SPECIFICAREA COORDONATELOR

OBIECTIYE

l. sE lucrsze cu coordonate absolute qi relative;

2. sd seteze qi sE lucreze ln mediul Polar, cu coordonate polare
absolute qi relative;
3. sE foloseasc[ in desenare filtre de coordonate qi linii elastice;
4. si identifice punctele esenliale ale unui reper desenat;
5. sE activezeldezactiyeze modurile ajutdtoare de lucru a1e AutoCAD;
6. s[ seteze variabile de sistem care controleazi modurile Snap, Grid.
4.ill-' :

ffiffiffi CapitOIUa 4 - specificarea coordonatelor

Sistemul de coordonate (XOY) este sistemul cartezian de coordonate plane. Desenarea se face,
in general, in planul XOY pentru figurile plane, iar operaliile tridimensionale serealizeazi,peaxaOZ,
perpendicularl pe planul XOY.
AutoCAD oferi doui sisteme de coordonate: WCS (WORLD COORDINATE SYSTEM) -
sistemul de coordonate universal - gi UCS (USER COORDINATE SYSTEM) - sistemul de coordonate
al utilizatorului.
o WCS-ul este imposibil de modificat, toate modificirile sistemului de coordonate fiind aplicabile
doar sistemului UCS. Pictograma WCS-ului in plan este prezentatl in figura .l.,iar pictograma
UCS-ului curent este prezentati ln figura 4.2. Diferen(a dintre cele doul constl ln prezenfa
literei W pe pictograma WCS.

e*
Fig.4.l. Eig.4.2.

Sistemul de coordonate WCS are planul XOY chiar ecranul (suprafala dE desenare), cu axa OX*
pe orizontala ecranului, spre dreapta, cu axa OY* pe latura verticall a ecranului, orientati in sus,
iar axa OZ este perpendicularl pe acest plan, cu direclia pozitiv[ spre ochiul utilizatorului (axa OZ
,,in[eapf'ochiul). La deschiderea unui nou desen, AutoCAD folosegte WCS universal.
o UCS-ul, sistemul de coordonate al utilizatorului, poate fi rotit, pozifionat relativ la un obiect,
mutat cu originea intr-un alt punct etc., operalii care se realizeazi prin comanda UCS.
Yizualizarea sistemelor UCS create pe un desen gi a set[rilor acestora se face cu opfiunea
Named UCS din meniul Tools. Comanda deschide fereastra din figura 4.3. La tag-ul Named UCSs
sunt enumerate toate sistemele de coordonate ale desenului deschis. Daci se doresc detalii despre
coordonatele UCS-ului qi ale WCS-ului, se deschide tag-ul Details gi se urmlresc coordonatele intr-o
fereastri de tipul celei din figtra 4.4.

Nm Wuld

0itgr XAs YArh Ad;r

x 0tm x t.00@ x 0.tm0 x 0{m
Y: 0.O0 Y:00m Y l.m Y 0.ffi[
2O.ffi .-,i,i'Zr'{r00&. ., .:ZB.mm,. Z1,m!,, . ...l
' '- - r'lr 'ii'l

rE:i
Fig.4.3. Fig.4.4.

Pentru fiecare sistem UCS sau WCS se poate stabili vederea curenti, din lista de vederi standard
prezentati in fereastra deschisi cu tig-ul Orthographic LrCSs (Fig. 4.5.) qi se pot face cdteva set[ri (Fig.
4.6)legate de afiqarea sau inhibarea pictogramei UCS-ului, a locului in care apare pe ecran, a modului
in care schimbarea UCS-ului determini sau nu modificarea vederii desenului.

Realizareo desenelor 2D in AutoCAD

I
 5

1fu*a uis"11 onl'g,ir*c ucssl setlnqs l

tr'r, t.r,r rh,el1

: lylon i
ll
2DLdry.r UiS olbn pod
l=lApply ro dl dm {e@orr!

Ir,n ',*.nl,
l;l !."E UCs a,h !i.wpo,

l:..1uD&. v,* ro PEn ds UCS 6 cheri

i -oT- l f_!*,I t@
Fig.4.5. Fig.4.6.
[reset,. Stabilirea unui sistem de coordonate predefinit,
lep asociat cu una dintre cele gase proiectii ortogonale prin-
gstiom cipale din sistemul de proieclie american, se face cu
LFTt
meniul Tools - optiunea Orthographic UCS (Fig. a.7.).
Eisht
Lrnnt
batl(
Alegerea stilului de afigare a pictogramei WCS-
ului sau a UCS-ului curent se face cu comanda UCS
Fig. a.7.
ICON sau cu meniul View - Display - UCS /CON -
Properties, care deschide fereastra din figura 4.8.
Se pot realiza urm[toarele setiri privind:

{r20
- afigarea (ON) sau inhibarea afignrii (OFF) pictogramei
.l)3D LhcMdk UCS;
l-lCE ictr sie - modul de afigare: bidimensional (2D) sau tridimen-
t2
.. .t -:i ,- sional (3D);
Uai ical.fk - forma sau culoarea acesteia, atat in spatiul bidimen-
Sd i.ff c&l
sional, cit qi in spafiul tridimensional, pentru spa]iul
$ddd
aBb* 1 !-?'T ,,
Model gi pentru spafiul Layout (Hdrtie);
l__ac: f c*d I f !,"b l
dimensiunea pictogramei UCS, un num[r cuprins
-
Fig.4.8. intre 5 qi 95 de unit[!i.

in linia de comandl, comanda UCS ICON are urmitoarea structurl:

_ucsicon
Enter an option [ON/OFF/All/Noorigin/ ORigin/Properties] <ON>:
-p
Caracteristicile comenzii UCS ICON sunt urmetoarele:
o ON - afiqeaz[ pictograma UCS;
o OFF - inhibl afigarea pictogramei;
. ALL (A) - afigeazlpictograma UCS-ului in toate viewporturile create, atat in spatiul Model, c?tt
gi in spa(iulLayout;
o NOORIGIN (N) - pictograma UCS-ului este plasati tot timpul in colpl din stinga jos, nu in
originea sistemului de coordonate curent;
. ORIGIN (OR) - pictograma UCS-ului este plasatf, chiar in originea sistemului de coordonate
curent;
. PROPERTIES (P) - seteazl proprietl{ile qi deschide caseta din figura 4.8.

I
 46. CapitOlUl 4 - specificarea coordonatelor

4.1.1. Tipuri de unitifi de misuri

Daci deschiderea unui nou desen a fost realizatl in va-
L*ri!l[
fvpe.
$gie
Trr
rianta Quick select, atunci trebuie si precizlm unitllile de
0ecimil w 0ecimJ Eesreej m[sur[. Pentru aceasta se folosegte comanda I]NITS sau se
ErB.isioni P€ci!io!:
r0D00t .t ,[ acceseazil opliunea Units din meniul Format.
f- !t"'r.v,:e Comanda TINITS deschide fereastra din figura 4.9., in
care se pot alege tipul sistemului de mlsurare al lungimilor
gi al unghiurilor gi uniti[ile de mdsuri, precum qi precizia
de mlsurare. Se poate observa c[ unit[file de m[sur[ sunt
numeroase, de la multipli gi submultipli ai metrului pini la
unitili anglo-saxone (yards, feets, mile, inch) sau astronomice
(an-lumin[, parsec).
Sensul de misurare al unghiurilor se face trigonometric,
daci nu se bifeazi opliunea Clockwise (sens orar), cu bifarea
acestei opfiuni. Direcfia de referinll pentru misurarea un-
ghiurilor se alege la submeniul Direction Control (Fig. 4.10.).
Fig.4.9. Implicit, direc[ia de mlsurare este East, adici sensul pozitiv al
axei OX. Dac[ utilizatorul doregte o alti direcfie de referinli
pentru mlsurarea unghiurilor, atunci trebuie si bifeze o altd
B.,s A'!kr
lj: E.*i 0 opliune in caseta din figura 4.10. in cazul in care m[surarea
iJ Nolh $

i,wc"t lao unghiurilor se face fa[i de o altl ax6, atunci se selecteazi

Other, apoi fie se indic[ unghiul debazi prin valoarea dat[,
.i-l) s@rh ?74

il1 Orhq FEk / Iype

a a, .. ..
fie se indicl butonul [{|l , .u.. permite selectarea pe ecran a
f-,-qr---ll*l dou[ puncte care determin[ noua direclie de referinll fa{n de
Fig.4.l0. care se mlsoard toate unghiurile.
Desenarea in AutoCAD nu este limitati de marginile
unei coli de hArtie, dar, atunci cAnd se doregte ca desenul si fie tipdrit pe o coali cu dimensiuni
standardizate, trebuie definit spaliul de desenare care s[ corespund[ unei scaliri eficiente a desenului
pe acest format standardizat. Tipul unitililor de m[sur[ ales Ei modul de afigare al fieclrui tip sunt
enumerate in tabelul 4.1.

Tabelul4.I.
Tipul de unitate pentru lungime ,'Adgareavdorilor
I Zecimal (Decimal) 16,6
2 Stiintific (Scientific) 1.66 E+01
3 Insineresc (Ensineerins) l'-4.6"
4 Arhitectural (Architectural ) l'-41t2"
5 Fractionar (Fractional) t6U2

Daci in linia de comand[ LTINITS (lengh units) gi se alege una dintre valorile din
se tasteazl
tabelul4.1., atunci toate lungimile sunt cerute qi se aflgeazi in unitatea de mf,surf, respectivf,. Numf,rul
de zecimale (precizia) de afiqare a lungimilor este controlati de variabila de sistem LUPREC. Aceastf,
variabili poate lua valori de la zero Ia B, ceea ce corespunde unei afi;lri care si conlini de la zero
zecimale pinl la 8 zecimale.

Realizorea desenelor 2D in AutoCAD

I
 47
Dacl in linia de comandi se tasteazl ALTNITS (angle units) qi se alege una dintre valorile din
tabelul 4.2.,atuncitoate unghiurile sunt cerute gi se afigeazi in unitatea de misuri respectivi. Num[rul
de zecimale (precizia) de afiEare a unghiurilor este controlatl de variabila de sistem AUPREC. Aceastl
variabili poate lua valori de la zero la 8, ceea ce corespunde unei afigiri care si conlinl de la zero
zecimale pAni la 8 zecimale pentru precizia unghiurilor.
in sistem fraclionar se pot folosi cratimele pentru despirlirea pnrlii intregi de partea fracfionari
a valorilor in inch, dar nu pot fi folosite spalii libere. CAnd se introduc inch gi picioare se poate omite
semnul " corespunzdtor pentru inch.

Tabelul4.2.
Valoarea variabilei de sistem
ATINITS
Tipul de unitate pen-tru unghi Afiqarea valorilor
0 Grade zecimale 600
I Grade i minute / secunde (Des,lMin / Sec) 60d
2 Gradient (srade centezimale) (Grads) 66s.
J Radiani (Radians) lr
4 Unititi toposrafi ce (Survevor) N3OdW

I Aten{ie:
1. Cdnd se afi;eazd gradele in unitali topografice sau informat Grade / minute / secunde (Deg / Min
/ Sec), simbolul' reprezintd minute, nu picioare, iar simbolul " reprezintd secunde, nu inch.
2. Modul de afi;are al unitdlilor de masurd nu afecteazd dimensiunile folosite in desenarea
AutoCAD.
Dup[ stabilirea uniti[ilor de misurl, trebuie fixate limitele de desenare. Acestea sunt limitele
in care este afigati grila (GRID). Limitele de desenare se stabilesc cu comanda LIMITS sau meniul
Format gi op{iunea Drawing Limits. Comanda permite alegerea colprilor din stinga jos gi dreapta sus
ale spaliului de desenare, astfel:
Command: limits
Reset Model space limits:
Specrfu lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>:0,0
Sp ecrfu upp er r ight corner <420. 00 0 0, 2 9 7. 0 000> : 297, 2 1 0
Desenarea in afara limitelor de desenare nu este incorectl, pentru ci desenele sunt oricum vizibile
in spaliul Hdrtie. Limitele de desenare sunt reminiscenfe de la versiunile anterioare ale AutoCAD,
unde toate desenele, inclusiv indicatorul (cartugul), trebuiau desenate in spa(iul Model (pentru c[ nu
exista spa(iul Hhrtie - [.ayout).
Daca se doreqte desenarea doar intre limitele setate, atunci in comanda LIMITS se introduce ON
de la tastaturi, altfel opliunea impliciti este OFF. Verificarea stirii variabilei care controleaz5' modul
de desenare se face cu comanda LIMCHECK. Daci variabila LIMCHECK are valoarea 1 gi optiunea
ON este activat[, atunci desenarea este posibili doar in spaliul setat prin comanda LIMITS.

!Atenlie:
1. in cazul in care, la desenare, se observa ca AutoCAD nu traseazd un segment sau arc cu
dimensiunile introduse inseamnd cd op{iunea ON esfe implicitd Si desenarea nu poate avea loc
in afara spatiului definit pentru desenare.
2, De multe ori, unitd{ile de mdsurd alese nu sunt comPatibile cu cele ale desenului care urmeaza afi
realizat ;i atunci trebuie revenit la comanda UNITS, dupa care se utilizeazd comanda LIMITS.

I
*#ffi,' Capitolul4 - specificarea coordonatelor

B Stabilegte limitele de desenare de 230-210 gi forfeazi desenarea intre aceste limite. Poti desena un
segment de lungime 300?
ElPtxtazlpentru un desen o unitate de mlsurl a lungimii in picioare (feets) qi a unghiului in radiani,
m[surafi fafi de axa OX.
E Introdu dimensiunile spaliului de desenare corespunzltoare formatului A4 (2g7, 2lO) qi incearci s[
desenezi o dreapti cu comanda LINE, care si aibi coordonatele (0,0) gi (320,220). Daci LIMITS are
opfiunea OFF activi, afunci dreapta se deseneazl, in caz contrar AutoCAD va refuza desenarea in
afara spaliului de desenare selectat.
Zl Deschide un nou desen in format Imperial pentru unitllile de lungime. Creeazd, o dreaptl cu
comanda LINE (L) intre punctele (0,0) qi (200,100). Ce observi?
El Creeazil un nou desen cu urmltoarele caracteristici:

]ll;t*ir'l:,,, .,,,'rr,rillii.Limit {llt:l',''t : rj',:l;.::;

Lower Left Upper Risht Lensth TyDe Ansle TvDe Precision

0,0 29700,2t000 Decimal Decimal Desrees 0

4.1.2. Coordonate carteziene (absolute qi relative)

AutoCAD este un program de desenare extrem de precis, folosind date ce pot fi reprezentate
cu 16 c:fre zecimale. Proiectarea CAD presupune lucrul in coordonate specificate exact, frri erori
generate de introducerea imprecisi a coordonatelor.
Introducerea coordonatelor se poate realiza
- prin indicarea cu mouse-ul a unui punct de pe ecran (desenare aproximativi);
- prin specificarea coordonatelor x, y de la tastaturl;
- prin indicarea unui punct de bazd al entitllii deja desenate (ex.: mijlocul sau capitul unui
segment), cazin care se introduce de la tastaturi combinafia de taste care s[ identifice acel
punct.
Coordonatele pot fi introduse in diverse notafii, corespunzltoare tipului de date ales: gtiinfific,
zecimal, ingineresc, arhitectural sau frac[ionar. Unghiurile pot fi introduse in grade, radiani, grade -
minute - secunde, dupi cum s-au operat set[rile unit[lilor de misurl (comanda UNITS).
Specificarea coordonatelor carteziene se poate face absolut sar relativ, astfel:
o coordonate carteziene absolute, raportate la originea sistemului de coordonate (XOY), caz in
care coordonatele sunt introduse cu virguli intre ele gi, eventual, precedate de semnul +. Primul
punct cerut de o comandl se introduce direct in coordonate absolute cu (x,y). Dac[ se doregte
introducerea urmitoarelor puncte cerute de comandi in coordonate carteziene absolute, atunci
trebuie introdus semnul # inaintea coordonatelor punchrlui respectiv. Exemplu:20,30 sau #20,30
o coordonate carteziene relative, mlsurate relativ la ultimul punct folosit sau introdus, prin
precizarea proiec{iilor segmentului pe axele OX gi OY, caz in care coordonatele sunt introduse
cu virguli intre ele, dar precedate de semnul @. Modul implicit setat al AutoCAD este cel relativ,
astfel incAt, daci nu se introduce semnul P, coordonatele vor fi calculate tot relativ la ultimul
punct introdus. Exemplu: @20,30
Pentru trasarea unui segment se foloseste comanda LINE. AutoCAD permite trasarea
segmentelor de dreaptl in coordonate carteziene in doui moduri:

Reatizarea desenetor 2D in AutoCAD

I
 1. prin indicarea coordonatelor capetelor segmentului A(x,,y,) gi B(xr,yr), mlsurate fa![ de
originea sistemului de coordonate (XOY) .- caz in care se lucreazl in coordonate carteziene
absolute;
2. prin indicarea proiec(iilor segmentului pe direcfiile axelor OX gi OY, caz in care se lucreazl in
coordonate carteziene relative la ultimul punct introdus. Proiecliile sunt insolite de semn. in
acest caz, originea sistemului este in punctul anterior introdus, iar semnul coordonatelor x gi
y se stabilegte in func{ie de cadranul in care se traseazi obiectul respectiv (Fig. 4.11.).

cadranu!\ / .rar.rut
tI\
X-
/r
y+

Fig.4.11.

Exemplu: Dac[ segmentul se traseaztrin cadranul II, atunci introducerea coordonatelor segmen-
tului se face astfel: @-x,y.

4.1.3. Coordonate polare

Dac[ un segment este dat prin indicarea lungimii segmentului 9i a unghiului pe care-l face
acesta cu axa OX*, atunci se spune c[ se lucreazi in coordonate polare.
Direclia fa![ de care se misoard un unghi, precum qi sensul de misurare (in sensul acelor de
ceasornic sau in sens trigonometric) se aleg fie de la deschiderea unui nou figier-desen, fie ulterior, cu
comanda LTNITS.
In coordonate polare relative, prin raportare la ultimul punct introdus, coordonatele sunt prece-
date de semnul @ qi se introduc astfel: lungimea segmentului, semnul ( sau tasta TAB, apoi unghiul
pe care segmentul il face cu axa OX*. Exemple: @ x< y; @20<450

t Atenlie: Lungimea segmentului se introduce intotdeauna pozitivd, unghiul se mdsoard

fa{d de
axa OX*, iar dacd acesta este sub axa OX*, atunci unghiul se introduce cu minus.

4.L.4. Modul ortogonal

Restriclionarea deplaslrii cursorului pentru desenare doar pe orizontali gi verticali se face cu

una dintre variantele:
o se apasl tasta funclional[ F8;
o se apasi butonul gFJtlo , aflat pe bara de stare;
. se tine SHIFT aplsat in timp ce desen[m.

I
 ts-o CapitOlUl 4 - specificarea coordonatelor
Toate segmentele orizontale se pot trasa in coordonate carteziene relative dac[ se introduc coor-
donatele astfel: @x,0. Coordonata x trebuie inso[itl de semn, gi anume: dacl segmentul este trasat
de la dreapta la stAnga, x este negativ, iar dacl segmentul este trasat de la stinga la dreapta, atunci
coordonata x este pozitiv[.
Toate segmentele verticale se pot trasa in coordonate carteziene relative daci se introduc coor-
donatele astfel: @0,y. Coordonata y trebuie insofit[ de semn, gi anume: dac[ segmentul este trasat de
jos in sus, y este pozitiv (in sensul pozitiv al axei OY), iar daci segmentul este trasat de sus in jos (in
sensul negativ al axei OY), atunci coordonata y este negativl.
Daci modul Ortho este activ, pentru trasarea unui segment se procedeazi astfel: se indicl
direc[ia de trasare a segmentului (pe verticall sau orizontal[) qi apoi se deplaseazi mouse-ul in sensul
in care se doregte trasarea segmentului, dupi care se d[ lungimea segmentului de la tastaturi sau se
indic[ pe ecran, prin punctare cu mouse-ul.
Plrisirea modului ortogonal se face tot cu tasta func[ionall F8.

4.1.5, Urmirirea coordonatelor polare

Dup[ ce s-au stabilit dimensiunea spaliului de desenare Ei unit[file de mlsuri in care se lucreazi,
se trece la desenare. Pentru ugurarea desenirii, se folosesc instrumente de ajutor precum: Grid, Snap,
OSnap, OTrack.
o Utilizarea modului Grid permite afigarea unei grile pe spaliul de desenare, care, pe lAngi faptul c[
ne indicl limitele spafului de desenare (ea fiind trasati doar intre aceste limite), ajuti utilizatorul
si deseneze pe punctele grilei. Afiqarea sau inhibarea grilei se face cu butonul Grid de pe bara
de stare sau tasta func(ionali F7. Controlul aspectului grilei se face cu opfiunea Drafting Settings
din meniul Tools qi submeniul Snap and Grid (Fig.4.12.).

5nap ild 6rid Pdar Trekin!, obiectsnap otffiblnpu{

l3 Snap 0i {F!J E srtd tin lF?l

ir*p
!qX spdng: 10 0ndXsptr! 10

: a::::_
SwY spacmg io ' firdiiptring 10

AngE: !
:n:i:!!r i il!].
X bn$e I
l:6rd sh4
I
;i'Eo,ung,lo *p
{i kwelrc snrp
fri:rpi,:ni
ir * PotaSner'

";.--'l
i ullinrr l L:n:,lT c*"1 lTl.r'--l
Fig.4.r2.

Opliunile pot viza:

- spatiile dintre liniile grilei diferite pe orizontal[ gi pe verticali (Grid X spacing Grid Y spacing);
- spatii egale pe orizontali gi verticali intre punctele grilei (Fig. 4.13.);
- fixarea modului de trasare a liniilor - rectangular sau izometric;
- stabilirea unghiului de inclinare a liniilor grilei fa{6 de axa OX. (Polar Snap). Liniile orizontale
gi verticale ale grilei sunt ortogonale, dar pot fi rotite fali de axa OX cu un unghi (Fig. .1 ).

ReaI i za rea d esenel or 2D i n AutoCAD

I
 5t

1_...........
,i'
I;,
1..
t...
l+----t>
Fig.4.r3. Fig.4.t4.

Echivalentul acestei opfiuni de meniu este comanda GRIDUNIT.

Command: gridunit
Enter new valuefor GRIDUNIT <10.0000,10.0000>: sA,rc
Comanda fixeazddistanla pe OX intre liniile grilei de 50 cm, iar distanfa pe OY intre coloane de
10 cm (pentru sistemul metric).

Atenlie: Dacd aspectul grilei este prea dens pentru desenul deschis, atunci AutoCAD nu afi;eqzd
!
grila ;i trimite urmdtorul mesaj in linia de comandri: GRID TOO DENSE TO DISPLAY.
o Utilizarea modului Snapforteazl,cursorul si sari o anumitl distanfl. Activarea sau inhibarea modului
Snap se face cu butond, Snap aplsat, respectiv ridicat, de pe bara de stare sau cu tasta funclionali F9.
Controlul distanlei de salt se face cu opliunea Drafting Settings din meniul Tools gi submeniul Snap
and Grid sau cu clic dreapta pe butonul Snap de pe bara de stare gi opliunea Settings.
in aceasti caseti, set[rile potviza:
- pasul pe orizontald (Snap X spacing) gi pe verticald (Snap Y spacing);
- unghiul de salt (daci acest unghi nu este 0, atunci saltul se face pe linii Ei coloane perpendiculare
intre ele, dar inclinate cu acest unghi fa![ de axa OX);
- coordonatele punctului de start pentru acest mod (X Base, Y Base);
- modul de salt: pe punctele grilei (Grid Snap), caz in care saltul poate fi rectangular sau
izometric, sau salt polar (Polar Snap), cazin care se cereprecizarea distanlei polare de salt
(Polar Distance). Modul Polar Snap permite deplasarea cursorului pe distan[e m[surate de la
un punct selectat anterior, distanle introduse in rubrica Polar Distance, care devine activl.
Comanda echivalenti pentru setarea aspectului modului Snap este SNAPUNIT, unde pagii de
salt pe orizontall gi verticali se introduc ca nigte variabile x,y. in general, modurile Grid Ei Snap
lucreazd.impreunl, adic[ saltul se face pe punctele grilei (este activatl opliunea Grid Snap).
o O caracteristic[ esenliali introdusi incepand cu versiunea
)r'&esuil Pdo,T!€ -iry Oo'e.','* Olc *L'pJ, AutoCAD 2006 este afiqarea dinamici a dimensiunilor obiec-
fl Pob rEdq Dn tr i ol
fd!.lr!re!rni,r! a*;.l..ir,i'rcf,!;.rr,tr
telor in timpul desenlrii. Aceast[ caracteristici se numegte
I ;
i rrcEms! 4b t Tr&k odkg6n:tr sr, Polar Tlacking gi funclioneazdin strAns[ leg[turl cu modul
$*
- ._:Trakusnqdlpddelksetu4
.:.Ardrdd 6rqt4 Polar Snap. Tag-ul Polar Trackirug deschis din caseta de
iriN*l
sI
45!-J
r*_l dialog Drafting Settings (Fig. 4.15.) permite setarea modului
/ AD!.i[e
(; l0lsr i
de lucru polar, pe direclii orizontale sau verticale - cazrl.
Celd,ve ryd
Polar TrackingOn -, sau pe alte direclii definite de unghiuri,
ll
introduse la rubrica Additional angles. Aici se pot introduce
unghiurile pe care dorim s[ tras6.m segmente in coordonate
mf r1r -]i--Mtt-jEl polare, apisand butonul New gi introducand in caseti valoa-
rea unghiului. Daci se doregte gtergerea unei valori a unghiu-
Fig.4.ls.
lui, se selecteazfl valoarea din caseta gi se apasil Delete.

I
ffi capitolu I 4 -specificarea coordonatetor
oTot in aceastl casetl se poate seta ca unghiul dat in coordonate polare si se misoare absolut
sau relativ la ultimul segment introdus. Activarea modului Polar Tracking se face cu aplsarea
tastei 't$i 0i de pe bara de stare sau cu tasta func[ionali F10. Modul polar Tracking afigeazi
coordonatele in varianta (distan![<unghi). La desenarea in acest mod de lucru, apar nigte linii
elastice, linii ce indici direcfia de deplasare.
Liniile elastice sunt instrumente care ajut[ utilizatorul si deseneze relativ 1a reperele deja trasate.
Un exemplu de utilizare a liniilor elastice este prezentat in figura 4.16.

Fig.4.16.

o Un alt mod de desenare in coordonate polare relative este folosirea filtrelor de coordonate
introduse pe prompterul unei comenzi de desenare sub forma .x,.y. Acest lucru inseamnl ci se
copiazd, coordonata x sau y a unui punct de pe ecran.
Exemplu: Se deseneaziun segment care pornegte din B (Fig. 4.17.) qi are extremitatea intr-un
punct care are coordonata x egall cu a punctului A gi coordonata y egali cu a punctului C. Se
procedeazdastfel: se lanseazl comanda LINE, se puncteazl cu mouse-ul punctul B ca fiind punctul de
start al segmentului, apoi,la prompterulSpecifu next point or [Undo]:, se introduce.x. Aici se agteaptl
punctarea cu mouse-ul a punctului a cirui coordonati x este copiati, dupi care, la promptenl of (need
YZ):, se introduce .y qi se indici punctul C a cirui coordonat[ y este copiatl. Modul Polar Tracking
afiqeazL liniile elastice corespunzltoare celor doul coordonate copiate, iar utilizatorul trebuie si
giseascl punctul lor de intersec[ie, care reprezint[ extremitatea segmentului ce se doregte a fi trasat.

Fig.4.t7.

. Modul Polar Snap permite saltul cursorului pe distanfe mdsurate de la un punct selectat anterior,
spre deosebire de varianta Snap, care obligi cursorul si sari pe distanle fixate ln prealabil.
Utilizarea modului OSnap permite afigarea pe desen a punctelor de bazi ale obiectului desenat.
Se activeazi cu butonul
ffi aflat pe bara de stare sau cu tasta funcfionall F3.
desenetor 2D in AutoCAD
lneatizareo
 -l- " -' "qr,-,.r

ffii i
o Utilizarea modului OTrack permite atragerea cursorului citre punctele esenfiale ale desenului.
Chiar dacl utilizatorul nu selecteazl punctul in mod explicit, ci se pozifioneazd,in apropierea lui,
modul Otrack activat atrage cursorul citre acel punct. Se activeazi/inhibi cu butonul t[1n4t6
aplsat / ridicat, buton aflat pe bara de stare, sau cu tasta func(ionali Fll.
o Prin urmirirea coordonatelor polare se inlelege folosirea modului dinamic
- Dynamic Input
Interface. Setarea acestui mod se poate face cu comanda DYNMODE gi se alege ON, cu tasta
funclionall Fl2 sau prin aplsarea butonului qy$ de pe bara de stare.
Modul dinamic permite introducerea coordonatelor sau a comenzilor oriunde pe ecran, nu
numai in fereastra Command,precum gi afigarea coordonatelor unui punct, atunci cAnd se pozilioneazi
cursorul pe acel punct.

Tasta F6 permite afigarea coordonatelor punctului curent in bara de stare. La migcarea curso-
rului, coordonatele curente ale cursorului sunt afisate dinamic.
',ffi-suntcoordonatel.afiqutedinamic,intimpuldesen[riiunuisegmentin
coordonate polare.
Daci se apasi succesiv tasta F6, se inhibi afiEarea coordonatelor curente ale cursorului in bara
de stare.
Command: <Coords on> - pentru prima apisare a tastei funcfionale F6;
Command: <Coords off> - pentru a doua aplsare a tastei F6.

Daci se ltcreaztrdinamic (tasta ffi apnsatl sau Fl2) qi at CoordsON (activat prin tasta F6), pe
ecran se pot vintaliza coordonatele in timp real, simultan cu migcarea cursorului. Pentru desenarea
intre anumite puncte ale ciror coordonate ne intereseazd, se apeleazd, calculatorul AutoCAD in
interiorul comenzii de desenare, cu CTRL + 8 sau cu clic dreapta gi, din meniul contextului, se alege
QuickCalc (Fig.4.18).

*adl*=4XjB
-@*---*-l
1i
r!
,i

q---_
L-"***.'*-

- ::
A*ivaCoqtnand; LIHE, . .. .$

l-terll{.:".:lf- '

Fig.4.18.

*h
Coordonatele unui punct se pot afla cu butonul lCrr coordinates), care le returneazl in
fereastra QuickCalc. Dac[ se apasi Apply, atunci aceste coordonate sunt preluate in prompterul
comenzii de desenare drept coordonate ale punctului curent. Acelagi efect este dat de comanda ID,

I
 54 Capitolul 4 * specificarea coordonatelor
care afiqeaza coordonatele unui punct selectat de pe ecran. Diferenla este c[ aceste coordonate nu
pot fi preluate direct din fereastra Command gi introduse drept coordonatele unui punct cerut intr-o
comand[ de desenare.

EIE t [tr?z II 7rr t t?? r ur I I tql-a tr r

; Localizarca si vizualizarea punctelor esen(iale ale unui obiect

-i, :r]{;.j F,rr.:...: l:f,i :f+ irirrna.r
iri!ll-., r'i:,.f,!lr : l desenat (ex.: mijlocul unei laturi sau extremitatea ei etc.), precum gi
l.,a'&r,r Iiniile Palar Tracking se realizeaza. prin activarea modului Osnap,
'.''--'
:,;]'.'u}

i, , '1ilo "l I lrltr"r tt:rrl care se face astfel: '[ools - Drafting Settings - Object Snap (Fig. 4.L9),
i-, I ':a1, a ...49r'tl
iar aici se marcheazbtoate punctele pe care dorim si le evidenfiem
n'::!4e : riEiP,l

, . .; I ,ti:, .r: r. .
pe un desen realizat. Comanda este echivalentL cu apisarea tastei
"ou"
,::t,lrrit,,. irara de stare.
ALINAP lde Pe

Fiecare dintre aceste puncte se regiseqte pe desen, fie prin

identificarea marcajului acestuia, fie prin tastarea unui grup de litere
,.-.-:l-.,-- r .':d.-.- care reprezinta scurtltura punctului respectiir, dup[ cum este indicat

Fig" 4.r9.
in tabelul4.3.

I !l Deschide un nou desen in sistem metric, care si aibi urm[toarele caracteristici:

Lirnits Drarvine Units Draftins Settinss

Lower Upper Length Angle Grid Snap
Precision
Left Risht Tv"oe Tvpe ON ON
Decimal
0,0 2300,1800 Decimal 0 100 70
Desrees

El modui de lucru astfel ?ncit se nu se poati desena

Seteaze
decit in spa$ul de desenare definit.
El Traseaze in coordonate carteziene relative desenul aliturat,
folosindu-te de punctele grilei qi de rnodul OTruck activat.
4l Traseaz|mediana qi inil{imea triunghiului duse din punctul
A, folosindu- te de p unctele de bazir coresp unzatoare, setate
cu Osnap.Traseazd.linia mijlocie a triunghiului care uneqte
mijloacele laturilor ce pleacl din vdrful A.
El Traseaze o dreaptd care se treacl prin A gi printr-un alt
punct care are aceeagi abscisi cu vArful de sus al triunghiului
gi aceeaqi ordonati cu piciorul perpendicularei duse din A.

Realizarea desenelor 2D in AutoCAD

I
 Toate aceste puncte debaz[ (esenliatre) sunt identificate pe ecran cu sems ecifice fiec[rui punct gi se pot folosi pentru desenarea in
modul de lucru Obiect Snap gi Object Track, setate prin aplsarea butoanelor
....:.:, ., ./..:.:,..:.::tr:.,r,

;,;'l.;1,.|56 CapitOlUl 4 - specificarea coordonatetor

1. Precizeazi de cite feluri sunt coordonatele relative.

2. Menfioneazl care este variabila de sistem care controleazi modul de desenare intre limitele
spa{iului de desenare.

3. Realizeazi asocierea corecti dintre elementele date in cele doui coloane.

a) @23,100; I. coordonate filtrare;
b) OtOO<qs; II. coordonate absolute;
c) #100,100; III. coordonate carteziene relative;
d).*,.y. IV. coordonate polare relative.

4. Comanda AutoCAD care stabileqte limitele de desenare este:

a) GRID; b) LTMTTS; c) WORKAREA; d) uNrTS.

5. Instrumentele ajutitoare care permit saltul cursorului pe o distanfi prestabiliti sunt:

a) Grid; b) Snap; c) OSnap; d) OTrack.

6. Modul aiutiltor OSnap care pennite gisirea punctului de interse{ie aparentil intre doui drepte este:
a)Mid. b)rnt; c) Ins; d) App.

7. Dintre variantele de mai jos, nu este un mod ajutitor OSnap:

a) Dee; b) Nea; c) Par; d) Qua.

8. Comanda GRID realizeazilz

a) saltul cursorului in punctele esenfiale ale obiectului desenat;
b) saltul cursorului cu un pas prestabilit;
c) afigarea unei re[ele de puncte cu un aspect predefinit;
d) afigar ea liniilor elastice.

9. Explici modul in care se preiau coordonatele calculate ale unui punct selectat de pe un reper desenat.

10. Se pot dispune punctele grilei pe direclii care fac un

unghi de 30"fafi de axa OX*? Dac[ da, explici cum se
procedeazi.

ll. Pentru trasarea reperului aliturat in coordonate po-

lare relative, folosind comanda LINE, se introduce
succesiunea de coordonate:

Reatizarea desenetor 2D ln AutoCAD

I