Ics 91,140.10 S) HO SR 1907-1 Standard Roman Septembrie 2014 Titlu Instalatii de incalzire Necesarul de caldurd de calcul Metoda de calcul Heating plants Design eat requirements computation for buildings Computation metnod Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 septembrie 2014 Data publicdrii: 15 decembrie 2014 Corespondenté _La data aprobaril acestui standard, nu existd nici un standard " international sau european care sa se refere la acelasi subiect ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA BAStr. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti , © [Link] © ASRO Reprocucerea seu utizarea integralé sau partial © prezentubi standard in orice pubic si prin orice procedeu (electronic, mecaric, fotocopers, microfimare etc.) este Intereed dac® nu exista acoreul eerie prealabl i ASRO Ret: SR 1907-12014 Eciia 6SR 1907-1:2014 Preambul Acest standard reprezinté revizuirea standardului SR 1907-1:1997. Revizuirea standardului s-a facut pe baza cercetarilor efectuate de INCERC Bucuresti si INCD URBAN-INCERC in perioada 1997-2012 Prima editie a standardului a fost elaborata in anul 1952 si a fost revizuité in 1968, 1980, 1990 i 1997, Acest standard stabileste modul de determinare, in conciti de regim nestationar, a necesarului de cldurd de calcul pentru clddiile civle si industriale, in vederea proiectari instalatilor de incalzre. Editile 1997 si 2014 ale SR 1907-1 au o perioad de coexistent pana la data de 31 decembrie 2016. jn aceasta perioadé se va urmari aplicarea standardului in proiectare in raport cu reglementarile tehnice din domeni, Aplicarea ediliei din 2014 are caracter experimental. Se recomanda ca utiizatorii editiei 2014 88 comunice rezultatele obtinute catre ASRO in vederea definitivari Standardul intra In patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 302, instalatii de incalzire, ventilare $i conditionare @ aeruluSR 1907-1:2014 Cuprins Pagina Introducere.. 3 1 Domeniu de aplicare 8 2 Referinfe normative... 6 3 Termeni gi defini 6 4 Determinarea necesarului de caldura de caleul 8 4.1 Determinarea necesarului de caldura de calcul pentru construct dotate cu sisteme de incaizire predominant convective 8 4.2 Particularitati referitoare la determinarea necesarului de caldura de calcul pentru cladini incdizite rar sau pe durate sourte de timp 18 4.3. Particularitati referitoare la determinarea necesarului de céldura de caloul pentru locuinte .... 18 4.4 Particularitafireferitoare la determinarea necesarului de céidura de calcul pentru cladiri industriale: cuccumuraarasee 1B ‘Anexa A (notmativa) Temperaturi exterioare conventionale de calcul (a se vedea 4.1.1) oo ‘Anexa B (informativa) Exemplu de determinare a numarului de pereti interiori, NPi— Sistem de Incaizire prioritar convectiv (a se vedea [Link].2) vn 25 ‘Anexa C (informativa) Determinarea fluxului termic cedat prin sol si a temperaturilor spatilor secundare 27 contact cu solul (a se vedea [Link]) ‘Anexa D (informativa) Determinarea temperaturilor spatillor neincalzite direct din componenta zonei principale a clédiri (a se vedea [Link].) 43 ‘Anexa E (informativa) Determinarea necesaruiui de céldura de calcul pentru clidiri care se Incdlzese rar (a SE VEdEA 4.2.2)... .coeseeessnsseneseenteeresesnnnen tsi asessene 48 Anexa F (informativa) Exemplu de calcul — Sistem de incalzire predominant convectiv (a se vedea 4.1) 57 ‘Anexa G (informativa) Determinarea necesarului de calduré de calcul pentru constructi dotate cu sisteme de incdlzire predominant radiative (de joasé temperaturd — pardoseala sau/si tavan) (a se vedea 4.3.2) 69 Anexa H (informativa) Relatii de calcul ale coeficientilor numerici ~ Incaizire prin radiatie~ cazul incaperii amplasate a ultimul nivel al cladiri (a se vedea G.3.1.4 si G.2.2.) 80 Anexa | (informativa) Relatile de calcul ale coeficientilor numerici ~ Incalzire prin radiatie — azul unei inciperi ampiasate la etajul curent al clair (a se vedea G.3.1, 6.3.2 si G.3.5).....82 ‘Anexa J (informativa) Exemplu de determinare a necesarului de cldura de calcul caracteristic unui sistem de incalzire de tip priortar radiativ....smmnmenenn : 2 85 ‘Anexa K (informativa) Solutii de conformare a instalatilor de incalzire central ale cladirilor existente care beneficiazé de modemizare energetica : 94SR 1907-1:2014 Introducere Cresterea eficienfei energetice este un obiectiv national si european in contextul dezvoltarii durabile, Pentru a creste performanta energetica a cladirilor se tine seama de conditile climatice exterioare si de amplasament, de cerintele de confor interior, de nivelul optim din punct de vedere al costurilor, al cerintelor de performanta energetic, precum gi de ameliorarea aspectului urbanistic al localitailor. Revizuirea acestor standarde a urmarit cresterea performantel energetice a clédirilor prin: = proiectarea unor noi cladiri cu consumuri reduse de energie si prin reabilitarea termica a cladirilor existente gi implicit, aplicarea strategilor de reabilitare energeticé a unei clad: = reducerea consumurilor de energie prin aplicarea unor masuri pasive asociate unor consumuri minime de energie, integrate in conceptia arhitecturala si constructiva a cladirilor. Standardul poate fi utlizat atat la determinarea necesarului de céldura de calcul pentru: a) cladiri noi realizate conform cerintelor minime impuse prin reglementairi tehnice in vigoare precum si pentru cele existente care se modemnizeazé b) —cadiri noi foarte eficiente din punct de vedere energetic, din categoria celor cu consum de energie aproape egal cu zero. Caracterul nestationar al regimului de transfer calduré prin elementele de constructie opace care formeazé anvelopa supraterana a incaperlor/cladirilor este inclus in valorile temperaturii exterioare de calcul care participa la bilanjul energetic al incaperilor. Elementele de anvelopa subterane beneficiaza de réspuns termic determinat de linile de flux termic care traverseaz solul in lungul unor tuburi de curent caracterizate de capacitate termica variabila in functie de lungimea linilor de fiux termic. Integrarea in raport cu spatiul (lungimea linilor de flux ) a densitatilor de flux termic conduce la valorii medii pe incpere tn raport cu rezolvarea constructiva a anvelopei opace (izolata sau neizolata termic). Metoda de calcul adoptata generalizeaza abordarea din SR 1907-1:1997 pentru diferite tipuri de rezolvari ale frontierei cladire - sol. In functie de tipul si destinalia cladirii, anumite simpliicdr, ipoteze, valori stabilte, conditi ta limit particulare se poate ajunge la metode simplficate care pot fi aplicate la cladirle existente. In general, simplificarea maxima admisibila a unei metode de calcul si datele de intrare sunt determinate de caniitatea si de exaciitatea datelor cerute la iesire. Metodele simplificate provin din descrierea proceselor de transfer termic dintr-o cladire care stau la baza metodei de calcul Fala de editia din 1997 s-au fécut urmatoarele modificari = s-au modificat temperatura exterioara conventional de caloul gi zonarea climatica a Romaniel - prin introducerea zonei climatice V (anexa A): - a fost eliminat adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci; = a fost modificat modul de calcul al sarcinii termice pentru incailzirea aerului de ventilare; = a fost modificat medul de calcul al transferului de caldura prin elemente de constructie in contact ou solul; = a fost modificat modul de calcul al sarcinil termice pentru sisteme de incdilzire prioritar convective; = au fost introduse 10 anexe informative noi care se adreseaza unor cazuri speciale proprii cladirlor noi eficiente din punct de vedere energetic, precum si clédirilor existente care beneficiaza de lucrari de renovare majora;SR 1907-1:2014 - a fost introdusa 0 anexa noua B, cu un exemplu de determinare a numarului de pereti interior, Npi- sistem de incalzire prioritar convectiv; - a fost introdus& 0 anexé nou’ C privind determinarea fluxului termic cedat prin sol gi a temperaturilor spatilor secundare in contact cu solul; ~ a fost introdusa 0 anex noua D privind calculul temperaturii interioare rezultante a incintelor neinealzite direct, incluse in zonele principale ale cladirilor; ~ a fost introdusé 0 anexa noua E privind calculul necesarului de caldura de calcul al cladirllor noi care se incalzesc rar: = a fost modificat exemplul de calcul pentru sisteme de incalzire predominant conveetiv (anexa F); = a fost introdusd 0 anexé noua G, privind determinarea necesarului de caldura de calcul pentru onstructii dotate cu sisteme de incalzire predominant radiative (de joasa temperatura - pardoseala saulsitavan), = au fost introduse anexe noi H, | si J cu exemple de determinare a necesarului de caldura de calcul caracteristic unui sistem de incaizire de tip prioritar radiativ, = a fost introdusa 0 anexé noua K cu scopul prezentarii schemelor de conformare a instalatilor interioare de incdlzire a cladirilor existente care beneficiazé de renovari majore si de calcul al parametrilor termodinamic' intensivi si extensivi ai agentului termic, in conditii de calcul, - au fost eliminate exceptile formulate la articolul 1.2 din SR 1907-1:1997. Utilizarea aceste! metode de calcul nu exclude utilizarea altor metode de calcul si nu impiedica evolutile vitoare.SR 1907-1:2014 1 Domeniu de aplicare Acest standard stabileste modul de determinare a necesarului de caldura de calcul pentru otadiri civile si industriale dotate cu sisteme de incélzire predominant convective (aer cald sau/si corpuri statice) gi Gu sisteme de incalzire predominant radiative, in vederea proiectairi instalatilor de Mnealzire in cladiri ol gi a modernizariiinstalatilor de incalzire din cladirile existente. Cladiile civie $i industriale includ toate tipurile de cladiri si sunt supuse incalziii in regim nestationar. In exploatare, instalatile de incalzire, functioneaza in regim nestationar, ceea ce inseamna cA marimile de stare variaza in timp si ca atare, parametrii funclionali si de performanta prezinta 0 ‘anumitd variatie Tn timp. In principal, acest standard se adreseaza cladirilor caracterizate de performanta energetica ridicata, conform legislatiei in vigoare Standardul poate fi utiizat si in scopul modernizéiri energetice a cladinior existente prin inlocuirea sistemelor locale de incaizire de tip soba cu instalati de incaizire centrala. 2 Referinte normative Urmatoarele documente de referinfé sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru referinjele datate, se aplica numal editia citat3. Pentru referintele nedalate, se aplica ultima editie a documentului de referinta (inclusiv eventualele amendamente). SR 1907-2 Instalatii de incdizire - Necesarul de caldura de calcul - Temperaturi interioare conventionale de calcul SR 4839 _Instalatii de inoalzire - Numérul anual de grade-zile 3 Termeni si definitii Pentru corecta utilizare a acestui standard, se aplica termenii si definitiile urmatoare: 34 subsol totalitatea Incaperilor dintr-o cladire situate, total sau partial, sub nivelul solului 32 subsol tehnic subsol (sau parte a acestuia) destinat exclusiv amplaséiii echipamentelor sau instalatilor aferente cladirii sau depozitari gi care nu este incalzit In vederea asigurarii unui nivel de confort interior 33 element de constructie element component al cladirii cum sunt un perete, un plangeu 34 parte de cladire ansamblu de spatii (Incdiperi) incalzite deservite de aceeas!instalatie de incalzire pentru care caldura furnizata poate fi reglata centralizat 35 diferent de temperatura de calcul diferenta intre temperatura interioara de calcul si temperatura exterioara de calculSR 1907-1:2014 3.5 temperatura a aerului exterior temperatura aerului din exteriorul cladiri 36 temperatura exterioara de calcul ‘temperaturé a aerului exterior utlizata la determinarea necesarului de caldura de calcul 37 temperatura exterioara virtuala a incintei media ponderaté a unor temperaturi exterioare reale (masurabile) caracteristice fie mediului exterior natural, fie spatilor adiacente incintei de calcul 38 spatiu incalzit Spatiu interior al claditi care este destinat a fi incalzit la temperatura de calcul indicata 39 temperatura aerulul interior temperatura aerului masurabilé Tntr-un anumit punet din interiorul cladirii 3.10 temperatura medie a aerului interior temperatura medie spatiala (volumica) a aerulul interior dintr-un spatiu definit al cladirit 3a temperatura interioara de calcul temperatura operativa in centrul spatulul Incaizit utilzata in calculul pierderilor termice de calcul 3.12 humar mediu de pereti interiori ai incdper numar de pereti interiori prin asimilare cu o incinta de referinta cu forma elementara a unui Paralelipiped dreptunghic (forma tncaperilor cel mai des intalnité in rezolvarile de arhitecturé a cladirlor) 3.43 contur termodinamic al incdperii totaltatea suprafetelor interioare (inconjurétoare) ale elementelor de constructie adiacente _unei incaperi 3.14 spatiu neincalzit spatiu care nu face parte din spatiul incaizit 315 instalatie de ventilare instalatie destinata a {urniza debitele de aer indicate 3.16 zona ansamblu de spatii care au caracteristic termice similareSR 1907-1:2014 4 Determinarea necesarului de caldura de calcul 4A Determinarea necesarului de calduré de calcul pentru constructii dotate cu sisteme de incalzire predominant convective Necesarul de caldura de calcul, Q,, exprimat in wati, al unei incaperi prevazuite cu sisteme de Incalzire predominant convective (corpuri statice de incdizire (radiatoare, convectoare), aer cald etc.) — se determina cu ajutorul relatiei (1): Qo =Or +O) (1) In care: Q; —reprezinta fluxu termic cedat prin transmisie, considerat in regim termic stationar, prin elementele de constructie care delimiteaza incaperea de mediul exterior, in conditile zilel de iarnd de calcul, determinat conform 4.1.1, exprimat in [W]; Q, —reprezinta fluxul termic pentru inedilzirea aerului proaspal necesar asigurarii confortului termic si calitatea aerului interior in incapere si a aerului rece patruns la deschiderea usilor, de la temperatura exterioara de referinta la temperatura medie a aerului interior, determinat conform 4.1.2, exprimat in [W]; Necesarul de célduré de calcul al unei incaperi se majoreazé sau se miogoreazé cu fluxul termic absorbit sau cedat de diverse procese cu caracter permanent daca acesta depageste 5 % din necesarul de céldura de calcul, Q. 4.1.1. Fluxul termic cedat prin transmisie, Qr, exprimat in wati, se calculeaza cu ajutorul relatiel (2): (2) A, reprezinta lia suprafeje fiocdrui element /censirUctie "/', determinaté wandu-se tn considerare dimensiunile interioare totale, exprimata in [m*]; ©, —_reprezinta temperatura interioara conventionala de calcul a Incaperii, conform SR 1907-2, exprimata fn [" 9, Teprezinta temperatura spalulul exterior adiacent elementlulde' constructs)’, care se ia ‘dupa caz: = temperatura exterioara conventinala de calcul, pentru elementele de constructie adiacente mediului exterior, 0,, conform anexei A a acestui standard, exprimata ‘in [°C]; — temperaturajinterioarajjconventionalamidericaleulyi@ij, pentru tneéperile alzturate, Incalzite sau neincaizite, care respect conditia |A0\)=2K (in care AG; reprezinta diferenta dintre temperatura interioara conventionala de calcul a incaperii considerate temperatura caracteristica spatiului alaturat "|", conform SR 1907-2), exprimata in [Ch Rj reprezinté rezistenfa termicd specifica corectaté a elementului de constructie ‘]’ considerat, stabiltajinandu-se seama de inluenta punfior termice, exprimata th (m?KIWSR 1907-1:2014 Qs reprezinté fluxul termic Cedat prin Sol, determinat conform [Link], exprimat in [W]; cy reprezinta coeficient de corectie"@ necesarulil Ge" CAIGUFa de calcul in functie de masa specifica a constructiei, determinat conform [Link]. [Link] Fluxul termic cedat prin sol, Qs, exprimat In wati, se calculeaza conform anexel C, luandu-se in considerare cazuri reprezentative de amplasare a spatiulul incalzit sau neincalzt in functie de cota terenului sistematizat. [Link] Coeficientul de corectie a necesarului de céldura de calcul, cy, in functie de masa specifica a elementelor de constructie interioare ale constructiei, mp, se recomanda: ~ pentru cladiri de locuit gi simitare lor precum si pentru cladiri social-culturale cu pereti interiori realizati din beton celular autoclavizat, cdrimida cu grosime mai mica de 0,125 m, avand plangee despartitoare din beton armat cu grosime mai micé sau egalé cu 0,10 m, sau din alte materiale de constructie usoare, Cyy = 4 = pentru celelalte constructii G\y= 0.94. 4.4.2. Sarcina termicd pentru incdizirea aerului proaspat necesar asiguréirli confortului termic i calitatea aerului interior in inc&pere si a aerului patruns la deschiderea usilor, de la temperatura exterioara de referin{é la temperatura medie a aerului interior, masurata in (W], se determina cu ajutorul relate (3): 2 =[Link] -0y-Vj-(0g = 0, OQ, @ in care: ng feprezinté numarul de schimburi de aer necesar in incapere pentru asigurarea onditlor de confort termic si de calitatea aerului interior sau impus de activitatea tehnologica, exprimat in [h'"}, \, _rSpr6zin&: Volum interior (parent) alincaperi, determinat in functie de dimensiunile interioare ale incaperii (masurate intre suprafetele interioare aparente (lumini), exprimat ‘in (mJ, 8, reprezinta temperaturalaerululinteror| exprimata in [°C 04, reprezintayitemperatural\exterioaré\conventionaléide™caloul) exprimata in [°C delerminata conform anexei/A la acest standard; ii patruns la deschiderea usilor exterioare, conform [Link], exprimata in [W]; cy are semnificatia anterioara (a se vedea [Link]). 44.2.1 Numarul de sci iburi de aer Numirul de schimburi de aer Iuat in considerare la determinarea necesaruiui de caldurd de calcul al unei incdperitrebuie s& acopere necesarul de aer proaspat cerut de conditile de confort termic si de caltatea acrului interior sau impus de activitatea tehnologicd. Determinarea numarului de schimburi de aer corespunzator se face in functie de sistemul de ventiare prevazut pentru inc&perea respectva, a) _ incapere fara instalatie de ventilare ‘n lipsa unel instalatii de ventilare, se presupune c& aerul este introdus in incdpere cu temperatura exterioara conventionala de calculSR 1907-1:2014 Se recomanda urmatoarele valori ale numarului de schimburi de aer: ~ pentru clairi de locuit st similare acestora: camere de locuit ng = 0,22 x 10° msim? (echivalent cu 0,792 m°fhim*) ~ bucatri | 14 0,33 x 10° mits (echivalent cu 1,19 m°thim?) - bai y= 0,228 10% mYisim® {echivalent cu 1,0 m°/h/m*) - pentru gcoli, gradinite, crese, spitale: V=9x 10°N,,In miss: N, _ numarul de persoane prevazut pentru perioada de ooupare a incaperi - pentru hale industriale: in functie de activitatea tehnologica. NOTA 1—Numarul minim de schimouri de aer cu mediul exterior trebuie s8 se determine conform reglementairitor tehnice valabile la nivel national NOTA 2~ Pentru semineele cu foc deschis, trebule sA se tind seama de numere de schimburi de aer mai mari pentru a se asigura aerul de ardere necesar. De regula, necesar realizérii confortulul termic gia calitaii aerulul interior sau impus de activitatea tehnologica. Pentru tncaperile care nu sunt prevézute cu sisteme de tamplarie termoizolanta cu garnituri de ‘etangare trebuie s& se veriice daca numarul de schimburi de aer rezultat din inftratii de aer este mai mic decat numarul de schimburi de aer necesar realizar condiilor de calitate a aerului interior. Numarul de schimburi de aer rezultat din infitrati de aer, ng,, , se determina prin calcul cu ejutorul relatiel (4): view? Say Na 4) in care: i reprezinté coeficientul de inftratie a aerului prin rosturi, conform tabelului 1, exprimat in (Wimk] (mis) */3 ; L_ reprezinta iungimea rosturilor usilor si ferestrelor din fatadele supuse actiunil vantulu ‘exprimatai fn {m]; Vv _reprezinta viteza conventionala a vantului de calcul, exprimata in [mis]; Jn cazul in care ng,,>ng, la determinarea necesarului de calduré de calcul trebuie sa se ia in considerare valoarea ayy 10SR 1907-1:2014 NOTA ~ in cazul cladirior existente, in care se inlocuiesc sistemele locale de incalzire (sobe) cu instalati de Incaizire centrala, se recomanda sa se analizeze posibiltatea de Inlocuire a ferestrelor gi a usior cu sisteme de {ampiarie termoizolanta etange penitu a reduce sarcina termica pentru ventiare, Lungimea rosturilor, L, este egalé cu perimetrul elementelor mobile ale ferestrelor si a usilor. Rostul format de doua elemente mobile se ia in calcul o singura data; in cazul usilor gi a ferestrelor duble, rostul se masoara pentru un singur rand, In cazul incdperior cu doi peretialaturati(Incdperi de col), ambi perei se consider sub actunea vantului de calcul. In cazul incaperilor cu doi pereti exteriori situati pe fatade opuse, se va considera sub actiunea \vantului de calcul acea fatadé pentru care (iL) are valoarea cea mai mare. In cazul incdperilor cu trei sau patru pereti exteriori, se considera sub actiunea vantului de calcul cei doi pereti alaturati pentru care > (iL) are valoarea cea mai mare. Tabelul 1 - Valor ale coeficientului de infittratie a aerului prin rosturi - ferestre existente User Valor alo coofciontalarr orosteo Az] Siiplecu | Simple cu | Simple co] Simpe cu [ouplate]Cuplate] Cuplate ] Coplate [Guplate cu] Duble [Ouble cu] Dubie cu Fe | éeschidere | descnidere |aesenidere] deschisere cu | cu |cugeam| Ssaue accesoril| sau 4 ' ['interoara | interioara eu| interoara | exteioara ‘geam | accesori | termo- | randuri de $f | randur de accasori i | cu geam ‘i |sigarntur] izotant | geam cu garitui] goam eu ‘garter | “tormo- spl ‘ix. faccesori sl laccesori i izolant garnitun ‘gamitun an Cac greu permeabile cu ferestte SN RM TA OA NT RO I OT >a] 07221 | a.0et0 [0.0976 [0.0763 [o.07e3[0.0122] 0.520 [0,001 | 0.0458_Jo.0610) o.04se [0.0305 Ciacir pormeatile cu fereste [ome [ori] -o rear | orses [ose [ooeae | cease [oom | opess Jor] oness [a oeeS >3|0.1728_| 0.0864 | 0.1296 | 01080 [07080 [0.0173] 0.0738 | 0,0086 | 0.06480, 0864] 0.0648 | 0.0832 >6 | 0,086¢_| 0.0734 —| 0.0648 | 0.0088 Teno teolante | >3, 0.02 0.015 NOTA ~ A, reprezinté aria totala a elementelor mobile ale usllor gi ferestrelor exterioare lar A, aria ugilor intorioare NOTA2 ~ Prin “cladiri grou permeabile" se injeleg cladirle sau compartimentele de cladire la care datorta existentei perelilor desparfilor! f8rai golur,iesirea aeruluiinfilrat prin rosturi se face numal prin casa scarii sau printr-un coridor central (cladiri de locuit cu simpia arientare, apartamente de colt care nu au fafade opuse, compartimente de hale féra comunicatie cu restul cladilor etc), NOTA3 ~ Prin "cladiri permeabile” se infeleg cladirle sau compartimentele de cladire care datorita absentei Peretilor desparttori sau existentei peretilor despémtitori cu goluri sau a casei scérli cu usi exterioare spre ghena de gunoj,iesirea aerului infitrat se face prin rosturie usiior gi ferestrelor plasate in alte fatade (séli cu mai multe fatade, apartamente cu ferestre plasate in falade diametral opuse, hale sau compartimente de hale). NOTA 4 — Pentru usi gi ferestre plasate chiar in coltul clidiilor cu acoperiguriterase valorile indicate In tabelul 3 sse inmulfesc cu 1.2. Majorarea se aplica numai colturilr limitelor extreme ale cladiritor gi nu valor diverselor pproeminente din mijiocul fajadel Viteza conventionalé a vantului de calcul, v, si valoarea v™“ in functie de zona eoliana in care se gaseste localitatea respectiva gi de amplasamentul cladirifaté de localitate sunt indicate in tabelul 3. Tncadrarea localitatlor in zone eoliene se face conform harti din figura 1 in tabelul 2 este prezentata incadrarea localitatilor in zonele eoliane. "SR 1907-1:2014 ‘u1}09 9u0z Uy Jo4iigi1e90) eaxespeouy — einBi4 -aoane 9p unidesp und jelserosd \nsoeigo ee) nu eueU eISeeDy ~ YLON 12SR 1907-1:2014 Tabelul 2 Zonele eoliene in care sunt Incadrate palele localitati din Romania Denumire localitate Zona eoliand Alba lula W Lugal W Alexandria ur Mierourea Clue W ‘Arad Vv Oradea W Bacau Ww Patrosani W Baia Mare Vv Piatra Neamt W Baraolt Vv Pitesti Vv Beclean, W Pioiest W Bolus W Reghin W Bistrita Ww Resija W Barlad Ww Ramnicu Valcea W Bij W Roman Vv Botosani W ‘Satu Mare W Brasov wv Sfantu Gheorghe W Braila I Sibiu Vv a ‘Campulung Muscel v Slobozia i Clu-Napoca v ‘Sovata W Constanta 7 ‘Suoeava W Craiova WW Tecudl TU Gristura Secuiese Vv Timigoara W Deva Vv Targoviste W Fagaras v Targu Jiu W Focgani w Targu Mure. W Galati i Targu Ona W (Gheorghieni Vv Tulcea UW Giurgiy Tumu Severin W Huedin W Vaslui TH Hunedoara W Vatra Dorel W lagi Zalau W 18SR 1907-1:2014 Tabelul 3 - Viteza conventional a vantului de calcul Amplasament cladire Zona eoliand in localitati in afara localittit 1 80 70.0 2B w ee 70 13.39 M 45 7.45 60 70.90 W 40 5.5 40 6.35 NOTA 1 ~ Vitezele conventionale ale vantuiui de calcul sunt valabile pentru alttudini sub 1100 m. Pentru cladirile amplasate la alitudini mai mari, vitezele conventionale ale vantului de calcul se stabilesc pe baza datelor meteorologice privitoare la concomitenta vantului cu temperaturi scazute, astfel incat necesarul de calduré de calcul s8 nu fle depagit in mai mult de 10 h pana la 20 h pe an. NOTA 2 — Pentru toate nivelurile situate deasupra etajului 12 al cladirior inalte din cuprinsul oragelor, precum si jn cazul halelor industrale, indferent de inalie, vitezele conventionale ale vantului de calcul sunt cole corespunzatoare cladiilor amplasate in afara localitatilor 'b) _ Incapere cu instalatie de ventilare Daca existé o instalatie care asigura ventilarea incaperii, la determinarea numarul de schimburi de aer trebuie s se {ind seama de faptul c& aerul inirodus nu are neaparat aceleasi caracteristici termice ca aerul exterior, de exemplu: = atunci cand aerul exterior este preincéilzit central; = atunci cand aerul introdus provine din spatii adiacente. NOTA 1 — Daca este cazul, se introduce un factor de reducere a temperaturi, care tine seama de ciferenta dintre temperatura aerului introdus gi temperatura exterioaré conventionala de calcul NOTA 2~In instalatile cu debit suplimentar de aer evacuat, trebuie s& se {ind seama de faptul ca acest aer este locuit cu aerul exterior care intra prin elementele de anvelopa permeabile la aer ale cladir Numarul de schimburi de aer, In cazul unel instalatii care asiguré ventilarea Incperil, se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (6): ma = Da ty IY ©) 7 tn care: Mag, FePrezinkd numérul de schimburi de ger corespunzator debitului de aer proaspatintrodus in spatiul incdizit, exprimat in (h"): reprezinta factorul de corecfie a temperaturi,obtinut cu ajutorul relate: 85 9eu, 04-06 “SR 1907-1:2014 qu, reprezinté temperatura aerului proaspat introdus in inc&perea incalzité, (provenit din instalatia centrala de incalzire a aerului, dintr-un spatiu invecinat incaizit sau neinealzit sau din mediul ambiant exterior), exprimata in grade Celsius (°C). In cazul utilizarii unei instalatii de recuperare a calduri, 0, se poate calcula pe baza eficientei instalatiei de recuperare a clduri 85; = 9» “(I~ 2ncj)+ Pe “enc egcj reprezintd eficienta termicdi a sistemului de recuperare a calduri Valoarea @,,, poate fi mai mare sau mai mic decat temperatura aerulu interior. NOTA 1—Valoarea Sing,, teduie sa fie col pufin egal cu valoarea numéruui de schimburi de aer necesar 2M Pentru a se asigura conditile de conforttermic $i de calitatea aerulul interior sau impus de activitates tehnologic In Incdperea considerata, NOTA2~Daca nu se cunose date referitoare la instalatia de ventilare, numarul de schimburi de aer se calouleaza ca pentru o instalatie fra instalatie de ventlare NOTA 3 — Daca aerulintrodus provine din una sau mai multe Incdperi adiacente, parametti termofizici ai acestuia sunt cei ai aerului din aceste inciperi, Dac’ aerul introdus este adus in incapere prin canale de aer, acesta este {in general incaizit suplimentar si in acest caz sarcina termica pentru incalzirea suplimentara a aerului trebuie s se ia In considerare la dimensionarea centralei termice de tratare a aerulul. In ambele cazuri, traseul aerului ttebuie defini gi trebule sa se tind seama de debitele de aer corespunzatoare din incaperie respective. [Link] Temperatura aerului interior, 0, exprimata in [°C], din incaperea considerata se calculeazé cu ajutorul relatiei 8g =By-8) +(1-By)- Bey ©) in care: By —_reprezinta coeficientul numeric determinat conform [Link]; reprezinta temperatura exterioard de referinta a ino&perii considerate, determinata conform [Link].5. [Link].4 Coeficientul B; se determina prin calcul cu ajutorul relatiei 0.279. S=Net @ aR Nev reprezint& numérul mediu de pereti interiori ai incaperii considerate, determinat ‘conform 4.1,2.2.2; a; reprezint& coeficientul superficial de transfer de calduré la nivelul conturului termodinamic al incaperii, exprimat in [Wim], determinat conform [Link].3; Teprezint& rezistenta termicé medie a incdperi, exprimata tn [Wim"k], determinata conform [Link].4; 15SR 1907-1:2014 [Link] Numarul mediu de pere{i interiori ai incaperii considerate se determina dup’ cum urmeazé + se identificd numarul total de elemente de constructie ale inc&perii, amplasate in planuri distinete (NF°" ); © se identificd numarul peretilor exteriori, NE€*!, ca fiind elementele de constructie amplasate in planur distincte gi care respect condita: [sd > 2k In care AG, reprezinta diferenta medie de temperatura caracteristicé peretelui exterior "k’, exprimaté In [°C] si se determina prin calcul cu ajutorul relatiei: Aj +80) Rj 5 tt ide j=1 A, + unde j m ® rR in care A®) reprezinta diferenta dintre temperatura interioaré conventionala de calcul a incaperil si temperatura caracteristic& spatiulul "7 adiacent peretelui exterior *k’, iar "m” este numarul total de elemente constructive apartinand peretelui “k” si caracterizate de diferente de temperatura distincte 4045 NOTA - Pentru peret!adiacenti mediulul exterior A, =8; — By Numarul mecku de peed interior se determina prin calcul cu ajutonl relate NES? Np) =6-|1-: wa 7 @ In anexa B a acestui standard se prezinta un exemplu de calcul pentru determinarea numdirului mediu de peret interior’ pentru o Tneapere data. [Link].3 Coeficientul superficial de transfer de cdldurai la nivelul conturului termodinamic al incaperi, ., , exprimat in [Wink], se determind prin calcul cu ajutorul relate (10) 4,07 + 105- (6 -Npy)- AT (10) AE Ac reprezinté aria cumulat& a tuturor suprafetelor prin care se produce transfer de caldurd, exprimata in [m#], determinata cu ajutorul relatiel Aes EAEA+ AS oy H 16SR 1907-1:2014 ‘Ar reprezinta aria cumulata a tuturor suprafetelor elementelor de constructie (interioare si exterioare) din alcdtuirea incdperii considerate, exprimata tn [m?], determinata prin calcul cu ajutorul relatiei (12): Ap=Ae+ZA\ (12) j reprezinté elementele de constructie opace, transparente sau translucide, adiacente mediului exterior, k —reprezinté elementele de constructie adiacente unor spatii neincdlzite sau incalzite, care respect conditia |s8|>2K (unde AQ, reprezinté diferenta dintre temperatura interioard conventionala de calcul a incaperii considerate gi temperatura caracteristica spativlui adiacent peretelui °k" exprimata in [°C]); Ss _ elemente de constructie in contact cu solul, i peretiinteriori [Link].4 Rezistenta termica medie a inc&perii, R , exprimata tn [Wim?k], se determina prin caloul cu ajutorulrelafiei (13): 0,92-Ag ALAA i Ax As TR) «Rk RS R (13) [Link].5 Temperatura exterioara virtuald a incintei, gy , exprimata in [°C], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (14): (14) reprezinté temperatura interioara conventionalé de calcul pentru incéperile alaturate eincdlzite sau incalzite, exprimata in [°C], care respect conditia |A0,|22K (unde Ad reprezinta diferenta dintre temperatura interioara conventionala de calcul a Inc&perii considerate gi temperatura caracteristicé spatiului adiacent peretelui exprimata in (°C) $i determinata conform [Link].2, 5, reprezinta temperatura exterioara de referinta a elementelor de constructie in contact cu solul, exprimata in °C], determinata conform [Link] [Link].6 Temperatura incintelor interioare neincalaite direct se determina conform anexei D. 44.23 Sarcina termicd pentru incdlzirea aerului patruns la deschiderea usilor exterioare de la temperatura exterioara de referinta la temperatura medie a aerului interior, Q,, exprimata in [W]. se calculeazéi cu ajutorul relatiei (15): Oy =0.36-Ay 0-05-06, oy (18) in care: 7SR 1907-1:2014 A, teprezinta aria ustlor exterioare care se deschid, exprimata tn (my; a ‘reprezinta/ numeri désehiderilor Usllo exterioare Tnit=0°OF&, In functie de specticul claciri; 0,51 8, are semnificatile anterioare (a se vedea relatia (3) de la 4.1.2). NOTA1— ‘gi care nu sunt prevazute cu sasuri sau perdele elastice. Luarea in Considerare a acestei sarcini ermice nu este suficienta pentru combaterea disconfortului determinat de curenfi reci produsi la deschiderea usionefectele acestor curent! pot fi combatute prin masuri adecvate. NOTA 2~ Sarcina termic& pent 0 pot prevedea sasuri, se cons (e8 aerulul pétruns prin usile de circulatie pentru vehicule mari la care nu ul si se combate prin metode adecvate (de exemplu perdele de aer). In anexa G a acestui stan inta un exemplu de calcul pentru determinarea necesaruiui de caldura de calcul pentru et dotate cu sistem de Incalzire predominant convectiv. Precizari referitoare la modul de efectuare si sucesiunea calcului sunt indicate la G.2 4.2 Particularitati referitoare la determinarea necesarului de caldura de calcul pentru cladiri inealzite rar sau pe durate scurte de timp Ipotezele de calcul necesare pentru determinarea necesarului de caldura de calcul pentru claire tn cdilzite rar sau pe durate scurle sunt indicate la E.1. Modul de calcul pentru determinarea necesarului de cldura de calcul pentru claditi care se incalzesc rar este prezentat in anexa E. 43 Particular locuinte referitoare la determinarea necesarului de caldura de calcul pentru 4.3.1 Regimul de functionare al instalatilor de incalzire din locuinte este fie de tipul continu cu mentinerea temperaturii interioare la 0 valoarea egal cu temperatura interioara conventionala de calcul, fie cu reducerea acesteia pe timp de noapte, pana la minimum 17°C, caz in care necesarul de cAldura nu se majoreaza. 4.3.2. Determinarea necesarului de caldurd de calcul pentru constructii dotate cu sisteme de incalzire predominant radiative (de joasa temperatura — pardoseala sau/si tavan) Relatile de calcul ale coeficientilor numerici pentru aplicarea modului de calcul pentru sistemele de incalzire predominant radiative (de joasa temperatura - pardoseala sau/si tavan) sunt detaliate in anexa H pentru cazul incaperii amplasate la ultimul nivel al cladiri, respectiv in anexa | pentru cazul unei incaperi amplasate la etajul curent al cladit in anexa J la acest standard se prezinté un exemplu de determinare a necesarului de caldura de calcul pentru 0 clédire de locuit: cazul unei incdperi amplasata la ultimul nivel al unei constructii este prezentat la J.2, iar cazul unei incdperi amplaseta la un etaj curent al unei constructii este prezentat lads. ‘In cazul modernizarii energetice a cladirilor existente (renovare majoré) reducerea necesarulul de cAldura de calcul concomitent cu mentinerea instalatilor interioare de incalzire la puterea instalata proprie cladirior anterior modernizari energetice, impune conformarea structurala a instalatilor existente, fie in cazul inlocuirii sursel locale de cdldurd, fie in cazul instalatilr interioare racordate la sistemul de incalzire districtuala. In anexa K se prezinta doua solutii posibile de rezolvare. A doua solutie prezentata implica o rezolvare hidraulicd speciala dar asigura functionarea stabila din punct de vedere termic i hidraulic atat la nivelul de sursei de caldurd cat gi la nivelul instalatilor interioare. 18