Recapitulare inițială la limba și literatura română

Clasa a VIII-a

Uraganul a bântuit fără întrerupere de la 18 până la 26 martie(…). Orașe dărâmate,

păduri dezrădăcinate, țărmuri pustiite de munți de apă, sute de vapoare aruncate la mal, mii
de oameni uciși pe uscat sau înghițiți de mare – acestea au fost semnele lăsate de îngrozitorul
uragan(…).
Și, chiar în acea clipă, când toate aceste catastrofe se produceau pe uscat și pe mări,
o dramă, nu mai puțin impresionantă, se desfășura în văzduhul răscolit. Într-adevăr, un
balon, purtat ca o minge în vârful unei trombe*, străbătea spațiul, prins în vârtejul coloanei de
aer. Dedesubtul extremității de jos a balonului se legăna o nacelă **. În ea se găseau cinci
călători care-abia se deslușeau în mijlocul aburilor groși. De unde venea acest aerostat care
părea o adevărată jucărie căzută pradă groaznicei furtuni? Firește că nu se înălțase în toiul
uraganului care bântuie de câteva zile…Călătorii nu puteau măsura în niciun fel drumul
străbătut, lipsindu-le orice punct de orientare. .. De jur împrejur numai ceață. Și atât de deși
erau norii, încât nu era nimeni în stare să-și dea seama dacă e zi sau noapte.
Dându-și seama că plutesc deasupra valurilor și socotind că era mai puțin periculos
să înfrunte primejdia înălțimilor decât să navigheze în apropierea mării, călătorii aruncaseră
peste bord chiar și obiectele cele mai necesare(…), dar se vedea limpede că balonul nu se
mai putea menține la înălțime din pricina lipsei de gaz…Așadar, călătorii se simțeau pierduți!
(Jules Verne, Insula misterioasă)

A. Nivelul lexical

1. Indică sinonimele contextuale ale cuvintelor:

călători=
văzduh=
primejdie=
socotind=

2. Transcrie două perechi de antonime din text.

3. Alcătuiți enunțuri cu omonimele cuvintelor din text balon și mare.

4. Explică modul de formare a cuvintelor: pustiite, așadar și înălțime.

5. Alcătuiește câte o propoziție cu omografele cuvintelor deși și călători.

B. Nivelul fonetic
6. Precizează numărul de sunete și de litere din cuvintele: minge, groaznicei, dezrădăcinate și
extremității.
7. Subliniază silaba accentuată din cuvintele: înălțase, limpede, țărmuri, primejdia,
aruncaseră.
8. Indică două consecințe fonetice ale utilizării cratimei în structura: să-și.
9. Selectează, din text, câte două cuvinte care conțin diftongi, triftongi și vocale în hiat.
C. Nivelul morfo-sintactic
10. Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text.
11. Alcătuiește o propoziție interogativă în care pronumele relativ care să aibă funcția de
atribut și un enunț asertiv în care să existe un circumstanțial de mod exprimat printr-un adverb
provenit dintr-un substantiv.
12. Transcrie, din text, un subiect și un circumstanțial de cauză și precizați prin ce se exprimă.
13. Alcătuiți o frază în care să existe două propoziții principale, aflate în raport de coordonare
prin joncțiune cu o conjuncție coordonatoare disjunctivă.

D. Nivelul de înțelegere și interpretare

14. Numește câte o structură care să ofere informații despre timpul și spațiul în care se
desfășoară acțiunea.
15. Numește tiparul textual predominant, apoi scrie un argument însoțit de exemple din text
pentru a-ți susține alegerea făcută (3-5 rânduri).
16. Precizează motivul pentru care călătorii se simțeau pierduți.
17. Scrie un text descriptiv, de minimum 15 rânduri, în care să prezinți o furtună pe mare.