot ce
vor sursele. ns, dac le-am fcut o promisiune, avem grij s n-o nclcm.
4) tim cile prin care putem avea acces la informaie. n Romnia, accesul la
informaiile de interes public este garantat de Constituie (art. 31) i de Legea 544/2001.
Autoritile sunt obligate s rspund oricrei solicitri n termen de maximum 30 de
zile.
5) Apelm la specialiti. Trebuie s recunoatem c nu le tim pe toate. Un economist
ne poate explica un mecanism financiar fraudulos. Un avocat ne poate ndruma ctre
legile care au fost nclcate de cineva i ne mai poate ajuta s nu scriem prostii care ar
putea implica nite procese.

Etapele unei anchete jurnalistice
1) Pontul sau ideea + Formularea unor ipotezen etapa asta, am identificat o problem
de interes public. Facem nite conexiuni logice. Mai exact, nite presupuneri. ncercm
s rspundem la ntrebarea: "de ce se ntmpl asta?". Putem spune doar c avem o
bnuial c se ntmpl ceva ilegal. Lansm nite ipoteze. Bnuim nite vinovai. Avem
nite piste.
2) Predocumentare + planificarePentru c ancheta este un gen consumator de timp, de
bani i cu un risc foarte mare de eec, trebuie s facem nite verificri preliminare. Asta
poate nsemna consultarea documentelor, observaii, interviuri. E o etap care nu
trebuie s consume foarte mult timp sau bani.
Abia dup acest demers lum decizia dac vom aloca resurse pentru a demara
ancheta.
3) DocumentareAici st greul anchetei, este etapa de uzur. n acest pas, trecem de la
agonie la extaz. Cnd credem c am descoperit adevrul suprem, aflm c de fapt
mergem pe un drum nfundat. Aici petrecem zile sau chiar luni ntregi scormonind prin
documente, fcnd conexiuni, mergnd pe teren s observm lucruri, fcnd interviuri
cu oameni ba prea amabili, ba prea ostili. n aceast etap, se "ucid" pistele greite. Aici
ni se confirm sau ni se infirm ipoteze. Apar noi piste. Le investigm. Nu exist
deadline-uri, dar nici nu lucram la ea la infinit pana dispare miza. E o etap care
dureaz pn cnd aflm adevrul ascuns.
4) Redactarea anchetei jurnalisticeNu trebuie s privim ancheta jurnalistic drept un
singur text. Dei este un gen jurnalistic autonom, ancheta poate s aib n componen
i alte genuri jurnalistice: un interviu, un reportaj, o tire, o relatare. Ancheta poate fi o
sum de materiale. Totodat, ancheta poate fi conceput pe mai multe pri
(serial).Este obligatorie prezentarea poziiilor tuturor prilor care fac obiectul
investigaiei noastre.
5) Follow-upO investigaie nu se termin imediat dup ce am publicat articolul. E posibil
saapara surse suplimentare. La fel de posibil e ca investigaia noastr s genereze
nite reacii din partea Poliiei sau instanelor, nite arestri, nite condamnri, nite
demisii etc. Avem deci un subiect n desfurare.


Interviul
Pe scurt, interviul, ca gen jurnalistic, este o discuie, ns nu o discuie oarecare, ci una
care ntrunete cteva condiii minime:
- convorbirea are loc ntre un jurnalist i o persoan care prezint interes pentru public
(ce spune intervievatul are valoare de informare);- trebuie s existe un accept de
publicare dat jurnalistului de ctre interlocutor;- discuia este nregistrat i publicat
sub forma ntrebare - rspuns.
n esen, interviul este de fapt transcrierea pasajelor notabile din discuie.
Modaliti de intervievare uzuale:
Fa n faEste cea mai recomandat modalitate. Este ntr-adevr i cea care consum
cele mai multe resurse si nu se poate realiza ntotdeauna repede. ns exist foarte
multe avantaje care s ncline favorabil balana. n primul rand, fa n fa, putem s
exploatm foarte bine comunicarea non-verbal. Dac interlocutorul ncepe s bat cu
pixul n mas sau s-i frece minile e un semn pentru reporter. Un zmbet nu poate fi
transmis prin telefon sau e-mail.
Prin telefonEste cea mai rapid metod. Dezavantajele sunt foarte multe, mergnd
pn la faptul c interlocutorul poate nchide subit. Totui, este o modalitate foarte
uzual i foarte practic. Nu ntotdeauna ai timp s te ntlneti cu cei pe care vrei s-i
intervievezi.
Prin e-mail (foarte rar la tv. punem raspunsul pe un carton grafic)Este varianta cu cele
mai multe dezavantaje, ultima la care ar trebui s recurgei. n cazul n care intervievatul
nu nelege ntrebrile nu putei interveni cu ntrebri ajuttoare. n cazul n care
intervievatul rspunde vag, nu ai ce-i face, nu mai poi interveni s-l tragi de limb etc.

Etapele intervievrii1. Alegerea temei i a interlocutorului
Ce alegem prima dat, tema sau interlocutorul? Nu exist o regul general. Dac i se
ofer ocazia s faci un interviu cu preedintele SUA, n cazul acesta ai persoana i
trebuie s caui o tem potrivit. Dac se anun temperaturi extreme, ai o tem, i
trebuie un specialist care s te lmureasc.
2. Pregtirea interviului (Documentarea, Planul de ntrebri)
a) Documentarea
nainte s ieim pe cmpul de lupt e bine s ne narmm. Cu alte cuvinte, nainte de a
ncepe discuia cu intervievatul trebuie s-l cunoatem bine pe acesta dar i tema
discutat. Asta presupune s aflm ct mai multe lucruri despre viaa, pasiunile,
profesia etc. ale intervievatului. Putem s facem asta vorbind cu apropiaii lui, folosind
Internetul, citind articole publicate despre el etc.Cunoaterea temei este la fel de
important. Asta ne va ajuta s punem ntrebri pertinente i s putem reaciona atunci
cnd intervievatul ncearc s ocoleasc rspunsul.
b) Planul de ntrebri
Nu putem s ne bazm pe flerul nostru de moment. ntrebrile trebuie pregtite din
timp, iar varianta indicat este cea n scris. Asta nu nseamn c vom citi ntrebrile de
pe foaie. E bine s avem ntrebri de rezerv i trebuie s adaptm ntrebrile dup
cursul firesc al discuiei, dar sa nu ne indepartam de tema.
c) Stabilirea ntlnirii

3. Discuia (relaia dintre jurnalist i intervievat)
O regul de aur n interviu este c jurnalistul trebuie s tie s asculte. E acolo ca s
afle ct mai multe, deci s asculte ce spune intervievatul, nu s arate ct de multe tie
el. Jurnalistul trebuie s adopte un comportament de gazd fa de interlocutorul invitat
la dialog, s fie civilizat i amabil, asumndu-i rolul secundar i lsnd prim-planul
invitatului su.
4. Editarea
Construim textul final pe baza discutiei. Textul trebuie sa fie obiectiv, exact, pstrm din
discuie doar elementele importante (dar avem grij s nu scoatem afirmaiile din
context). Corectm greeli gramaticale. Le pstrm doar dac vrem s trdm
cunotinele de limb vorbitorului (i asta n cazuri rare, cnd miza e mare, cnd
interlocutorul este o personalitate, cnd acesta pozeaz n eminen cenuie);

Exist ntrebri proaste?Probabil c mai corect ar fi s spunem c singura ntrebare
proast e cea pe care nu o pui. Cu siguran exist ntrebri unele mai bune dect
altele, ns ce garanie putem avea c o ntrebare proast nu poate s aduc un
rspuns surprinztor? Nu exist ntrebri proaste, exist doar ntrebri care au anse
mai mici s obin un rspuns bun.

Vom enumera totui cteva tipuri de ntrebri de evitat:
- Mai multe ntrebri ntr-una singur;
- ntrebrile foarte lungi si complicate, pentru c s-ar putea ca intervievatul s piard
firul;

Bine de stiut:
-Dac intervievatul lanseaz acuzaii la adresa unei persoane sau instituii nu ezitai s-l
ntrebai pe ce se bazeaz cnd afirm acele lucruri. Vei ctiga credibilitate.
-Nu v pltii sursele ca s vorbeasc.-Nu dai niciodat textele intervievailor spre
aprobare nainte de a fi publicate. Au avut ocazia s spun ce vor n momentul discuiei,
nu e cazul s se rzgndeasc.
Buna, tuturor! Sper ca aceste sinteze sa va ajute. Ati scris si la
cursuri de-a lungul acestor luni dar sper ca si aceste sinteze sa va fie
de folos. Nu mai revin asupra anchetei, reportajului, interviului caci
pe acestea le-am trimis cand le-am prezentat. Dar evident exista si
ele in programa pt examen. Va rog sa cititi si sa recapitulati si inca
mai e timp, pana la examen, sa ma intrebati daca aveti nelamuriri-
desi sper ca, la cat am tot insistat pe anumite aspecte sa fi inteles si
sa va descurcati bine.

Va urez bafta si sper sa faceti o figura frumoasa la examen ;)
Cu drag, a voastra formatoare, Rodica Barsan!

ps: rog confirmare!!!!!!!!!!!!!




RECAPITULARE (pe scurt + cateva elemente pentru voi ;) )

Cum se organizeaza o redactie:
EDITORIAL: redactor sef, producatori generali, producatori de
jurnal, editor general, editori de jurnale, reporteri dedicati pe
domenii (social, politic, economic, eveniment, cultural), redactori
(externe, corespondenti)

TEHIC: cameramani(operatori de imagine), editori de imagine
(monteuri), producatori de locatie, tehnicieni care asigura
transmisiunile releu, DSNG, electricieni, sunetisti

Se mai adauga voiceover-ul- CEL CARE CITESTE MATERIALELE
BETA

TEHNIC emisie : regizori, cameramani de platou, sunetisti, operator
prompter, specialist vtr

Jurnalistul- se informeaza (sursele de informatii- evenimentele la
care participa organizate- prezenta pe teren, agentiile de presa,
sursele)
- alege (selectia informatiei, ce poate fi o stire din toate
evenimentele prezentate, jurnalistul specializat pe un domeniu alege
pt domeniul sau, apoi intervine factorul geografic- proximitatea la
care se produce evenimentul, factorul temporal- noutatea
evenimentului, produs astazi, factorul psihoemotional- ne
intereseaza, ne afecteaza)
- redacteaza

STIREA DE TELEVIZIUNE

I. DEFINIIE
Este o relatare audio-vizual succint despre un fapt, o situaie sau o
problem de actualitate, care intereseaz un mare numr de oameni.
tirea rspunde la cele ase intrebri - cine?, ce?, cand?, unde?, cum?,
de ce?
Nu toate materialele difuzate in cadrul telejurnalelor au formatul de tire.

II. VALORI ALE TIRII
Stirile de televiziune prezint fapte ce se caracterizeaz prin importan-
(adic numrul persoanelor i gradul in care acestea sunt sau vor fi afectate,
proximitatea), prin prezena unui element conflictual (intre indivizi, intre
grupuri, intre oameni i instituii etc.) prin insolit, prin spectaculozitate, prin
dramatism, prin interesul uman etc. Noutatea este insa atributul esential dar
in egala masura trebuie sa discutam si despre valoarea de adevar - stirea
trebuie sa fie verificata, informatia trebuie sa provina din mai multe surse,
canale


III. CATEGORII
Exist mai multe categorii de tiri si in functie de aceste categorii se aplica
metode diferite de prezentare:
a. in funcie de perisabilitatea lor (actualitate imediata hard news, actualitate
mai larga soft news) sta la baza alegerii ordinii subiectelor in jurnal, cele
hard evident au prioritate in fata celor soft, totusi in zilele in care nu exista
nimic hard, jurnalul poate incepe cu o stire/ ancheta/ reportaj de autor (adica
ceva ce nu mai au si altii)
b. in funcie de coninut (pornind de la domenii + evenimente speciale)
c. in funcie de momentul difuzrii ( post factum, in evolutie, cele care
anticipeaza evenimente )
d. in funcie de durata lor (scurte- 10-20 secunde, off-uri -30 de secunde, stire
obisnuita - 1:20 pana in 2:00 minute, reportaje, anchete - pana la 5 minute )

IV. Jurnalismul de televiziune se sprijin pe urmtoarele PRINCIPII IN
REDACTAREA MATERIALELOR:

S se scrie simplu (dar nu simplist), clar , concis i direct, adic explicit.
S se scrie in limbajul de fiecare zi, aa cum se vorbete in mod obinuit,
ocolindu-se ins familiarismele i jargonul. Se vor evita formulrile preioase
sau gongorice, stilul oficial, administrativ etc. Dac informaia cuprins intr-un
document oficial urmeaz s fie inclus intr-o tire sau comentariu, ea va fi
transpus in limbaj colocvial.
S se foloseasc propoziii i fraze scurte, evitandu-se construciile
arborescente, greoaie.
Informaia s fie ordonat in mod logic, firesc i uor de urmrit.
S se renune la detaliile i cuvintele inutile.
S se armonizeze relaia dintre cuvant i imagine.

Timpul folosit- prezent
Se evita datele, se prefera azi, acum 2-3 luni, luna trecuta, saptamana
trecuta....
Cifrele se folosesc doar in cazuri exceptionale - cele 3 victime, cei 7 pasageri....
In alte cazuri, se prefera rontunjirea lor... daca avem de-a face cu stiri
economice sau sondaje, se citesc rotunjite, insa stirea trebuie insotita de un
grafic ce poate fi urmarit si inteles (cartoane)
Nume, titluri, funcii. - functia prima data, apoi numele (ex: premierul, VICTOR
PONTA . Burtierele, evident invers- VICTOR PONTA si sub se scrie functia:
premier )
Sigle, acronime. Cele notorii vor fi scrise ca atare : ONU, NATO, PSD, PDL, PNL
etc. Numele unor organizaii sau instituii mai puin cunoscute vor fi redate
integral, eventual cu adugarea acronimului, pentru a putea fi reluat astfel mai
departe in text

V. STIRI SCURTE VS STIRI AMPLE

a) stire scurta = OFF
* tot textul este citit de prezentator dar dupa primele 3-4 randuri nu se mai
vede prezentatorul la tv ci intra imagini iar el citeste in continuare
* cu totul (adica intro+ off-ul din imagini) sa nu depaseasca 40-50 de secunde
* nu are sincroane/ vox-uri/ ambianta/ stand-up

b) stire ampla = BETA
* intro + corpul stirii
* intro = citit de prezentator (aprox 20 de secunde)
* corpul stirii = citit de voiceover, are sincroane, vox-uri, ambiante, stand-up-
uri, cu totul aprox 1 :20- poate fi depasit daca este un subiect important


VI. STAND-UP VS. LIVE
Live-ul relatare in direct de la locul evenimentului, realizat de reporter care
poate sa aiba sau nu un invitat, poate fi facut si de catre o autoritate daca
persoana are casca si i se pun intrebari direct din studio de catre prezentator,
durata de timp depinde de importanta subiectului abordat, poate fi inaintea
unui material beta sau dupa dar NU intr-un material beta- tocmai pt ca este o
relatare in direct iar beta este un material montat

Stand-up - relatare inregistrata despre un eveniment ; fiind inregistrata
relatarea de gen stand-up este inclusa in beta, ca durata de timp are aprox 20
de secunde, se foloseste cand reporterul, facand un material despre un anumit
eveniment care s-a desfasurat, vrea sa arate ca el a fost prezent in momentul
desfasurarii acestuia, este realizat de reporter

VII. SINCROANE/ VOX-URI/ AMBIANTA
* SINCRONUL- cu o autoritate, are burtiera cu nume/ prenume/ functie, aprox
20 de sec
*VOX vocea poporului, exprima opinia oamenilor, nu intra cate un singur vox
ci in grup (ex : 3 protestatari, 2-3 soferi care sa vorbeasca intr-un material
despre scumpirea benzinei), aprox 20 de sec cu totul
* AMBIANTA sunetul ambiental folosim ca sa reliefam ceva (de ex : lasam
ambianta cu claxoane pt un material despre aglomeratia din trafic etc)

IMPORTANT !!!!!!!!
Principii in jurnalism.
1) VERIFICAREA INFORMATIEI DIN MAI MULTE SURSE
2) CITAREA TUTUROR PARTILOR IN CAZUL UNUI CONFLICT, ACUZE ETC
(jurnalistul are obligatia de a incerca sa obtina un punct de vedere de la
persoana acuzata, daca nu reuseste precizeaza ca pers respectiva nu a
putut fi contactata insa el trebuie sa incerce)
3) FURNIZAREA DOAR A INFORMATIILOR RELEVANTE
4) NU SE FORMULEAZA OPINII, JURNALISTUL NU-SI DA CU PAREREA...
EVENTUAL OFERA UNUI SPECIALIST INTR-UN ANUMIT DOMENIU
ACEASTA POSIBILITATE
5) SE CITEAZA SURSA DACA SE FACE PRELUAREA DE LA O ALTA
TELEVIZIUNE

EXEMPLE DE STIRI : SUBIECT- PROMOVABILITATEA LA SIMULAREA
EXAMENULUI DE BACALAUREAT(este o tema despre care am discutat si la curs
la vremea respectiva, o folosesc ca subiect ca sa va exemplific)

STIRE OFF
INTRO (SE VEDE PREZENTATORUL) : Dezastru la examenul de simulare a
bacalaureatului ! Mai putin de jumatate dintre elevii de a 12-ea si a 11-ea au
obtinut note de trecere. Mai grav este ca cei care au trecut examenul nu se pot
lauda decat cu notemediocre.
OFF (PREZENTATORUL CONTINUA SA CITEASCA DAR ESTE ACOPERIT CU
IMAGINI) : Oficialii din ministerul Educatiei spun ca rezultatele demonsteaza,
fara drept de apel, ca sistemul de invatamant este in declin. Sefii din educatie
vorbesc despre modificarea programei si despre introducerea unui examen
suplimentar pentru dascali insa toate acestea nu pot fi realizate decat in cativa
ani. Pana atunci, elevii care au dat probele in cadrul simularii dau vina pe
subiectele grele, in timp ce profesorii lor vorbesc despre lipsa de interes a
absolventilor pentru invatatura. Acesta a fost primul an in care si elevii de a
11-ea au participat la simularea pentru examenul maturitatii.

STIRE BETA
INTRO (SE VEDE PREZENTATORUL) : Dezastru la examenul de simulare a
bacalaureatului ! Mai putin de jumatate dintre elevii de a 12-ea si a 11-ea, au
obtinut note de trecere. Mai grav este ca cei care au trecut examenul nu se pot
lauda decat cu notemediocre. Ministrul Educatiei spune ca situatia este
ingrijoratoare dar ca ea va continua pana la restructurarea totala a sistemului
de invatamant.

BETA (CITESTE VOICEOVER-UL)
Ambianta : o eleva care plange si striga : am picat, am picat
Text (citit de voiceover) : Reactia acestei eleve nu este unica, peste 50% dintre
absolventii de liceu au luat sub sase (6) la simularea pentru examenul
maturitatii. Cu o performanta asemanatoare se lauda si cei de a 11-ea.
Elevii vorbesc, in apararea lor, despre subiecte dificile si materie grea si
stufoasa.
Vox : 3 elevi care se plang ca a fost greu la examen, ca nu au apucat sa invete
Text (citit de voiceover) Oficialii din minister spun ca toate subiectele au fost
accesibile.
Sincron : REMUS PRICOPIE / ministrul educatiei (zice ca pentru simulare
subiectele au fost chiar mai usoare decat in mod normal)
Text (citit de voiceover) Dascalii spun ca au parcurs toata materia insa admit
ca elevilor le lipseste interesul pentru invatatura.
Vox : 2-3 profesori
Text ( citit de voiceover ) Ministrul Educatiei se asteapta ca si la examenul
propriu-zis, elevii sa punctexe un scor slab.
Stand-up : RODICA BARSAN/ reporter : Ministrul Remus Pricopie spune ca
intreg sistemul de invatamant trebuie restructurat. Materia trebuie revazuta
si aerisita iar dascalii trebuie si ei verificati periodic. Toate acestea se pot
intampla abia in cativa aniPana atunci, oficialii se asteapta la aceleasi
rezultate slabe. Pentru Stiri, Rodica Barsan (aceasta incheiere, cu numele
reporterului, se foloseste doar daca stand-up-ul este la finalul stirii. Daca este la
inceput sau la mijloc, nu)

DESPRE IMAGINE :
Ce este axul optic?
* Este axul imaginar care uneste centrul imaginii, centrul optic al obiectivului,
si centrul subiectului.

Ce sunt punctele de vedere?
* Sunt unghiurile de filmare.
* Puncte de vedere (unghiulatia) in constructia dramatica a imaginii.

1.pct. de vedere normal (unghi normal)
se refera la inaltimea omului in picioare - axul optic la nivelul ochilor
- reda lucrurile normale, asa cum suntem obisnuiti sa le vedem zilnic,
perspectiva lineara vizibila nefiind modificata iar linia orizontului este plasata
relativ egal intre cer si pamant.
senzatiile rezultate sunt de - normal, obisnuit, cotidian, zilnic.

2.pct. de vedere plonjat (unghi de sus in jos sau plonje din fr. plonge)
- acest punct de vedere aplatizeaza perspectiva lineara vizibila, suprafata cea
mai mare este ocupata de pamant (negru si greu).
senzatiile obtinute sunt de tip - apasare,opresiune, strivire, valoarea
dramatica de negativ
- inaltimea plonjeului incepe de deasupra axului optic si se ridica pana la
verticala.

3.pct. de vedere contra-plonjat (unghi de jos in sus sau racursi din fr.
raccourci)
- incepe de sub nivelul axului optic pana la nivelul solului (se mai numeste si
punctul de vedere al ''broastei'') exagereaza perspectiva lineara, favorizeaza
cerul si creeaza senzatia de - maretie, dinamism, statuar, libertate, urias,
gigantic, impozant dar fiind uneori si un punct de vedere caricatural.

Ce este luftul?/ looft
* Luftul este spatiul din jurul subiectului.
- in conditiile in care avem elemente grafice tot mai multe (burtiere,
crawl sus cu informatii- banda pe care tot curg informatii sus etc) looft-
ul devine mai amplu, astfel incat la incadraturi sa nu taiem din urechi,
frunte, barbie etc- in functie de incadratura pe care o aplicam
* orizontal si vertical
* looft-ul mai mare spre dreapta are ca mesaj in dramaturgia imaginii,
personajul care priveste inainte, optimism, privirea inspre viitor.
* looft-ul mai mare spre stanga are valoare dramatica de: vede inapoi, in
trecut, amintire, flashback (inapoi in timp)

Cate miscari de camera cunoasteti?
1. Panoramic (Panoramare / Pan)
2. Travelling (Trav / Travling)
3. Miscarea de macara
4. Lift
5.Transfocator (Trans / Zoom)
6.Trans-Trav


* Miscarile de camera.
1. Panoramic (panoramare / pan)
- rotirea camerei in jurul propriului ax care poate fi orizontal sau vertical.
din punct de vedere geometric poate fi - vertical, orizontal si combinat.
din punct de vedere functional poate fi - de urmarire, descriptiv si de corectie.
Panoramicul nu modifica perspectiva lineara deci starea dramatica,
nemodificand nici punctul de statie, nici punctul de vedere.
2. Travelling
- miscarea de apropiere a camerei sau de indepartare de obiect.
din punct de vedere geometric poate fi - inainte, inapoi, lateral si circular.
din punct de vedere functional poate fi - de urmarire si descriptiv
Miscarea de Travelling modifica punctul de statie, nemodificand punctul de
vedere deci nu modifica nici perspectiva.
(nu modifica starea dramatica initiala)
3. Miscarea de macara
- miscare de camera care se petrece in spatiu.
modifica si punctul de statie si punctul de vedere deci si perspectiva,
modificand starea dramatica initiala a cadrului.
4. Liftul
- miscare de camera pe verticala - de sus in jos si invers
modifica punctul de vedere deci si perspectiva
5.Transfocator (zoom) miscare optica
- se realizeaza prin variatia distantelor focale ale obiectivului, variatie care
prin modificarea unghiului de cuprindere, creeaza senzatia de apropiere sau
departare de subiect.
- este o miscare neobisnuita, creeaza senzatia de artificial, straniu, neveridic
atata timp cat nu este utilizata foarte exact intr-un scop dramaturgic bine
determinat.
- miscarea de transfocare se poate asemana cu concentrarea atentiei la un
subiect (miscare de apropiere - trans inainte)
sau desprinderea atentiei de pe un subiect (miscare de indepartare - trans
inapoi)
6. TransTrav
- miscare de camera cu un efect neobisnuit, realizat de combinatia inversa de
transfocare inainte si travelling inapoi sau invers.
- se utilizeaza numai in cazuri speciale.


Unghiul subiectiv: (se foloseste mai putin pe stiri, pentru ca stirile trebuie sa
prezinta informatia neutra si ca imagine. Asa cum textul este neutru si
prezinta infomatia fara opinia personala a reporterului si imaginea trebuie sa
fie cat mai putin umpluta cu artificii, adica sa prezinte cat mai putin punctul de
vedere al cameramanului dar se poate folosi in materiale mai ample- gen
reportaje sau anchete... este ceea ce vede personajul principal, camera
reprezinta ochii personajului principal- se foloseste in reconstituiri, in cadrul
stirilor de pilda)

Incadraturi:
In ordine crescatoare acestea sunt:

a) plan detaliu (PD) - exemple: maini, ochi etc, nu are luft
b) gros plan (GP) - !!!!! la stiri, unde se incadreaza si burtierele , adica avem
grafica,GP-ul este mai amplu= i se lasa luft vertical desi corect ar fi sa nu aiba
(de fapt planul detaliu si gros planul sunt fara luft)- astfel incat atunci cand
personajul deschide gura sa nu i se taie cadrul pe mandibula, deci se ia ca
limita inferiora partea de sub barbie
c) prim plan (PP) - punctul de reper este cotul, insa nu se taie niciodata pe
cot ci putin fie deasupra, fie sub; la femei se ia in calcul si zona sanilor, PP -ul
in cazul lor se face fie sub, fie deasupra sanilor
d) plan mediu (PM) - exemple - incadreaza mai mult decat prim planul,
pana la zona abdomenului

******* ar mai fi Planul Papal (folosit rar, o intersectie intre PM si PA - are
legatura cu pozitia Papei- PM-ul nu reuseste sa-i arate roba, PA-ul ii arat prea
mult din roba, astfel incat Planul Papal a fost inventat pentru a include mainile
- pozitia papala fiind cu mainile apropiate in zona bazinului)

e) plan american (PA) - lansat de americani, din cauza filmelor western si
a faptului ca la plan mediu, nu se vedea de unde isi scotea cowboy-ul pistolul
;), punct de reper genunchii insa la fel ca la PP se taie fie imediat deasupra fie
imediat sub
f) plan intreg (PI) - personajul apare intreg, obligatoriu se includ pantofii +
limita de luft - se explica pe scurt si ce este luftul

g) plan general (PG) - poza de grup, mai multe personaje in cadru - aici se
pot face si compozitii
h) plan ansamblu - pe scurt cat vezi cu ochii, poza de grup + peisaj - se fac
compozitii complexe

Cele 4 legi (psihologice) de perceptie ale unei imagini sunt;
1. claritatea - atrage atentia spectatorului
neclaritate - distrage atentia spectatorului
2. lumina - atrage atentia spectatorului
umbra - distrage atentia spectatorului
3. culorile calde - atrag atentia spectatorului
culorile reci - distrag atentia spectatorului
4. miscarea - atrage atentia spectatorului
nemiscarea - distrage atentia spectatorului

****************************************************************
Eu am reusit sa identific cateva adrese si in functie de temele cu poze pe care
mi le-ati trimis. Va rog luati legatura intre voi si faceti in asa fel incat toata
lumea sa primeasca sintezele.

Iata la cine trebuie sa ajunga:
grupa 4: Sandu Maria, Cohal Diana, Malanciuc Cosmin, Mlanciuc Claudia,
Constantin Diana, Urechiatu Emilia, Stroe Alexandra, Nedelcu Andrada
Mihaela, Cistian Madalina , Minculescu Alexandru, Bajan Ioana, Panait
Cezara, Miroiu Andreea, Darabaneanu Ana Maria, Dragan Raul, Daniela
Gilca, Metelischi Mihaela, Florea Geanina, Calin Ionela Roxana
Mai avem o colega: Terzi Bianca Vanessa care are insa 2 absente, inteleg
ca e bolnava, daca nu vine nici maine, ea va primi certificat de participare-
pt ca are 2 absente.

grupa 9: Vasile Claudia, Ene Alexandra, Nistor Andreea, Ion Iulia Andreea,
Besleaga Bogdan, Alexe Larisa, Dumitru Ioana, Halcescu Tudor, Pantofaru
Andreea, Anghel Georgiana, Luncasu Cristina, Dumitru Roxana Adriana,
Ivascu Claudia, Gagea Daria, Mihaita Daniela, Constantin Madalina , Becut
Andreea, Dobre Ana Cristina, Carligeanu Denisa, Chirila Diana, Iorga
Georgiana, Moraid Daniel, Ionescu Simona

grupa 14: Dulgheru Miruna, Rat Ana, Parpaneata Mihaela, Magosmartean
Andrei, Petcu Bogdan, Caprontoy Iris, Minea Cristina , Girnita Teodor,
Gheorghe Marinela, Lascu Alexandra, Gebaila Carmen, Cristescu
Alexandra, Kerbag Miriam, Luca Alexandru, Vasilescu Alexandra, Petrescu
Bogdan

grupa 19: Puzdere Madalina, Dumitrache Dana, Chirita Vlad, Petrisor
Ruxandra, Prisecaru Georgiana, Dudau Stefan, Bichir Andrei, Mogos
Lucia, Stanciu Ioana, Rosca Cristian, Buica Iuliana , Popa Andra Cosmina,
Vlase Alina, Airinei Andrei Cezar Ionut

grupa 24: Marin Alexandru Nicusor, Garlea Mihaela, Schioparlan Elena,
Stochirlea Alexandra, Scarlat Cristian, Sogor Andreea, Moncea Andreea,
Cancea Diana, Voica Onut, Adam Larisa, Dicu Paul, Marcea Antonela
Madalina, Geambasu Garofita, Florescu Diana, Gales Bianca, Codoi
Stefania, Pantiru Marian, Ionica Maria, Popa Constantin, Hondru Maria ,
Turcanu Adrian

grupa 29: Jakob Cristina, Mironescu Mihnea, Vochin Doina, Stancu
Andreea, Calota Cristina, Stoinea Miruna Georgiana, Cimpeanu Ionut,
Bratu Maria, Filip Sorana, Balasa Daniel, Vasile Dragos, Toma Ionut,
Chiran Ana, Chiriac Andreea Corina, Tudose Cristina, Suspanov Dragos,
Ceausu Cristian, Popescu Alexandrina

Insist sa incercati sa luati legatura cu totii intre voi ca sinteza sa ajunga la
toata lumea. Inca ceva: pt grupele 19,24,29- cele care vin maine- eu i-am
trecut si pe cei care au deja o absenta (alta decat cea de la viscol care nu
conteaza), daca nu veniti maine, aveti 2 absente (3 daca ati lipsit si la
viscol dar repet, cea de la viscol nu se pune ca absenta) si practic nu mai
intrati in examen. Asta ca sa nu veniti cu explicatii ca eu le-am rugat pe
colege sa va trimita si voua si nu ati intrat in examen. Deci cei care va stiti
in situatia asta si nu veniti maine, nu veti intra in examen.