Sunteți pe pagina 1din 2

Unitatea de învățământ 

:
Anul școlar 2022-2023
Clasa:

Test inițial la Limba și literatura română


Clasa a VIII-a
Variantă orientativă

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.


 Timpul de lucru efectiv este de 50 de minute.

Subiectul I (30 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a răspunde cerințelor formulate:
Textul I
Din fragedă copilărie am început să trăiesc singur, după capul meu. E un obicei al nostru, al greierilor,
statornicit din tată în fiu. Ţin minte că mama ne spunea adesea: „Dragii mei copii, se cade să vă obişnuiţi chiar din
primele zile a trăi de sine stătători, după puterile voastre. E un lucru tare urât şi vătămător totodată, când un copil
trăieşte vreme îndelungată pe spinarea părinţilor. Asta îl va face ca şi mai târziu, când va creşte mare, să fie un
*târâie-brâu şi să trăiască din sudoarea altora. Copiii de acest soi îşi irosesc de pomană viaţa, căci nu sunt în stare
să înfăptuiască nimic bun”. Astfel stând lucrurile, mamele noastre, ale greierilor, de îndată ce ne aduc pe lume,
încep a se îngriji de viitoarele noastre cuiburi, în care vom avea de trăit.
În anul acela ne-am născut trei fraţi şi am apucat să vieţuim doar două zile în casa părinţilor noştri. În cea
de-a treia zi, pe seară, mama ne scoase pe toţi trei la lumină şi se porni să ne statornicească în câte o vizuină săpată
la marginea unei câmpii largi cât vedeai cu ochii. Drept să vă spun, n-am putut afla niciodată cine şi când anume
ne-a durat aceste aşezări. Eram cel mai mic dintre fraţi şi cel mai **pricăjit, aşa încât mama, după ce mă pofti în
noua mea locuinţă, puse dinaintea intrării câteva firicele de iarbă dulce-fragedă, mâncare care trebuia să-mi ajungă,
cum spunea ea, două-trei zile, până mă voi împlini şi oi apuca a mă descurca singur.
După asta, măicuţa îşi văzu liniştită de drum. Trebuie să recunosc că nu m-am întristat din cale-afară. Ba
dimpotrivă, pot să vă mărturisesc că m-am simţit chiar bucuros rămânând singur stăpân pe o aşezare atât de
arătoasă şi de îmbietoare. De zăduf aici, nici vorbă. Aşa încât abia de-a apucat mama să plece, că m-am şi pornit s-
o cercetez. Isprăvind şi treaba asta, ieşii afară. Amurgea. Am înălţat ochii spre cer: se iţea, boltit şi albastru, printre
firele ’nalte şi subţiri ale ierburilor din jur. Sufletul mi se umplu deodată de o bucurie fără de margini şi,
desfăcându-mi aripile, am prins a ţârâi fericit, plin de voie bună.
(To Hoai, Aventurile greierașului Men, traducere de Mihail Calmâcu)

*târâie-brâu - ființă care își pierde vremea degeaba, care nu face nimic 
**pricăjit – slab, plăpând, fragil

Textul al II-lea

Greierul, alături de lăcuste și cosași, face parte din familia Gryllidae, ordinul Orthoptera, clasa Insecta.


Greierul este recunoscut pentru cântatul lui deosebit de ascuțit și asurzitor, cântec care se aude în nopțile calde de
vară. Greierii sunt răspândiți în zonele terestre temperate și tropicale. Lipsesc însă în zonele montane, arctice și
antarctice reci. Se cunosc mai bine de 1000 de specii de greieri din cele 22.000 de specii de lăcuste, greieri și cosași
care se estimează că ar locui pe Terra.
Așa cum arată și ordinul din care fac parte, greierii au o trăsătură specifică: picioare posterioare modificate,
care le asigură salturi uriașe. Deși au două perechi de aripi (elitrele și aripile membranoase), greierii și lăcustele
preferă să sară, o adaptare perfectă pentru a fugi din fața prădătorilor. Greierii sunt dotați cu un văz bun, trei
perechi de picioare dintre care primele două anterioare sunt mult reduse, iar perechea posterioară este extrem de
puternică, asigurând faimoasele salturi. ...
Activitatea greierilor începe după scăpătatul soarelui la asfințit, deci sunt ființe nocturne. Atunci ei ies din
crăpături, de sub pietre sau din micile galerii pe care și le sapă și încep concertul. Doar masculii pot cânta, iar
femelele se lasă impresionate de masculii care dau concertul.
(Viorel Căpățână, Greierele și furnica, https://dilemaveche.ro)

Test inițial Limba și literatura română Clasa a VIII-a


1. Notează litera corespunzătoare variantei de răspuns pe care o consideri corectă, valorificând textul I.
Trăsătura principală pe care mama le-o cultivă copiilor este:
a. indiferența;
b. responsabilitatea;
c. curiozitatea;
d. inventivitatea. 10 p.

2. Scrie literele corespunzătoare afirmațiilor pe care le consideri adevărate, bazându-te pe informațiile din cele două
texte-suport.
a. Greierii au fost conduși fiecare la vizuina lui a doua zi după ce s-au născut.
b. Văzându-se singur în noua locuință, greierele s-a întristat foarte tare.
c. După ce îl poftește în noua locuință, mama se îngrijește de greiere lăsându-i mâncare pentru două-trei zile.
d. Greierii sunt dotați cu un văz bun.
e. Cântecul greierilor se aude în nopțile de toamnă. 10 p.

3. Prezintă, în cel puțin 40 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între cele două texte-
suport. 10 p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

1. Rescrie secvența „perechea posterioară este extrem de puternică, asigurând faimoasele salturi”, înlocuind cu un
sinonim cuvântul „faimoasele” și cu un antonim cuvântul „puternică”. 10 p.

2. Transcrie, din următoarea secvență, un cuvânt format prin derivare și un cuvânt format prin compunere:
„Sufletul mi se umplu deodată de o bucurie fără de margini şi, desfăcându-mi aripile, am prins a ţârâi fericit, plin
de voie bună.” 10 p.

3. Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în enunțul: „Drept
să vă spun, n-am putut afla niciodată cine şi când anume ne-a durat aceste aşezări.” 10 p.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Imaginează-ți că te-ai înscris la un concurs cu tema „Poveștile naturii”. Redactează un text narativ, de cel
puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă o întâmplare petrecută în natură, incluzând o secvență dialogată, de
minimum patru replici, și una descriptivă, de minimum 30 de cuvinte.

Vei avea în vedere:

a. respectarea trăsăturilor textului narativ – 10 puncte;

b. îmbinarea în compunere a tipurilor de structuri/tipare textuale indicate – 10 puncte;

c. respectarea normelor de redactare și de exprimare scrisă – 10 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct;
coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți –1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea
exprimării ideilor –1 punct; respectarea normelor de ortografie – 2 puncte; respectarea normelor de punctuație – 2
puncte; lizibilitate –1 punct).

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și
dezvoltă subiectul propus.

Test inițial Limba și literatura română Clasa a VIII-a

S-ar putea să vă placă și