B U L E T I N

INFORMATIV

Nr. 3 / 14.03.2006
 IMPRIMAREA rãspândire redusã, prin procedee de
imprimare se vor înåelege
Imprimarea este procedeul de procedeele de transfer al cernelii de
multiplicare a imaginii reproduse, pe formã pe hârtie (suport de
prin transferul cernelii de tipar, sub imprimat).
acåiunea presiunii, de pe suprafaåa
special pregãtitã, numitã formã de Procesul de imprimare este un
imprimare, pe hârtie sau alt proces complex la care participã
material, în maæini construite pentru patru elemente distincte:
acest scop.
Imprimarea are loc ca urmare a 1. Obiectul care se imprimã.
contactului formei de imprimare cu Acesta poartã numele de formã de
materialul care se imprimã, în cazul imprimat planã sau cilindricã,
tiparului înalt æi tiparului adânc æi compusã din elemente de text,
prin intermediul cauciucului ilustraåii sau text combinat cu
imprimator la tipar plan, de regulã ilustraåii, pe suprafaåa cãreia este
sub acåiunea presiunii de imprimare. depus stratul de cernealã ce va fi
În procesele clasice de transferat pe hârtie.
imprimare presiunea are un rol 2. Materialul cu care se imprimã
hotãrâtor, asigurând contactul este întotdeauna cerneala de tipar.
perfect între hârtie æi formã æi Cerneala de tipar este o dispersie de
creând condiåiile necesare pentru substanåe colorate – pigmenåi – în
transferul cernelii. În perioada uleiuri sicative, în care se introduc
actualã au apãrut procese de diverse adausuri.
imprimare la care transferul nu se 3. Materialul pe care se imprimã.
realizeazã sub acåiunea presiunii, ci De regulã imprimarea se executã
sub acåiunea unor foråe de altã pe hârtie , obåinându-se produsele
naturã: atracåie electrostaticã, poligrafice obiænuite: cãråi,
magneticã etc. Deoarece aceste reviste, ziare etc. În anumite
procedee au încã o arie de situaåii æi în special pentru
2 BULETIN INFORMATIV
producåia de ambalaje, impri-
marea se poate realiza æi pe alte
materiale: celofan, materiale
plastice, tablã etc.
4. Dispozitivul de exercitare a
presiunii. Acesta realizeazã
contactul dintre forma de imprimat
acoperitã cu cernealã æi materialul
pe care se imprimã (hârtie) æi ca
urmare transferul cernelii de pe
formã pe hârtie, adicã imprimarea
propriu-zisã.
Din punct de vedere
succesiunii în timp, procesul de
imprimare poate fi împãråit
urmãtoarele etape:
- frecarea cernelii æi depunerea
acesteia pe forma de imprimat,
într-un strat subåire æi omogen;
- alimentarea maæinii cu hârtie
æi aducerea acesteia la forma de
imprimat într-o poziåie care sã
asigure o imprimare corectã;
- imprimarea propriu-zisã,
realizatã în timpul trecerii hârtiei
prin dispozitivul care o preseazã pe
formã;
- eliminarea imprimatului, timp
în care se realizeazã æi fixarea
cernelii pe hârtie.
www.afaceri-poligrafice.ro
Aceste etape au loc indiferent de
tipul maæinii æi de genul de tipar la
care are loc imprimarea.
În prima etapã a procesului de
imprimare are loc frecarea cernelii æi
depunerea acesteia pe formã în
cantitatea necesarã, într-un strat
subåire æi uniform. Numai la tiparul
adânc cerneala fluidã nu mai trebuie
frecatã, iar depunerea pe formã se
face în cantitate mare, pe toatã
suprafaåa acesteia (imprimabilã sau
al neimprimabilã), cu îndepãrtarea
ulterioarã de pe elementele
în neimprimabile ale formei.
În etapa a doua foarte
importantã este poziåionarea
corectã a hârtiei faåã de formã, ceea
ce va asigura plasamentul corect al
imaginii pe hârtie æi, în bunã
mãsurã, o reproducere corectã a
imaginii din punct de vedere grafic.
În faza a treia, de regulã sub
influenåa presiunii (la majoritatea
procedeelor de tipar), are loc
transferul, direct sau indirect, al
cernelii de pe formã pe suportul de
imprimare (de regulã hârtia).
În etapa a patra, se asigurã
eliminarea hârtiei din maæinã æi
3
 fixarea cernelii pe aceasta. Fixarea Stabilirea amestecului este
cernelii are loc fie concomitent cu asiguratã de fineåea particulelor
eliminarea hârtiei din maæinã, fie solide componente precum æi de
dupã eliminare, în timp, pe cale compuæii tensioactivi din compoziåia
naturalã sau în instalaåii de uscare. lianåilor. Lianåii, sub formã de
straturi foarte fine, înconjoarã
Cerneala poligraficã particulele solide de pigment,
nepermiåând aglomerarea sau
Generalitãåi precipitarea acestora, asigurând
Cernelurile poligrafice reprezintã, aspectul omogen al peliculei de
ca æi hârtia, o materie de bazã în cernealã.
procesul de tipãrire. Fixarea cernelurilor pe diferite
Cernelurile poligrafice se pot suporturi (absorbante sau
defini ca amestecuri omogene de neabsorbante) depinde de
pigmenåi, substanåe de umpluturã, proprietãåile suportului æi ale cernelii,
lianåi æi sicativi. la care se mai adaugã æi modul în care
Ca urmare a punerii la punct a este condus procesul de imprimare.
unor tehnici de reproducere
Materiale componente ale
poligraficã sau a perfecåionãrii cernelurilor poligrafice
procedeelor clasice æi a utilajelor de
mare productivitate, æi numãrul de a. Pigmentul – componentã
componenåi ai cernelurilor s-au principalã a oricãrui tip de cernealã
diversificat. tipograficã, care dã culoare acesteia.
Cernelurile poligrafice se Pigmenåii pot fi organici sau
prezintã sub forma unor amestecuri anorganici, naturali sau sintetici,
complexe æi stabile cu diferite albi, negri sau coloraåi. Ei sunt
vâscozitãåi, de la pãstoase la substanåe solide, sub formã de
cerneluri fluide, care se aplicã pe pulbere finã, de naturã chimicã æi
suporturile de tipãrire prin sunt insolubili în apã, uleiuri æi
intermediul formelor de tipar. solvenåi organici obiænuiåi.
4 BULETIN INFORMATIV
 Dintre pigmenåii folosiåi putem b. Coloranåii sunt substanåe
aminti: asemãnãtoare pigmenåilor, dar sunt
- pigmenåi anorganici sintetici solubili în apã. Se folosesc în acelaæi
acromatici: alb de zinc, alb de titan, scop ca æi pigmenåii, datoritã
aluminã coloidalã, sulfit de bariu æi proprietãåilor lor tinctoriale (de
negru de fum; colorare).
- pigmenåi anorganici sintetici c. Lacurile colorate – se obåin
cromatici: galben de crom, verde de prin transformarea pe cale chimicã a
crom, albastru de fier; coloranåilor (solubili) în substanåe
- pigmenåi metalici: pulberi de insolubile în apã, cãpãtând astfel
metale sau aliaje cum ar fi aluminiul caracter de pigment.
æi bronzul; d. Lianåii sunt acei componenåi
- pigmenåi anorganici naturali: ai cernelurilor poligrafice care
ocru, terra de sienna; servesc ca vehicul pentru pigment.
- pigmenåi organici sintetici: Lianåii sunt substanåe lichide
verde naftol, galben Hansa G, roæu având diferite vâscozitãåi sau
Hansa; substanåe solide dizolvate în
- pigmenåi organici naturali: solvenåi corespunzãtori. Liantul
æofranul. menåine particulele de pigmenåi
Pentru a fi un bun pigment, el “legate” între ele æi asigurã
trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele modalitatea de trecere a acestora de
condiåii: pe valurile aparatului de cerneluire
- culoare purã æi strãlucitoare; pe forma de tipar æi de pe aceasta pe
- rezistenåã ridicatã la luminã; suportul de imprimare.
- opacitate sau, dimpotrivã, Dintre lianåii folosiåi la
transparenåã ridicatã; fabricarea cernelurilor de tipar
- sã aibã o capacitate minimã de amintim: uleiul de in polimerizat,
absorbåie faåã de uleiuri; soluåiile de rãæini sintetice, soluåiile
- rezistenåã ridicatã la diferiåi de bitum în ulei mineral, rãæinile
agenåi (acizi, alcali, grãsimi etc.) naturale sau sintetice modificate
www.afaceri-poligrafice.ro 5
 pentru cernelurile de tipar plan æi care duc la solidificarea peliculelor
soluåii de bitum æi solvenåi volatili de cernealã.
(toluen, xilen, benzen) pentru Sicativii sunt sãruri metalice
cernelurile de tipar adânc. Pentru (Mn, Co, Pb, Ca etc.) ale acizilor
cernelurile flexografice se folosesc graæi sau ale altor acizi organici.
soluåii de derivaåi celulozici în În practicã, cantitatea de sicativ
solvenåi volatili. adãugatã la cernealã trebuie sã fie
Pentru a putea fi folosiåi la bine controlatã, deoarece un exces
fabricarea cernelurilor poligrafice de sicativ duce la un efect contrar,
lianåii trebuie: adicã la îngreunarea procesului de
- sã umecteze bine particulele uscare a cernelii æi apariåia unor
de pigment, valurile de cernealã, defecte de imprimare (lipirea,
suprafaåa formei de imprimare æi copierea).
suprafaåa suportului de imprimare; f. Solvenåii se folosesc ca vehicul
- sã prezinte vâscozitate æi pentru unele substanåe solide sau la
adezivitate suficiente pentru a putea micæorarea vâscozitãåii unor
asigura transportul æi fixarea cernelii substanåe pãstoase.
pe suportul de imprimare; Principalii solvenåi la fabricarea
- sã fie omogeni æi stabili, sã nu cernelurilor poligrafice sunt:
intre în reacåie cu ceilalåi benzinele, petrolul lampant,
componenåi; benzenul, xilenul, alcoolul etilic,
- sã fie transparenåi, pentru a nu butanolul æi acetona.
denatura nuanåa cernelurilor albe Solvenåii trebuie sã aibã:
sau colorate. - capacitate æi vitezã mare de
e. Sicativii sunt componenåi ai dizolvare la temperatura ambiantã;
cernelii poligrafice care asigurã - stabilitate chimicã;
uscarea æi fixarea acesteia pe - transparenåã;
suportul de imprimare. Fenomenul - sã nu fie toxici sau inflamabili.
de uscare æi fixare are loc prin g. Alte ingrediente
catalizarea proceselor de oxidare Se folosesc, de exemplu:
6 BULETIN INFORMATIV
substanåe tensioactive, cearã de maæinilor de imprimare æi
albine, substanåe de mãtuire (cretã proprietãåile suportului pe care se
de Bolognia, carbonat de calciu, imprimã.
carbonat de magneziu etc.). b. Adezivitatea cernelurilor
Toate aceste substanåe se poligrafice reprezintã rezistenåa pe
folosesc numai în cazuri deosebite, care acestea o opun unei foråe ce
izolate, pentru obåinerea unor tinde sã desprindã stratul de
cerneluri speciale. cernealã depus pe o suprafaåã.

Caracteristicile cernelurilor Caracteristicile de rezistenåã ale

Cernelurile de tipar offset au
urmãtoarele caracteristici generale:
Caracteristici optice
a. Nuanåa cernelii – este o
caracteristicã a naturii æi
proprietãåilor pigmentului (ex. –
roæu-gãlbui; roæu-albãstrui);
b. Culoarea cernelii – este o
proprietate dependentã, atât de
natura componenåilor cernelii (în
special natura lianåilor) cât æi de
natura suportului de imprimare.
Caracteristici legate de compoziåie
a. Consistenåa – reprezintã
rezistenåa pe care o opun cernelurile
foråelor exterioare care provoacã
curgerea sau deformarea lor.
Cernelurile poligrafice au o
consistenåã variabilã în funcåie de
procesul de imprimare, de viteza
www.afaceri-poligrafice.ro
cernelurilor poligrafice depind de
caracteristicile de rezistenåã ale
pigmenåilor folosiåi, precum æi de
cantitatea de pigment existentã în
cernealã. Rezistenåa cernelurilor
poligrafice mai depinde æi de factori
ca: grosimea stratului de cernealã,
accesoriile adãugate æi calitãåile
suportului pe care se imprimã.
O cernealã trebuie sã aibã
rezistenåã la luminã, rezistenåã la apã,
rezistenåã la alcalii æi rezistenåã la
grãsimi. Aceste caracteristici ale
cernelurilor se folosesc funcåie de
scopul pentru care se face imprimatul.
Pentru afiæe sau lucrãri expuse
în vitrine, cerneala trebuie sã aibã o
mare rezistenåã la luminã, în timp ce
etichetele pentru bãuturi frapate sã
aibã rezistenåã la apã etc.
7
 HÂRTIA ÆI CERNEALA,
FACTORI PRINCIPALI ÎN PROCESUL
DE IMPRIMARE
Calitatea imprimãrii pe hârtie
depinde de calitatea formei de
tipar, calitatea cernelii æi canti-
tatea ei, ca æi de pregãtirea æi
distribuirea acesteia pe valurile de
cernealã ale maæinii. În acelaæi
timp, calitatea tiparului depinde
de felul hârtiei, mãrimea presiunii
æi alte condiåii.
F a c t o r ii p r i nc ip a l i care intervin
în procesul de imprimare sunt
cerneala æi hârtia d e tip ar. Pentru
cunoaæterea corectã a fenome-
nelor care au loc în timpul
contactului, sub presiune, dintre
hârtie æi cernealã, este necesarã
cunoaæterea proprietãåilor de bazã
ale acestor materiale, privite din
punct de vedere al corelaåiei
dintre ele.
a. Hârtia de tipar
Suportul de imprimare clasic
este hârtia. Hârtia este o împâslire
de fibre celulozice, care formeazã o
reåea tridimensionalã, având în
spaåiile intermoleculare aer, care
8 BULETIN INFORMATIV
ocupã un volum de circa 60-70% din
volumul total. Aceste spaåii au forma
unor canale neregulate, dintre care
unele ajung pe suprafaåã, formând
porii hârtiei. Forma, numãrul æi
mãrimea acestor pori au o influenåã
hotãrâtoare în comportarea cernelii
în contact cu hârtia, determinând,
pe de o parte, cantitatea de cernealã
absorbitã iar, pe de altã parte,
modul de fixare a cernelii pe
imprimat.
La imprimare, o importanåã
deosebitã o are caracterul suprafeåei
hârtiei, adicã macro æi micro -
structura acesteia sau netezimea. Cu
cât netezimea suprafeåei unei hârtii
este mai mare, cu atât contactul
acesteia cu forma este mai deplin æi
cu atât capacitatea ei de rezoluåie
este mai mare. Netezimea hârtiei
determinã claritatea, precizia æi
contrastul textului æi ilustraåiilor pe
hârtie.
O altã caracteristicã importantã
a hârtiei este deformaåia acesteia,
adicã proprietãåile elastico-plastice,
care determinã de asemenea
contactul dintre formã æi suportul de
imprimare, la trecerea cernelii de pe
formã pe hârtie. Contactul are loc
sub presiune, având ca rezultat
comprimarea hârtiei. Comprimarea
hârtiei depinde de proprietãåile ei
elastico-plastice æi de mãrimea
presiunii.
O caracteristicã importantã a
hârtiei este æi capacitatea ei de
absorbåie , proprietate legatã de
porozitatea acesteia. Capacitatea
hârtiei de a absorbi liantul cernelii
accelereazã procesul de fixare pe
suprafaåa hârtiei.
HÂRTIE, CARTOANE ÆI MUCAVALE
Pentru a înåelege mai bine
comportarea produselor papetare,
dãm în continuare, pe scurt, noåiuni
despre hârtie, cartoane æi mucavale
folosite în industria poligraficã.
Orice profesionist care
respectã trebuie sã cunoascã noåiuni
minime despre materialele cu care
se lucreazã!
Natura hârtiei æi cartonului
Hârtia este un produs industrial,
obåinut prin împâslirea materialelor
fibroase æi care se prezintã sub
www.afaceri-poligrafice.ro
formã de foi (coli) æi benzi (bobine æi
suluri)*.
Cartonul este un produs
asemãnãtor hârtiei ca structurã æi
diferã de ea ca grosime.
Mucavaua – asemãnãtoare
cartonului, dar se caracterizeazã
prin grosimi mai mari.
Aceste produse mai sunt
cunoscute æi sub denumirea de
“produse papetare”.
Hârtia se realizeazã din “pastã
de hârtie”, în maæini speciale.
Pasta de hârtie este un amestec
de materiale fibroase (celulozã,
pastã de cârpe, pastã de maculaturã,
bumbac, lânã etc.) æi materiale de
origine mineralã (substanåe
insolubile în apã, de culoare albã,
cum ar fi caolina, sulfatul de bariu
etc.). Se mai adaugã, în compoziåia
se hârtiei, materiale de încleiere æi de
colorare.
* STAS 5961/69 - “Produse finite în
industria hârtiei. Terminologia proceselor
tehnologice” stabileæte, la pct. 1.6.: Bobinã =
foaia de produs finit înfãæuratã pe un miez,
având lãåimea maximum 300 mm æi, la pct.
1.8.: Sul = foaie înfãæuratã pe un miez sau ca
atare, având lãåimea peste 300 mm.
9
 Folosirea produselor papetare în microporozitatea se obåine
poligrafie, ca suport de tipãrire æi în acoperind suprafaåa hârtiei cu un
legãtorie, se bazeazã pe structura strat în compoziåia cãruia intrã
microscopicã a acestora. Hârtia este pigmenåi cu un înalt grad de
strãbãtutã de un sistem de pori æi dispersie (strat de cretare).
capilare care permit pãtrunderea b. Cerneala de tipar
lichidelor capabile sã o umezeascã. Cerneala de tipar este o
Aceastã proprietate permite fixarea suspensie a pigmentului într-un
cernelurilor la tipãrire æi a adezivilor liant, cu o structurã spaåialã mai
la finisare. De asemenea, existã æi mult sau mai puåin distinctã.
fenomene de absorbåie æi adsorbåie, Cernelurile, aæa cum s-a arãtat în
foråe de adeziune æi de coeziune. capitolul “Imprimarea”, sunt formate
Pentru obåinerea unor rezultate din douã componente principale:
calitativ superioare la imprimarea pe una fluidã æi continuã, liantul, æi una
hârtie, important este ca gradul de solidã æi discontinuã, pigmentul. În
încleiere al acesteia æi deformarea la funcåie de natura liantului existã
umezire sã fie minime, în special în douã tipuri de cerneluri: cerneluri pe
cazul tiparului plan. Hârtiile folosite bazã de lianåi uleioæi (cerneluri
la imprimarea pe maæini rotative cu grase) æi cerneluri cu solvenåi volatili
hârtie în sul trebuie sã aibã o (cerneluri fluide).
rezistenåã la rupere mare, în special Când cerneala vine în contact cu
în direcåia longitudinalã, pentru a nu o hârtie cu porii mari (20–80 μ), ca
se produce ruperea acestora în de exemplu hârtia de ziar, liantul,
maæina de tipar, când hârtia este cât æi o parte din pigment pãtrund în
supusã tracåiunii. porii hârtiei, fenomen numit
În funcåie de dimensiunile penetraåie.
porilor, hârtiile pot fi macroporoase Când porii hârtiei sunt mici
(de ex. hârtia de ziar) æi (1–2 μ) o parte din liant, ce are
microporoase (de exemplu hârtia diamentrul moleculelor mai mic
cretatã). În cazul hârtiei cretate, decât porii de hârtie, pãtrunde în
10 BULETIN INFORMATIV
porii acesteia, pe când particulele de secunde, pe o hârtie cu
pigment rãmân la suprafaåã, microporozitate corespunzãtoare.
fenomen numit filtrare. Proprietãåile principale ale
cernelii determinã comportarea
acesteia în procesul de imprimare:
cerneala sã permitã o frecare corectã
în aparatul de cernealã al maæinii, sã
se transfere bine de pe formã pe
Reprezentarea schematicã a fenomenului de
penetrare în cazul unei hârtii cu pori hârtie (în cazul tiparului direct)
microscopici
respectiv de pe formã pe cauciucul
imprimator æi de pe acesta pe hârtie
(în cazul tiparului offset) æi sã se
fixeze bine pe suprafaåa de
imprimat.
Cerneala trebuie sã asigure un
Reprezentarea fenomenului de filtrare în
tipar intens, la un transfer minim pe
cazul hârtiei microporoase
materialul de imprimat, sã nu
Filtrarea poate fi de diferite strãbatã hârtia. Ea trebuie sã nu
tipuri: filtrare între liant æi pigment îmbâcseascã elementele de pe
(la cerneluri cu liant pe bazã de forma de tipar, sã nu smulgã fibrele
uleiuri polimerizate æi firnisuri oleo- hârtiei sau stratul de înãlbire
rãæinoase) æi filtrare la nivelul (cretare) al acesteia.
liantului - între uleiul ce se separã
pãtrunzând în microporul hârtiei æi Scurt istoric al hârtiei
rãæina macromolecularã ce rãmâne
la suprafaåa hârtiei, fixând Preistoria omenirii æi civilizaåiile
pigmentul (la cerneluri cu uscare mai vechi au avut sistemele lor
rapidã, cu lianåi formaåi din soluåii proprii de scriere æi au folosit în
coloidale polidisperse). Acest proces acest scop materiale diverse, cum ar
de filtrare selectivã are loc la câteva fi: osul, piatra, lemnul, placa de
www.afaceri-poligrafice.ro 11
 argilã arsã, mãtasea, papirusul,
pergamentul. Hârtia a apãrut mult
mai târziu decât scrisul. Începuturile
folosirii acestui produs se situeazã
aproximativ acum 2000 de ani în
China æi acum 1000 de ani în
Europa.
În China secolului I e.n.,
matematicienii scriau Matematica în
nouã capitole, astronomii studiau
petele solare, istoriografii, filosofii,
literaåii, scribii din cancelarii voiau
cu toåii sã scrie – pe hârtie ce se
fabrica din mãtase. Cu timpul,
mãtasea a devenit din ce în ce mai
rarã æi mai scumpã. În aceastã
perioadã Åai-Lun a propus sã se
foloseascã coaja de copac, cânepa,
cârpele æi plasele vechi pescãreæti
pentru a face din ele hârtie.
În primul an al dinastiei
Iuen-sing, el a prezentat împãratului
Hã-di (105 e.n.) un raport asupra
procedeului de fabricare a hârtiei
(Åai-hou dzã = hârtia nobilului Åai).
Procesul obåinerii hârtiei era
urmãtorul:
Într-o groapã cu apã se
introduceau cârpe vechi de cânepã,
plase pescãreæti æi coajã de dud.
12 BULETIN INFORMATIV
Aici, în decurs de câteva zile se
începea putrezirea cârpelor, un
început de “macerare” în scopul de a
uæura desfacerea fibrelor. Cârpele
macerate erau apoi introduse în piua
de piatrã unde erau bãtute cu un
pisãlog de lemn pânã se
transformau într-o pastã uniformã
de fibre. Din aceastã pastã se
introducea o anumitã cantitate în
altã cuvã, unde era amestecatã cu
foarte multã apã (la 2 pãråi fibrã cam
100 pãråi apã). Pentru ca fibrele sã
nu sedimenteze, acest material
trebuia amestecat în continuu.
Pentru formarea colii de hârtie
se folosea un ciur (sitã) confecåionat
din fire de aramã sau de bambus.
Introducând aceastã sitã în apã,
prin ochiurile åesãturii apa se
scurgea încet, în timp ce deasupra ei
fibrele formau o pastã subåire æi
uniformã. Aceastã pastã se aæeza pe
o pânzã æi se usca la soare. Dupã
uscare se umezea æi se netezea cu o
piatrã lustruitã sau cu o bucatã de
fildeæ.
Din unele izvoare istorice se
pare cã hârtia, sub forma descrisã
mai sus, se folosea în China încã de
pe timpul legendarului Fu-Si, care ar
fi inventat atât scrisul cât æi hârtia,
pe la începutul mileniului al III-lea
î.e.n.
Cu câåiva ani înainte ca Åai-Lun
sã prezinte împãratului aceastã
invenåie, învãåatul Sui-Æãng scria:
“Bagã mãtasea în apã æi amestec-o
pânã ajunge o pastã groasã. Adaugã
apã æi aæterne-o peste un ciur fãcut
din fire subåiri de bambus. Când s-a
uscat, coala e formatã. Aceasta este
hârtia”.
Sui-Æãng precizeazã mai
departe în dicåionarul sãu cã dza -
hârtia, este o împâslire de si, adicã
de deæeuri de mãtase.
Din China, hârtia s-a rãspândit
în cursul secolelor al VII-lea æi al
VIII-lea - 610 e.n. în Coreea æi
Japonia (ea fiind fabricatã din
scoaråã de dud) æi apoi spre arabii
din Asia Centralã, întemeietorul
industriei arabe de hârtie fiind
socotit califul Har al Raæid. Din anul
900, hârtia începe sã se fabrice æi în
Egipt, iar din 1100 – la Fez, în
Maroc. Cam tot în acea perioadã
apar æi primele ateliere primitive de
fabricat hârtie în Europa, la Xativa,
www.afaceri-poligrafice.ro
lângã Valencia æi la Toledo. Ceva mai
târziu începe sã funcåioneze primul
atelier de fabricat hârtie din Italia
(1260 la Fabriano) apoi în Franåa (în
1338 – la Pielle, lângã Troyes) æi
Germania (Nürnberg - 1398)
precum æi în alte åãri europene.
Meæterii italieni aduc o serie de
perfecåionãri în fabricarea hârtiei.
Descoperirea tiparului cu literã
mobilã, în secolul al XV-lea, face sã
creascã considerabil nevoia de
hârtie.
Treptat, o serie de piedici, cum
erau prejudecãåile cãlugãrilor, care
refuzau sã foloseascã un produs al
culturii musulmane, repulsia faåã de
hârtie venind din faptul cã ea se
obåinea din zdrenåe, æi dezavantajul
unei vieåi mai scurte a hârtiei faåã de
a pergamentului sunt înlãturate de
necesitãåi æi drumul hârtiei este
deschis definitiv în Europa.
Meæteæugul fabricãrii hârtiei devine
o adevãratã artã (Colonia, Maienåa,
Nürnberg), iar hârtia de provenienåã
olandezã se bucurã de faima unei
calitãåi excepåionale.
În “lumea nouã”, spaniolii
fabricã hârtia în Mexic (1575), iar în
13
 nordul Americii, prima “industrie” de 1583 iar ceva mai târziu apar mori
hârtie ia fiinåã la Germantown în de hârtie la Govora, Cãlimãneæti æi
anul 1690. Târgoviæte.
Manufacturile de hârtie se
dezvoltã în special în Transilvania
(Gheorghieni, Braæov, Fãgãraæ etc.)
unde se fabricau chiar mai multe
calitãåi de hârtie.
Treptat, manufacturile se
modernizeazã æi se transformã în
adevãrate fabrici de hârtie (Prundul
Bârgãului în 1768, Zãrneæti - 1853,
Fabricarea artizanalã a hârtiei în secolul XV
Petreæti - 1854, Buæteni - 1883,
În åara noastrã, fabricarea Bacãu - 1885 etc.).
hârtiei se face începând cu secolul al La începuturile fabricãrii hârtiei,
XVI-lea. Din cercetãrile întreprinse materialele fibroase se mãcinau
pânã în prezent se constatã cã cea manual, într-o covatã æi apoi pasta
mai veche datã din istoria fabricãrii obåinutã se turna pe o sitã (ciur).
hârtiei se referã la existenåa unei Abia în secolul al XII-lea piua
mori la Orlat, lângã Sibiu, prin anii primitivã a fost înlocuitã de “moara”
1534-1539. Din pãcate, cu toate de pastã, la care s-a adãugat un
cercetãrile întreprinse, datele dispozitiv cu maiuri (stemp), care
privind aceastã moarã de hârtie sunt era acåionat hidraulic, iar în anul
sumare. 1670 în Olanda s-a inventat un
În mod cert se ætie cã, în anul dispozitiv de mãcinare denumit
1539, Johann Fuchs æi Johann “holendru”, care prepara pasta într-un
Benkner înfiinåeazã o moarã de timp mai scurt æi care æi astãzi, cu
hârtie la Braæov. mici modificãri constructive, este un
În Moldova, prima moarã de utilaj important în tehnologia de
hârtie pare sã fi funcåionat prin anul fabricaåie a hârtiei.
14 BULETIN INFORMATIV
 Holendru

În anul 1799 francezul Nicolas

Louis Robert inventeazã un Prima maæinã de fabricat hârtie

dispozitiv pentru turnarea pastei de Dupã primul rãzboi mondial se

hârtie sub formã de foaie fãrã introduce în fabricaåie procedeul
sfâræit, care este perfecåionat æi sulfat, iar dupã 1945 în tehnologia
aplicat de cãtre mecanicul englez de fabricare a celulozei æi hârtiei
Bryan Monkyn în 1803, iar în anul apar progrese dintre cele mai
1831 francezul Fournier realizeazã o remarcabile.
adevãratã maæinã utilizabilã.
Hârtia se fabrica la început
numai din cârpe. Pe mãsura creæterii
consumului de hârtie a început sã se
simtã lipsa din ce în ce mai
1
accentuatã a materiei prime, mai
ales o datã cu inventarea maæinii de
fabricat hârtia. Astfel, în tehnologia
de fabricaåie a hârtiei se introduc 1. Defibrilator
treptat metode de preparare a
pastelor semichimice din lemn æi
mult mai târziu, în anul 1864, apare
metoda de dezagregare a lemnului
cu ajutorul leæiei bisulfitice pentru 2. Aæchietor

fabricarea celulozei din lemn. 2

www.afaceri-poligrafice.ro 15
 Lemnul este componentul de bazã
al pãråii interioare a arborilor æi se
gãseæte sub coaja acestora. În
structura sa, lemnul conåine 45-58%
celulozã æi restul încrustanåi (ligninã,
4
rãæini, substanåe tanante etc.

3 5

3. Turn de bisulfit
4. Autoclavã Structura macroscopicã a lemnului
5. Cuvã de înãlbire
Celuloza - componenta de bazã a
celulelor vegetale; în stare naturalã se
gãseæte în copaci, plante textile, paie
de cereale, stuf etc.
6

6. Zona sitei fãrã sfâræit

Materiale fibroase din compoziåia

hârtiei æi cartonului Structura chimicã a celulozei

Din punct de vedere chimic, celuloza

Materia de bazã folositã la obåinerea
este un polimer din clasa poli-
produselor papetare este compusã din
zaharidelor. Ea se prezintã ca o
lemn, plante textile, plante anuale æi, mai
substanåã amorfã, fibroasã, albã,
rar, lânã.
lucioasã, higroscopicã, insolubilã în apã.
Aceste materii prime se prelucreazã
continuare în numãrul urmãtor
dupã diferite procedee chimice, ®

mecanice sau mecano-chimice, pentru a
obåine semifabricatele fibroase din
produsele papetare.
COPYRIGHT 2002
Preluarea con]inutului publica]iei Revista Afaceri Poligrafice,
respectiv a Buletinului Informativ cu acela[i nume - integral`
sau par]ial`, prelucrat` sau nu - în orice mijloace de informare,
este permis` [i gratuit`, cu condi]ia obligatorie s` se
men]ioneze ca surs` a acesteia: “www.afaceri-poligrafice.ro”

S.C. AFACERI POLIGRAFICE S.R.L.

Str. Motrului nr. 28, sector 5, Bucureæti, cod poætal 050281
tel.: 0722 242 746, tel./fax: 021 337 2900; fax: 021 337 2971
e-mail: afp@afaceri-poligrafice.ro, www.afaceri-poligrafice.ro