MODUL 1.

ETICĂ ȘI COMUNICARE PROFESIONALĂ

MODUL 1. ETICĂ ȘI COMUNICARE PROFESIONALĂ

Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................
1.PROCESUL COMUNICĂRII

1.1.Comunicarea reprezintă...................................................................................................

.................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................

1.2.Elementele unei comunicări sunt:

1
  Emițătorul
 Receptorul
 Mesajul
 Codul (limbaj verbal, mimică, gesturi, imagine, etc)
 Canalul (aer, hârtie, mass-media, etc)

1. Dă două exemple de comunicare scrisă, la televizor.

2. Adevărat sau fals?
a) Emițătorul este cel care transmite mesajul.
b) Mesajul este reprezentat de modul în care este transmisă informația.
c) Informația poate fi transmisă prin imagini.
d) Receptorul este cel care primește informația codificată.

3. Caută, în careul dat, elementele situaţiei de comunicare.

C V C O N T E X T

A O A M E S A J J

N K D B E C U R I

A R E C E P T O R

L P Y Q W M R U L

T E M I Ţ Ă T O R

Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

1.3. Niveluri și tipuri de comunicare

Introducere:
Parcurgând această secvenţă vă veţi familiariza cu noţiunea de niveluri de comunicare.Şi veţi învăţa
care sunt acestea.
 
Comunicarea umană se poate desfăşura pe patru niveluri distincte:

2
·        Comunicarea intrapersonală….este comunicarea individului uman cu sine însuşi, atunci când
îşi ascultă vocea interioară. Astfel el se cunoaşte şi se judecă pe sine. Se întreabă şi îşi răspunde.
Gândeşte, analizează, reflectează. Evaluează decizii. Repetă mesajele destinate altora.
·        Comunicarea interpersonală….permite dialogul cu celălalt. Ne ajută să-i cunoaştem pe
ceilalţi. Ne cunoaştem mai bine pe noi prin imaginea lor despre noi. Ne ajută să stabilim,
întreţinem, distrugem relaţii umane(prieteni, iubite, familie, cunoştinţe noi).
·        Comunicarea în grup…asigură schimburile în interiorul micilor grupuri umane. În cadrul lor
individul petrece o mare parte din viaţa socială şi profesională. Se împărtăşesc cunoştinţe,
experienţe, se rezolvă probleme, apar idei noi (consiliu de administraţie, cerc de prieteni)
·        Comunicarea publică….orice gen de cuvântare, expunere, prezentare sustinută în faţa unui
auditoriu de mai mult de 3 persoane.
·        Comunicarea de masă….este cea prin care informăm pe alţii sau suntem informaţi, panicaţi,
amuzaţi, stresaţi de alţii prin intermediul comunicaţiilor de masă şi în afara unei relaţii
interpersonale.

Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

 TEST 1.3.

Identificaţi nivelul de comunicare corespunzător

3
Top of Form
a) Comunicarea intrapersonală
1.
b) Comunicarea interpersonală
c) Comunicarea în grup
d) Comunicarea publică
e) Comunicarea de masă

2 b. Identificaţi nivelul de comunicare corespunzător

Top of Form
a) Comunicarea intrapersonală
b) Comunicarea interpersonală
c) Comunicarea în grup
d) Comunicarea publică
e) Comunicarea de masă

3 c. Identificaţi nivelul de comunicare corespunzător

4
 Top of Form
a) Comunicarea intrapersonală
b) Comunicarea interpersonală
c) Comunicarea în grup
d) Comunicarea publică
e) Comunicarea de masă

4 d. Identificaţi nivelul de comunicare corespunzător

Top of Form
a) Comunicarea intrapersonală
b) Comunicarea interpersonală
c) Comunicarea în grup
d) Comunicarea publică
e) Comunicarea de masă

5 Pentru fiecare din situaţiile de mai jos identificaţi nivelul de comunicare corespunzător:
Top of Form

5
 a) Ionuţ susţine un proiect în faţa clasei sale, alcătuită din
15 elevi. Nivelul de comunicare este:
b) Maria îi povesteşte Ioanei despre excursia planificată pentru
vacanţa de iarnă. Nivelul de comunicare este:
c) Elena se întreabă ce ar putea face ca să se împace cu Lucia.
Nivelul de comunicare este:
d) Vlad urmăreşte la televizor o relatare despre inundaţiile
care s-au abătut asupra României. Nivelul de comunicare
este:
e) Ana, Filip şi Luca vorbesc despre surpriza pe care vor să i-o
facă Cristinei de ziua ei. Nivelul de comunicare este:

1.4. Elementele și nivelurile comunicării în comunicarea profesională

FIŞĂ DE LUCRU 1.4.1.

Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

6
Clasa ......................

Într-un magazin de confecţii, un client intră cu o îngheţată, deşi pe uşa de la intrare este un
afiş care interzice acest lucru.

Analizează situaţia
descrisă.

Enumeră posibile
reacţii ale lucrătorului
comercial şi ale
clientului.

Identifică reacţiile
pozitive şi pe cele
negative.

FIŞĂ DE LUCRU 1.4.2.

Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

7
Într-un supermarket la o verificare, descoperi o cantitate mare dintr-un sortiment de iaurt, al
cărui termen de garanţie expiră în două zile. Se informează despre aceasta lucrătorul în
comerţ cel mai apropiat.

Analizează situaţia
descrisă.

Enumeră posibile
reacţii ale lucrătorului
comercial şi ale
clientului.

Identifică reacţiile
pozitive şi pe cele
negative.

Descrieţi alte situaţii

asemănătoare
întâlnite.

FIŞĂ DE LUCRU 1.4.3.

Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

8
Într-o librărie constaţi că unul din clienţi lecturează o carte de ceva timp şi nu ia o decizie de
cumpărare.

Analizează situaţia
descrisă.

Enumeră posibile
reacţii ale lucrătorului
comercial şi ale
clientului.

Identifică reacţiile
pozitive şi pe cele
negative.

Descrieţi alte situaţii

asemănătoare
întâlnite.

FIŞĂ DE LUCRU 1.4.4.

Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

9
Nivelul comunicării Exemplu

Comunicare intrapersonală

Comunicare interpersonală

Comunicare în grup

Comunicare publică

Comunicare de masă

FIŞĂ DE LUCRU 1.4.5.

Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

Identificaţi elementele comunicării din situaţia prezentată mai jos:

10
 Ion Vasile, lucrător în comerţ, a fost promovat pe post de vânzător la raionul de produse
alimentare. Sosit la serviciu a doua zi, după ce şi-a admirat noul loc de muncă, s-a hotărât să
meargă la vechiul loc de muncă, pentru a discuta cu vechii colegi. După o jumătate de oră, când
s-a întors, a găsit un mesaj scris de şeful de magazin: „Ion, când te întorci, să treci pe la mine.”
Ion s-a îndreptat spre biroul şefului de magazin.

Elementele
Identificare
comunicării

Emiţător

Mesaj

Mijloc de comunicare

Receptor

Context

Răspuns

FIŞĂ DE LUCRU 1.4.6.

Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

Analizaţi cu atenţie următoarea situaţie şi completaţi fişa de lucru de mai jos:

11
 Patronul unei firme face o vizită la unul din depozitele sale. Fiind nemulţumit de ce a
găsit acolo, s-a adresat şefului de depozit pe un ton ridicat, în prezenţa angajaţilor şi a încă doi
şefi de la alte depozite, veniţi cu el în vizită. Patronul a spus: „Sunt foarte nemulţumit de
modul în care conduci activitatea aici! Oamenii nu ştiu de la prima oră a zilei ce vor lucra,
locurile de muncă nu sunt aprovozionate zilnic, fiecare îşi părăseşte locul de muncă atunci
când doreşte! Să-ţi fie foarte clar, de mâine nu mai ai ce căuta în depozitul meu!!!”
Patronul a plecat furios trântind uşa.
După plecarea patronului, lucrul a fost reluat în depozit.
A doua zi, şeful de depozit a venit la lucru, îndeplinind aceeaşi funcţie, iar acest lucru s-
a întâmplat timp de două săptămâni.
După trei zile, a început să circule zvonul că a fost angajat un nou şef de depozit, dar
acesta nu a apărut în realitate. În consecinţă, vechiul şef de depozit a început să lucreze tot mai
greu cu oamenii din subordine, pierzându-şi autoritatea.
După două săptămâni, patronul a telefonat la depozit şi i-a comunicat şefului de depozit
că îl ţine mai departe pe post.

Identificaţi elementele comunicării;

Precizaţi mijloacele de comunicare folosite de patron;
Analizaţi comunicarea făcută de patron prin telefon; a fost eficientă?
Prezentaţi un scenariu scurt, în care să arătaţi cum ar fi trebuit să aibă loc
comunicarea în situaţia prezentată.

Elementele
Identificare
comunicării
Emiţător:

Mesaj:

Mijloc de comunicare:

Receptor:

Context:

Răspuns:

12
Mijloace de
comunicare:

Analiza comunicării:
prin telefon

Scenariu

1.5. Reguli ale unei comunicari corecte

Comunicarea se dovedeste ca fiind un element din ce in ce mai important la nivel de organizatie,
companie. Comunicam si incercam sa ne facem intelesi, sa influentam, sa ne impunem, sa
socializam si lista ramane deschisa. Adevarul este ca de multe ori apar conflicte in companiile
care nu pun pret pe o comunicare eficienta.

13
Iata 17 reguli ale unei comunicari corecte, reguli extrase din cartea scrisa de Kate Keenan, “ Cum
sa comunici”, din seria “Ghidul managerului eficient”:

1. Pentru a comunica in mod corect si eficient trebuie sa iti ordonezi gandurile inainte de a le
transmite, comunica.
2. Iti alegi cu atentie cuvintele si imaginile pe care le folosesti pentru a ajunge direct la tinta, iar
tinta ta este sa fii corect inteles.
3. Spui clar ce ai de spus astfel incat lumea sa te inteleaga rapid.
4. Stii cum sa te folosesti de vocabular si de gramatica pentru a obtine un efect maxim.5. Incerci
sa folosesti imagini, grafice, parabole, umor - orice pentru ca esentialul din comunicarea ta sa fie
inteles si retinut.
6. Cunosti modul in care propriile tale interese pot afecta transmiterea mesajelor.
7. Realizezi ca parerile tale si starea de spirit din momentul comunicarii pot impiedica
receptionarea corecta a mesajelor.
8. Esti de acord ca numai cand receptorul raspunde se poate spune ca succesul comunicarii este
deplin.
9. Pui periodic intrebari pentru a te asigura ca ai inteles corect ceea ce ti s-a comunicat.
10. Consideri ca omul este cel mai important element al procesului de comunicare?
11. Te abtii sa ii contrazici pe ceilalti.
12. Tolerezi pareri care difera de ale tale.
13. Ii lasi pe cei cu care vorbesti sa termine ce au de spus inainte de a te repezi cu propriile
interventii.
14. Acorzi atentie maxima celor cu care vorbesti.
15. Aprecizei opiniile celorlalti pentru o comunicare mai eficienta.
16. Intelegi impactul major pe care il au pentru comunicare expresia fetei si gesturile.
17. Te asiguri ca limbajul corpului se potriveste cu mesajul pe care il exprimi pe cale verbala.

2.FORME DE COMUNICARE

 Comunicarea verbală

14
  Comunicarea nonverbală
 Comunicarea scrisă
2.1.Comunicarea verbală
REGULI DE ACCES LA CUVÂNT
VORBITORUL TREBUIE
 Să pronunțe clar și suficient de tare
cuvintele
 Să formuleze enunțuri corecte și
concise
 Să nu se abată de la subiect, pentru a
menține interesul ascultătorului
 Să folosească formulele de adresare
adecvate, în funcție de vârsta
receptorului, contextul comunicării
 Să își adapteze mesajul la receptor
 Să-și privească interlocutorul în ochi
 Să nu folosească un ton ridicat șă să
gesticuleze moderat
 Să păstreze o distanță suficientă față de
interlocutor, evitând, așadar, apropierile
exagerate, etc
ASCULTĂTORUL TREBUIE
 Să fie atent la mesajul interlocutorului și
să rețină informațiile transmise
 Să nu critice, să nu judece ce spune
interlocutorul, ci să manifeste o
atitudine neutră și binevoitoare
 Să solicite explicații suplimentare în
cazul în care nu a înțeles mesajul
 Să manifeste interes și respect față de
interlocutor (să nu-l întrerupă, să
respecte pauzele făcute în vorbire, să nu
vorbească peste emițător, să aștepte să i
se dea cuvântul)
 Să privească în ochi persoana care
vorbește, manifestând interes pentru ce i
se transmite
 Să își exprime în mod politicăs acordul
sau dezacordul cu privire la mesajul
interlocutorului
15
 1. Adevărat sau fals?
REȚINEȚI! a) Nu trebuie să ții cont de persoana
cu care vorbesc.
Actele de limbaj pot viza:
b) Atunci când vorbește cineva, mă
Afirmarea unei opinii pot gândi la ce am făcut ieri.
c) Verific dacă am înțeles,
Exprimarea dezacordului reformulând problema.
d) Urmăresc gesturile celuilalt atunci
Exprimarea acordului când ascult.
2. Alege varianta corectă. Justifică
Solicitarea de informații alegerea făcută.
 - Mă deranjează că îmi ceri mereu
Recomandarea
tema!
Promisiunea a) –Îmi cer scuze! Nu se va mai întâmpla.
b) -Și tu mă superi când nu-ți strângi
Adresarea de felicitări caietele.
 -Te prinde minunat bluza aceasta!
Acceptarea unei invitații a) –Mulțumesc mult. Și mie mi-a plăcut.
b) –Tot ce port îmi stă bine!
Refuzul unei invitații
 -Voi veni cu mare plăcere la
Adresarea unui compliment onomastica ta.
a) –Bine. Așa să faci.
Răspunsul unui compliment b) –Te aștept cu drag!

3. Adresarea
Joc de rol!de scuze echipe de câte doi. Construiți dialoguri pentru una dintre situațiile
Alcătuiți
date, la alegere:
a) Inviți un coleg la anuversarea ta, iar acesta îți refuză invitația sub pretextul unei
deplasări cu părinții.
b) Îi recomanzi unui coleg o carte, iar acesta îți mulțumește pentru gest.

16
Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................
FIŞĂ DE LUCRU 2.1.

Nume……………………….. Data………………………

1.Completează cu cuvintele potrivite alese din paranteze:

Oamenii comunică între ei,îşi transmit………………………,

…………………………………. ,…………………………..,adică
………………………………………. .Mesajele se pot
transmite………………………………………… sau în ………………………………………
.Comunicarea orală se face prin ………………………………. .Comunicarea scrisă se face
prin ………………………………… .
(veşti , informaţii , urări , mesaje , oral , scris , vorbire , scriere)

2.Citeşte textul următor:

,,Cu două minute înainte de a suna,apare şi ea.Are faţa roşie.A alergat şi s-a înroşit ori e tare
voiasă.
A -Ce ţi s-a întâmplat? o întreabă colega ei de bancă,Ioana.

Albăstriţa,uitând sa-şi pună ca de obicei ghiozdanul în pupitru,ridică sprâncenele:

-Nimic.Ce
B să mi se întâmple?
-Credeam că nu mai vii,spuse ca un fel de scuză colega”
(Costache Anton – Bucurie)
a) Scrie în casete personajele care rostesc aceste cuvinte:

b). Identifică în fiecare din cele două moment:

vorbitorul ascultătorul
A

vorbitorul ascultătorul
B

Reţine componentele unei comunicări!

mesaj
vorbitor ascultător
17
3.Într-o convorbire trebuie să ţinem seama de persoana cu care vorbim şi de locul unde ne
aflăm.
Ţinând seama de acestea,allege dintre următoerele formule de adresare pe cele pe care le
consideri politicoase.Pune în căsuţă X:

-Ce vrei? -Mi-ar face plăcere să luaţi…..!

-Cu ce vă pot fi de folos? -Vă rog să luaţi!
- Dă-mi! -Ia!
-Te rog să iei! - Dă-mi,te rog….!

4.Completează:

Două colege se întânesc în curtea şcolii.Se salută.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____________
Fac cunoştinţă :
-Cum_________________________ întreabă una.
-______________________,răspunde cealaltă.
-Unde locuieşti? Întreabă______________________
-Locuiesc __________________________________________________ .
-Ce cărţi îţi plac?
-__________________________________________________________________ .
-Eu am citit mult.Cel mai mult mi-au plăcut_________________________________
___________________________________________________________________ .
-Dacă nu ai alt program ,te invit mâine la mine,spune ____________________ .
-Mulţumesc! Pe mâine!
-_____________________________________________

5.Alege cuvintele potrivite:

La o convorbire participă două sau mai multe……………………………. . vorbitor

Ele sunt pe rând……………………. şi ……………………………………. . ascultăm
Pentru a înţelege,trebuie să……………………………..clar şi să………… mesaj
……………… cu atenţie. vorbim
Informaţiile pe care le transmitem formează un ………………………….. . personae
ascultător

18
Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

2.2. Conunicarea nonverbală

2.2.1.Elemente esențiale în comunicarea nonverbală

Comunicarea nonverbala este denumita si limbajul trupului sau comunicare

analogica. Are o pondere mult mai mare in ceea ce priveste continutul unui mesaj decat
comunicarea verbala.

Comunicarea nonverbala reprezinta cumulul de mesaje care nu sunt exprimate prin cuvinte si
care pot fi decodificate, creand intelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, inlocui,
completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Importanta pe care o are comunicarea
nonverbala a fost demonstrata In 1967 de catre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta
a ajuns la concluzia ca numai 7% din mesaj este transmis prin comunicare verbala, in timp
ce 38% este transmis pe cale vocala si 55% prin limbajul corpului, deci prin comunicarea
nonverbala.

Comunicarea nonverbala opusa comunicarii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj
in sens strict. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca
secundare (scrisul). Teoriile contemporane ale comunicarii influentate de discipline ca
lingvistica enuntarii, psihologie, sociologie, antropologie, asigura astazi un loc potrivit pentru
comunicarea nonverbala, bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunicarii umane.
Comunicarea umana este conceputa ca o enuntare eterogena rezultand din combinarea de
elemente vocal acustice si vizual.

In literatura de specialitate, comunicarea nonverbala a primit de-a lungul timpului o

multitudine de definitii, majoritatea fiind acceptate. Majoritatea definitiilor pe care le-a primit
comunicarea nonverbala vorbesc despre aceasta ca despre un cumul de mesaje ce nu sunt
exprimate prin ajutorul cuvintelor, dar care totusi pot fi decodificate, putand crea intelesuri.

2.2.2. Limbajele comunicării nonverbale

 Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL CORPULUI – expresia fetei, gesturi,

pozitia corpului
 Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL SPATIULUI – modul in care utilizam
spatiul personal, social, public, intim
 Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL TIMPULUI – a veni la timp sau a
intarzia la o sedinta, a alege sau nu sa-ti petreci timpul cu cineva
 Comunicarea nonverbala prin PREZENTA PERSONALA – comunica prin
vestimenta tie, accesorii vestimentare, igiena personala
 Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL TACERII – comunica aprobare,
dezaprobare

19
  Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL LUCRURILOR – colectiile, obiectele
de uz curent (casa, masina)
 Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL CULORILOR – culori calde
stimuleaza comunicarea; culorile reci o inhiba
 Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL PARAVERBAL – calitatile vocii
(ritm, rezonanta, viteza); caracteristici vocale (ras, plans, soptit); parametrii vocali
(intensitate, inaltime)

Limbajul corpului – comunicarea

Ceea ce se indica prin comunicarea nonverbala  
nonverbala
Trosnitul degetelor Plictiseala, anxietate sau agitatie
Joaca cu degetele Plictiseala sau dorinta de a spune ceva
Joaca cu obiecte (pix) Plictiseala sau dorinta de a spune ceva
Brate deschise sau palme la vedere Arata incredere si interes
Acoperirea unei maini cu cealalta Insecuritate, sentimente contradictorii
Agatarea de obiecte Confuzie si insecuritate
Maini stranse Defensiva
Pumn strans Agresivitate, iritare
Strangere de mana ferma Incredere
Strangere de mana slaba Nervozitate, timiditate
Rosul unghiilor Nervozitate
A-si frange mainile Nervozitate
Uitatul la ceas Plictiseala
Batut din picior Nerabdare sau atentie distrasa
Miscarea continua a picioarelor Nervozitate, ingrijorare, stres sau furie
Statul cu picioarele incrucisate catre
Relaxare, incredere si atentie catre persoana/subiect
interlocutor
Picioarele larg departate Siguranta, incredere in sine, lider
Barbia sau obrazul sprijinit de palma Plictiseala sau dezinteres
Atingere in zona nasului Ganduri negative sau dubii
Atingere in zona urechilor Nesiguranta sau cantarirea unor posibilitati
Dat din cap repede Impacientat/a sau doreste sa adauge ceva conversatiei
Dat din cap incet Interes, validarea comentariilor sau incurajare
Buze stranse Dezaprobare sau doreste sa incheie conversatia
Buze stranse si obraji ridicati Agresivitate
Muscatul buzelor Lipsa de incredere in sine, rusinare
Ascunde o mima, vorbit fara ca altii sa auda sau
Pune mana la gura
indicarea unei greseli
Sprancene ridicate Surpriza
Ochii larg deschisi Mirare
Frunte ridicata Incercare de reamintire
Privit la distanta Incercare de reamintire
Tusit Nervozitate sau doreste sa spuna ceva
Scoaterea ochelarilor si curatarea lor Doreste timp inainte de a continua
Sprancene incruntate Confuzie, tensiune sau teama

20
Lasat pe spate cu mainile la ceafa Confort
Clipit Secret sau moment impartasit
Masarea tamplelor Anxietate
Respirat mai repede Nervozitate sau furie
Inspiratie prelunga Doreste sa intrerupa conversatia
Respirat usor Relaxare si confort
Umeri aplecati in fata Lipsa de interes sau se sinte in inferioritate
Brate incrucisate Interiorizare
Aranjatul cravatei Insecuritate sau doreste sa impresioneze
Umeri tensionati Ingrijorare
Umerii la nivele diferite Nehotarare in legatura cu actiunile urmatoare
Postura rigida a corpului Anxietate

2.2.3.Microexpresiile – manifestarea emoțiilor prin comunicarea nonverbală

Comunicarea nonverbala se manifesta si prin expresii faciale numite microexpresii. O

microexpresie este o reactie involuntara a muschilor fetei care are loc atunci cand
experimentam diferite emotii. Practic, lucrurile pe care le simtim sunt “afisate” cu ajutorul
muschii fetei si “tradeaza” emotiile pe care le experimentam. Durata unei microexpresii este
extrem de scurta si se incadreaza intre 1/25 – 1/15 dintr-o secunda.

Prin microexpresii, comunicarea nonverbala transmite o serie de emotii. Dintre acestea s-au
concretizat 7 ca fiind de baza si cel mai des intalnite.

Cele 7 emotii fundamentale sunt: mania, frica, bucuria, uimirea, dezgustul, dispretul si
tristetea. Acestea sunt denumite fundamentale pentru ca sunt universale si pot recunoscute la
orice persoana.

Dintre cele 7, cea mai “contestata” emotie este dispretul. Multi oameni de stiinta si experti in
expresiile faciale considera ca dispretul este mai degraba o expresie care se exprima in functie
de cultura fiecarui popor, dar Paul Ekman a realizat o serie de studii menite sa clarifice
universalitatea “dispretului” reusind sa o includa pana la urma in randul emotiilor
fundamentale

1. Frica

Microexpresia specifica fricii se manifesta prin:

 sprancene ridicate si apropiate

 pleoapele superioare ridicate
 pleoapele inferioare incordate
 buzele usor incordate si intinse orizontal catre urechi

Frica este o emotie des intalnita in comunicarea nonverbala si este si una dintre cele mai usor
de depistat.

21
 2. Bucuria (Fericirea)

Microexpresia specifica bucuriei se manifesta prin:

 riduri in jurul ochilor

 obrajii ridicati
 muschii fetei asezati in concordanta cu ochii

In comunicarea nonverbala, bucuria poate fi mimata, dar imediat este tradata din cauza
ochilor. Ochii sunt cei ce arata bucuria, nu neaparat zambetul.

3. Tristetea

Microexpresia specifica tristetii se manifesta prin:

 pleoape inferioare care simuleaza “caderea”

 privire care nu este concentrata pe un punct fix
 colturile buzelor se duc in jos

4. Mania (Furia)

Microexpresia specifica furiei se manifesta prin:

 sprancene apropiate puternic

 privire extrem de fixa
 incordarea si apropierea buzelor

5. Dispretul

Microexpresia specifica dispretului se manifesta prin:

 coltul buzelor este incordat si ridicat doar intr-o parte a fetei

Dintre toate microexpresiile, dispretul este cea mai subtila microexpresie pentru ca afisarea ei

nu implica o “echipa” intreaga de muschi si uneori poate fi confundata cu un zambet ironic.
Este extrem de importanta in comunicarea nonverbala.

6. Dezgustul

Microexpresia specifica dezgustului se manifesta prin:

 nas incordat si ridicat, miscare care ii provoaca riduri nasului

 buza superioara ridicata

Aceasta expresie arata ca si cum ai fi descoperit ceva urat mirositor. Este foarte utila in
comunicarea nonverbala, fiind si cea mai controversata.

7. Uimirea

22
Microexpresia specifica umirii se manifesta prin:

 sprancenele ridicate
 ochii larg deschisi
 gura deschisa

In comunicarea nonverbala, uimirea este printre cele mai evidente expresii, fiind foarte greu
de mascat.

In concluzie, comunicarea nonverbala este extrem de importanta si la fel de greu de controlat.

Retineti faptul ca primele 90 de secunde ale unei intalniri reprezinta 90% din impresia pe
care o produceti asupra celor prezenti. Nu exista o a doua ocazie de a face o prima impresie
buna, asa ca trebuie sa avem grija la ceea ce transmitem prin comunicarea nonverbala, mai
mult decat prin cea verbala. Oamenii tind sa creada mai degraba comunicarea nonverbala,
asadar de cele mai multe ori felul in care spunem un lucru este mai important decat ceea ce
spunem.

23
Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

2.3.Comunicarea profesională scrisă

2.3.1.PROCESUL VERBAL DE ȘEDINȚĂ

PROCES VERBAL ,

Încheiat astăzi , ................. , în cadrul şedinţei cu părinţii elevilor clasei …….. .

Ordinea de zi cuprinde :
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
...................
La şedinţă sunt prezenţi ...... părinţi din totalul de …… , un număr de ....... lipsind
motivat , iar restul de ............ nemotivat .
Discuţii :
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Drept pentru care a fost încheiat prezentul proces verbal .
Participanţii la şedinţa cu părinţii clasei ……… din data de ....................
Nr. Numele şi prenumele părinţilor Semnătura
crt.
1.
2.

24
3.

Întocmit,

25
Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

2.3.2. MODEL CERERE

DOAMNĂ DIRECTOR,

Subsemnatul(a)...............................................în calitate de părinte/tutore al

elevului(ei).......................................................din clasa............................,Colegiul Comercial
Carol I Constanța,rog să aprobați cererea următoare prin care solicit acordarea Bursei de
ajutor social categoria b) elevi din mediul rural, care sunt şcolarizaţi într-o altă localitate,
întrucât nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învățământ din localitatea de
domiciliu, pentru anul școlar 2020-2021.

Menționez că elevul(va) are domiciliul stabil în localitatea..................................

județul........................................și nu are posibilitatea să studieze la nivel local.

La cerere atașez copia după cartea de identitate.

Data, Semnătura,

------------------- ---------------------------

Doamnei Director a Colegiului Comercial “Carol I „Constanța,

26
Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

2.3.3.MODEL DE OFERTĂ SOLICITATĂ

Societatea comerciala

Orasul .

Tel./fax/e-mail  Data .

Stimati domni,

Confirmam primirea cererii dvs de oferta numarul . /din . siva facem cunoscut ca firma
noastra este specializata in producerea de . marfuri/produse care sunt cunoscute pe piata si se
bucura de o deosebita apreciere.

Putem sa va oferim dupa cum urmeaza:

- denumirea produsului ..

- marca

- sortimentele ..

- calitatea si actele de calitate .

- cantitatea minima livrabila

- preturi cu TVA, modalitati de plata, reduceri de pret in functie de cantitatile comandate ..

- conditii de livrare ..

- ambalare, marcare, etichetare, daca in pret este inclus ambalajul

- expedierea, transportul si cheltuielile de transport ..

- termene de livrare .

- termene de garantie si acte de garantie ..

- locul de livrare

- durata valabilitatii ofertei ..

Marfurile pot fi livrate in termen de zile calculate de la data primirii comenzii dumneavoastra.

Va asiguram de executarea atenta, la timp si intocmai a comenzilor primite.

27
Speram ca oferta noastra va satisface si asteptam cu placere prima dvs comanda.

Cu stima, Manager,

Numele si prenumele . L.S.

28
Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

3. AGENDA ELECTRONICĂ

FIȘA DE DOCUMENTARE –3.1.

Sarcină de lucru: Studiați cu atenție conținutul fișei de documentare privind

Importanța agendei electronice.

CONTABILITATE GENERALĂ SORTIMENTUL DE PREPARATE ȘI SISTEME DE SERVIRE

BĂUTURI
evaluarea, calculația, realizarea mise-en-place-ului,
inventarierea, dozarea materiilor prime, sisteme de servire,
principiile contabile generale, procese tehnologice de obținere tehnici specifice de debarasare,
prețurile mărfurilor, a semi-preparatelor și etapele și modalitățile de
documente specifice operațiilor preparatelor culinare și de transport la oficiu a
economice cu mărfuri. patiserie-cofetărie, obiectelor debarasate.
sortimentul de semi-preparate și
preparate culinare și de
produse de patiserie-
cofetărie.

GEOGRAFIE MATEMATICĂ

citirea și interpretarea ETICĂ ȘI efectuare calcule matematice,

informației cartografice și COMUNCARE operare cu termeni matematici.
grafice, referitoare la state PROFESIONALĂ
citirea și interpretarea
informației grafice de
geografie economică.

CHIMIE LIMBA ROMÂNĂ FIZICĂ

caracteristicile substanțelor comunicare și expunere, noțiuni termodinamice de bază,

anorganice, elaborare fișe de lucru, principiile termodinamicii.
caracteristicile substanțelor elaborare portofolii.
organice.

IMPORTANȚA AGENDEI ELECTRONICE

Agenda electronică oferă o serie de avantaje și facilități suplimentare față de agenda
clasică, sub formă de caiet, folosită până acum, fiind ușor de utilizat de către toți cei care
folosesc calculatorul la lucru sau acasă.
A. Ce oferă o agendă clasică? Un simplu caiet, în care se poate scrie manual
adresele persoanelor și firmelor cu care aveți relații precum și evenimentele
(întâlnirile, discuțiile) pe care le-ați stabilit pentru o anumită zi.
§ Avantaje:

29
  Unul singur, portabilitatea.
§ Dezavantaje:
 Agenda trebuie parcursă de mai multe ori, pentru reamintirea diverselor
informații.
 Căutarea persoanelor, firmelor și a evenimentelor legate de acestea necesită
timp.
 Realizarea ulterioară a rezumatului evenimentelor legate de o persoană sau
firmă este dificilă și laborioasă.
 Spațiul este limitat, iar după umplerea agendei trebuie transcrisă manual
lista contactelor într-o nouă agenda, ceea ce necesită timp îndelungat.
 Nu există confidențialitate, deoarece orice persoană care are acces la
agendă poate citi însemnările făcute.
B. Ce oferă o agendă electronică?
Un program performant, cu multiple posibilități.
§ Avantaje:
 Reamintirea fiecărui eveniment (întâlnire sau discuție) înainte de ora
prestabilită.
 Găsirea rapidă a oricărei persoane sau firme din lista de contacte, precum și
un anumit eveniment.
 Memorarea tuturor evenimentelor legate de o persoană sau o firmă (acestea
pot fi vizualizate rapid și tipărite).
 Înregistrarea, cu o singură operație, a evenimentelor care se repetă în
anumite zile ale săptămânii sau la anumite date ale lunii, pe orice interval
de timp dorit.
 Folosirea îndelungată, timp de mai mulți ani, datorită spațiului nelimitat.
 Transferarea întregului program într-un alt calculator.
 Prelucrarea și în alte formate, a listei contactelor.
 Rularea programului pe calculatorul personal, nu pe Internet, accesul la
program realizându-se pe baza unei parolei alese, ceea ce asigură securitate
și confidențialitate maximă.
 Utilizarea ușoară, deoarece programul nu necesită cunoștințe suplimentare,
putând fi folosit de orice persoană care are noțiunile elementare privind
utilizarea calculatorului.
§ Dezavantaje:
 Unul singur: necesitatea de a avea un calculator pe care să poată fi
descărcată agenda.
O agendă electronică poate fi utilizată de:
- personalul diverselor firme (manageri, administratori, șefi de departamente,
dispeceri, agenți de vânzări, gestionari, contabili și alte categorii ),
- persoane fizice care doresc eficiență și rapiditate sporită la evidența contactelor și
a diverselor activități și întâlniri pe care le au.

30
Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

FIȘA DE LUCRU – 3.1.

Sarcini de lucru:
i. Definiți agenda clasică:

ii. Enumerați avantajele utilizării agendei clasice:

iii. Identificați trei dezavantaje ale utilizării agendei clasice:

iv. Definiți agenda electronică:

v. Identificați trei avantaje ale utilizării agendei electronice

vi. Identificați dezavantajele utilizării agendei electronice

31
Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

4.ADMINISTRAREA CORESPONDENȚEI

ADMINISTRAREA CORESPONDENȚEI-FIȘE DE DOCUMENTARE

4.1. Notiuni introductive

Notiunea de corespondenta include forma scrisa pe care o iau relatiile dintre doua sau
mai multe persoane (de obicei sub forma unor scrisori). Dupa cum scrisorile se adreseaza unor
persoane juridice, sau fizice, acestea alcatuiesc subiectul corespondentei oficiale sau private.

Corespondenta oficiala cuprinde totalitatea scrisorilor si actelor, care circula intre persoane
juridice sau intre o persoana fizica si o persoana juridica, in scopul stabilirii unor relatii intre
ele.

Intre o scrisoare si act exista urmatoarele deosebiri:

ˇ scrisoarea este o comunicare adresata in scris unei persoane; actul este o dovada scrisa
prin care se constata un fapt, se reglementeaza o obligatie etc.

ˇ actul are titlu, scrisori purtatoare de titlu se intalnesc mai rar;

ˇ actul are specificat in cuprinsul sau titularul in folosul caruia se face constatarea;

ˇ majoritatea actelor sunt tipizate; in cazul scrisorilor, tipizarea este rar intalnita;

ˇ scrisorile sunt inregistrate in Registrul de intrare-iesire; actele au numere proprii de

ordine, pe baza carora se tine evidenta emiterii si circulatiei lor (in Registrul de intrare-iesire
sunt inregistrate scrisorile insotitoare ale actelor);

ˇ scrisorile pot fi redactate si semnate de orice functionar cu delegatie de corespondent;

actele nu pot fi intocmite si semnate decat de functionari investiti printr-o dispozitie expresa a
unui act normativ cu aceste drepturi;

32
ˇ actul circula de la autor la beneficiar insotit de o scrisoare; cand nu se foloseste
scrisoarea insotitoare, actul nu poate fi inmanat beneficiarului decat prin luare de semnatura;

Sfera corespondentei oficiale este larga, ea cuprinzand probleme cu continut economic,

juridic, administrativ, diplomatic etc. Distantele dintre partenerii de afaceri, problemele care
apar, ulterior incheierii tranzactiilor, fac necesara comunicarea prin intermediul
corespondentei oficiale.

De remarcat ca predominant este continutul economic al scrisorilor oficiale ca urmare a unei

economii diversificate si in continua dezvoltare.

Importanta activitatii de corespondenta consta in faptul ca:

ˇ este un element de baza pentru stabilirea relatiilor intre unitatile economice, intre
persoanele fizice si persoane juridice care sunt obligate sa-si rezolve anumite probleme in
comun;

ˇ ofera posibilitatea consemnarii scriptice a unei activitati;

ˇ constituie un element de inregistrari contabile;

ˇ serveste ca proba in justitie;

ˇ permite, prin asamblarea scrisorilor ce privesc o anumita problema, constituirea unui

ciclu de corespondenta ce oglindeste aparitia, modificarea sau stingerea unor relatii intre
persoane juridice sau intre persoane fizice si persoane juridice.

ˇ devine o bogata sursa de documentare prin constituirea unui fond arhivistic redand
stadiile evolutiei raporturilor economice, precum si ale evolutiei vocabularului din domenii
diferite de activitate.

4.2. Clasificarea corespondentei

Corespondenta oficiala se poate clasifica dupa mai multe criterii:

a) dupa criteriul de circumscriere:

ˇ corespondenta interna (intre compartimente sau responsabili ai aceleasi organizatii);

ˇ corespondenta externa (catre sau de la o institutie spre mediul exterior – alta institutie
sau persoana) ;

b) dupa domeniul de activitate:

ˇ corespondenta juridica (contestatia, intampinarea, notificarea, plangerea, cererea de

chemare in judecata etc.);

33
ˇ corespondenta administrativa (referatul, raportul, darea de seama, procesul verbal,
decizia, ordinul, dispozitia);

ˇ corespondenta protocolara (invitatii, scrisori de felicitare, felicitari, corespondenta

tehnica a departamentelor de protocol etc.);

ˇ corespondenta comerciala (cererea de oferta, oferta, comanda, reclamatia economica,

avizul de insotire a marfii, scrisoarea de garantie etc.);

ˇ corespondenta diplomatica (nota diplomatica, scrisorile de acreditare, protestul

diplomatic, minuta diplomatica, nota verbala etc.)

c) dupa scopul ei:

ˇ corespondenta de solicitare (cererea economica, juridica, etc.);

ˇ corespondenta de informare (oferta, reclama, raportul, darea de seama, etc.);

ˇ corespondenta de constatare (procesul verbal, etc.)

ˇ corespondenta de decizie, indrumare, control (ordinul, decizia);

ˇ corespondenta de reclamatie (reclamatia economica, juridica);

ˇ corespondenta insotitoare de acte;

d) dupa criteriul accesibilitatii:

ˇ corespondenta secreta (transmisa prin mijloace de securitate organizate; folosita in

sistemul institutionalizat (Birou Documente Secrete - BDS);

ˇ corespondenta deschisa (transmisa pe cale obisnuita si poate lua toate formele materiale
ale corespondentei – scrisoarea, faxul, e-mail, telefax, etc.)

e) dupa initiativa trimiterii scrisorii:

ˇ scrisoarea initiala;

ˇ de raspuns ;

ˇ de revenire;

f) dupa criteriul suportului:

ˇ corespondenta clasica – scrisoarea;

34
ˇ corespondenta telegrafica – telegrama, telexul;

ˇ corespondenta electronica – e-mail-ul;

g) dupa modul de intocmire:

ˇ documente tipizate ;

ˇ documente netipizate;

h) dupa natura si destinatia exemplarelor:

ˇ originalul (primul exemplar care se trimite destinatarului) cu semnatura si stampila, nr.

de inregistrare;

ˇ copia simpla (de arhiva sau de dosar) se scrie odata cu originalul la indigo, nu are
stampila nici semnatura originala. Are numar de inregistrare.;

ˇ duplicatul originalului pierdut se elibereaza numai dupa publicarea pierderii

originalului in Monitorul Oficial. Duplicatul este eliberat tot de unitatea care a eliberat si
originalul. Pe actul nou eliberat se mentioneaza “duplicat”; are puterea originalului;

ˇ copia dupa original – se copiaza exact textul de pe original; se scrie “copie”, “locul
sigiliului” (LS) si “s-a semnat” (SS); ea poate fi :

ˇ copia certificata – are configurarea ca este valabila; se foloseste pentru pastrarea

originalului, se semneaza si se elibereaza de secretariatul unitatii care pastreaza originalul.
Dupa colationare se scrie “conform cu originalul”, “pentru conformitate”. Obligatoriu, copia
poarta semnatura si stampila ;

ˇ copia legalizata – este eliberata de notariat. Ea contine reproducerea exacta a

continutului actului, dactilografiata in sir indian sau xerox,, precum si incheierea de
legalizare, sub semnatura notarului si stampila biroului notarial. Documentele legalizate se
inscriu intru-un registru special la notariat;

ˇ fotocopia – are valoare numai in cazul legalizarii de notariat;

ˇ extrasul – constituie copia unei parti, a unui pasaj dintr-un act de dimensiuni mai mari.
Valabilitatea lui este conditionata de certificare.

35
 5. ETICA PROFESIONALĂ

Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

5.1. FIȘE DE DOCUMENTARE-RELAȚIILE INTERUMANE-CLIMATUL OPTIM

DE MUNCĂ

„A munci înseamnă a relaționa”

A existat o perioadă în care se credea că oamenii sunt ființe raționale, logice care
acționează în permanență în propriul interes. Dacă ar fi fost așa, relațiile de la locul de muncă
ar fi fost puțin importante și sarcinile specifice activității pe care o desfășurăm s-ar fi realizat
cu un minim de efort și interferențe.

De ce ne-am întoarce atenția asupra relațiilor dintre noi? Pentru că vrem, nu vrem, suntem
ființe sociale. O nevoie importantă umană este cea de afiliere. Ne definim și redefinim pe noi
în baza relațiilor pe care le avem, chiar și cele de la locul de muncă. Într-un studiu dedicat
investigării importanței relațiilor de la locul de munca și performanța angajațiilor, Shaw și
Clarkson (1992) arată cum diverse tipuri de relații pot influența performața. De exemplu,
relația – alianță îi ajută pe angajați să formeze o echipă eficientă într-un climat plăcut. Pe de
altă parte, relația de dezvoltare, în care unul dintre angajați este discipol și celălalt este
mentor poate ajuta la dezvoltarea profesională a primului. Autoarele prezintă, de asemenea, și
relația de tip personal – cea a relațiilor de prietenie, intime și relația, așa-zis, neterminată.
Ultimul tip de relație se referă la acele comportamente pe care uneori le avem ca rezultat al
învățării din relațiile anterioare. Tipul acesta de relație tinde să ne pună în dificultate nu doar
la locul de muncă.

Însă, ceea ce Shaw și Clarkson (1992) subliniază în articolul lor este relația de tip
transpersonal, pe care o propun ca model, scop pentru relațiile dintre membrii unei
organizații. În acest tip de relație angajații sunt încurajați să „își găsească singuri propria sursă
de sens și scop în interiorul lor, fiind facilitată exprimarea personală. Această relație permite
înflorirea valorilor și dorințelor care sunt naturale și există în individ, independent de lider sau
organizație" (Shaw și Clarkson, 1992). Altfel spus, aceasta este relația dintre supervizor și
supervizat care permite dezvoltarea celui din urmă într-un mod autentic. Conform autoarelor,
aceasta ar fi relația care permite un maximum de performanță. Cu toate că este foarte
interesant și adevărat ceea ce spun cele două, câțiva ani mai târziu, alți doi cercetători (Sluss
36
și Ashforth, 2007) ne arată că nu doar relațiile manager – angajat contează. Cele dintre colegi
sunt la fel de importante.

Prin urmare, organizația poate oferi un scaun confortabil, un birou frumos și alte beneficii
materiale și va da tonul pentru atmosfera de la locul de munca. Cu toate acestea, ceea ce face
ca tonul dat de organizație să ajungă în fiecare departament așa cum a fost conceput, depinde
în mod direct de relația dintre tine și colegul de la celălalt cubicul. Cultura organizațională
rămâne abstractă până în momentul în care este adusă la viață de către colegii și șeful/team-
liderul tău. Rezultatele studiului sugerează că aceste relații pot influența traseul pe care îl va
lua cariera ta. Acest lucru se întâmplă deoarece într-o organizație există un proces de
negociere între identitatea individuală (individul cu abilitățile și trăsăturile sale), cea
colectivă (trăsăturile persoanei ca parte a unui sistem de valori și abilități ale organizației) și
cea relațională (convingerile persoanei despre caracteristicile rolului său și a celorlalte roluri
în organizație). Atunci când negocierea aceasta este una sănătoasă, nu înseamnă neaparat că
imaginea angajatului despre rolul său în organizație este una identică cu cea a colegilor săi sau
cu cea a supervizorului. O negociere sănătoasă înseamnă „dispoziția continuă de a găsi un
acord" din partea tuturor părților implicate (Carey, 2005). Aceasta permite dezvoltarea
organizațională și „creșterea" profesională, dar și personală a angajatului.

37
Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

5.2. FIȘE DE DOCUMENTAREComunicarea și relațiile pe care le ai cu colegii

Ca o concluzie generală, să ne uităm la relația cu colegii noștri - indiferent că ne referim la un

membru al echipei, la un coleg care ne este sub supervizare sau la supervizorii noștri – pentru
că ne poate oferi o înțelegere asupra performaței noastre. Pe de altă parte, să avem în minte
ideea că în alte departamente ale aceleiași organizații, climatul ar putea fi altul. Rămâne la
latitudine noastră, a angajaților, indiferent de poziția pe care o ocupăm, să transformăm din
relațiile pe care le avem cu colegii noștri o sursă de motivare și performanță. Acest lucru nu
înseamnă că nu sunt importante politicile organizaționale dedicate îmbunătățirii climatului
organizațional și comunicării la locul de muncă. Acest lucru înseamnă doar că schimbarea în
bine poate să plece și de jos în sus, de la tine din echipă.

Mai jos sunt listate câteva sugestii (după Brounstein Marty, 2013) despre cum poți să-ți
îmbunătățești relațiile pe care le ai cu colegii tăi:

 Răspunde cererilor care ți se fac prin a arăta cum anume poți să contribui, nu
prin ceea ce nu poți.
 Asumă-ți promisiunile și angajamentele făcute.
 Ascultă fără să judeci și oferă sfaturi doar după ce ai ascultat.
 Atunci când ai îngrijorări în privința unei anumite situații, discută-le cu
persoana care te poate ajuta în clarificarea lor, nu cu ceilalți.
 Comunică cu respect, chiar dacă nu simpatizezi persoana.
 Atunci când alții îți oferă asistență și suport, exprimă-ți recunoștința.
 Concentrează-te asupra problemei, nu asupra personalității, atunci când discuți
lucruri relaționate cu munca.
 Atunci când apar diferențe de opinie, încearcă mai întâi să înțelegi perspectiva
celuilalt.
 Transformă sinceritatea într-o practică normală.
 Folosește umorul de bună calitate.

38
Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

5.3. FIȘE DE DOCUMENTAREDeontologia profesională

În cadrul fiecărei profesii există probleme specifice de morală, însă acolo unde
subiectul profesiei este ființa umană, etica și deontologia profesională capătă o însemnătate și
mai mare.

Etica și deontologia sunt elemente cheie în desfășurarea activităților profesionale, și putem

spune, fără să greșim, că îngrijirile medicale de calitate depind într-o mare măsură de nivelul
de respectare a principiilor etice și a valorilor deontologice.

În timp ce Etica este despre ceea ce este corect sau greșit, bine sau rău, drept sau nedrept, 
responsabil sau neresponsabil, lăudabil sau condamnabil, Deontologia este ansamblul acestor
norme de conduită și al obligațiilor etice din cadrul profesiei, reunite sub forma unui cod sau
regulament privitor la responsabilitatea membrilor unei organizații.

Un cod etic și deontologic nu funcţionează de la sine, prin simpla sa existență și promisiunea

membrilor că-l vor respecta în toată activitatea lor profesională. El funcționează, ca orice
prevedere legală, prin mecanisme de impunere, control și sancțiuni.

Comisia națională/teritorială de etică și deontologie este mecanismul de control și sancționare

a abaterilor de ordin etic și deontologic și, totodată, mecanismul care impune în mod indirect
respectarea Codului etic și deontologic. Rolul principal al acestei comisii nefiind acela de a
sancționa ci de a verifica existența unor abateri, astfel impunând respectarea principiilor.

Lecția 3 deontologie profesională. citiți și pentru aprofundare accesași

linkulhttps://www.scribd.com/doc/252659948/Rolul-Educatiei-Morale-in-Formarea-Eticii-Si-
Deontologiei

39
Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

5.4. FIȘE DE DOCUMENTAREPrincipii fundamentale | Codul privind Conduita Etică

Principiile fundamentale care trebuie să fie respectate de către practicianul în insolvență în

conduita lui, în relațiile profesionale cu ceilalți, sunt:

a) independența - în exercitarea profesiei, practicianul în insolvență trebuie să se manifeste

liber față de orice interes care ar putea fi incompatibil cu integritatea și obiectivitatea sa;

b) integritatea morală - în exercitarea activității lor, membrii Uniunii vor acționa cu cinste,
corectitudine și sinceritate;

c) respectarea secretului profesional - membrii Uniunii vor păstra secretul profesional și vor
respecta caracterul confidențial al informațiilor obținute cu ocazia desfășurării activității în
calitate de practicieni în insolvență;

d) conflictul de interese - practicienii în insolvență vor evita în exercitarea activității lor

conflictul de interese;

e) concurența neloială - membrii Uniunii își vor exercita activitatea cu bună-credință și cu

respectarea cerințelor unei concurențe loiale;

f) practica anticoncurențială - membrii Uniunii vor evita actele și faptele care au sau pot avea
ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței libere între practicienii în
insolvență;

g) respectarea prevederilor legale - membrii Uniunii vor respecta legislația aplicabilă

activității pe care o desfășoară;

h) competența profesională - practicienii în insolvență sunt datori să abordeze cu competență

profesională lucrările pe care le realizează.

40
Numele ................................................................

Prenumele ...........................................................

Clasa ......................

5.5. FIȘE DE DOCUMENTARECodul de conduită, etică și deontologie profesională

Codul de conduită, etică și deontologie profesională își propune să promoveze valorile și

standardele etice ale companiei, definește standardele oficiale de comportament fără a afecta
individualitatea angajaților noștri și formează cadrul de desfășurare a activității noastre cu
expunere atât în planul relațiilor interne cât și în relațiile de afaceri.

Apărută pe fondul necesității de profesionalism și promptitudine, pe o piață aflată în plin

proces de maturizare, compania s-a dezvoltat simultan pe trei direcții majore:

 Orientarea către client: înțelegerea și evaluarea nevoilor clienților, în mod corect și în

timpul cel mai scurt.

 Metodologii de lucru: crearea și implementarea de metodologii specifice, create pentru

a surprinde cu exactitate și pentru a oferi soluțiile optime nevoilor dumneavoastră.
Crearea și aplicarea acestor metodologii ne-a diferențiat față de restul companiilor ce
ofereau servicii similare, poziționându-ne în continuare ca lideri de piață.
 Teritoriu: extinderea constantă a teritoriului acoperit de serviciile noastre, astfel încât
să ne aflăm acolo unde aveți nevoie de expertiza noastră.

Professional promovează în primul rând profesionalismul și respectarea celor mai înalte

norme de etică, acestea fiind valori de bază în dezvoltarea sa. Scopul nostru este să susținem
dezvoltarea partenerilor noștri și să asigurăm cea mai bună reprezentare aplicanților și
personalului temporar cu care colaborăm.

Ambele obiective mai sus enumerate implică un comportament în primul rând etic, bazat pe:

– Înțelegerea – pozitivă și empatică deopotrivă – a oamenilor și organizațiilor pentru care

lucrăm;
– Încadrarea corectă a situațiilor specifice în contextul economic, cultural și psihosocial;
– Respectarea fermă a unor norme severe de etică, disciplină și deontologie profesională;

41
Professional crede în șanse egale de afirmare profesională și în sprijinirea dezvoltării
profesionale individuale bazate pe atingerea potențialului individual.

Professional lucrează cu resurse umane, pentru resurse umane. Ca atare, credem că fiecare
ființă umană este unică prin reunirea irepetabilă a unui ansamblu complex de calități, dorințe,
sentimente, trebuințe și experiențe personale. Pornind de la acest principiu, Agenția
Professional oferă soluții care au în vedere atât specificitățile individuale, cât și cele social-
economice ale spațiului în care operează.

Valorile noastre

1.Profesionalismul

Profesionalismul reprezintă una dintre valorile esențiale ale Professional, aceasta fiind
implementată la toate nivelurile de competențe în interiorul organizației.
În raport cu lucrul cu clienții, colaboratorii și mediul de afaceri, stilul de lucru Professional se
bazează pe disponibilitate, respect şi politeţe, toate acestea fiind înglobate într-o relaţie.
În normele obligatorii care se subscriu profesionalismului, se încadrează: dreptatea și
echitatea, onestitatea și corectitudinea, responsabilitatea, transparența, valoarea personală,
echidistanța, moralitatea.

2.Confidențialitatea

Confidențialitatea este unul dintre punctele centrale în obținerea și menținerea încrederii.

Vom avea întotdeauna în vedere impactul deciziilor noastre asupra confidenţialităţii clienţilor,
partenerilor şi angajaţilor noştri. Pentru noi respectarea confidențialității nu se regăsește doar
la nivelul respectării legislației în vigoare, ci reprezintă marca respectului și integrității pe
care o arătăm și o pretindem colaboratorilor noștri individuali și organizaționali.

3.Excelența profesională

Această valoare este în strânsă legătură cu profesionalismul. Professional promovează

excelența profesională la nivelul fiecărui angajat și la nivelul colaboratorilor săi.

Urmărim și suntem dedicați permanentei proiectări și implementări de metodologii

performante, de noi abordări și servicii care să urmărească această componentă de excelență.

4.Integritate și transparență

Integritatea definește toate raporturile profesionale în activitatea de zi cu zi. Aplicăm acest

principiu, acționând în toate circumstanțele în care reprezentăm Professional, cu corectitudine
și onestitate, respectând prevederile legale și fiind dedicați valorilor ce ne reprezintă.

Aplicăm principiile integrității la nivel individual, după cum urmează:

42
5.Egalitate de șanse

În toate valorile companiei Professional, se regăsesc și principiile egalității de șanse.

Egalitatea de șanse vizează și nediscriminarea, ca element ce ne caracterizează în raporturile

noastre profesionale.

6.Orientare către client

Orientarea către client este una dintre valorile fundamentale ale Professional. Am
implementat această valoare în toate aspectele legate de activitatea noastră profesională, încă
de la înființarea companiei.

7.Conformitate juridică

Professional respectă în integralitate prevederile legislației în vigoare, la toate nivelele în care

își desfășoară activitatea.

Professional își alege partenerii din sfera profesională, luând în calcul cu prioritate entități
fizice și juridice care respectă la rândul lor prevederile legislației în vigoare.

8.Concurența loială

Concurența loială este o valoare esențială pentru Professional, la nivelul relațiilor dezvoltate
cu fiecare dintre clienții săi.

Totodată, această valoare se regăsește și la nivelul echipei Professional. Apreciem concurența

loială și la nivelul partenerilor cu care derulăm proiecte comune.
9.Valorizarea potențialului de dezvoltare

10.Dezvoltarea durabilă, mediul și utilizarea resurselor

Urmărim cu prioritate elementele fundamentale ce definesc dezvoltarea durabilă și le

implementăm la toate nivelele în activitatea noastră profesională.

Susținem proiecte care au o componentă concretă și coerentă de dezvoltare durabilă și

apreciem aceste elemente și în politica de selecție a partenerilor cu care ne derulăm activitatea
profesională.
11.Responsabilitatea socială

Reponsabilitatea socială reprezintă o prioritate pentru Professional

43
BIBLIOGRAFIE
1. Baldrige, Letiția (1997) - Codul manierelor în afaceri, București: Editura Business
Tech

International;

2. Denny, Richard (2003) - Cum să comunici ca să câștigi, Iași: Editura Polirom;

3. Ferreol, Gilles; Flageul, Noel (2007) - Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală,
Iași:

Editura Polirom;

4. Poștovei, Cătălina Ileana; Tanislav, Cristina; Ilie, Suzana (2005) - Comunicare

profesională. Manual pentru instruire practică, a IX a , Școala de arte și meserii, București:

Editura OscarPrint;

5. Poștovei, Cătălina Ileana; Tanislav, Cristina; Ilie, Suzana (2006) – Relații

profesionale,

Manual pentru clasa a X a, Școala de arte și meserii, București: Editura OscarPrint;

6. Prutianu, Ștefan (2000) - Manual de comunicare și negociere în afaceri ( vol. I și II),

Iași:

Editura Polirom;

7. Stanton, Nicki (1995) - Comunicarea, București: Editura Știință și Tehnică;

8. Xxx (2005) - Comunicarea eficientă / Biblioteca performanței în carieră, București:

Editura All.

Softuri

1. Word sau orice alt editor de text

44
2. Excel sau orice altă aplicație de calcul tabelar

3. Access sau orice altă bază de date

4. Internet explorer sau orice alt browser.

45