TESTUL 6

SUBIECTUL I - A
1. Sensul din text al secvenței „mi se umplu ochii de lacrimi” este mă
emoționez.

2. Data la care Eminescu s-a mutat în noua locuință este 29 octombrie

1879.

3. Doua stări contradictorii pe care Eminescu le-a trăit în decursul a

doua săptămâni sunt bucurie deplina și împlinire, apoi tristețe
crunta imbinata cu sentimentul de izolare de persoana iubita, așa
cum reiese din secvența: „De unde eram cu tine, fericit și mulțumit,
acum sunt singur, nemulțumit, rău dispus prin singurătate și boala,
obosit de viață.”

4. Motivul pentru care Eminescu considera ca iubirea pe care o trăia

alături de Veronica era o anomalie era deoarece aceștia se simțeau
binecuvântați intr-o lume melancolica, iar dragostea dintre cei doi
nu-și avea locul în societatea de atunci.

5. Temerea lui Eminescu, așa cum reiese din penultimul paragraf al

scrisorii era ca ideea lui greșita asupra iubirii re ectata în relația
acestora sa nu-i afectat Veronicăi su etul inocent și traiul liniștit.

B. Inca din antichitate, oamenii au avut la baza conexiuni afective

între ei bazate pe interese și scopuri. Conexiunile dintre indivizi sunt
legături puternic strânse bene ce noua în care se formează încredere si
se fac schimburi de energii necesare creierului uman.

În opinia mea, o legătură afectiva între doua persoane a ate la

distanta nu se poate efectua într-un mod corespunzător si necesar
omului prin intermediul instrumentelor de comunicare.

În primul rând, afectivitatea se manifesta în multe moduri si

planuri, de la o simpla privire pana la vorbe directe. Intențiile si legătura
dintre doua persoane se bazează foarte mult pe gesturile si semnele
subliminale făcute de aceștia, pe care noi oamenii le asimilam fără a ne
da seama. Noi ca ințe afective avem nevoie sa vedem aceste lucruri,
sa le simțim fără a se a a între noi o bariera de comunicare ce poate
împiedica transmiterea mesajului si totodata alterarea semni catiei din
spatele acestuia. Nu pot decât sa mă regăsesc în aceasta cerință si sa
îmi amintesc cu tristețe dorința si „setea” de a simți atingerea si privirea
persoanei iubite, era ceva ce puteam experimenta dureros de rar.
Sentimentele transmise prin intermediul comunicării indirecte erau prea
sumare pentru a ridica piatra care îmi atârna greoi de inima si pentru
necesitatea de conexiune trup-su et pe care o ravneam.

fi
fi
fl
fi
fl
fl
fl
fi
fl
 În al doilea rând, momentul despartirii de persoana draga după o
scurta revedere este unul dintre cele mai sfâșietoare momente intr-o
asemenea relație la distanta. Induce stări su etești greu de ameliorat ce
pot duce chiar la degradare psihică si durere zica așa cum autorul
textului dat este afectat de despărțirea persoanei iubite manifestata prin
palpitații si oboseala mintala. Acesta ne arata cum singurătatea este
cea mai grea boala, iar o simpla scrisoare nu poate alina lipsa unei
îmbrățișări calde. Astfel, o asemenea relație nu duce decât la epuizarea
sentimentelor unei persoane si lasă individul fără su et rezultând o
materie mergătoare. Su etul îl face pe om!

In concluzie, o legătură afectiva cu o persoana la distanta nu

poate menținută prin intermediul unor instrumente de
comunicare ,întrucât omul are nevoie de afecțiune directa fără a
interceptata de distanta care ii desparte, iar câteva scrisori nu
înlocuiesc caldura care ne cuprinde odată cu persoana îndrăgită.

SUBIECTUL II
Genul dramatic cuprinde opere destinate a jucate pe scena.

Genul dramatic se caracterizează printr-o serie de convenții:

didascaliile, împărțirea în acte, scene si tablouri, prezenta dialogului ca
mod principal de expunere. Notațiile autorului se numesc și didascalii
sau indicații scenice; acestea au un dublu rol: ajută la înțelegerea piesei
și la transformarea textului în spectacol de teatru, atunci când viziunea
autorului o întâlnește pe cea a regizorului.

În fragmentul dat, notațiile autorului indică repere ale desfășurării

acțiunii dramatice, atât în sens spațial: „salonul unor oameni cu stare
din vremea aceea.”, cât si temporal: „Scena se petrece în anul 1896.”.

De asemenea, notațiile autorului cuprinse între paranteze fac

referire la mișcarea scenică: „(dă din cap și exersează iar)”

Astfel, intr-o încăpere a unor oameni bogați de pe vremuri,

decorată în cele mai so sticate feluri, se a a un pian, iar în dreptul
ferestrei, un fotoliu unde Sultana croșeta în timp ce Ruxandra exersa la
pian.

În concluzie, notațiile autorului au un rol deosebit de important

atât pentru cititori, cat și pentru regizori și actori, orientându-le
demersurile.
fi
fl
fi
fl
fl
fi
fi
fl
fi