Tema: Determinarea capacității electrice a unui condensator

Scopul lucrării: Determinarea capacității condensatoarelor și studiul grupării lor în paralel și în serie.

Aparate și materiale necesare: Aplicația https://phet.colorado.edu/

1. Introducere

C1=Q1/U1= 0.52*10-13 C/0.584V=0.8904*10-13 F C2=Q2/U2=0.89*10-13 C/0.584V=1.5239*10-13 F

Odată cu schimbarea distanței dintre armături, putem observa niște schimbări. La distanța de
10 mm sarcina dintre armături este mai mica, în comparație cu distanța de 5.8 mm, când
sarcina dintre armături este mai mare (Q1=0.52*10-13 C < Q2=0.89*10-13 C). În rezultat
capacitatea în cazul distanței mai mari (10 mm) este mai mică decât în cazul distanței de 5.8
mm între armături (C1=0.8904*10-13 F < C2=1.5239*10-13 F).
C1=Q1/U1=1.21*10-13 C/0.584V=2.0719*10-13 F C2=Q2/U2=0.92*10-13 C/0.584V=1.5753*10-13 F

Odată cu mărirea și micșorarea ariei armăturii, putem observa niște schimbări. Astfel, sarcina se
schimbă: în cazul ariei de 164.0 mm2 sarcina armăturii este mai mare comparativ cu sarcina
ariei armăturii de 125.0 mm2 (Q1=1.21*10-13 C > Q2=0.92*10-13 C). Mai observăm că capacitatea
condensatorului este mai mare când și aria la rândul ei este mai mare, astfel când aria=164.0
mm2, C=2.0719*10-13 F; când aria=125.0 mm2, C=1.5753*10-13 F => (C1 > C2).
2. Dielectric

8.85∗10−12∗4.70∗0.0001 m 2
= =¿ 0.7171*10-12 F
0.0 058 m

Concluzie:
Am observat că capacitatea electrică a condensatorului plan depinde și de dielectricul
dintre ele. Dacă între armături se află un dielectric, atunci permitivitatea relativă a dielectricului
influențează capacitatea condensatorului plan. Respectiv, capacitatea electrică a
condenstorului cu dielectric (sticlă) este mai mare decât capacitatea electrică a condensatorului
fără dielectric.

3. Mai multe condensatoare

În serie:
 Nr exp U, V C, F ∆C ε ,%
1 0.7466 * 10-13 0.1047 ¿ 10−13
2 0,584 0.8382 * 10-13 0.0131 ¿ 10−13 9.22
3 0.9692 * 10-13 0.1179 ¿ 10−13
−13
V. med 0.8513 * 10-13 0.0785∗10

1 1 1 C +C
= + = 1 2
C s1 C1 C 2 C 1∗C 2
zaq1

C1∗C2 1. 60∗10−13 F∗1. 40∗10−13 F

C s 1= = =0.7 4 6 6∗10−13 F
C1 +C 2 1. 6 0∗10 F +1. 4 0∗10 F
−13 −13

C1∗C2 1. 9 0∗10−13 F∗1. 5 0∗10−13 F −13

C s 2= = =0. 8382∗10 F
C1 +C 2 1. 9 0∗10−13 F +1.5 0∗10−13 F

C 1∗C2 2.1 0∗10−13 F∗1.8 0∗10−13 F −13

C s 3= = =0.9692∗10 F
C1 +C 2 2.1 0∗10 −13
C s 1+C sF +1. 8 0∗10 F
−13
2 +C s 3 2,554 −13
C med= = =0,8513∗10
3 3

∆ C 1=|C med −C s 1|=|0.8513∗10 |=0.1047∗10−13

−13 −13
−0.7466∗10

∆ C 2=|C med −C s 2|=|0.8513∗10−13−0. 8382∗10−13|=0.0131∗10−13

∆ C 3=|C med −C s 3|=|0.8513∗10−13−0. 9692∗10−13|=0.1179∗10−13

∆C 1 +∆ C 2+ ∆ C3 0.2357∗10−13 −13
∆ C med= = =0.0785∗10
3 3
−13
∆ C med 0.0 785∗10
ε= ∗100 %= −13
∗100 %=9.22 %
C med 0.8513∗10

Concluzie:
Capacitatea echivalentă pentru o grupare în serie este totdeauna mai mica decât oricare dintre
capacitățile condensatoarelor conectate în serie (C1=1.60*10-13C & C2=1.40*10-13C >Cs1=0.7*10-
13
). La legarea în serie a condensatoarelor, efectul este cel a unui condensator echivalent având
distanța dintre armături egală cu suma distanței dintre armăturile tuturor condensatorilor
individuali. Observăm din tabel ca odată cu mărirea capacităților condensatoarelor, la fel crește
și sarcina stocată, dar și sarcina echivalentă.

În
paralel:
 Nr exp U, V C, F ∆C ε ,%
1 2.8 * 10-13 0.5333 ¿ 10−13
2 0,584 3.3* 10-13 0.0333¿ 10−13 11.33
3 3.9* 10-13 0.5667 ¿ 10−13
V. med 3.3333* 10-13 0.3777∗10−13

Cp1=C1+C2=1.50*10-13+1.30*10-13=2.8*10-13
Cp2=C1+C2=1.80*10-13+1.50*10-13=3.3*10-13
Cp3=C1+C2=2.10*10-13+1.80*10-13=3.9*10-13
C p 1 +C p 2+C p 3 10
C med= = =3.3333∗10−13
3 3

∆ C 1=|C med −C p 1|=|3.3333∗10 |=0.5333∗10−13

−13 −13
−2.8∗10

∆ C 2=|C med −C p2|=|3.3333∗10−13−3.3∗10−13|=0.0333∗10−13

∆ C 3=|C med −C p 3|=|3.3333∗10−13 −3.9∗10−13|=0.5667∗10−13

∆C 1 +∆ C 2+ ∆ C3 1.1333∗10−13 −13
∆ C med= = =0.3777∗10
3 3

−13
∆ C med 0.3777∗10
ε= = ∗100 %=11,33 %
C med 3.3333∗10−13

Concluzie:
 Capacitatea echivalentă a unui grup de condensatoare legate în parallel este egală cu suma
capacităților condensatoarelor. Capacitatea echivalentă a unei grupări în parallel este mai mare
decât capacitatea oricărui condensator în grupare (C1=1.50*10-13C; C2=1.30*10-13C; Cp1=2.8*10-
13
=>C1 & C2 < Cp1). De asemenea am observat faptul că sarcina stocată crește și ea odată cu
mărirea capacităților condensatoarelor. Odată cu mărirea capacității condensatoarelor, crește
și capacitatea echivalentă (I caz: C1=1.50*10-13C; C2 =1.30*10-13C; Cp=2.8*10-13F; II caz:
C1=1.80*10-13C; C2=1.50*10-13C; Cp=3.3*10-13F; III caz: C1=2.10*10-13C; C2=1.80*10-13C;
Cp=3.9*10-13F))

Concluzie generală:
În urma efectuării lucrării de laborator “determinarea capacității electrice a unui
condensator” am reușit să calculez capacitatea condensatoarelor și să studies gruparea lor
în serie și în parallel. Am determinat că capacitatea electrică a condensatorului plan
depinde de dimensiunile armăturilor, de dielectricul dintre ele și de pozițiile reciproce ale
acestora. Cu cât este mai mare distanța dintre armături, cu atât scade capacitatea electrică,
iar cu cât distanța este mai mica cu atât crește capacitatea electrică (d=10mm,
C1=0.8904F<d=5.8mm, C2=1.5239F). De asemenea cu cât este mai mare aria armăturilor,
cu atât crește capacitatea electrică, iar cu cât este mai mica cu atât scade capacitatea
electrică(S=164.0 mm2; C=2.0719*10-13 F; S=125.0 mm2; C=1.5753*10-13 F). Capacitatea
electrică a condensatorului plan depinde și de dielectricul dintre ele: fără dielectric
C=1.5239*10-13 F, iar cu dielectricul din sticlă C=0.7171*10-12 F. Am mai observant că la
conetarea în serie, dar și în paralel, odată cu mărirea capacităților condensatoarelor, crește și
sarcina stocată, dar și capacitatea echivalentă.