Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Masinile de culegere sunt utilaje complexe, automate sau semiautomate, care sunt utilizate
in procesul de pregatire a formei de tipar pentru text. In procesul de obtinere a formei de tipar
pentru text sunt folosite mai multe tipuri de masini de culegere :
- masini de cules si turnat randuri monolite, de tip linotip, folosite pentru culegerea
textelor simple;
- completul monotip format din masina de perforat banda purtatoare de program numita
taster si masina de turnat litere in randuri numita monoturnat, complet utilizat pentru culegerea
textelor complexe cu evidentieri, formule matematice si chimice, tabele etc.;
In ultimul timp in domeniul pregatirii formei de imprimare pentru text s-au pus la punct
si se utilizeaza calculatoarele electronice. Se obtine mai intai o banda magnetica care contine
inregistrate comenzi pentru turnarea literelor, albiturii si pentru implinirea randurilor, banda
ce comanda in continuare masina de culegere.
Pentru culegerea mecanica a unui text sunt executate urmatoarele operatii tehnologice:
- culegerea randului;
- ajustarea pe inaltime;
3. Poligrafia
- multiplicarea lor.
Forma de tipar - plana sau cilindrica - este compusa din elemente de text, ilustratii sau
text combinat cu ilustratii care, in urma ungerii sale cu cerneala si a presarii, transmite imaginea
textului si a ilustratiilor pe hartie, sub forma unor straturi de cerneala.
Elementele imprimabile sunt acele portiuni ale formei care reprezinta imaginea de
reprodus (litere, puncte, semne, linii etc.). In timpul imprimarii, cerneala este depusa pe
elementele imprimabile, de unde este transferata pe materialul pe care se imprima.
Elementele neimprimabile sunt acele portiuni ale formei, pe care, in timpul imprimarii,
nu se depune cerneala si, ca urmare, imaginea lor nu apare pe tipar. Ele formeaza suprafetele
albe ale tiparului: spatiile albe dintre litere, cuvinte, randuri, spatiile care marginesc pagina etc.
- tiparul inalt;
- tiparul plan;
- tiparul adanc.
4. Procese tehnologice intalnite in industria poligrafica
- imprimarea;
- finisarea.
Fiecare grupa este impartita in numeroase procese care imbina procedee si metode
tehnologice foarte variate. Aceste metode si procedee sunt determinate de modul de prelucrare
al materiilor prime, al materialelor si semifabricatelor, de metodele si mijloacele folosite
pentru prelucrarea respectiva.
Fiecare lucrare poligrafica necesita alegerea procedeului tehnologic cel mai adecvat.
5. Tiparul inalt
Acest tip de tipar se caracterizeaza prin faptul ca elementele imprimabile ale formei au o
inaltime mai mare decat elementele neimprimabile. Ca urmare, cerneala se va depune numai pe
elementele imprimabile aflate in relief, de unde este preluata de hartie. Pentru ca imprimarea sa
decurga in bune conditii, este necesar ca toate elementele imprimabile ale formei sa aiba aceeasi
inaltime.
Densitatea imaginii tiparite va fi deci constanta pentru toate elementele imprimabile ale
formei. In aceste conditii, reproducerea imaginilor in semitonuri (fotografii) nu poate fi facuta
direct, ci este necesar sa se recurga la un artificiu : imaginea in semitonuri, continua, este
transformata prin procedee fotomecanice intr-o imagine discontinua, formata din puncte (numite
puncte de raster) cu suprafata mai mare sau mai mica dupa cum, in zona respectiva, originalul de
reprodus este mai intunecos sau mai luminos. Aceste puncte fiind de dimensiuni foarte mici,
ochiul nu le poate percepe separat si sesizeaza numai imaginea de ansamblu a acestora.
In zonele in care punctele au suprafete mari va sesiza o imagine intunecata, iar in zonele
in care punctele au suprafete mici, o imagine luminoasa. Senzatia generala este aceeasi ca atunci
cand este privita imaginea originala, in semitonuri.
Tiparul inalt este un procedeu de imprimare care foloseste forme de tipar (fig.5.) ale caror
suprafete active 1 sunt situate la inaltime fata de suprafetele neutre
Elementele tiparitoare, fiind situate in relief, vor primi cerneala 3 pe care apoi o vor
depune pe materialul de tiparit
6. Tiparul plan
La tiparul plan, atat elementele imprimabile cat si cele neimprimabile se afla practic in acelasi
plan. Diferenta intre cele doua tipuri de elemente constitutive ale formei nu se mai realizeaza
printr-o diferenta de inaltime, ci prin proprietati fizice si chimice deosebite. Forma de tipar este
pregatita in asa fel incat elementele imprimabile sa devina oleofile, adica sa permita depunerea
cernelii grase de tipar pe suprafata lor, iar elementele neimprimabile hidrofile, adica sa permita
depunerea apei, ceea ce are ca efect respingerea cernelii.
Este un procedeu de imprimare care foloseste forma de tipar a carei suprafata activa 1
(fig.6.)se situeaza practic in acelasi plan cu suprafata neutra
Fig.6. Forma de tipar plan si modul de imprimare. 1- elemente tiparitoare, 2- suprafata neutra, 3-
cerneala, 4- haria.
In realitate si la tiparul plan exista o diferenta de nivel intre elementele formei, care difera in
functie de modul de pregatire al placii: la copierea pozitiva elementele imprimabile se afla sub
nivelul elementelor neimprimabile, in timp ce la copierea negativa se afla deasupra. Diferenta de
nivel este neinsemnata (de ordinul micronilor), nu are un efect esential in procesul de imprimare
si de aceea se neglijeaza.
Este in prezent foarte putin folosit, deoarece uzura formei la imprimarea directa este
foarte mare, hartia actionand ca un abraziv datorita neuniformitatilor sale. Hartia vine in contact
direct cu forma de tipar acoperita cu cerneala. Tiparul direct a fost inlocuit cu tiparul plan
indirect sau ofset.
b- procedeul indirect.
8. Tiparul plan indirect sau ofset
La acest gen de tipar, forma nu mai vine in contact direct cu hartia, ci cu un cilindru
intermediar acoperit cu un strat de cauciuc caruia ii preda cerneala iar acesta, la randul sau, o
transfera pe hartie.
In prezent notiunile de tipar plan si de ofset au ajuns sa se confunde, tiparul plan direct
find un procedeu care aproape nu se mai foloseste.
Masinile de imprimat ofset se deosebesc intre ele deoarece exista o mare varietate
datorita atat factorilor constructivi cat si necesitatii obtinerii unei game largi de imprimate prin
acest gen de tipar.
- masini plano-cilindrice;
- masini rotative.
Acest tip de masina ofset seamana cu masinile litografice, dar se deosebeste de acestea
prin faptul ca are un cilindru intermediar 2 cu asternut de cauciuc specific tiparului ofset. Viteza
masinilor plano-cilindrice nu depaseste 600 imprimate pe ora. Alimentarea cu hartie se face
manual, iar la unele tipuri si alimentarea cu apa si cerneala se face tot manual. Din cauza acestor
inconveniente, in prezent aceste masini se mai folosesc numai pentru tipare de proba si pentru
imprimarea suporturilor neabsorbante, cum ar fi, de exemplu, imprimarea tablei necesare con-
fectionarii ambalajelor pentru conserve. Bineinteles ca in acest ultim caz, dupa imprimare
urmeaza o operatie de uscare fortata a cernelii depuse, operatie ce se executa intr-un cuptor
special.
- Masini ofset cu cilindrii dispusi in serie (fig. la care aparatele de imprimat si 4) sunt
unul dupa altul, fiecare aparat avand cilindrul sau propriu de presiune 5, 6, 7 si 8, iar colile
trecand de la un grup de imprimare la altul prin intermediul unor cilindri auxiliari.
- Masini ofset la care aparatele de tiparit sunt suprapuse (Fig. avand cilindrii de presiune
comuni (1 si
- Masini ofset la care aparatele de tiparit sunt asezate in forma de V (Fig. 11.3.
varful fiind ocupat de cilindrul de presiune 1 si 2 comun celor doua aparate. La masinile in
patru culori, doua masini in doua culori sunt unite intre ele prin intermediul unor cilindri
intermediari.
Fig. 11.1. Masina ofset cu cilindri dispusi in serie. 1,2,3,4 - aparate de imprimare, 5,6,7,8 -
cilindrii de presiune.
Fig. 11. Masina ofset cu aparatele de tiparit suprapuse. 1,2 – cilindrii de presiune comuni.
Fig. 11.3. Masina ofset cu aparatele de tiparit asezate in V. 1,2 – cilindrii de presiune comuni.
- Masini ofset care folosesc un singur cilindru de presiune (Fig. de format marit in jurul
caruia se amplaseaza mai multe aparate de tiparit. Clapele cilindrului de presiune 1 conduc
coala de hartie succesiv la grupurile de imprimare 2, 3, 4 si 5. In acest fel se asigura o
suprapunere perfecta a culorilor.
Fig. 11.4. Masina ofset cu un singur cilindru de presiune. 1- cilindru de presiune. 2,3,4,5 –
grupurile de imprimare.
Fig. 11.5. Masina ofset pentru tiparirea hirtiei in coli. 1-alimentarea masinii, 2-eliminarea
imptimatelor.
Dupa felul hartiei folosite masinile ofset pot fi
Masinile pentru tiparit hartie in coli (Fig. ) sunt cele mai raspandite, ele folosindu-se
pentru imprimarea tirajelor medii la care se cere o calitate deosebita, rezultata din suprapunerea
perfecta a culorilor. Astfel, acestea se folosesc pentru realizarea de afise, carti ilustrate pentru
copii, pliante, ambalaje, reproduceri de arta etc. La acest tip de masini alimentarea 1 si
eliminarea imprimatelor 2 se face in coli.
Masinile pentru tiparit hartie in bobina (Fig. 11.6. se folosesc in special pentru obtinerea
tirajelor mari, cum ar fi: ziare iin culori, ambalaje, reviste etc. Se pot construi in mai multe
variante, cu posibilitatea de a imprima pe o fata, sau pe ambele fete. Alimentarea cu hartie 1, se
face din bobina iar eliminarea imprimatelor 2, in coli.
Dupa numarul culorilor ce se pot imprima la o singura trecere a hartiei prin masina se
disting: masini ofset intr-o culoare (Fig. ) si masini ofset in mai multe culori (Fig. 11.8.).
Fig.11.7. Masina ofset intr-o culoare. 1-alimentarea cu hartie, 2-eliminarea imprimatelor.
masini de format mic, avand formatul hartiei sub 30 x 42 cm, folosite in special
pentru lucrari administrative
- masini de format foarte mare, avand formatul hartiei de 110 x 160 cm;
Fig. 11.8. Masina ofset in mai multe culori. 1-alimentarea cu hartie, 2-eliminarea
imprimatelor.
Dupa numarul fetelor ce se pot tipari la o singura trecere prin masina se deosebesc:
Masinile ofset ce folosesc hartie in bobina pot imprima pana la culori, dintre care
unele pe fata si altele pe verso-ul hartiei, in functie de modul de dispunere a cilindrilor in
cadrul masinii.
In unele cazuri, masinile ofset ce folosesc hartie in bobina sunt dotate cu insta-
latii de celofanare sau lacuire, pentru a da suprafetelor imprimate un aspect atragator. In
cazul in care masinile ofset sunt destinate executarii ambalajelor, pe langa instalatiile
mentionate mai sus, acestea poseda o instalatie de stantare. Masinile ofset pot tipari atat
hartie cat si diverse sorturi de carton.
2 - stiva de coli;
3 – toba masinii;
4 – cilindru platforma;
5 – aparat de umezire;
7 – cilindru de presiune;
9 – lantul transportor;
10 – masa de eliminare
11 – dispozitiv oscilant.
Fig. 1 Schema procesului tehnologic de imprimare pe masini ofset rotative cu hartie in coli.
Cerneala 3 se depune atat pe elementele active cat si pe cele neutre, dar este
indepartata de pe suprafata neutra cu ajutorul unei raclete (lama metalica)
In timpul imprimarii, in urma contactului dintre forma de tipar si hartia 5 sub presiune,
cerneala care umple elmenentele tiparitoare este preluata de hartie.
Venind in contact cu forma, sub influenta presiunii, hartia absoarbe cerneala din gravura,
obtinandu-se tiparul. Spre deosebire de tiparul inalt si plan, tiparul adanc se caracterizeaza prin
elemente imprimabile cu aceeasi suprafata si cu adancimi diferite. Datorita adancimii diferite a
celulelor gravate, cantitatea de cerneala transferata pe hartie va fi diferita, iar in functie de
aceasta se va modifica si densitatea tiparului obtinut.
La tiparul adanc nu mai este necesara descompunerea in puncte de raster pentru obtinerea
semitonurilor, acestea find obtinute prin transferarea unor cantitati de cerneala mai mari sau mai
mici, corespunzatoare adancimii celulelor gravate.
La imprimarea prin tiparul adanc elementele tiparitoare au suprafete egale, sunt situate in
adancime fata de cele netiparitoare si in planuri diferite. Diferitelor portiuni, de tonalitati
variabile ale imaginilor de reprodus, le corespund pe forma de imprimare elemente active cu
adancimi diferite.
Astfel, elementele active, care prin imprimare trebuie sa reproduca tonurile tari ale
imaginii (negru), au o adancime mult mai mare (40 microni) decat cele care vor reproduce tonurile
foarte fine gri deschis (3 microni).
Procesele de pregatire a formei pentru tiparul adanc urmaresc obtinerea unor elemente
active, a caror adancime sa corespunda intocmai intensitatii tonurilor imaginii de reprodus.
La baza pregatirii elementelor imprimabile pentru tiparul adanc stau procesele fotochimice.
Situarea in adancime a elementelor active fata de cele neutre face ca cerneala sa se depuna si
pe elementele neimprimabile. Indepartarea cernelii se face cu ajutorul racletei. Pentru ca lama
metalica numita racleta sa nu scoata cerneala si din elementele active este absolut necesar ca pe
suprafata cilindrului forma sa se creeze elemente de sprijin. Acest lucru se realizeaza prin
folosirea rasterului in procesul de pregatire a formei. Rasterul este un cristal a carui suprafata
este impartita in linii transparente, perperndiculare intre ele si in celule opace.
Manuscris-original;
Obtinerea diapozitivelor;
Retusarea diapozitivelor;
Montarea textului si a ilustratiilor;
Copierea rasterului;
Copierea montajului;
Slefuirea cilindrului;
Developarea copiei;
Spalarea cilindrului;
Corectarea cilindrului;
Cromarea cilindrului.
Forma de tipar pentru tiparul inalt este compusa dintr-o serie de elemente individuale
(litere, cifre, elemente de albitura, clisee zincografice etc.), grupate in mod rational pentru a
rezulta un tipar inteligibil si fixate in asa fel incat sa rezulte un ansamblu compact, rigid, care sa
poata fi introdus in masina de imprimat.
Diferitele elemente constitutive ale formei de tipar inalt se obtin prin tehnologii diferite:
elementele de text se obtin prin procese de culegere, iar elementele de ilustratie (cliseele
zincografice) se obtin prin asa-numitele procese fotomecanice, procese de fotoreproducere,
copiere si gravare.
Aceste elemente, obtinute in forma finita, se asambleaza dupa anumite reguli in cadrul
operatiilor de inchidere a formelor, rezultand ansamblul compact pe care il reprezinta forma de
tipar.
Spre deosebire de tiparul inalt, la tiparul plan si la tiparul adanc forma este monolita,
dintr-o singura bucata (o placa la ofset sau un cilindru la tiparul adanc) si cuprinde atat
elementele de text cat si elementele de ilustratie. In toate situatiile, formele pentru aceste genuri
de imprimare se obtin prin procese fotomecanice.
- procesele de culegere prin care se realizeaza formele de text pentru tiparul inalt;
- procesele fotomecanice prin care se realizeaza formele de ilustratie pentru tiparul inalt,
precum si formele monolite pentru celelalte genuri de imprimare.
In afara de pocedeele de tipar obisnuite (despre care s-a amintit mai sus) exista si
procedee de tipar speciale. Ele difera atat prin modul de oonfectionare al formelor de tipar, cat si
prin materialele folosite la imprimare. Dintre acestea se amnintesc tiparul serigrafic,
xerografic, tiparul magnetic.
3. Imprimanta
Imprimanta este un periferic (de iesire) optional. Ea reprezinta principalul dispozitiv cu
ajutorul caruia se tiparesc pe hartie rezultatele obtinute in urma executarii unui program (valori
numerice, texte, grafice, imagini
- viteza de tiparire;
- memoria imprimantei;
- posibilitatile de extindere;
- fiabilitatea.
Rezolutia acestor imprimante este in general de 180 d.p.i., ceea ce permite tiparirea unor texte
sau imagini fara pretentii grafice deosebite, dar sunt rapide si ieftine, deci sunt ideale pentru programe
de contabilitate. Pot tipari si imagini grafice simple. Singurul avantaj este costul redus.Ca deza-
vantaje mentionam:
- sunt zgomotoase;
Acest procedeu permite atingerea cu usurinta a unei rezolutii de 1200 d.p.i., dar se poate
urca pana la cateva mii de d.p.i. O rezolutie de 600 d.p.i. permite realizarea unor tipariri de o
calitate excelenta. Tiparesc imagini grafice cu o calitate foarte buna, dar sunt scumpe. Fata de
imprimantele matriceale unde imprimarea se face caracter dupa caracter, la cele laser, inainte de
imprimare, toata pagina e construita in memorie, ca o imagine grafica.
Avantaje: sunt silentioase, ofera o calitate ridicata a tiparirii si sunt cele mai rapide
imprimante. Ca dezavantaje, mentionam pretul ridicat si costul mare pentru intretinere.
Ca si celelelte tipuri de imprimante, pot realiza tiparire alb-negru sau color. In varianta color,
culorile sunt aduse pe hartie din patru rezervoare: negru, albastru, galben si rosu. Din cele trei culori
de baza, imprimanta isi mixeaza culorile necesare.
Calitatea documentelor obtinute este foarte buna, de aceea sunt utilizate mai mult pentru
realizarea documentelor folosite la prezentari. Pot tipari si imagini grafice cu o calitate buna. Sunt
foarte des intalnite si se apropie de performantele imprimantelor laser. Au un cost mai mic decat
imprimantele laser, dar imprima la fel de frumos si silentios si imprimarea este uniforma de la
primul pana la ultimul caracter. Imprimantele cu jet de cerneala necesita hartie speciala, pentru o
calitate ridicata a tiparirii. Sunt alimentate de obicei cu coli de hartie folosite in copiatoare,
calitatea tiparirii fiind destul de buna in acest caz.
Imprimantele termice (tip mai rar intalnit) se bazeaza pe procedeul de fixare termica pe
hartie a vaporilor de cerneala. Imprimantele color de calitate deosebita (milioane de culori) sunt
realizate astfel: principiul de functionare se bazeaza pe topirea substantei de pe o banda tusata,
pe hartie. Sunt foarte silentioase, produc tipariri de calitate foarte buna, dar au un pret ridicat.