Etică și Deontologie în Media

Avem nevoie de:

 Persoană
 Proces pentru a avea un sistem complet și funcțional de autoreglementare
 Document

1) Persoană - o persoană responsabilă din redacție

2) Proces – procesde audit intern/extern
3) Document – cod etic, legile nu sunt documente de autoreglementare;

Funcții ale sistemelor:

1) Educarea și trainingul jurnaliștilor;
2) Corectarea erorilor;
3) Rol preventiv;

I. Jean Claude-Bertrand, Media Accountability Systems

1. Beneficii:
1) Sistemele de autoreglementare sunt inofensive
2) Sistemele sunt diverse. Pot fi documente, texte, persoane, procese,
interne sau externe, pe plan local, național, internațional.
3) Sistemele pot fi flexibile, adaptabile.
4) Se completează. Unul nu e deajuns, toate sunt utile.
5) Sunt democratice. Sunt inițiate și influențate de profesie sau de public.
6) Sunt eficiente.
2. Dezavantaje/ Acuzații:
1) Sunt un stunt pentru PR (o redacție adoptă un cod etic, se laudă cu acest
lucru, da rnu îl mai respectă).
2) Pot fi considerate o conspirație împotriva dreptului la liberă exprimare
(nu se întâmplă acest lucru).
3) Nu sunt acceptate de către jurnaliști. Media owners preiau anumite
reguli, dar jurnaliștii sunt cei sancționați.
4) Sunt ineficiente.
5) Unele sunt costisitoare.
6) Atacă pe cine nu trebuie.
Ex. Cod etică – ONG extern – Redactor care monitorizează = aproape perfect, însă trebuie să
existe măsuri care să îl oblige pe jurnalist să își schimbe comportamentul.
3. Tipuri de documente de autoreglementare:
1) Handbook de etică, reguli notate, care au fost discutate în prealabil și au
imput de la public. Acestea ar trebui făcute publice către public;
2) Un memo intern care să le reamintească angajaților principiile etice ale
redacției (scris sau email);
3) Un raport de autocritică internă;
4) O scrisoare către editor;
5) Caietul de training;
6) Rapor de audit (în urma unui audit intern/extern);
7) Scrisori deschise;
8) Scrisori din partea editorului;
9) Newsletter către public;
10) Articole științifice;
11) Bloguri dedicate;
12) Un site care să învețe publicul cum să evalueze media;
13) Petiții cu sute sau mii de semnături;

4. Persoane/ Grupuri responsabile:

1) Un critic intern/ o comisie de evaluare internă;
2) O comisie de etică care să discute dileme etice înainte ca acestea să
apară;
3) Un trainer de etică care să vină regulat și să le facă training jurnaliștilor;
4) Un reporter media care să aibă responsabilitatea de a supraveghea
procese etice și care scrie rapoarte către public;
5) Un critic extern plătit;
6) Un whiste-blower din interiorul unei redacții care denunță nereguli;
7) Un consumator care avertisează publicul de lipsa de etică a unei redacții;
8) Un ombudsman, un editor responsabil de relația cu clienții sau o grupare
de reporteri angajați să asculte plângerile din partea publicului;
9) Un birou de plângeri;
10) O comisie disciplinară organizată de o uniune de profesioniști;
11) Cluburi, consilii locale, consilii naționale de presă cu profesioniști;

5. Procese:
1) Angajarea jurnaliștilor cu studii superioare în domeniu;
2) Un curs de etică în media pentru angajați;
3) Studii suplimentare pentru jurnaliști (workshopuri, seminarii, traininguri);
4) Un program de awareness organizat intern susținut de un profesionist;
 5) Educarea jurnaliștilor despre cum să răspundă plângerilor publicului;
6) Investigații interne ale erorilor;
7) Crearea unei baze de date cu toate erorile;
8) Un audit extern (merge în cazul achiziției unei noi redacții) de care să fie
responsabili niștre profesoniști, nu niște oameni fără legătură;
9) Ședințe în care să se discute pe plan intern ce nereguli s-au observat;
6. Intern/ Extern/ Cooperare
O altă clasificare după Bertrand este:
1) Sisteme de autoreglementare interne: control al calității mai îngust;
2) Sisteme externe: se aplică mediei fără acordul ei și se axează mai mult pe
bunăstarea publicului;
3) Sisteme ce se bazează pe cooperare: presa, profesioniștii și publicul
lucrează împreună; (VEZI PAGINILE 29-31 DIN PDF);

7. Clasificare clauzelor: nu pot fi aceleași într-un regim comunist și unul liberal;

depind de culturile țărilor. Cu toate acestea, există câteva reguli fundamentale.
1) Valori fundamentale: respectarea vieții, promovarea solidarității între
oameni;
2) Interdicții fundametale: a nu minți, să nu îți asumi proprietatea altcuiva,
să nu rănești pe alții fără sens;
3) Principii jurnalistice: a fi competent, a fi independent, să nu faci lucruri
care să scadă încrederea pubicului în presă, a avea o definiție mai
profundă a știrilor, să servești interesul tuturor grupurilor de oameni, să
aperi și să promovezi drepturile umane, să lucrezi cu scopul de a
îmbunătăți societatea;

8. Clasificarea codurilor:
1) Natura regulilor: ideale (setează un scop spre care profesia ar trebui să
tindă), generale (toată lumea ar trebui să le respecte, inclusiv cetățenii), cu
excepții (ex. intruziune în viața privată, excepția este interesul public),
controversate (interpretarea politică diferă în funcție de zona geografică, de
ex. câte state recunoaștem);
2) Funcțiile mass-media: obligația de a prezenta imaginea lumii așa cum e ea
(evitarea stereotipurilor, incluziunea minorităților), reguli care asigură mass-
media = forum de dezbatere (reprezentarea vocilor minorităților în
dezbatere, regula cu surse multiple), îndeplnirea funcției de divertisment
(reglementarea satirei, reglementarea accesului în funcție de vârstă);
3) În funcție de scopul regulilor: reguli care privesc un anumit tip de media
(coduri de tabloid VS. de divertisment, coduri și reguli pentru profesioniști de
radio, de TV, de ex. la radio se repetă o știre de mai multe ori pentru a nu se
crea confuzie, modul în cre jurnaistul de teren se poziționează ca să nu
 oprească accesul la salvarea victimelor), reguli care sunt relevante doar
pentru unele țări (ex. reguli care susțin abordarea culturală/regională);
4) După categoria profesională: pentru deținătorii/finanțatorii instituției
media, pentru jurnaliști;
5) Tipul de responsabilitate: în profesie (relația cu profesia, de ex. obligația de
a nu pune în pericol colegii pe front, în intervenții militare), față de surse,
față de consumatorii produsului final;
6) După faza de lucru asupra unui material: colectarea de informații (colectrea
transparentă, cine „eram” când am colectat datele, flagrant), selecția în
română, post-publicare (a da dreptul la replică), asocierea informației scrise
cu vizualul (breaking news);

9. Coduri internaționale de etică - Cartea Internațională a Jurnaliștilor: preambul

(dreptul la informație este responsabilitatea jurnalistului, definiția jurnalistului),
codul (respectul pentru fapte și dreptul publicului la adevăr etc.);

II. Codul Deontologic Unic din România

1. Jurnalistul și media
2. Integritate
3. Conflicte de interese
4. Cadouri, sponsorizări și alte beneficii
5. Corectitudine
6. Verificarea informațiilor
7. Rectificarea erorilor
8. Separarea faptelor de opinii
9. Viața privată
10. Protecția victimelor
11. Protecția minorilor
12. Detalierea elementelor morbide
13. Discriminarea
14. Prezumția de nevinovăție
15. Protecția surselor
16. Tehnici speciale de colectare a informațiilor

III. Codul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România: Codul deontologic al

Jurnalistului Profesionist
IV. Codul de Etică Suedez Anterior
1. Publicarea știrilor cu acuratețe
2. Tratarea contraargumentelor cu generozitate
3. Respectarea vieții private individuale
 4. Reguli care se aplică imaginilor
5. Ascultă ambele părți
6. Grijă la publicarea numelor
7. Integritate
8. Surse
9. Reguli generale

CDU Suedez Suedez Anterior Danez German

Integritate  Semnalar  Nu se  Ø preluar  Nu se  adevăr,
ea preiau ea abuzează demnitat
probleme comisii subiectel de e
lor din afara or din încredere  bună-
 Dreptul la unui grup afara , credință
info. de mng. editurii sentimen  Se opune
 Se opune editorial  Respectar te, cenzurii
cenzurii  Se opune ea ignoranță
 Bună- cenzurii contractu , lipsa de
credința  Respectar lui experienț
 Ø spațiu ea  Se opune ă/autoco
publicitar contractu cenzurii ntrol
lui  Se
respectă
orele
convenite
de
lansare a
com. de
presă
 Protejare
a
încrederii
față de
presă
 Buna-
credință
 Prezentar
ea
propriilor
produse =
reclamă
Conflicte de  Mediu de X X X  Informare
interese lucru pt. a corectă
separarea la
activitățil campanii
or electorale
jurnalistic  Sondaje
e de cele de opinie
economic przentate
e= corect
 datoria  Separare
instituțiil a
or funcțiilor
 Ø duble
membru (dacă
de partid este
 Ø membru
informato de partid)
r
 Ø ofițer
acoperit
al unui
serviciu
secret
 anual –
declarație
de
interese
Cadouri,  Ø  Ø  Øcadouri,  Publicitat  Publicitat
sponsoizări, alte folosirea folosirea beneficii ea nu e ea nu e
beneficii statutului statusului  Ø știre știre
de jrnalist de folosirea  Øcadouri
pt. a jurnalist statusului
obține pt. de
alte beneficii jurnalist
beneficii  Ø cadouri pt.
 Ø dacă ar beneficii
cadouri, ridica  Ø schimb
bani suspiciuni de
 E ok dacă favoruri
au  Se
valoare specifică
simbolică cum au
 Trebuie fost
să facă comparat
publică e/testate
finanțare produsele
a publicitar
 Ø e
înțelegeri  Ø info.
cu Unilateral
autoritățil e
e dacă îi  E ok dacă
afectează sunt info.
imparțiali Despre
tatea cultură
sau dacă
e de la
companii
care
donează
 Øpublicar
 ea
emsajelor
de la stat
 Antrepre
nori =
reclame
Corectitudine  Ø  Atenție p.  Știri  Știri  comunica
distorsion pers. precise și corecte și tele de
area info. intervieva obiective prompte presă
 Øacuzații te fără  Verificare  Forma și trebuie
nefondat experienț a conținutu identificat
e ă autenticit l e ca atare
 Øplagiere  se ății img. titlurilor/  Ødistorsi
, informeaz  Øprezent subtitluril onarea
copyright ă pers, area img. or trebuie info.
 Ødefăima intervieva Într-un justificată  Se
e te că se mod  declarațiil marcheaz
 Citate vor înșelător e vor fi ă img.
atribuite publica  Se disponibil Simbolice
corect materiale mențione e mult /editate
 Precizare le ază dacă timp  prescurtă
a  se explică o img. E după rile/
statusului la cerere editată publicare completă
 Materiale cum și  Se explică a în rile să nu
publicitar unde vor la cerere online distorsion
e marcate fi folosite cum și eze
materiale unde vor  citate
le fi folosite atribuite
 Øfalsificar materiale corect
ea le  documen
interviulu  Øfalsificar tare
i ea amănunți
 Øfalsificar  Øcopyrig tă
ea ht,
imaginii plagiere
 Øcopyrig  Buletinele
ht de știri
 Se indică rebuie
sursa susținute
de text
Verificarea  see  Se  Se  Se  Acuratețe
informației verifică verifică verifică verifică a img
info. info. info. info.  Se
 Øpublicar  Se  Se verifică
ea dacă publică publică info.
nu e sigur cazurile cazurile  Se
100% de de specifică
cenzură cenzură zvonurile
 Jurnalistu
l este
responsa
 bil și de
content
auto-
generat

Rectificarea  Corectare  Corectare  Corectare  Dreptul la  corectare

erorilor a erorilor a erorilor a erorilor replică a erorilor
 Dreptul la  Dreptul la  Dreptul la  Atacurile  referire la
replică, replică replică și art. greșit
solicitat răspunsur (link)
în 30 de ile
zile trebuie
publicate
împreună
 corectare
a erorilor
Separarea  buna-  buna-  buna-  opiniile X
faptelor de opinii credință credință credință nu sunt
 opiniile  opiniile  opiniile fapte
nu sunt nu sunt nu sunt
fapte fapte fapte
 opiniile
trebuie să
aibă bază
factuală
Viața privată  să  dreptul la  dreptul la  dreptul la  Respectul
respecte viață viață viață pt.
dreptul la privată privată privată dreptul la
viața  interesul  interesul  interesul viața
privată public public public privată
 interesul primează câștigă câștigă
public  responsa  responsa  Øcondam
primează bilitatea e bilitatea e nări
a a anterioar
editorului editorului e
Protejarea  Øidentita  Respect  Grijă la  Øsinucide  Øidentita
victimelor tea când se publicări ri, doar tea
victimelor fotografie de cazuri dacă este victimelor
 Se poate ază suicidale de interes  Øviața
dacă e de accidente  Considera public privată a
acord și ție pt.  Atenție victimei
victima infracțiun victime, deosebită  Øprovoca
sau i grijă la victimelor rea
familia nume și suferinței
 Interesul img. prin
public  Respect portretiza
primează la rea în
 Victimă – realizarea media
calamități img. Din
, accidente
infracțiun și
i, SA infracțiun
 i
Protecția  În X X  atenție  atenție
minorilor/ evenimen deosebită deosebită
persoanelor care te cu copiilor  se ia în
nu pot răspunde conotații  consimță considera
pentru ele negative mânt re viitorul
 foto- părinți copiilor
video pot (consecin
fi țe)
modificat
e pt.
protecție
 acordul
tutorilor
primează
 interesul
public
primează
Detalierea  evitaread  Menționa  Menționa  Menționa  Evitarea
elementelor escrierii t la t la t la reprezent
morbide  Øtehnici protecția protecția protecția ărilor
de victimelor victimelor victimelor senzațion
infracțiun aliste ale
i violenței
 Øtehnici și
de suicid brutalități
 Øvicii i
 Øimg.  MențioØs
violente inucideri
 Øîncuraja
rea
activitățil
or crude
Discriminarea  Ødiscrimi  Nu se  Nu se  Øinfo.  Abținerea
nare pune pune Jignitoare de la
 Øinstigar accent pe accent pe  Se menționa
e la ură rasă, sex, rasă, sex, mențioen rea
sau naționalit naționalit ază rasa, religiei,
violență ate, ate, naționalit intereselo
 Se ocupație, ocupație, atea, r
emnțione apartene apartene apartene filosofice/
ază rasa, nță nță nța dacă morale,
naționalia politică, politică, e relevant sex,
tatea, convinger convinger dizabilitat
apartene e e e,etnie,
nța dacă religioasă religioasă rasă
e relevant  Ødenigrar  Ødenigrar
e e
Prezumția de  E nevoie  se  se  punctele  Øprejude
nevinovăție de o raporteaz raporteaz de vedere căți
instanță ă ă ale  Se
juridică rezultatul rezultatul tuturor asteaptă
 care să se final al final al părților răspuns
pronunțe unui caz unui caz  relatarea de la
 punctele  punctele  punctele încheierii instanță
de vedere de vedere de vedere cazului  Se
ale ale ale  se declară publică
tuturor tuturor tuturor dacă rezultatul
părților părților părților suspectul anchetei
e
NEvinova
t
 se pot
prezenta
info. dacă
sunt de
interes
public/cu
noscute
la scară
largă/bin
e
fondate,
chiar
dacă
instanța
nu a
declarat
nimic – se
recoman
dă
prudența
Protecția surselor  Confidenț X X X  Confidenț
ialitatea ialitatea
sursei, sursei
dacă este
solicitată/
dezvăluir
ea pune
în pericol
sursa
 Pericol –
integritat
e fizică,
psihică,
locul de
muncă
 Protecția
secretului
profesion
al
Tehnici speciale  Obținerea  Folosite  Folosite  Øpublicar X
de colectare a info. în doar în doar în ea
infromației mod cazuri cazuri înregistră
 transpare excepțion excepțion rilor
nt ale ale clandesti
 Interesul  Dacă nu  Dacă nu ne
public se poate se poate  Se cere
primează altfel altfel acordul
și dacă nu  Părțile  Se
 Părțile
se poate vizate s folosesc
vizate s
altfel informeaz dacă nu
informea
 Menționa ă despre ză despre se poate
rea înregistră înregistră altfel
tehnicilor ri și scop ri și scop  Interesul
speciale înainte de înainte de public
la publicare publicare primează
publicare

V. Modelul lui Frank Deaver

AUTORITATE

PRECEDENT DECIZIE LOGICĂ

AFECTE

1. Autoritate: angajator, părinți, coduri etice; doar codurile etice are trebui să fie de încredere;
legea nu este o autoritate etică;
2. Precedent: mai bine colective;
3. Afecte: prin interacțiuni, de-a lungul timpului;
4. Logică: ce se va întâmpla în viitor;

VI. Cutia lui Potter

DEFINIREA SITUAȚIEI ALEGEREA LOIALITĂȚILOR DECIZIE

IDENTIFICAREA VALORILOR IDENTIFICAREA PRINCIPIILOR

1. Calea de mijloc a lui Aristotel: Virtutea morală este situarea corespunzătoare între două
extreme.
2. Imperativul categoric al lui Kant: Acționează conform acelei maxime care vrei să capete valoare
de lege universală.
3. Principiul uitilității al lui Mill: cea mai mare fericire pentru cei mai mulți;
4. Vălul ignoranței al lui Rawls: Dreptatea se naște când se negociază fără diferențe sociale.
5. Viziunea iudeo-creștină: Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți.