Universitatea Romano-Germana din Sibiu

Disciplina
CRIMINALISTIC
- Metode "clasice" de
falsificare a
documentelor-

1
 REFE
RAT NTOCMIT DE :

1. Falsul prin nlaturare de text

Falsificarea prin nlaturare a actelor poate fi efectuata prin metodele: mecanica si

chimica.

Metoda mecanica este si ea de doua feluri: prin radiere si prin razuire. Prin radiere se
ntelege nlaturarea scrisului pe cale mecanica cu folosirea gumei, miezului de pine s.a. Prin
razuire - nlaturarea scrisului cu lama, cutitul si alte obiecte de felul acesta.

Metoda chimica poate fi efectuata prin corodare sau spalare. Corodarea consta n
decolorarea scrisului prin atacare cu substante chimice. La spalare scrisul se decoloreaza si n
acelasi timp se dizolva, total sau partial. Orice metoda aplicata va nlatura scrisul total sau partial
si astfel n unele cazuri va putea fi relevat iar n celelalte, nu.

1.1. nlaturarea textului pe cale mecanica

n cazul nlaturarii textului pe cale mecanica textul se ndeparteaza printr-o actiune de

stergere, constnd n fie n razuire, fie n radiere, executata cu o guma, lama de ras, orice obiect
ascutit sau miez de pine. nlaturarea mecanica a textului poate sa fie urmata sau nu de nscrierea
unor noi mentiuni n locul celor existente initial.

Elemente ce atesta falsificarea partiala prin nlaturarea mecanica :

- scamosarea hrtiei

- subtierea hrtiei,urmata de cresterea porozitatii si a transparentei n locurile

unde s-a actionat prin razuire sau radiere.

- alterarea trasaturilor grafice nvecinate

- difuzia mare a cernelii n locurile unde a fost alterata hrtia

- aparitia unor zone de alta culoare sau a unor zone,n locurile unde s-a ncercat
refacerea satinajului

- resturi de coloranti sau trasee grafice, incomplet nlaturate prin radiere ori
razuire

- existenta unei fluorescente accentuate - sau de alta culoare - comparativ cu

fluorescenta generala a nscrisului examinat.

Examinarea criminalistica a falsului partial pin nlaturare de text parcurge doua faze :

2
 Stabilirea locului n care a fost nlaturat textul

Refacerea textului nlaturat

1.2. Stabilirea locului n care a fost nlaturat textul

Determinarea locului n care s-a nlaturat textul pe cale mecanica - radiere sau razuire - se
realizeaza prin mai multe metode :

Examinarea prin transparenta

Pentru a se realiza examinarea prin transparenta se procedeaza la observarea nscrisului

n lumina naturala sau n fata unei surse puternice de lumina artificiala. Se va observa
modificarea grosimii hrtiei si cresterea transparentei. Stabilirea locului unde s-a actionat se face
pe cale fotografica, procedndu-se la expunerea unei hrtii fotografice la lumina transmisa prin
nscrisul examinat. n locul unde s-a actionat se va observa o nnegrire mai accentuata a hrtiei la
developare datorita trecerii unei cantitati mai mari de lumina.

Examinarea n lumina incidenta

Examinarea se face cu ajutorul unei surse de lumina, dirijata pe suprafata nscrisului sub
un anumit unghi sau paralela cu aceasta. Scamosarea hrtiei se va observa prin jocul de lumini si
umbre produse de microrelieful suprafetei acesteia.

Examinarea n radiatii infrarosii si ultraviolete

Examinarea n radiatii infrarosii se foloseste mai rar,fiind conditionata de faptul ca

materialele de scriere de pe nscrisul analizat se comporta diferit fata de acestea. Radiatiile u.v.,
n schimb, pun n evidenta locul unde s-a actionat, locul razuit aparnd sub forma unei pete cu o
fluorescenta mai accentuata si uneori chiar cu o culoare diferita de cea a nscrisului.

Examinarea microscopica

Daca cercetarea n lumina incidenta si cea prin transparenta nu a dat rezultate se recurge
la acest gen de cercetare. nscrisul se examineaza n lumina dirijata, folosindu-se o putere mica
de marire, oferind posibilitatea evidentierii att a dispunerii dezordonate a fibrelor, ct si lipsa
unor particule de hrtie.

Examinarea fosforescentei materialelor de scriere

Spre deosebire de fluorescenta, fosforescenta se pastreaza o anumita perioada de timp,

chiar dupa ncetarea izvorului de energie luminoasa utilizat. Capacitatea anumitor materiale de
scriere de a fi fosforescente ofera posibilitatea identificarii urmelor provenite din scrisul razuit,
acestea fiind evidentiate att la suprafata, ct si n profunzimea hrtiei.

3
 Tratarea nscrisului cu pulbere de grafit,negru de antimoniu sau
miniu de plumb

Se foloseste n cazul n care nscrisul examinat a fost redactat pe hrtie de calitate

superioara, lucioasa. Datorita scamosarii hrtiei, pulberea fina de grafit, negru de antimoniu sau
miniu de plumb adera ntr-o cantitate mai mare, locul unde a fost razuit nscrisul fiind pus n
evidenta sub forma unor pete de culoare neagra. Pulberea depusa n exces trebuie nlaturata, fie
cu un curente de aer, fie cu plastilina nmuiata, prin tamponarea usoara a suprafetelor nnegrite.

Tratarea nscrisului cu vapori de iod

Procedeul consta n expunerea suprafetei hrtiei la actiunea vaporilor de iod. Vaporii de

iod se obtin prin ncalzirea granulelor de iod metalic, ntr-un creuzet sau cu ajutorul unui
vaporizator n care se afla cristale de iod, acesta fiind tinut n podul palmei timp de circa un
minut. Datorita vaporilor de iod, locurile unde a fost nlaturat textul se vor mbiba mai mult,
portiunile alterate capatnd o culoare galbena. Fotografierea trebuie facuta rapid ntruct
culoarea dispare repede din cauza sublimarii stratului de iod pe suprafata hrtiei.

Exista si alte metode cum ar fi :tratarea nscrisului cu un solvent organic, examinarea

holografica, tratarea cu solutie moser, betagrafia.

1.3. Refacerea textului nlaturat

Relevarea scrisului nlaturat pe cale mecanica se face att dupa urmele elementului
scriptural, ct si dupa urmele materialului de scriere ramas n hrtia nscrisului examinat. Aceasta
relevare este conditionata de natura si vechimea materialelor de scriere, precum si de calitatea
hrtiei. Pentru punerea n evidenta a scrisului preexistent sunt utilizate att metode fizice, ct si
metode chimice.

Metode fizice :

relevarea scrisului cu ajutorul fotografiei de contrast;

relevarea scrisului prin ntarirea electronica a contrastului

metoda examinarii n radiatii invizibile

evidentierea scrisului prin fotografia separatoare de culori

Relevarea scrisului cu ajutorul fotografiei de contrast

n cadrul acestei metode, ntarirea contrastului se realizeaza n procesul reproducerii

fotografice, folosindu-se materialele negative si pozitive adecvate si respectndu-se anumite
conditii de developare, precum si prin aplicarea unor procedee speciale.

4
 Principalul neajuns al procedeului mentionat l constituie faptul ca paralel cu marirea
contrastului are loc si o crestere daunatoare a contrastului. Totodata, se reduce calitatea imaginii
datorita difuzarii luminii n limitele de contact a celor doua emulsii. n obtinerea contrastului
necesar relevarii scrisului, o larga aplicare o au filtrele de lumina, care sunt transparente pentru
lumina propriei culori si opace pentru lumina culorii complimentare.

O metoda eficace de ntarire a contrastului, aplicata nsa rar n practica, datorita

operatiunilor anevoioase pe care le necesita este acea a suprapunerii emulsiilor fotografice[36].
Ea are la baza principiul cresterii transparentelor n progresie aritmetica, iar a opacitatilor n
progresie geometrica; suprapunnd mai multe emulsii fotografice continnd fiecare aceeasi
imagine, opacitatile vor creste mai rapid dect transparentele, determinnd contrastarea imaginii.
Metoda a fost initiata de Burinski, care a propus doua modalitati de lucru:

1. fotografierea actului pe emulsie de coloid turnata pe o placa de sticla, deasupra

careia dupa developare se aplica un alt strat de coloid, se fotografiaza si se developeaza din nou,
operatia repetndu-se pna la obtinerea contrastului necesar;

2. fotografierea actului pe mai multe placi, n conditii absolut similare, dupa

prelucrarea si uscarea acestora emulsiile se desprind si se suprapun ntre doua placi de sticla,
urmnd copierea sau marirea imaginii pe hrtie fotografica.

Metoda consta n producerea pe cale artificiala a unui contrast de stralucire sau de

culoare de natura sa conduca la evidentierea scrisului pe fondul pe care a fost depus initial . n
acest scop se foloseste urmatoarele

materialele fotografice - pozitive si negative - cu un coeficient de contrast foarte

ridicat ;

revelatori cu actiune energica n prelucrarea imaginii;

suprapunerea imaginilor;

contratiparirea;

ozobromarea;

La prelucrarea revelatorilor se foloseste hidrochinona, iar pentru atenuarea efectului

voalat al imaginii se introduce n solutie n cantitate mai mare de bromura de potasiu.

Relevarea scrisului prin ntarirea electronica a contrastului.

Aceasta metoda se aseamana cu obtinerea copiei pozitive dupa doua sau mai multe
negative suprapuse. Deosebirea consta n aceia ca ntarirea contrastului nu se realizeaza prin
mijloace optice, ci prin amplificare electronica. Dezavantajul acestei metode consta, pe de o

5
parte, n aceia ca are o sensibilitate mica n sesizarea densitatilor optice, iar, pe de alta parte,
datorita cmpului vizual redus al aparatului , nu este posibila examinarea unei suprafete mai mari
din nscris.

La elaborarea metodei electronice de stabilire a contrastului s-a pornit de la ideea

suprapunerii emulsiilor fotografice. Metodei electronice i este caracteristic faptul ca
suprapunerea imaginilor scrisului cercetat se face pe cale optica, prin

amplificare electronica. Cel mai simplu aparat de intensificare a contrastului are la baza
principiul fototelegrafiei si cel cinescopic. Procesul de accentuare a imaginii cuprinde cteva
etape[37]. Cele mai importante sunt: descompunerea imaginii, nregistrarea sa fragmentara,
reproducerea imaginilor fragmentare ntr-o singura imagine, transformarea diferentei de
stralucire a urmelor scrisului si fondului hrtiei n dependenta de impulsuri electrice,
transformarea semnalelor electrice n semnale luminoase.

Metoda expusa are urmatoarele avantaje:

timp putin pentru executare;

posibilitatea de a fi supusa controlului la diferite etape de desfasurare;

Dezavantaje:

suprafata cmpului vizual este mica;

sensibilitate scazuta de diferentiere a densitatilor optice.

Metoda examinarii n radiatii invizibile.

Stabilirea scrisului anterior existent poate fi facuta si prin examinarea documentului n

radiatii invizibile, de exemplu n radiatii infrarosii, ultraviolete si roentgen. Aceasta metoda este
rar aplicata datorita dificultatii sale si datorita faptului ca scrisul ndepartat prin nlaturare foarte
rar poate fi detectat cu ajutorul metodei date. Meritul radiatiilor invizibile este acela ca au
proprietatea de a fi absorbite de substantele folosite pentru scriere si ndeosebi care contin
coloranti organici, al tusurilor si creioanelor de culoare rosie, galbena si verde. Rezultate
mbucuratoare se obtin la relevarea scrisului alterat prin stergere chimica, adica prin spalare sau
corodare.

Obtinerea imaginii se face prin corelarea corespunzatoare a sursei de radiatie, a filtrului

asezat n fata obiectivului fotografic si a materialului negativ.

Este cunoscut faptul ca focarul razelor ultraviolete se afla mai aproape de obiectiv dect
cel al razelor care se pot observa. Iata de ce este necesar sa apropiem obiectivul aparatului
fotografic de emulsia fotografica. Corectarea o facem prin experiment, coeficientul ei fiind cu
att mai ridicat cu ct mai scurta este lungimea de unda a radiatiilor ultraviolete ce trec prin filtru
aflat n fata obiectivului si ct mai mare este scara imaginii. Situatia se poate clarifica si cu

6
ajutorul unui ecran fluorescent care se aseaza n locul sticlei mate, stratul fluorescent fiind
ndreptat spre obiectiv. De obicei ca ecran se foloseste o solutie apoasa de suflat de chinina, sau o
solutie apoasa de fluoresceina, sau un fixator fotografic oxidizat.

Pentru stabilirea a ceea ce a fost scris anterior se pot aplica si razele Roentgen. Ele se
aplica rar datorita faptului ca putine substante sunt transparente la astfel de radiatie. Ca filtru n
asa situatii se pot folosi cele ce contin saruri metalice, brom, talc, coloranti minerali, eozina s.a.
Aceste substante au un numar atomic relativ mare si absorb radiatiile Roentgen moi si se
evidentiaza cu ajutorul roentgenografiei, roentgenoscopiei sau fotoelectronografiei.

Rontgenografia se obtine prin suprapunerea actului cu materialul fotografic si se introduc

ntr-o caseta confectionata dintr-un material prin care nu patrund radiatiile, dar cu partea
superioara transparenta pentru radiatiile Roentgen si netransparenta pentru radiatiile spectrului
vizibil. Trebuie de explicat ca actul trebuie sa fie deasupra filmului, iar ca material opac trebuie
folosita o placa subtire de aluminiu sau o hrtie rezistenta acoperita cu un strat de zaponlac.
Iradiind caseta cu raze Roentgen numite si X, care vor penetra doar hrtia, impresionnd
materialul fotografic, iar trasaturile scrisului sters vor ramne neimprimate.

Roentgenoscopia se face prin plasarea n locul materialului fotografic a unui ecran

fluorescent, iar restul este ca si la roentgenografie. Caseta cu actul care urmeaza a fi examinat si
ecranul fluorescent se monteaza, de regula, ntr-un dispozitiv conic de observare. Imaginea
trebuie urmarita prin partea superioara a conului.

Dupa cum am mentionat fotoelectonografia constituie un alt mijloc de descifrare a

continutului preexistent falsificarii actului. Cunoastem ca anumite obiecte care au fost supuse
radierii cu raze X emit electroni. Aceasta si este pus la baza electronografiei. n literatura
ntlnim doua procedee de obtinere a fotoelectronografiei. Unul consta n faptul ca electronii sunt
emisi de o placa de plumb slefuita. Actul banuit l punem ntre placa de plumb, despre care am
vorbit si un material fotografic negativ, presndu-se bine ntre ele. Radiatia la care va fi supusa
caseta va trece mai nti prin film, apoi prin act, iar ajungnd la placa de plumb se va ntoarce
napoi, traversnd actul si imprimnd cu o intensitate mai redusa, n dreptul scrisului sters, o
imagine pe materialul fotografic. Acest procedeu se aplica mai des n cazul scrisului executat pe
hrtie foarte subtire. A doua metoda se bazeaza pe emiterea fotoelectronilor de ramasitele
materialului de scriere. La acest procedeu nu se foloseste placa de plumb, iar n rest totul este la
fel. Razele X trec prin materialul fotografic si ajung la act de unde se degaja electroni.
Fotoelectronii se degaja mai intens acolo unde exista urme a materialului de scriere si vor actiona
asupra peliculei fotografice de unde vom putea citi continutul preexistent al actului.

Fotoelectonografia are neajunsul urmator: razele X au actiune fotografica si densitatea

optica a filmului este conditionat fasciculul radiatiei Roentgen. Pentru reducerea acestui efect se
folosesc raze X mai dure, care sunt slab absorbite de emulsia materialului fotografic. Totodata se
foloseste, ca filtru, o placa de plumb groasa de 0,2-0,4 mm. Urmarind acelasi scop, materialele
fotografice trebuie sa aiba granule ct mai putine si sa fie ct mai putin sensibile la radiatiile
Roentgen.

Evidentierea scrisului prin fotografia separatoare de culori

7
 Aceasta metoda utilizeaza filtrele de lumina si se bazeaza pe faptul ca filtrele lasa sa
treaca lumina specifica culorii pe care o au, retinnd ori atenund lumina culorilor
complementare. Folosirea acestor filtre colorate este recomandata n cazul cnd este necesara
corectarea contrastelor, n sensul atenuarii contrastului daunator si ntaririi contrastului util, mai
ales cnd scrisul este mascat de imaginea cromatica nconjuratoare.

Rezultatul folosirii fotografiei separatoare de culori se concretizeaza prin colorarea

scrisului de pe negativ ntr-o nuanta mai ntunecata pe fond deschis, pe pozitiv scrisul aparnd
ntr-o nuanta mai deschisa pe fond ntunecat.

Metode chimice :

relevarea scrisului pe baza urmelor de presiune ale elementului

scriptural

metoda difuzo-copiativa

Relevarea scrisului pe baza urmelor de presiune ale elementului scriptural

Evidentierea scrisului dupa urmele de presiune ale instrumentului sciptural este utila, n
special n cazul nscrisurilor redactate cu stiloul cu bila sau cu creionul.

Instrumentele scripturale lasa pe versoul hrtiei urme de apasare. Din acest motiv, scrisul
poate fi evidentiat prin tratare prin fotografia de umbre sau prin frecarea usoara a versoului cu
hrtie carbon, n scopul colorarii proeminentelor existente pe suprafata acestuia.

Intensitatea pronuntarii urmelor de presiune are o mare importanta pentru posibilitatea

aplicarii metodei date. Evidentierea unor asemenea urme se face prin diverse metode de
examinare cum sunt: tratare cu vapori de iod sau cu solutii pe baza de iod, crearea contrastului de
umbra, tratarea cu substante pulverizate si ridicarea cu ajutorul mulajului.

Crearea contrastului de umbra se face cu ajutorul surselor de lumina si prin iluminarea

unei singure parti a zonelor falsificate, din diferite unghiuri. Unghiurile sunt direct proportionale
cu intensitatea urmelor de apasare. Ele sunt mai mari cu ct mai mare este adncitura lasata pe
hrtie.

Prelucrarea cu vapori de iod sau cu solutii pe baza de iod da mbucuratoare rezultate si

atunci cnd apasarile pe hrtie sunt nensemnate. Urmele grafismului sters vor fi conturate de iod
mai pronuntat n locurile unde hrtia a fost presata.

Solutiile de baza care sunt folosite la stabilirea scrisului dupa urmele de presiune sunt:

- solutie apoasa cu un continut de 16,7% clorura de sodiu, 13,3% iodura de potasiu,

6,7% clorura anhidrica de aluminiu, 11,7% glicerina si 35% iod;

8
 - solutie de iod (0,4 gr), solutie de clorura de magneziu (50 gr n 25 ml apa), iodura
de potasiu (10gr) si apa (10ml);

- amestecul a doua solutii: una formata di 1 gr de iod, 2 gr de iodura potasiu, 97 ml

de apa, iar a doua solutie saturata de clorura de calciu (70%);

- iod (1 gr), iodura de potasiu (4 gr), glicerina (20 ml), apa (8 ml).

Dupa ce alegem solutia, aceasta se aplica cu ajutorul unui tampon de vata nmuiat n
solutie. Colorarea urmelor scrisului este pe putin timp si din aceasta cauza este necesar
fotografierea actului. La tratarea actului, cu solutia potrivita, apar niste pete ce pot fi nlaturate
prin tratare cu hiposulfit de sodiu sau numit si fixator fotografic.

Mai este cunoscuta o metoda de stabilire a scrisului preexistent dupa trasaturi, este vorba
de metoda ridicarii urmelor cu ajutorul mulajelor, care sunt de obicei materiale plastice. La
aceasta metoda sunt mai multe procedee de aplicare. Un procedeu mai simplu este urmatorul:
luam o pelicula de vinilin si acoperim suprafata alterata a actului, peste aceasta pelicula se aplica
o placa de sticla, iar de asupra sticlei se aseaza o bucata de plumb scobit. Pelicula de vinilin
trebuie sa aiba o grosime de 0,8 mm, grosimea sticlei de 3 mm. Mulajul, n cazul nostru vinilinul,
trebuie ncalzit pna la topire si el va patrunde n relieful hrtiei format prin apasare n timpul
scrierii. ncalzirea se face cu o sursa de radiatii infrarosii timp de aproximativ 10 minute. Dupa
aceasta procedura asteptam ca materialele sa se raceasca, apoi vom dezlipi pelicula de pe
act dupa care o asezam pe o foaie alba[38]. Astfel vom putea citi scrisul. La citire aplicam
metoda amintita mai sus numita contrast de umbre. Lumina la citire trebuie s-o ndreptam sub un
unghi ascutit. Ridicaturile de pe pelicula pot fi relevate si cu ajutorul diferitor pigmenti sau
materiale care sa-i contina.

Autorii mai mentioneaza faptul de a realiza mulaje optice, folosind substante care se
topesc usor, cum ar fi: aliajul "Lipovitz" cu temperatura de topire la 47,2C. El este compus din
5% cadmiu, 8% staniu, 19% indiu, 23% plumb si 45% bismut.

Mulajul dupa ntindere se vopseste cu tus si se apasa usor pe o hrtie alba pe care se vor
desena urmele de presiune.

Scrisul sters poate fi relevat dupa urmele de presiune lasate pe alte suprafete dect a
actului si anume pe masa ori alte obiecte. Deseori scrisul este relevat prin aceasta metoda dupa
urmele produse pe o alta hrtie care se afla sub act n timpul scrierii. Procedeele care sunt
aplicate n asa situatii sunt acelea pe care le-am descris mai sus. ncercarea de a releva scrisul pe
asa cale se face, de cele mai dese ori, n situatiile cnd stabilirea scrisului, care a fost sters, nu a
putut fi facuta prin alta procedura.

Metoda difuzo-copiativa

Se bazeaza pe efectul de sensibilizare si desensibilizare optica a materialelor

fotografice. Actul modificat se pune n contact cu o hrtie fotografica. Urmele scrisului sters vor
actiona asupra materialului fotografic, provocnd acestuia schimbari. Aceasta metoda este mai

9
eficace la relevarea scrisurilor nlaturate pe cale mecanica. Falsificarile prin folosirea
substantelor chimice pot fi depistate pe aceasta cale mai rar, deoarece colorantul materialului de
scriere este decolorat sau este ntins pe o suprafata mare de hrtie.

Cu un mare succes putem releva pe aceasta cale scrisurile care sunt executate cu
materiale ce contin coloranti solubili n apa. Exemplu de asa materiale: cernelurile si creioanele
chimice preparate cu albastru sau violet de metil, cernelurile de anilina etc. Executarea acestei
metode cuprinde trei faze principale: copierea; prelucrarea materialului fotografic; reproducerea
imaginii.

Copierea trebuie efectuata ntr-o camera n care sa nu patrunda alta lumina dect lumina
rosie. Este necesar sa cunoastem ca desi unii autori propun folosirea placii fotografice este totusi
mai potrivit a folosi hrtia fotografica. Bine se primeste operatia data cu folosirea hrtiei de
contrast normal sau ridicat. Preventiv contactarii actului cu materialul fotografic ultimul se tine
n apa distilata cu o temperatura de 18-20 de grade timp de 1-5 minute, pentru ca stratul gelatinos
sa se nmoaie. Ca sa marim gradul de dizolvare a colorantului organic adaugam n apa distilata
solutie de amoniac. Cantitatea de amoniac este de 10-15 picaturi la 1000 ml de apa. Introducerea
hrtiei fotografice n alcool etilic usor acidulat va da acelasi rezultat. Factorul de umezeala mare
se poate ndeparta cu ajutorul hrtiei de filtru. Vorbind de timpul de contact a actului cu hrtia
fotografica trebuie de mentionat ca el poate fi de la doua pna la zece minute. Variatia data este
n dependenta de mai multi factori ca gradul de umectare a emulsiei fotografice, cantitatea
colorantului, felul hrtiei, proprietatea colorantului etc.

Dupa desprinderea hrtiei fotografice de pe act prima trebuie lasata sa se usuce pentru o
mai buna fixare si pentru ca sa nu aiba loc raspndirea particulelor copiate pe hrtia fotografica.
Dupa aceasta hrtia fotografica se developeaza sub actiunea unei lumini speciale. Ceea ce apare
este imaginea negativa a scrisului, dupa care prin copiere se poate obtine imaginea pozitiva.

1.3. nlaturarea textului pe cale chimica

Corodarea si spalarea reprezinta nlaturare de text datorata actiunii unui agent chimic.
Agentul chimic intra n reactie cu colorantii existenti n substanta de scriere, formnd saruri
incolore.

Potrivit literaturii de specialitate pentru nlaturarea textului sunt folosite mai multe
procedee, dintre care :

introducerea si tinerea nscrisului n apa fierbinte,pna la disparitia scrisului

tinerea nscrisului nemiscat n apa rece, timp de 2-3 zile

tamponarea textului cu vata mbibata n diversi solventi chimici, urmata de

spalare si uscare fortata s.a.

Cunoasterea substantelor folosite la corodarea nscrisului este necesara, n raport cu

acestea alegndu-se reactivul adecvat pentru refacerea scrisului nlaturat.

10
 Solventii folositi pentru corodare si spalare provoaca o serie de transformari ale hrtiei si
materialelor de scriere. Alterarea chimica poate fi recunoscuta dupa :

- pierderea luciului hrtiei si aparitia unor portiuni mate

- existenta unor pete albe albicioase sau galbene

- cresterea porozitatii si fragilitatii hrtiei

- deteriorarea liniaturii imprimate si a desenului de protectie corodat,precum si a

mentiunilor executate ulterior corodarii

- existenta unor fragmente din traseele grafice ale scrisului initial

- fluorescenta diferita a locurilor alterate fata de fluorescenta generala a nscrisului.

Examinarea criminalistica a falsului partial pin nlaturare de text pe cale chimica

parcurge doua faze :

Stabilirea locului n care s-a produs corodarea si spalarea

Refacerea textului nlaturat

.1.4 Stabilirea locului n care s-a produs corodarea si spalarea

n afara de metodele folosite la stabilirea locului unde a fost nlaturat textul pe cale
mecanica, n cazul alterarii pe cale chimica se utilizeaza si metode specifice, mergnd pna la
identificarea substantelor cu care s-a realizat corodarea.

Acestea sunt :

tratarea cu hrtie de turnesol

tratarea cu acid citric

tratarea cu vapori de sulfat de amoniu

tratarea cu nitrat de argint

tratarea cu solutie diluata de hipermanganat de sodiu

tratarea cu vapori de ionidina

alte metode si procedee.

.1.5. Refacerea textului nlaturat

11
 Fiind o operatie destul de dificila, la refacerea scrisului sters cu agenti chimici se folosesc
att metode fizice ct si chimice.

Metodele chimice de relevare a textului nlaturat, desi prezinta riscul deteriorarii grave a
nscrisului,se dovedesc eficace n cazul n care cerneala stearsa a avut un continut redus de fier.

Metode chimice utilizate :

tratarea scrisului cu eosina

tratarea nscrisului cu vapori de acid tiocianic

tratarea nscrisului cu izotopi radioactivi

alte metode.

2. Falsul n documente executat prin adaugire de text.

Adaugirile de text sunt specifice falsului partial, pot fi de cele mai diferite feluri,
ncepnd de la un semn de punctuatie si terminnd cu un fragment din text. Aceste adaugiri pot fi
stabilite dupa mai multe criterii. n primul rnd dupa criteriile fizico-grafice si fizico-chimice. De
asemenea este cunoscuta si metoda ordinii cronologice a trasaturilor.

Adaugirea de text constituie, de multe ori, o continuare a actiunii de falsificare,

faptuitorul viznd fie modificarea continutului ntregului scris, fie doar schimbarea sensului unor
fraze.

Un element evident de adaugire l constituie scrierea unor mentiuni pe act de catre alta
persoana dect cea care a scris restul textului. Stabilirea adaugirii este posibila si n cazurile cnd
ea se face de catre aceeasi persoana care a scris textul initial. Scrisul adaugat poate prezenta
deosebiri fata de cel anterior, datorita executarii sale n alt moment si n alte conditii. La fel se
stabilesc adaugirile si datorita pozitiei semnelor grafice fata de axa verticala, valorilor
dimensionale, spatiilor dintre ele, gradului de presiune, calibrului trasaturilor etc.

Schimbarile din documente sunt deseori observate datorita pozitiei convexe ori concave a
rndurilor. Mai pot fi observate prescurtari neobisnuite de cuvinte, rasfirari sau comprimari de
litere s.a.

Stabilirea adaugirii poate fi efectuata si dupa elementele grafice furnizate de instrumentul

de scriere[39]. Adaugirea efectuata cu un alt stilou dect cel cu care s-a scris va putea fi stabilita
dupa particularitatile morfologice ale trasaturilor. Asa particularitati snt: zgrieturile produse pe
suportul de scriere, cantitatea de substanta depusa pe foaie, grosimea trasaturilor. O sarcina
usoara este deosebirea trasaturilor efectuate cu stilou cu penita si stilou cu bila. Dificil este sa
deosebim semnele grafice efectuate cu stilou de acelasi fel sau cu acelasi stilou, dar n perioade
de timp diferit.

12
 Aspecte aparte prezinta completarile deasupra semnaturilor autentice. Uneori, acestea
sunt date n alb, deasupra lor completndu-se un alt text dect cel voit de semnatar. Mai frecvente
nsa sunt situatiile de obtinere a semnaturii unei persoane prin surprindere, de scriere n spatiul
liber aflat deasupra semnaturii existente pe un original sau de stergere a ntregului text aflat
deasupra semnaturii autentice. n toate aceste cazuri se vor examina dimensiunile hrtiei,
marginile ei, eventualele urme de nlaturare, o atentie deosebita acordndu-se, de asemenea
elementelor de ordin topografic, cum ar fi ocolirea extremitatilor superioare ale semnaturii si
comprimarea rndurilor.

Stabilirea adaugirilor dupa criterii fizico-chimice. Aplicarea metodelor grafice nu

ntotdeauna dau rezultate. Dupa cum am aratat mai sus deseori elementele grafice trebuie sa fie
combinate cu altele cum ar fi cele fizico-chimice. Daca particularitatile fizico-chimice ale unui
text difera de ale altui text va fi clar ca scrierea s-a efectuat cu materiale diferite. Este greu a
aplica aceasta metoda cnd se scrie cu cerneala de aceeasi culoare sau natura.

Metodele de analiza a materialelor de scriere n vederea diferentierii lor sunt diverse,

completndu-se una pe alta. Se vor aplica cu prioritate metodele fizice de examinare, care sa nu
afecteze n vre-un fel actul. Specifice stabilirii adaugirilor sunt procedeele de examinare a
comportarii materialelor de scriere, analiza cromatografica, diferentiere cromatica, metoda
copierii si examinarea comportarii fata de radiatiile invizibile a materialelor de scriere.

.2.1. Metoda chimica

Un procedeu frecvent ntrebuintat n expertiza criminalistica pentru stabilirea

adaugirilor, ndeosebi la scrisurile executate cu cerneala, consta n tratarea scrisului presupus
adaugit si a celui initial cu diversi solventi si urmarirea reactiilor ce se produc la decolorarea
materialului de scriere, schimbarea nuantei sale de culoare, ntinderea rapida pe hrtia sau pe
suportul pe care a fost transferat etc.[40]. Comportarea diferita a scrisurilor comparate fata de
aceeasi reactivi chimici dovedeste ca s-a scris cu acelasi material, pentru elucidarea situatiei fiind
necesare si alte investigatii.

Examinarea se poate face direct pe act ori pe o parte a materialului de scriere, desprinsa
din trasaturi. n primul caz, se aplica o picatura a solventului cu ajutorul unei baghete sau a unei
pipete, observndu-se cu lupa sau microscop, comportarea materialului de scriere. Extractia se
realizeaza prin aplicarea unui dizolvant, de regula un amestec de spirt si apa distilata, pe trasatura
de cerneala si absorbirea sa cu un tub foarte ngust de sticla, continutul aplicndu-se pe lamela.
Operatia se repeta pna cnd dizolvantul capata pe lamela culoarea cernelii respective. Dupa ce
dizolvantul se evapora, se actioneaza asupra materialului de scriere cu solventi chimici si se
urmaresc reactiile ce au loc. Extractia cu dizolvant nu da ntotdeauna rezultate bune, deoarece
hrtiile de calitate inferioara, cu un grad de ncleiere redus, l absorb nainte ca el sa solubilizeze
cerneala. n asemenea situatii se recomanda transferul materialului de scriere pe lamela, prin
razuire cu vrful unui ac ori cu lama. Gama reactivilor chimici ce se folosesc n scopul aratat este
larg.

13
 Diferenta trasaturilor de creion si trasaturilor obtinute cu hrtia indigo se poate realiza
prin folosirea nsusirii silicatilor ce intra n componenta creioanelor colorate de a absorbi
colorantii organici din solutii. S-a constatat ca atunci cnd asupra trasaturilor de creion colorat si
de hrtie indigo se actioneaza cu un colorant organic de culoare complementara celei pe care o
au trasaturile, scrisul executat cu creion se coloreaza n culoarea solutiei cu care a fost tratat, n
timp ce scrisul executat prin intermediul hrtiei indigo si pastreaza culoarea initiala. Scrisurile
comparate se trateaza n prealabil cu dicloretan si acetona, n vederea nlaturarii constituentilor si
a liantilor. Metoda este ineficienta n cazul scrisului executat cu creion negru si a celui executat
prin intermediul hrtiei indigo de culoare neagra.

Absorbtia mai intensa a iodului de catre trasaturile de creion colorat n comparatie cu

trasaturile executate prin intermediul hrtiei indigo, constituie un alt mijloc de deosebire a
acestora[41]. La trasaturile de creion colorat prelucrate n prealabil cu dicloretan si acetona, si
tratate apoi cu vapori de iod, prezenta iodului se constata si dupa o luna de la operatia respectiva.
La trasaturile executate prin intermediul hrtiei indigo, prelucrate cu aceeasi dizolvanti, iodul
dispare dupa cteva ore.

2.2. Examinarea microscopica.

O astfel de metoda are o sfera larga de aplicabilitate, mai ales cnd adaugirile au fost
executate cu cerneala. Ea ofera posibilitatea diferentierii trasaturilor executate cu cerneala,tus si
creion,prin studierea constituentilor si a modului n care aceste materiale de scriere au fost
depuse pe nscrisul n litigiu. Cu ocazia analizelor constituentilor cernelurilor, tusurilor,
examenul microscopic pune n evidenta att particulele straine a unor amestecuri ntmplatoare,
ct si gradul diferit de coagulare al colorantilor, datorat adaugirilor executate la intervale mari de
timp. Datorita acestui fapt, traseele grafice se diferentiaza ntre ele prin nuanta de culoare - mai
nchisa ori mai deschisa - n raport cu timpul cnd au fost executate.[42]

Eficace este si microfotografia n radiatii infrarosii, care ne permite sa stabilim -

comparativ - daca particulele sunt ori nu opace la aceste radiatii.

Examinarea microscopica constituie principalul mijloc de diferentiere a trasaturilor de

creion. Pe aceasta cale se stabileste densitatea optica a trasaturilor executate cu creion de grafit,
ea fiind direct proportionala cu cantitatea materialului depus pe hrtie[43]. Cantitatea depusa este
dependenta, la rndul ei de taria minii, de presiune si de calitatea hrtiei.

n practica se ntlnesc adesea cazuri cnd adaugirea efectuata pe un exemplar al actului

executat prin intermediul hrtiei indigo se face cu un creion de culoarea acelei hrtii[44].
Examinarea microscopica constituie o metoda eficienta de diferentiere a celor doua materiale.
Trasaturile de creion vor prezenta un anume luciu, iar particulele masei sale vor fi orientate pe
directia scrisului, nregistrndu-se uneori si striatii produse de constituentii mai duri. Trasaturile
executate prin intermediul hrtiei indigo apar n imaginea microscopica mate, fara stralucire si cu
particulele fara a fi orientate n vre-o directie. n plus, marginile lor nu sunt bine conturate, iar
colorantul este repartizat de obicei uniform, fara a prezenta variatii ca la trasaturile de creion.

14
 Adaugirile operate cu cerneala ori cu creionul se pot depista si cu ajutorul microscopului
electronic. n cazul cernelurilor de pilda, se reuseste sa se stabileasca natura si caracterul
diverselor amestecuri sau a corpurilor straine. La microscopul electronic se pot observa doua
imagini ale acelasi probe de cerneala si anume imaginea electronomicroscopica si imaginea
difractiei (electronografia). Observarea imaginii electronomicroscopie are loc n cmp luminos si
n cmp ntunecat. n prima faza, se stabileste forma si dimensiunea particulelor materialului
examinat, iar n a doua se face distinctia ntre particulele cristaline si cele amorfe.
Electronografia, stabilirea indicelui de difractie, serveste la deosebirea particulelor cristaline n
functie de structura lor interna, ceea ce constituie un mijloc n plus de separare a materialelor de
scriere comparate. Examinarea necesita circa 0, 00001 gr material de scriere. Este indicat sa se
efectueze 6-8 examinari din diferite portiuni ale scrisurilor comparate, pentru a se constata daca
rezultatele sunt constante.

.2.3. Analiza cromatografica.

Cromatografia consta n separarea componentilor unui amestec de substante dizolvate,

prin trecerea lor printr-o coloana din material solid. Ea este o metoda de separare si de analiza a
unui mare numar de compusi organici si anorganici. Metoda si-a gasit aplicabilitate, n primul
rnd la compararea cernelurilor.

Desi eficienta si simpla, metoda nu a cunoscut o dezvoltare prea mare. Locul ei a fost luat
n practica de expertiza, de cromatografia pe hrtie. Ea da rezultate foarte bune cnd cernelurile
comparate sunt de tipuri diferite sau cnd acestea au n compozitia lor si alti coloranti dect cei
de baza. Cnd nsa ele nu au un singur colorant si acesta nu difera, delimitarea numai pe baza
cromatografiei este dificila. Metoda consta, n esenta, n migrarea constituentilor cernelii -
antrenati de un solvent - pe hrtia de filtru. n functie de directia de migrare, se disting patru
tipuri de cromatografie pe hrtie: orizontala, descendenta, ascendenta si circulara (radiala). Mai
utile pentru compararea cernelurilor si a altor materiale de scriere s-au dovedit a fi procedeele
cromatografiei ascendente si a celei radiale.

Cromatografia ascendenta se bazeaza pe fenomenul capilaritatii fibrelor hrtie de filtru.

Pentru aceasta ,hrtia trebuie sa se afle n pozitie verticala, suspendata. Totodata se cere ca
spatiul n care se desfasoara procesul migrarii sa fie saturat cu componentele solventului
ntrebuintat la antrenarea pe hrtie a colorantului. De aceea, hrtia de filtru se acopera cu un
clopot de sticla ori cu un vas de sticla paralelipipedic (nalt de circa 50 cm), la baza caruia se afla
o chiuveta ce contine solventul respectiv. Pentru a se feri de lumina, de curenti de aer ori de
variatii de temperatura, este indicat ca vasul de sticla sa fie acoperit cu o cutie de carton sau din
material plastic opac.

Linia de start se trage cu un creion de grafit la circa 3 cm de capatul inferior al hrtiei de

filtru. Probele de comparat se depun la distante de 3 cm una de alta. Dupa ce hrtia de filtru se
suspenda n vasul de sticla, la baza caruia se afla, dupa cum am aratat, cuva cu solventul ales, ea
se lasa sa se satureze cteva ore n mediul creat, iar apoi se introduce cu capatul inferior n
solvent fara a se atinge nsa linia de start. Datorita proprietatii absorbante a hrtiei de filtru,
solventul antreneaza, n mersul sau ascensional, materialele de scriere depuse pe linia de start,

15
dizolvndu-se si separndu-le. N.M. Ziuskin propune, de asemenea examinarea cromatogramei
n luminescenta rosie, sub infrarosie si infrarosie, indicnd n acest sens aparatura adecvata[45].

Elementele care se urmaresc si se compara sunt forma, dimensiunea, nuanta culorii si

nivelul petelor formate pe hrtia de filtru. Un alt indiciu de comparare l constituie valoarea Rf-
ului, care reprezinta raportul ntre distanta parcursa de colorant si solvent. Deosebirile nete dintre
imaginile obtinute pe hrtia de filtru denota ca materialele de scriere comparate sunt diferite. n
cazul cnd cromatogramele sunt asemanatoare sau apropiate, este necesar sa se repete ntregul
proces, nsa cu un alt element, mai acid ori mai amoniacal, pentru a urmari daca se mentine
acelasi tablou. Asemanarea cromatogramelor a doi coloranti nca nu face dovada ca cernelurile
comparate sunt identice, ci doar ca ele sunt de acelasi tip, avnd aceeasi apartenenta generica.

Cromatografia radiala pe hrtie are o arie de raspndire mai redusa, desi rezultatele ce se
obtin nu sunt inferioare celor oferite de cromatografia ascendenta.

2.4. Diferentierea cromatica.

Lumina vizibila cuprinde diferite culori spectrale, care difera unele de altele prin
lungimea lor de unda. Prin examinare directa cu ochiul liber se deosebesc relativ usor culorile
pure, dar nu si nuantele apropiate ale aceleiasi culori[46]. Tocmai asemenea situatii se ntlnesc
n cazul alterarii actelor prin adaugiri, scrierea ulterioara fara a prezenta vre-o deosebire vizuala
fata de cea initiala. Limita de diferentiere a nuantei de culoare de catre ochiul omenesc se poate
depasi prin aplicarea de procedee tehnice.

Selectarea razelor cu anumite lungimi de unda se realizeaza cu ajutorul filtrelor de

lumina. Cu filtrele obisnuite de lumina se delimiteaza zone de circa 40 m. Deseori, asemenea
delimitari se dovedesc a fi insuficiente pentru a separa doua nuante de aceeasi culoare. De aceea
se apeleaza la filtre confectionate pe baza altor principii optice ca: interferenta, polarizare,
dicroism. Cu ajutorul acestora se obtin zone spectrale foarte nguste si astfel, se pot separa
nuante de culori foarte apropiate. n acest sens se recomanda folosirea filtrelor dicroice, care au
la baza fenomenul de absorbtie inegala a razelor obtinute prin refractia unui fascicul de lumina
ce cade pe un cristal ce are o singura axa optica. Alti autori indica utilizarea filtrelor de
interferenta, bazate pe efectul de suprapunere a actiunii a doua fascicule de lumina naturala
provenind de la doua surse monocromatice care vibreaza cu o diferenta de faza constanta[47].
N.A.Jarov propune folosirea unui filtru selectiv universal compus din elemente ce produc
concomitent interferenta si polarizarea luminii[48]. Filtrul este conceput n asa fel nct pozitia
pieselor componente sa se poata schimba si sa se obtina n acest mod fasciculele de lumina cu
caracteristici spectrale, n functie de cazurile concrete examinate.

Culorile se pot diferentia si prin masuratori calorimetrice si fotometrice, aprecierea

coeficientului de reflexie a luminii obtinndu-se cu ajutorul termoelementelor sau
fotoelementelor.

ntarirea contrastului de culoare se poate realiza si prin marirea saturatiei culorilor sau
prin transformarea acestora. Procedeul consta n fotografierea scrisului presupus adaugit si a
celui initial, pe materiale fotografice alb-negru cu sensibilitate spectrala diferita si cu filtre de

16
culori diferite. Negativele finale se proiecteaza succesiv pe o hrtie fotografica color, care dupa
developare va reda imaginea scrisurilor n aceleasi culori, dar mai saturate, sau n alte culori -
transformate.

.2.5. Copiabilitatea materialelor de scriere.

n functie de natura lor, de compozitia si de timpul scurs de la aplicarea pe hrtie,

materialele de scriere se copiaza n mod diferit pe diferite suporturi. Fenomenul este influentat
totodata de gradul difuzarii coloritului n masa hrtiei, de calitatea acesteia precum si
proprietatile suportului. Comparnd scrisul presupus adaugat cu scrisul initial, se poate constatat
ca ele nu au aceeasi capacitate de copiere, ceea ce constituie un indiciu de executare cu materiale
de scriere diferite sau n momente diferite. Compararea se face ntre trasaturi de aceeasi grosime
si intensitate.

Ca suporturi pentru copiere se folosesc hrtia, straturile gelatinoase fotografice sau

pelicula de polivinil. Hrtia ntrebuintata n acest scop trebuie sa fie foarte subtire, neteda si alba,
din celuloza curata. Materialele fotografice se elibereaza n prealabil de sarurile sensibile la
lumina, respectiv de halogenuri, prin tratare cu hiposulfit si se mentin nainte de ntrebuintare n
apa distilata, pentru nmuierea stratului gelatinos. n cazul folosirii peliculei de polivinil, aceasta
se nmoaie n dicloretan, excesul de umiditate nlaturndu-se cu hrtie de filtru. Timpul de
contact cu actul este circa 5 min., cnd se ntrebuinteaza hrtie, si de circa 1 min., cnd se
ntrebuinteaza materiale fotografice sau pelicule de polivinil.

2.6. Comportarea fata de radiatiile invizibile.

n functie de constituentii materialelor de scriere, acestea au opacitate si permeabilitate

diferita fata de radiatiile invizibile. Doua materiale de aceeasi culoare se pot deosebi ntre ele
prin felul cum absorb sau reflecta radiatiile respective. Un larg cmp de aplicare l au n acest
sens radiatiile infrarosii si ultraviolete. Examinnd de pilda un act n radiatii infrarosii si
constatnd ca o parte a grafismului este penetrata iar alta opaca, vom avea dovada certa a scrierii
actului n doua etape, cu materiale de scriere diferite.

Comportarea materialelor de scriere fata de radiatiile infrarosii se poate nregistra nu

numai pe cale fotografica sau cu ajutorul convertizorului electrono-optic, dar si prin masurari
fotometrice, care ofera valoarea cantitativa a absorbtiei si permeabilitatii.

Metoda fotografierii n radiatii infrarosii este anevoioasa. Din aceasta cauza cercetarile au
fost orientate spre electronica. Astfel pot fi folosite convertizoarele bazate pe fenomenul "efectul
fotoelectric exterior" sau pe fenomenul de stingere a luminescentei[49].

Luminescenta infrarosie s-a dovedit a fi un element de seama n deosebirea cernelurilor

de acelasi tip, nsa aplicate pe hrtie n momente diferite. Exista o serie de factori de natura sa
particularizeze o anumita cerneala si sa favorizeze n acest fel analiza prin luminescenta.

17
 2.7. Determinarea succesiunii trasaturilor intersectate .

Determinarea succesiunii trasaturilor intersectate cere o mare experienta si ridica mari

dificultati. Deseori cnd cercetam un document observam ca unele trasaturi se suprapun. n mod
normal pot sa se suprapuna peste trasaturile posterioare. Liniatura grafica a semnaturii la
suprapunere trebuie sa fie n partea de deasupra deoarece semnatura se pune dupa ce textul
documentului este scris. Devierea de la aceste reguli va dovedi ca actul a fost falsificat prin
adaugire.

Stabilirea ordinii depunerii trasaturilor nu este un lucru simplu, nsa aceasta nu nseamna
ca este ceva imposibil de realizat. Rezultatul final depinde de starea documentului cercetat si de
metodele aplicate. Solutionarea acestei ntrebari este posibila deoarece la intersectia a doua
trasaturi au loc unele schimbari. Sunt cunoscute trei grupuri de schimbari: cele provocate de
instrumentul scriptural prin modificarea stratului superior al hrtiei, schimbarile efectuate de a
doua trasatura fata de prima; a doua trasatura este influentata de modificarile anterioare ale
hrtiei si de prima trasatura.

Schimbarile despre care am vorbit mai sus sunt n mare dependenta de calitatea hrtiei.
De hrtie depinde n mare masura si gradul de dificultate a stabilirii ordinii trasaturilor.

Importanta sa, vizavi de problema studiata, si-o are si instrumentul scriptural si materialul
de scriere. Influenteaza asupra trasaturilor si conditiile de scriere ca si timpul scurs ntre
executarea primei trasaturi si a doua.

n cele mai dese cazuri, daca deasupra unei trasaturi de creion se va executa o trasatura de
cerneala ultima va fi nentrerupta. Cu ct intensitatea scrierii scade cu att mai greu este de
observat ntreruperea trasaturii de creion. Daca presiunea de scriere cu creionul este mare si n
cazul cnd prima trasatura este executata cu materiale de scriere care contin grasimi, trasatura de
cerneala executata ulterior va fi ntrerupta.

La cercetarea scrisului efectuat cu masina de tapat, cu pasta, cu creion ntretaiat cu o

imprimare de stampila, n cele mai dese cazuri, vom observa ntreruperea impresiunii de
stampila, chiar daca aceasta a fost depusa la urma.

n urma depunerii unor materiale de scriere pe foaie si pe suportul de sub ea, ramn urme
de presiune. Studierea acestora, ca studierea trasaturilor, ne poate demonstra dupa aceleasi
principii al continuitatii, ce a fost scris pentru nceput.

Snt cunoscute metode de aflare a ordinii executarii trasaturilor care sunt specifice doar
pentru documentele scrise prin tragere. Asa procedee sunt: dupa deplasarea unor particule din
materialul trasaturii anterioare pe directia miscarii instrumentului scriptural cu care s-a executat
trasatura ulterioara si dupa orientarea fibrelor de hrtie n directia trasaturii ulterioare.

La intersectarea primei linii cu una de pe hrtie putem atrage atentia pentru stabilirea
ordinii trasaturii, la inundarea trasaturii aflate dedesubt. Faptele ce influenteaza difuzia sunt:

18
debitul cernelii pe penita n momentul intersectarii cu trasatura precedenta, calitatea hrtiei,
fluiditatea cernelii.

Aplicarea iluminarii pentru cercetarea intersectiilor trasaturilor se face pe scara larga.

Vom ilumina actul sub diferite unghiuri si alegnd pozitia necesara. Trasaturile de creion le vom
ilumina oblic.

Daca la iluminare obtinem umbre, care necesita a fi nlaturate, vom plasa un microscop
astfel ca fasciculul de lumina sa ilumineze actul prin obiectivul acestuia. La aceste operatii
decurgem mai des cnd una din trasaturile intersectate este executata cu cerneala ori prin
intermediul hrtiei indigo. Observarea inundarii cernelii liniei doi pe linia depusa prima o facem
sub o lumina perpendiculara. Sub unghi de 90 de grade, dintre fasciculul de lumina si act.
Cercetam documentul pentru a observa continuitatea trasaturii depuse ultima pe act.

O alta metoda de stabilire a succesiunii trasaturilor intersectate, mai cu seama

intersectarile materiale de diferite culori, consta n masurarea lungimii de unda a materialelor de
scriere.

Producerea de catre materialele de scriere a luminescentei este de folos si pentru

aplicarea unei alte metode de stabilire a succesiunii trasaturilor. Pentru a putea fi aplicata aceasta
metoda este necesar ca unul din materialele folosite la scriere sa fie luminiscent sau daca ambele
materiale sunt luminescente atunci luminiscenta trebuie sa fie diferita.

Intersectarea a doua linii dintre care una contine grafit permite a aplica pentru stabilirea
ordinii intersectarii trasaturilor aplicarea unei noi metode. Metoda data se bazeaza pe
proprietatea grafitului de a reflecta radiatiile ultraviolete cu un grad nalt. La macrofotografiere
trasatura de creion va apare de culoare deschisa, astfel n dependenta de continuitatea trasaturii
albicioase vom ntelege care linie este depusa prima si care ultima.

Cronologia trasaturilor poate fi stabilita si prin macrofotografiere cu ajutorul filtrelor de

lumina. Deoarece compozitia materialelor de scriere este diferita una din ele poate aparea pe
negativ mai nchisa sau mai deschisa, iar densitatea optica diferita va determina continuitatea sau
ntreruperea trasaturii.

O metoda de determinare a succesiunilor trasaturilor include folosirea tehnologiilor de

scoatere si examinare a intersectiilor utiliznd electronic-video microscopul, pentru a determina
structura santului de intersectie, comparatorul video spectral pentru analize ce utilizeaza lumina
de excitatie, negativari, integrari. Cu ajutorul VSC 5000 are loc o scanare completa cu filtre de
lungime de unda de la 400 la 1000 si indicarea unui raport de intensitate de la 0 la maxim 120%.
Marea majoritate a cernelurilor, examinate n laboratoare, este albastra, atentia fiind focalizata pe
tehnologia independenta de culoare, dar de la care structura poate fi definita.[50]

O metoda mult discutata de stabilire a ordinii executarii trasaturilor este examinarea

microscopica a muchiei hrtiei taiate cu lama, ori la microtom sub un unghi de circa 45 de grade
n partea intersectiei. Daca suprafetele taiate nu vor fi suficient de netede, din cauza
constituentilor hrtiei, nu vom obtine nici un rezultat[51].

19
 Ordinea executarii trasaturilor intersectate se evidentiaza si prin examinare
stereomicroscopica, cu ajutorul careia se obtin imagini n relief.

Odata cu aplicarea oricarei metode examinate mai sus este necesar sa fixam rezultatul
prin fotografiere.

3. Falsul n documente prin acoperire cu cerneala sau cu alte substante

Falsificarea actelor se face deseori prin acoperirea semnelor de pe act, fie a unei cifre,
litere cu diferite materiale (tus, cerneala) sau prin hasurare cu tocul, creionul etc. Stabilirea
scrisului acoperit depinde de asa factori: volumul scrisului alterat si nealterat, marimea
intervalului de timp care a trecut de la executarea scrisului si pna la acoperire, gradul de
presiune exercitat la scriere, calitatea hrtiei si calitatea acesteia, prezenta altui text sau a altei
pete pe versul hrtiei, natura si culoarea materialului de scriere si de acoperire.

Mai usor se releva scrisul care a fost acoperit cu un material de alta natura si culoare
dect acela cu care s-a scris. Contribuie la usurarea lucrului si scurgerea unei perioade de timp
mai mare ntre aplicarea pe hrtie a ce lor doua materiale, presiunea mare cu care s-a actionat n
momentul scrierii, absenta altui scris pe versul actului, volumul mare a actului. Volumul mare a
actului permite studierea particularitatilor scrisului, reconstituirea sa dupa fragmentele care n-au
fost acoperite si dupa sensul textului.

Examinarea actului pe ambele parti cu lumina unilaterala si prin transparenta este metoda
cea mai simpla prin care se poate citi scrisul acoperit[52]. E recomandabil ca examinarea sa se
faca ntr-o camera obscura. Partea opusa a actului se acopera cu o hrtie neagra cu exceptia
locurilor afectate. Imaginea obtinuta trebuie fotografiata, negativul si pozitivul putndu-se
prelucra pentru accentuarea contrastului.

Diferenta culorilor materialului de scriere si a materialului cu care s-a acoperit scrisul se

obtine cu folosirea filtrelor de lumina adecvata. Pot fi folosite doua filtre de lumina odata, unul
care sa micsoreze culoarea petei, iar altul sa mareasca intensitatea culorii materialului de scriere.
Mai poate fi folosit si un filtru care sa micsoreze intensitatea culorii fondului hrtiei.

Folosirea radiatiilor infrarosii la fotografiere ne va da rezultate bune daca materialul de

scriere va fi opac pentru ele, iar cel care le acopera, penetrabil. Deoarece ziarul a fost acoperit cu
culoare neagra, iar fotografierea n radiatii infrarosii ne-a dat rezultatul dorit. Daca la acoperirea
scrisului se va folosi cerneala obisnuita si daca la scriere s-a folosit creion de grafit, tus negru,
cerneala tipografica vom putea aplica acest mod de relevare. Cernelurile care au n componenta
lor coloranti sintetici sunt n genere transparente la radiatii infrarosii, nsa daca ele au o
concentratie mai mare, pot deveni opace si deci irelevabile pe aceasta cale.

Scrisul care este necesar a fi relevat daca are n componenta sa substante cu un numar
atomic mai mare de 24-25, poate fi stabilit cu ajutorul razelor X.

Aplicnd prima metoda fotoelectronografica si metoda roentgenografica, pe care le-am

descris mai sus, obtinem rezultate pozitive chiar daca scrisul a fost acoperit cu aceeasi pasta cu

20
care s-a scris. Aceasta metoda poate fi aplicata, deoarece n locurile unde avem semne grafice la
acoperire se formeaza straturi mai groase. Este recomandabil acest procedeu si pentru a citi
scrisul executat cu creioane colorate, care contin coloranti minerali si talc, ce absorb razele X
moi si acoperite cu creion de grafit, care este transparent la aceste raze.

Daca ntre scriere si acoperire s-a scurs mult timp, pentru relevarea scrisului putem aplica
si metoda difuzo-copiativa[53]. La aceasta metoda mai avem nevoie ca materialul de acoperire sa
fie inert. Scrisul efectuat cu cerneluri care contin violet si albastru de metil, cu creioane chimice,
creioane de grafit, tus negru sau alte materiale ce nu pot fi eliminate optic cu ajutorul filtrelor ori
a radiatiilor infrarosii, pot fi stabilite la fel prin aceasta metoda.

Scrisurile acoperite cu acelasi material cu care au fost executate pot fi relevate cu ajutorul
fenomenului de stingere a luminiscentei. La aceasta metoda materialul trebuie sa aiba capacitatea
de a absorbi solutia fluorescenta ce se aplica deasupra petei. Solutia data este compusa din 0,04
gr bromura de argint, 0,1 gr metol, 0,5-1 gr sulfat de sodiu, 0,5-1 gr carbonat de sodiu, 10 ml de
apa distilata sau 0,005 gr de fluoresceina, doua picaturi de amoniac, 10 ml apa distilata. n
continuare actul se va supunea radiatiei ultraviolete dar nu nainte de a ntinde solutia
fluorescenta si uscarea ei. Grafismul apare de o culoare mata pe un fond stralucitor sau cu o
luminescenta mult mai redusa dect cea a hrtiei. Aceasta se ntmpla datorita concentratiei mai
mare a materialului de scriere n locurile unde se afla trasaturile grafice. Pentru fixare din nou
apelam la fotografie.

Daca procedeele explicate mai sus nu dau rezultatele scontate, atunci se procedeaza la
nlaturarea petelor pe cale chimica sau mecanica.

Scopul eliminarii chimice a petei este de a dizolva pata, iar scrisul sa nu fie nlaturat sau
sa se dizolve ct mai putin posibil. Ca solvent se foloseste n cele mai dese cazuri solutia
oxidanta si reducatoare. De exemplu tusurile se dizolva cu alcool etilic sau cu piridina, coloranti
de anilina, cu exceptia eozinei si nigrozinei, se dizolva cu permanganatul de potasiu; colorantii
acizi se dizolva cu solutie de amoniac de 10%.

La nlaturarea petelor pe cale chimica trebuie sa tinem cont de faptul ca dizolvantul sa nu

dizolve si trasaturile grafice ale scrisului. De exemplu, pasta neagra care se foloseste la
fabricarea stilourilor cu bila, se dizolva cu detilformiamida HCON(C 2H5)2 . Aceasta substanta
dizolva alte materiale, dar nu dizolva scrisul executat prin intermediul hrtiei indigo, fie de
culoare albastra sau neagra[54]. Inactiv fata de materialele de scriere obisnuite si dizolva
majoritatea pastelor cu care se ncarca stilourile cu bila, este amestecul din doua parti de alcool
butilic si o parte de alcool etilic, iata de ce unii autori o propun pentru dizolvarea pastei ce
acopera scrisul. Stabilirea materialului chimic de decolorare se face pe cale experimentala, prin
aplicarea substantelor pe rnd pe partea actului care a fost citita. La experiment se aplica pe rnd
apa, alcool, benzenul, tetraclorura de carbon, terebentina, toluenul, xilenul, acetatul de amil.
Substanta folosita la acoperire se extrage de pe act cu hrtie de filtru, care se nlocuiesc tot
timpul dupa mbibare. Mai trebuie sa cunoastem ca solventul trebuie aplicat pe versul actului.

Stabilirea scrisului acoperit se face si cu ajutorul electroforezei. Neajunsul acestei metode

este ca poate fi aplicata numai daca la scriere s-au folosit substante bazice, iar la acoperire

21
substante acide sau invers. Procedeul dat consta n deplasarea particulelor spre polul opus
ncarcaturii lor. De aici ntelegem ca colorantii bazici snt antrenati spre catod, iar cei acizi spre
anod. Avem nevoie de doi electrozi care se vor lega la sursa de curent. La unul din ei se va pune
o hrtie de filtru mbibata cu electrolit aplicata deasupra petei. Particulele scrisului se vor deplasa
spre hrtia de filtru si se vor fixa pe aceasta. Electrolitul folosit este compus din solutie de acid
acetic si acid boric n proportie de 2:1.

O alta metoda de nlaturare a materialului ce acopera scrisul este cea mecanica. La

procedura data apelam cnd aplicarea primei metode n-a dat rezultatele scontate. Actiunile
urmatoare depind de natura petei si de calitatea hrtiei. Prelucrarea mecanica a petei de pe
materialele ca suport de scriere calitative se face cu hrtie fotografica nedevelopata si nefixata.
La nceput nmuiem stratul de gelatina apoi taiem n fsii de dimensiunea petei si le aplicam pe
rnd de 10-15 ori. n caz ca pe una din ultimele hrtii fotografice vor ramne si trasaturile grafice
le vom citi cu ajutorul oglinzii.

Pata aplicata pe un act din hrtie de calitate inferioara se nlatura cu un material care sa
nu fie prea adeziv fata de fibrele hrtiei. Este recomandabil de a se folosi albusul de ou fiert. Mai
putem folosi si plastilina alba pe care o aplicam pe act prin rulare pentru a nu desprinde fibrele
de hrtie.

Relevarea scrisului acoperit cu creion simplu de grafit se face cu ajutorul cauciucului

brut. Cauciucul al aplicam de mai multe ori pe partea actului acoperit si-l presam usor. Aceste
actiuni le efectuam pna la capatarea rezultatului dorit.

Este cunoscuta si metoda ultrasunetului care trebuie sa aiba o frecventa nu mai mica de
20000 Hz. La ultrasunet apelam mai ales cnd scrisul este acoperit cu tus negru. Operatia se
efectueaza ntr-un mediu lichid, deoarece ntr-un asemenea mediu ea este nsotita de fenomenul
bulelor de aer care produc pulsatii de presiune egala cu sute de atmosfere, n stare sa provoace
distrugerea suprafetei de corp solid, aflat n zona de spargere a bulelor, iar n cazul nostru, tusul
ce acopera scrisul.

Unii savanti n domeniu propun boraxul ca substanta pentru crearea mediului umed[55].
Mai putem folosi si asa compusi ca: alcoolul etilic, tetrametafosfatul de sodiu trisubstituit,
clorura de amoniu, morfolina si clorhidrina, care actioneaza nu numai mecanic dar si chimic,
ceea ce scurteaza timpul necesar pentru aceasta.

Pentru a nlatura riscul de deteriorarea ntregului document este necesar a separa

fragmentul de hrtie cu scrisul acoperit prin decupare. Partea decupata pentru o perioada de 3
min. max., o introducem ntr-un vas cu una din solutiile aratate mai sus. La fel n acest vas mai
introducem si generatorul de ultrasunete. Se obtin rezultate nalte daca scrisul a fost executat cu
pasta, cu creion de grafit, dactilografiat sau scris prin intermediul hrtiei indigo, deoarece este
inactiv fata de lichidul folosit ca mediu. Se poate ntmpla ca compusul sa dizolve mai repede
urmele scrisului dect tusul si n asa conditii va ramne un fond mai deschis a scrisului pe pata
ntunecata.

22
CUPRINS
1. Falsul prin nlaturare de text.............1

1.1. nlaturarea textului pe cale mecanica........1

1.2Stabilirea locului n care a fost nlaturat textul.2

1.3. Refacerea textului nlaturat...........4

1.4. nlaturarea textului pe cale chimica........10

1.5. Stabilirea locului n care s-a produs corodarea si

spalarea...........................11

2. Refacerea textului nlaturat.......11

2.1. Metoda chimica................13

2.2. Examinarea microscopica.............14

2.3. Analiza cromatografica.............15

2.4. Diferentierea cromatica.............16

2.5. Copiabilitatea materialelor de scriere.......17

2.6. Comportarea fata de radiatiile invizibile......17

2.7. Determinarea succesiunii trasaturilor intersectate...17

3. Falsul n documente prin acoperire cu cerneala sau cu alte

substante..........................18

Cuprins........23
BIBLIOGRAFIE.........24

23
 BIBLIOGRAFIE

1. Papadopo V., Probleme generale privind infractiunile de fals n nscrisuri, 1994, p.57.
2. Munteanu I., Metode fizico-chimice folosite n expertiza criminalistica pentru
diferentierea scrisurilor executate prin intermediul hrtiei indigo de scrisurile executate
cu creioane de culori asemanatoare, n "Probleme de medicina judiciara si criminalistica",
vol. 1 - Bucuresti, 1964, p.139.
3. Iurghin G.S., Problema posibilitatii aplicarii ultrasunetului n cercetarile
criminalistice, n Criminalistica sovetica n serviciu urmaririi penale"_14 editia, 1961.
4. Examinarea cartilor de credit suspecte de contrafacere sau falsificare,Gheoghe
Popa,Buzatu Nicolae.
5. Cecuri de calatorie emise pna n 1998,cu termen de valabilitate si preschimbare
nelimitate.
6. Colajulobtinut fiind apoi xerocopiat.(N.A.)
7. Sau unele desene (N.A.)
8. Corespunzator cernelurilor din a caror amestecare a fost obtinuta,Tratat de tehnica
criminalistica,Vasile Berchesan,Marin Ruiu.

24