Numele și prenumele: Data:

Clasa:
Lucrare scrisă la limba și literatura română
Semestrul II
I. Citește cu atenție textul și răspunde corect cerințelor:
Deodată, cum ne coboram pe o costișă, șăuașul se poticni; roata de dinainte se izbi de el în repejune și se
sfărâmă pe loc; iar căruța, răsturnându-se cu mine și lăsându-mă lat în mijlocul drumului, lângă bietul cal ce-și
sclintise piciorul, fugi înainte la vale, cu trei cai, cu trei roți și cu postașul aninat ca un scai de coama
lăturașului.
Această de pe urmă întâmplare mă făcu să blestem impresiile de voiaj din Valahia. Două sprăvălituri
într-o zi, fără a socoti tot colbul ce înghițisem, durerile ce câștigasem în tot trupul și mai ales perspectiva ce-mi
rămânea de a sta pe jos, singur, în câmpiile acele pustii! Toate aceste împrejurări mă aduseseră într-o astfel de
furie, că aș fi mâncat atunci cu mare mulțumire carne de valah!
Stam în drum lângă nenorocitul șăuaș care zăcea la pământ și mă gândeam ce o să mă fac, încotro să-mi
îndreptez picioarele? pentru că de jur împrejurul meu nu zăream altă decât șesuri goale!... Când mă trezii iarăși
cu postașul lângă mine. El nu pățise nimic, pentru că, precum v-am spus, se aninase de coama lăturașului când i
se poticnise calul. (Balta-Albă, de Vasile Alecsandri)
1. Extrage din text patru arhaisme. 5p
2. Transcrie forma literară a următoarelor cuvinte: 10p
costișă - repejune –
sclintise - îndreptez –
3. Explică sensul secvenței din text încotro să-mi îndreptez picioarele. 10p
4. Stabilește tipul de perspectivă narativă și tipul de narator din textul dat. 10p
5. Transcrie din text două structuri care să contureze dimensiunea spațială, respectiv temporală a
imaginarului narativ. 10p
6. Rezumă în 3-4 enunțuri fragmentul dat. 10p
II. Redactează un eseu de 150 de cuvinte în care sa prezinți particularități ale unui text narativ studiat,
scris de Mircea Eliade 35p
Numele și prenumele: Data:
Clasa:
Lucrare scrisă la limba și literatura română
Semestrul I
I. Se dă textul:
- La masă! spuse mama venind cu tigaia cu fasole sub umbra rogojinii.
Moromete se uită o clipă la tigaie. Fasolea, cu boabele mari, parcă nu fusese luată atunci de pe foc, prinsese
pojghiță pe deasupra și parcă era sleită, rece. Paraschiv și Nilă se târâră pe sub căruță și se așezară în capul
oaselor.
Moromete rupse o bucată de mămăligă, luă din tigaie fasole și fără nicio grijă înghiți dumicatul. În clipa
următoare însă el se cam înțepeni pe locul unde se afla, se făcu roșu la față și îi țâșniră lacrimile. Dar în loc să
bea apă și să-și potolească arsura, el se stăpâni și se întoarse către fete.
- Voi de ce ziceți că n-ați încălzit fasolea asta? întrebă el în treacăt, cu o înfățișare de nepătruns și nu prea
tare, încât mama care scotea niște ceapă din cutia căruței nu-l auzi, să-i răspundă că abia o luase de pe foc.
- Hai, mamă, tu ce faci acolo?! se miră Tita. Și tu, Niculae, ce stai în spinarea mea? Stai jos, starea-i bumben!
- Bumben?! se miră Moromete. Asta ce-o mai fi?
Asta însemna că Niculae să fie bolnav și să stea cu șezutul în sus. Paraschiv parcă era singur. Nu mai așteptă
să se așeze toată lumea, rupse ca și tatăl său din mămăligă și râni cu nădejde din tigaie. În clipa aceea
Moromete își pironi privirea asupra lui și așteptă. Paraschiv, hulpav și absent, îngiți dintr-o dată, dar apoi
ochii i se beliră și scoase un răcnet.
- Na, Paraschive, bea apă, se precipită Moromete, apucând bota în brațe și întinzându-i-o grijuliu. Te-a ars
rău? Eu credeam că e rece, mărturisi el naiv.
Cu privirea sticlind, Niculae se uita când lînga Paraschiv, când la tatăl său. Mama nu înțelegea.
- Ce să fie rece? întrebă ea.
- Fasolea asta! răspunse Moromete.
- Păi acu’ o luai de pe foc! se dezvinovăți ea.
Fetele pufniră în râs, iar Niculae înțelegând, începu să răcnească și să dea din picioare, arătându-l pe
Paraschiv cu degetul. Acesta, schimonosit, bând apă, aruncă deodată bota de la gură, se întinse și îl cârpi pe
Niculae cu atâta sete, încât din pricina asta Niculae nici măcar nu simți durerea, atât de mult îi plăcu furia cu
care îl plesnise fratele său.
(Marin Preda, Moromeții)
1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: tigaie, răcnet, se precipită, pricina; față (15 p.)
2. Explică utilizarea liniei de dialog în textul dat; (5 p.)
3. Explică prin ce mijloace de îmbogățire ale vocabularului s-au format cuvintele: deasupra;înfățișare; grijuliu;
schimonosit. (15p.)
4. Alcătuiește câte un enunț cu omonimul cuvintelor: foc, rece; (8 p.)
4. Identifică și transcrie din text două imagini artistice diferite, precizându-le; (8 p.)
5. Transcrie din text doi indici spațiali și doi temporali; (8 p.)
II. Precizează temele și perspectiva narativă din romanul Moromeții de Marin Preda. ( 31p.)
Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu.