ANUL I PL

MODULUL X
OSPITALITATEA ÎN AGROTURISMUL MONTAN
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Programa pentru CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ se bazează pe

unitatile de competenţă – UC 1 „Comunicare profesională”, UC 6 „Elemente de
montanologie”, UC 7 „Economia zonei montane”, UC 15 „Economia zonei montane”, UC
16 „ Amenajări pentru agroturism”, – face parte din curriculum în dezvoltare locală (CDL),
şi are alocat un număr de 90 ore/an, ore a căror repartizare se face de către unitatea şcolară.
II. LISTA UNITĂŢIŢOR DE COMPETENŢE RELEVANTE PENTRU
MODUL
 UC 1 Comunicare profesională
 UC 6 Elemente de montanologie
 UC 7 Economia zonei montane
 UC 15 Amenajări pentru agroturism
 UC 16 Promovarea tradiţiilor locale prin agroturism
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI
CONŢINUTURILOR
Unităţi de Competenţe
Conţinut tematic
competenţă individuale
UC 1 Competenţa 1.1 Comunicare profesională în domeniul turismului
Comunicare Elaborează Scopul comunicării:
profesională strategii pentru o  primirea şi transmiterea informaţiilor, întreţinerea unor
comunicare discuţii, prezentarea unor informaţii
eficientă Surse de informaţii:
 informaţii interne şi externe, buletine informative,
manuale, seminare, rapoarte, procese verbale,
publicaţii de specialitate, internet, discuţii, statistici,
documentaţie, mass media;
Metode de comunicare:
 scrise, verbale, audio, informatizate
Metode de verificare a eficienţei:
 obţinerea feedbeck-ului, documentaţie întocmită corect
UC 6 Competenţa 6.4 Resurse turistice primare:
Elemente de Valorizează  potenţialul turistic al reliefului ( glacial, carstic,
montanologie peisajul natural periglaciar, peisagistic )
montan  potenţialul turistic al reţelei hidrografice (râuri, lacuri,
izvoare minerale)
 potenţialul turistic al florei şi faunei (elemente de
interes: peisagistic, cinegetic şi de pescuit)
 resurse utilizate şi amenajate de om: parcuri zoologice,
botanice, rezervaţii naturale
Obiective: cadrul natural, naval, originalitatea construcţiilor în
personalizarea amenajărilor,
specializările culinare, nivelul de atracţie
Reţea: hanuri turistice, cabane, refugii, popasuri, campinguri,
parkinguri, moteluri, restaurante, pensiuni agroturistice, sat de
vacanţă.
UC 7 Competenţa 7. 3 Cultivarea plantelor legumicole şi floricole în zona
Economia zonei Coordonează montană
montane tehnologi de  Momentul începerii recoltării, graficul de desfăşurare a
cultivare a recoltării, metode de recoltare (mecanice, manuale,
plantelor semimecanizate);
legumicole şi  Ambalare: legume (în stare proaspătă, preparate şi
floricole în zona ambalate) flori (tăiate, în ghivece şi ambalate).
montană  Normelor de igienă şi securitate a muncii, specifice
tehnologiilor de cultivare a speciilor pomicole şi floricole din
zona montană
UC 15 Competenţa 15. Amenajări necesare desfăşurării activităţilor de
Amenajări 3: Elaborează agroturism
pentru soluţii alternative  locuinţe, corpuri anexe (bucătărie furajeră, cameră
agroturism privind furajeră, depozit de lemne)
amenajările pentru  adăposturi pentru animale, construcţii pentru
agroturism depozitarea dejecţiilor animaliere,
 construcţii pentru depozitarea furajelor şi produselor
agricole,
 construcţii pentru alimentări cu apă,
 construcţii privind căile de acces, parcări, spaţii verzi,
terenuri de joacă pentru copii, păstrăvărie, stână
turistică, magazin turistic
Particularităţi: tip constructiv, elemente de dimensionare,
mod de amplasare, mod de realizare în condiţii montane
Dimensiuni: suprafaţă, volum
Spaţiu: amplasare, dimensiuni, dotări
UC16 Competenţa 16. Amenajarea unei bucătării moderne pentru obţinerea
Promovarea 1: Gestionează preparatelor
tradiţiilor locale obţinerea  spaţiu de lucru, mobilier, aparatură electrocasnică,
prin agroturism preparatelor din spaţii de depozitare şi păstrare
carne specifice Sortimente de carne în vederea preparării
zonei  carne de porc, pasăre, vită, ovine, caprine, vânat, peşte,
montane iepure de casă
Prepararea produselor tradiţionale zonei montane
 cârnaţi, tobă, leberwurst, caltaboş, jambon, slănină,
costiţă afumată, pastramă, drob, păstrăv în cetină,
 păstrăv afumat, pui în cetină şi mâncăruri specifice
Depozitarea şi valorificarea preparatelor din carne
 cămară, afumătoare, frigider, ladă frigorifică, beci
Respectarea normelor igienico – sanitare
 specifice prelucrării cărnii, inocuitatea cărnii şi
preparatelor din carne
Promovarea Competenţa 16. Sortimente de produselor lactate specifice zonei montane:
tradiţiilor locale 2: Supraveghează lapte de vacă, bivoliţă, oaie, capră
prin agroturism obţinerea Produse: caş, telemea, urdă, brânză dulce, brânză de burduf,
produselor lactate brânză în coajă de brad, jintiţă, caşcaval, unt, iaurt, lapte bătut,
specifice zonei smântână
montane Depozitarea: cămară, beci, frigider, ladă frigorifică, vase de
lut, putină de lemn, hârdău
Valorificare: consum familial, la turişti, comercializare pe
piaţa liberă
Norme: specifice obţinerii laptelui şi produselor lactate,
inocuitatea laptelui şi a produselor din lapte
Promovarea Competenţa 16. Sortimente de Fructe: zmeură, fragi, mure, afine, alune,
tradiţiilor locale 3: Organizează muguri de brad, cornuri de brad
prin agroturism valorificarea Preparare Produse: gem, dulceaţă, sirop, compot, şerbet,
fructelor specifice peltea, preparate dietetice, băuturi
zonei alcoolizate, fructe uscate
Depozitare şi Păstrare: cămară, beci, recipiente din sticlă
Valorificare: consum familial, pentru turişti, comercializare
pe piaţa liberă
Norme: specifice obţinerii preparatelor din fructe
Promovarea Competenţa 16. Tradiţii specifice: şezători, hore, spectacole folclorice
tradiţiilor locale 6: Susţine Tradiţii: portul popular, cântecul şi jocul popular, stil de
prin agroturism perpetuarea viaţă, arhitectura construcţiilor, obiceiuri populare
tradiţiilor Activităţi: şezători, hore, festivaluri, iarmaroace, nunţi,
specifice zonei de botezuri, spectacole, sărbători locale, sărbători laice sau
munte religioase, plecatul oilor la munte, răvăşitul oilor,
focuri de tabără
Respectarea: proiectele de construcţii
Norme: generale de protecţia mediului

IV. SUGESTII METODOLOGICE

Structurarea numărului de ore pe instruire practică pentru modul CDL propus, revine
şcolii (va fi în concordanţă cu planul cadru). Libertatea de mişcare a şcolii pe aceste ore, este
numai la nivel de context specific de furnizare a modulului în parteneriat cu agentul
economic.
Conţinuturile programei pot fi îmbunătăţite de către unitatea şcolară cu consultarea
agentului/agenţilor economici. La elaborarea programei se vor urmări în mod obligatoriu
unităţile de competenţă prevăzute de standard, putând apărea şi competenţe suplimentare dacă
agentul economic solicită (dar acestea nu pot fi certificate la nivel naţional), însă în nici un
caz nu se pot înlocui conţinuturile care provin din unitatea de competenţă din SPP
Modul de abordare se va face pe baza elaborării unui/unor proiect/proiecte cu referire
la probleme ale comunităţii locale stabile împreună cu agenţii economici.
Se va preciza modul de implicare al fiecărui partener (elevi, profesori/maiştri
instructori, agenţi economici).
Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite de profesor şi prezentate elevului.
Elevul poate fi implicat în evaluarea activităţii sale, consolidând astfel capacitatea de a se
autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul profesorul/maistrul
instructor/agentul economic are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în
timp. În funcţie de cadrul local se vor stabili conţinuturi care să permită însuşirea
competenţelor respective în funcţie de condiţiile concrete.
Se recomandă folosirea metodelor de predare-învăţare cu caracter activ, interactiv,
centrate pe elev. Activităţile la lecţii vor fi variate astfel încât indiferent de stilul de învăţare
caracteristic toţi elevii să dobândească competenţele necesare şi să ducă la rezolvarea
problemei puse în discuţie.
Folosirea metodelor centrate pe elev ca metode de participare activă a acestora în
procesul de învăţare au rolul să genereze contexte în care se manifestă diferenţe ca şi în
activitatea reală şi dau posibilitatea participării active la experienţe de viaţă şi lucrul în grup.
Dintre metode se pot utiliza: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, dezbaterile de grup care stimulează spiritul critic,
creativitatea, brainstormingul, etc.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la
probleme reale pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, angajaţilor
şi societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a conţinutului
realizând proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Exemplificăm câteva teme de proiecte specifice modulului, proiecte care pot fi realizate fie
individual fie în grup:
 Comunicare profesională in turismul agromontan
 Cultivarea plantelor legumicole şi floricole în zona montană
 Amenajări necesare desfăşurării activităţilor de agroturism
 Amenajarea unei bucătării moderne pentru obţinerea preparatelor
 Tradiţii specifice zonei montane
 Promovarea modulului este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul
de corelare evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare din Standardul de
Pregătire Profesională.
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire
Profesională de către profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea
activităţilor sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de
transparenţă a acordării notelor.
Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse
în Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare
(orale, scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei.
Competenţele specifice unui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor
module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea
conţinuturilor altor module.
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească
gradul de dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele
ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.
Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite,
în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în
vedere progresul realizat de acesta.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în
modul. Pentru a veni în sprijinul profesorilor şi maiştrilor instructori este prezentat un model
(orientativ) de realizare a evaluării pe competenţe.
Pe parcursul unei săptămâni de practică la agentul economic elevului i se va înmâna o
fisă de lucru în care i se specifică activităţile care vor fi evaluate. Activităţile supuse evaluării
sunt criteriile de performantă şi condiţiile de aplicabilitate ale competenţei evaluate.
Pe parcursul derulării modulului participanţii la desfăşurarea procesului de învăţare
vor avea următoarele sarcini:
 pentru elevi
 studierea bibliografiei aferente conţinuturilor tematice;
 culegerea materialelor informative;
 dezbateri de grup pentru rezolvarea problemelor şi găsirea soluţiei corespunzătoare;
  realizarea de materiale ilustrative (fotografii, casete video, planşe, folii etc.), texte,
scheme, planuri;
 dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi;
 respectarea limitelor impuse;
 dovedirea abilităţilor dobândite;
 autoevaluarea.
 pentru profesor/maistru instructor:
 îndrumarea activităţii de învăţare
 oferirea de alternative în rezolvarea problemelor
 oferirea de informaţii referitoare la resurse, timp, etc.
 observarea activităţii elevilor, a abilităţilor dobândite, comunicarea în cadrul grupului
 evaluarea secvenţială
 evaluarea finală - dobândirea competenţelor, etc.
 pentru agenţii economici: pune la dispoziţie: spaţiu de lucru, obiecte de inventar;
» îndrumător; observă:
 rezolvarea sarcini;
 lucrul în echipă, relaţionarea cu colegii, clienţii;
 respectarea normelor de igienă/securitatea Muncii;
 respectarea limitelor impuse;
 utilizarea eficientă a materialelor/obiectelor de inventar.
» evaluează:
 abilităţi dobândite;
 îndeplinirea sarcinilor;
 comunicarea: în grup, cu îndrumătorul
Ca instrumente de evaluare se pot folosi fişe de observare, fişe de lucru, fişe de
autoevaluare, portofoliile, prezentarea practică şi orală a proiectelor, etc.