Radiația solară

Pământul și atmosfera primesc a 2-a miliarda parte din energia solară, care reprezintă sursa principală
pentru desfășurarea proceselor și fenomenelor ca au loc în atmosferă și la suprafața terestră.

Ultraviolete
De la Soare radiația vine
sub forma undelor:
Vizibile

Infraroșii

O parte din radiație ajunge direct la suprafața terestră, altă parte este modificată de atmosferă (este
difuzată, refractată, reflectată).

Radiația solară directă (S) – reprezintă radiația ce provine direct de la Soare, fără a suferi
modificări la trecerea prin atmosferă.

Radiația difuză (D) – reprezintă radiația ce este modificată la străbaterea prin atmosferă de către
parcticulele în suspensie și de moleculele de gaz . Datorită radiației difuze cerul este albastru în
troposferă și negru-violet în tratosferă, iar când Soarele se află după orizont și când se află după nori,
radiația difuză este sursa de lumină.

Radiația globală (Q) este egală cu suma radiației solare directe și a radiației difuze (Q=S’+D).
Când cerul nu e acoperit de nori, ea capătă valoarea maximă la amiază, iar în decursul anului – vara.

Radiația reflectantă reprezintă radiația directă și difuză ce se reflectă de către suprafața terestră

Albedoul – reprezintă raportul dintre radiația reflectată și cea incidentă. Pământul după ce se încălzește
de la energia solară devine sursă de radiație.
 Radiația terestră (Et) – reprezintă fluxul de radiație emis de suprafața terestră în atmosferă. O parte
din radiația terestră atmosfera o transmite în cosmos, o altă parte se întoarce înapoi Pământului.
Contraradiația atmosferei (Ea) - reprezintă radiația ce o capătă suprafața terestră de la atmosferă.

Răcesc Încălzesc
suprafața suprafața
terestră terestră

Bilanțul radiativ.

Bilanțul radiativ al suprafeței terestre reprezintă diferența dintre cantitatea de energie radiantă
recepționată și cea pierdută.

În cazul bilanțului pozitiv are loc încălzirea suprafeței terestre, iar când este negativ – răcirea
suprafeței terestre.

Rolul bilanțului radiativ al suprafeței terestre.

• Determină regimul termic al solului;

• Determină regimul termic al stratului de aer de la suprafața solului;
• Controlează procesul de evaporare;
• Condiționează procesele vitale ale organismelor (ex.dacă este negativ animalele trec în
hibernare (toamna tîrziu), dacă este pozitiv, ies din vizuini (primăvara).