Vi rg i l M adgearu .

Viata ş i activitatea
(Medalion)
de E l e n a Artimon

Virg i l M adgearu s-a născut l a 1 4 decembrie 1 887 la Ga laţi , într-o fa m i l i e de

comercia nţi înstăriţi . Datorită acestei situaţii privi leg i ate a avut parte de o educaţie
aleasă .
După term i narea liceului în oraşul nata l , pleacă în 1 907 la Lei pzig , în Germ a n i a ,
pentru a - ş i conti nua stu di i l e , pe care le absolvă î n a n u l 1 9 1 1 , c â n d obţi ne şi titl u l d e
"doctor î n şti i nţe economice" cu nota maximă " s u m a cum l a u d e " . V.a contin u a s ă
studieze î n An_glia la Londra , u n d e îşi v a desăvârşi studiile economice , atât pri n cercetări
ştii nţifice , cât şi pri ntr-o bogată activitqte practică .
Reintors în ţară , se re ma rcă c h i a r de la început printr-o i n te n s ă a ctivitate
publicistică , ca redactor şef al u nor reviste economice , fi i n d în acelaşi ti m p prezent pe
diverse tri b u n e ale timpu l u i , prin conferi nţe de special itate , preocupat îndeosebi de
probleme de politică socială .
D i n a n u l 1 9 1 4 acordă u n i nteres deosebit pentru problemele ţărăneşti , publ icând
stud i i de special itate privind cooperaţia agricolă şi partici pând la diverse reu n i u n i pe
aceste tem e . Din această perioadă datează şi strânsa sa prietenie cu Ion Mihalache,
care în acea perioadă experimenta cu succes la Topoloveni aceste forme de exploatări
ţă ră neşti .
La vârsta de 29 de ani , Virg i l Mădgearu ocu pă prin concurs postu l de profesor
u n iversitar la Academia de Înalte Studii Comerciale şi I n d u striale Bucu reşti , catedra
"Stu d i u l întreprinderilor şi transportu rilor". U lterior va pre l u a catedra de "Economie
n aţională", iar din 1 935 catedra de economie politică , fiind u n u l di ntre cei mai stră l u ciţi
dască l i , adevărat creator de Şcoală economică românească . '
În paralel cu munca de la catedră , Vi rgil Madgearu a desfăşu rat o rodn ică activitate
publicistică , fi ind autorul unei vaste opere şti inţifice (ami ntim între altele cel e mai
im portante l u crări "Agrarianism, capitalism, imperialism", 1 936, ş i "Evol utia economiei
româneşti d u pă pri m u l război mond i a l , 1 940) , concretizată î n peste 40 d e l u crări
( m u lte în limbi străi n e ) , precum şi sute de stu d i i şi articole publicate în presa de
special itate .
De asemenea a participat la m u lte colocvii şi conferi nţe peste h otare , fi i n d între
cele două războaie mondiale cel mai cunoscut economist român pe plan i nternaţional .
A i n iţiat sau a colaborat la înfi inţarea u nor asociaţi i şi i nstituţi i profil ate p e probleme
economice , di ntre care aminti m : " I nstitutul Social Român" şi "Institutul românesc pentru
stu d i u l conj u n cturii economice".
În perioada 1 928- 1 933 (în timpu l guvernărilor naţional-ţărăniste) a deţinut succesiv
fu ncţi ile de ministru al i n dustriei şi comerţul u i , ministru d e finanţe şi - pentru o perioadă
scu rtă - ministru al agriculturii şi domeniilor.
Toate reformele economice înfăptuite de g uvernele respective au fost în cea mai
m a re pa rte opera lui Virg i l Madgearu. (Am i ntim câteva d i ntr� ele: Legea pentru
înfii nţarea i mpozitu l u i pe venitu l g loba l , Legea minelor, Legea cooperaţie! , Stabi lizarea

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
1 28 Elena Artimon

monetară , Crearea reg i i lor autonome de stat, Legea contractelor colective de mu ncă
etc . ) .
în i n te rva l u l 1 928- 1 933 participă la Conferinta economică de la Lon dra , ca
reprezentant al Blocu l u i ţări l or ag rare pe care il initiase. .
'
Vi rg i l Madgearu , in calitate de coautor al doctrinei "statul u i tărănesc" şi intr-o bună
măsură al doctrinei cooperatiste româneşti , este considerat ca cel mai i m porta nt
teoretician al agrarian i s m u l u i democratic (alături de Ion M i halache, C-ti n Stere şi G h .
Zane) d i n ţări l e E u ropei răsăritene ş i , i n acelaşi ti m p , c a u n u l d i ntre cei mai prestigioşi
analişti ai economiei noastre nationale.
În principala sa operă "Evolutia economiei româneşti", precum şi in alte stud i i ,
Virg il Madgearu intrepri nde o cercetare complexă şi m ultilaterală a dezvoltării fiecă reia
dintre ram u rile economiei nationale - agricultură , industrie, meşteşu g u ri şi bres l e ,
comert . transport etc. - precu m şi a monedei nationale, finantelor şi pretu rilor, apoi a
raporturilor d i ntre agricu ltură şi i n dustrie. El aj unge la concluzii inedite cu privire la
stadiul de dezvoltare a economiei româneşti , pe care in preajma cel u i de al 1 1 -lea
război mondial o caracteriza ca o economie agrară cu specifi c ţărănesc, aflată la
ince p u t u r i l e dezvoltă r i i m o d e r n e . Pe acea stă c o n c l u z i e se înte m e i az ă i d e e a
inevitabil itătii i n d u strializării şi a prog resului industrial al României , care încu n u nează
creatia sa şti i nţifică.
Cercetarea faptelor"" e conomice il determină pe Vi rg i l Madgearu să ren u nte la
apărarea tezei "ag rarianismului" românesc şi să propu nă solutii conforme cu real ităţile
ţări i .
Dacă industrial izarea postbelică a României era d e necontestat, Vi rg i l Madgearu
a stabi lit perioadele parcurse :
a)faza economiei mondiale, perioada de incadrare a României in noul spatiu
geog rafic ( 1 9 1 9- 1 926)
b )faza economiei mondiale, perioada de punere in valoare a capacităţii de productie
in conc;liti ile create de etapele statu l u i şi crizei mondiale ( 1 927- 1 932).
c) faza nationalismului economic ( 1 933- 1 938)
Pornind de la realităţile economice , Virgil Madgearu a stabilit directiile industrializării
României , dar şi l i mitele acesteia.
Potrivit c o n ce pţi e i sale, d i recti i l e de dezvoltare a ind u striei rom â n eşti erau
următoarele:
- industria lizarea produselor ag ricole
- industrializa rea lem n u l u i
- intesificarea extractiei şi prelucării petrolu l u i
- utilizarea resurselor d e materii prime anorganice
Stadi u l economiei româ neşti il explica prin u rmătoarele arg umente :
- n u a existat i n România u n capitalism comercial autohton capabil s ă s e transforme
in capitalism comercial , ci un capitalism comercia l ca anexă a capitalism u l u i extern
- formarea extrem de lentă a capitalului comercial autohton datorită reg i m u l u i agrar,
cu activitate predilectă in comert şi cămătărie
- politica protection istă a fost impusă , mai ales, în legătu ră cu situatia precară a
balanţei de plăţi externe
- industria naţională românească a avut o dezvoltare anemică
- absenta unei pieţe de desfacere i nterne datorită regimului de m izerie rurală

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
Vi rg i l Madgearu . Viaţa şi activitatea (Medalion) 1 29

- apariţia unor tendi nţe monopol iste care , prin politica preţu rilor ridicate au împins
industria într- u n cer vicios .
Desig u r, m u lte d i n observaţi i l e l u i Vi rg i l Madgearu s u n t i nfirmate de a n a l iza
economiei româneşti . Totodată trebuie menţionat că , spre deosebire de a lţi ideologi
ţărănişti , Vi rg i l Madgearu n u a îmbrăţişat teoria României "emina mente ag rare" , deşi
el este , aşa cum s-a spus, u n u l d i n fon datori i teoriei "statu l u i ţă rănesc" .
F u ndamentându-şi concluziile pe teza com plementarităţii econom iilor europene
şi u rmărind protejarea popu l aţiei de consecinţele politicilor protecţioni ste şi ,a le
acu m u lărilor excesive de capita l , Vi rgil Madgearu , spre deosebire de re prezentanţi i
şcol i i neoliberale româneşti , a susţi nut l i berul sch i m b , încuraj area i nvestiti i lor de capi­
tal stră i n şi tratamentu l egal pentru capita l u l autohton şi stră i n .
Virg i l Madgearu s - a dovedit a f i u n apă rător al intereselor ţără n i m i i . În acest sens
el preconiza pe lângă dezvolta rea industriei , extinderea cooperativelor săteşti de toate
ti purile şi protecţia statu l u i , ca soluţii esenţiale pentru prog res u l şi modernizarea
agriculturii şi pentru ridicarea standardului de viaţă în lumea satelor. El arată că utilizarea
rentabilă a u n u i uti laj ag ricol modern este posibilă numai pentru proprietatea de peste
•

1 0 hectare .
Vi rg i l Madgearu şi-a extins studiile şi a aj uns la concluzii temeinice şi fu ndamentale
şi în alte dome n i i decât ale economiei româneşti , cum sunt re laţi i l e economice
internaţionale , concentrarea monopolistă şi rol u l monopol urilor în reg larea economiei
din ţările occidentale, natu ra imperialism u l u i , rol ul banilor, preţu rilor şi fi na nţelor în
economiile dezvoltate .
Cunoscător al realităţi lor economice occidentale, ca şi al realităţi lor româneşti şi
cu deosbire a l exigenţelor progresul u i nostru economic, Vi rgil Madgearu opta , în 1 940,
nu pentru economia de piaţă liberă şi necontrolată , ci pentru di ri)ism şi chiar planifi care .
Om de şti i nţă , patriot şi democrat desăvârşit, Vi rg i l Madgearu a den u nţat tratatul
economic germana-român ş i aservirea ţă ri i faţă de interesele Germaniei hitlerista , a
condamnat fascismul şi totalita rismul de orice fel . Totodată , Vi rgil Madgearu s-a ridicat
şi împotriva dictatu rii regelui Carol al l i -lea , motiv pentru care i s-a fixat domiciliul forţat
la Mănăsti rea Bistriţa .
Victi mă a legionarilor, a plătit cu viaţa (a fost omorât de legionari la 27 noiembrie
1 940) dragostea sa de ţară , umanismul ş i cu raj u l propri ilor opin i i .
Pentru a - i răsplăti activitatea p e tărâm şti i nţific, î n anul 1 990, la comemorarea a
50 de ani de la asasinarea lui de către legionari , Senatul Academiei Române 1-a declarat
membru post-mortem al acestui înalt forum şti i nţific românesc.

B i b l i ografie
Vi rgil Madgearu ; Omul si opera (coordonator M. Todosia), laşi , 1 988 ,
Parlamentul Româ n i e i . Ses i u n e omag i a l ă - N i colae I orga - Virg i l M a dgea ru
(comu nicări) , Bucureşti , 1 99 1

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro