Fratii Grimm

BASM E

@tt'
Bucuretti
2019
 Fralii Grimm

Oaspelii izbucnirA in hohote de rAs, aratdnd-o

cu degetul qi luAnd-o in zeflemea. Fetei ii venea sd
intre in pimAnt de rugine. Dedu sa fugd, dar cineva
o apuca strAns de mAni. CAnd ridici ochii, prin{esa
il recunoscu indata pe implratul Cioc-de-Sturz.
* Nu-!i fie teame, zise el cu blAnde!e, eu qi cdn-
tlrelul cu care ai iocuit in cocioaba acea darapinatd
suntem unul Ei acela,si om. De dragul tiu, am fost
gi muzicant, gi clldrelul care {i-a spart oalele. $i
toate le-am fecut ca s[-!i infrAng trufia, sf, te fac sI Albe-ca-Zlpada ...........2o
inleiegi cum ma simleam eu gi ceilalli pelitori cAnd ScufilaRogie....... ......... 25
tu te {ineai cu nasul pe sus gi ili bateai joc de noi. Croitoragul celviteaz ....32
-Vai, cAt de nedreapt5 am fost, Eopti prin{esa.
- Acum toate au rlmas in urm5, zise pe un ton
vesel lmplratul Cioc-de-Sturz. Uita suferinlele
prin care ai trecut gi hai sd pornim nunta!
Regele broscoi .............67

in aceea,si clipl, slugile o imbrlcari cu cele mai Rumpelstilzchen............:... ..........76

alese straie din cdte s-au.pornenit vreodatS. La Masu{a fermecati, migarul de aur
nunta lor veni si taici*sdu, impf,ratul cel b5trAn, gi bAta din desagi ...... 85
venirf, gi ceilalli curteni, urAndu-i prinlesei sa aibd lmparatul Cioc-de-Sturz ......... ... ro5
parte de noroc qi fericire impreuna cu tmpAratul
Cioc-de-Sturz.
 Cronologie

.Cddojlrali tgi suslin doctoratul la Universitatea Marsburg,

cu lu6rArile lor ip 66peniul lingvisticii, fol-
1ujildeuaminare

lievaie. Jacob Grimnrscrie ,,Gramatica limbii ger-

Imbii gerrnane" (impreund cu Wiihelm Grimm),
nu va fi niciodatAterrninata_
scxiu doudvolume de povegti pe motive populare
qcolii mitologice in folcloristica, Grimm scrie
facob
vol.). De asemenea,
,,Mitologa $erinurra.. (e
Haltrich, directorul Gimnaziului din Sighigoara,
Cenuqlreasa
basmelor populare sasesti din Transilvania.

haf se angajeazd la Universitatea din Berlin, unde igi

qi educa{ional6. Afo*t odatl un om bogat, dar nu i-a priit bogalia,
la postul din cadruI Universit{ii din Beriin, cf,ci nevastai-a cdzut bolnavd la pat. CAnd Ei-a dat
si cercetffilor
seama ce i se apropie sfAr,situl, femeia a chemat*o
BerlinlVilhelrn Carl Crirnm, la vArsta de 74 de ani,
scrisului la capat6i pe singura }or fiica gi i-a zis cu limb[ de
jqtla B€rlin, qi Jacob Ludwig Carl Grimm, fratele mai moarte:
la rAndul lui, a fost un scriitor, folclorist qi ling-
- Draga mamei, cauta sa fii bund qi smerit5, qi
al celor doi frali celebri este intl{atd o statuie Domnul te va ajuta. Iar eu am sa te veghez din ceruri.
centrlla. Din r985, acolo se organizeaza Fee - Cu aceste vorbe, femeia a inchis ochii pe vecie gi
Crimm, iar din 26o6, Hanau s*a autointitulat
dupl trei zile a fost inmormAntatl. Fata se ducea zi
nai ciiite qi mai cunoscute opere ale loq, ,Scu- de zi la mormentul maicii sale qi pldngea amarnic.
Bremen, Frunoasa ad,orrnitd,, Baba Dochia, Gdsca CAnd a venit iarna cea geroasd, peste morment
/[$6-s6-Xdpada, Qenugdreasa, Hansel gi Gretel,
s*a a$ternut un giulgiu alb, iar in primdvarf,, cAnd
fennecat.Pnchtndel, Fata mo$ului cea cuminte si
8i utdtd q.a. soarele a strdlucit din nou pe cer Ei a topit zipada,
omul pi-a luat alte femeie de nevastS.
Femeia asta le-a adus in case $i pe cele dour fete
ale ei. Fetele, nici vorbtr, aretau bine, insA erau rele
gi haine la suflet. Biata orfanf, nu mai avea loc in
case de riul lor.

- Te pomenegti ce toanta asta are de g6nd

se-mpart[ iatacul cu noi! bodoglneau ele. Cine vrea
L---l Fra{ii Grimm

rni:Gft Aa
,tr
sd mf,nAnce n-are decAt si munceascS! Car6-te la
SpcltAttrru4 bucat5rie, ci acolo {i-e locul!
f -a'a,l
I-au luat straiele cele frumoase, au pu$-o sI im*
brace scstd brace o vechitur6 de rochie cenuEie gi i-au dat si
pcalf tlrce
incalle o pereche de sabofi.
-I-l- - Uite-o ce gatite-i, ziei c1t e prinfesi! o luarA ele
lraefT\er{i in zeflemea. Apoi o alungarA la bucAtlrie.
A,roiA
Aici, fata s-a vizut nevoitd sa treb5luiasc[ din
xeri F. gitos
zori Ei pAnI in noapte: se scula dis-de-diminea!f,,
,51a
3 rtAs
cera ape de la fentena, aprindea focul in vatri,
grlea 'cef\ gAtea pentru tofi gi spdla rufele. Ca gi cum toate
a$ea *6ote6 astea n-ar fi fost destul, cele doua surori nu mai
sXLa.a -unitx
gtiau ce sd nAscoceasc5, doar s-o necljeasci pe
hiara sisid biata fatd. Cdnd mai sl scoati treburile la capit, ele
u4rnGolitt anrncau mazare Ei linte in cenugd, tot lntr-o bataie
do
jo - o[sb
de joc, iar mezina trebuia se le aleage bob cu bob.
gsarGrFsl
Seara, fata cidea frAntd de oboseale, dar, cum nu
xvg&
rJ govq
avea unpat in care str doarmi, se cuiberea in cenuEa
fiffe SxJoV vetrei, ce mecar ii linea de cald. $i pentru c5 era
,,pit *isq mai tot timpul murdarr de cenugS, au poreclit-o ln
4erdc6rsf derAdere Cenugireasa. $i aga i-a rlmas de-afunci
nume"qd[q
numele.
in--q1
lntr- o bunf, zi, tatdl lor se pregatea sA plece la tArg
gile- -olig gi le-a intrebat pe cele doua fete vitrege ce daruri ar
y10a = s9IV
vrea s5. le aduc5.
*._ - Rochii frumoase, raspunse una dintre ele.
- Giuvaiere, zise cealaltn.
- Iar !ie, fata tatei, ce s5-{i aduc?
 !'ra{iiCtiT11 Basme

g, ililnce fl-arc decat s{ munceascil Cara-te la * Adu-mi, tatf,, o rimuricA, prima care se va
, rrlrie. cA acolo ti-e locull prinde de paliria ta, la intoarcerea acasi. Atata
/7.auluat straiele-cele frumoase, au pua-o sf, im- weau! Pe aia s-o rupi gi sA mi-o aduci!
de rochie La tArg, omul a cumpdrat pentru fiicele vitrege
!llprvechitura cenuqie qi i-au dat s[
tJtopereche de saboli. rochii frumoase qi giuvaiere. in drum spre casf, , cAnd
ti,,1n6-0., getite-i, zici ctr e prin{esA! o luara ele trecea printr-un desig, o rf,murica de alun i- a agetat
i" Apoi o alungara la bucatArie, pelAria de pe cap. Atunci,si-a amintit de rugimintea
,,fl,rrr.
It*rfata s-a vazut nsv6ild
sa trebaluiasca din mezinei, a rupt-o qi a luat-o cu sine. Ajuns acasf,,
,,li
I jirrpeni in noapre: se scula
dis-de-diminea{A, a imparlit darurile dorite, iar CenuErresei i-a dat
fantana, aprindea
focul in vatrd, rimurica de alun.
1i1ryedela
\lppntru toli Ei
spela rufele. Ca Ei cum toate Fata li mulpmi din suflet, iar cf,tre seare se duse
',r'uu,rfi fost destul, cele douf, surori nu mai la mormintul mamei sale, sf,di acolo crengula qi
l'/
li',,rrnm
na*.o'easc5, dsxr s-o necf,jeasca pe plAnse apoi cu atAta jale, incAt lacrimile curgeau
Cand mai scoate treburile Ia capf,t, ele giroaie pe pdmAnt qi-o udar5. $i aEa crengula crescu
sa
iiLrf'ta.
silinte in cenu$x, tot intr-o betaie mare, ajungAnd un alun de mai mare dragul.
],rl6rLrmazare
',llpt,wyrezinatrebuia
s{ le aleagr bob cu bob. De trei ori pe zi venea sdrmana fat5la mormAntul
ji*6g6gdea franti de oboseala, dar, cum nu m5iculei sale, plAngea cu lacrimi amare gi se ruga;
i,l,*p,t in
t.t. ta doarme, se cuiberea in cenuga gi de fiecare datl zdrea o paslre alba care venea in
iitinea de cald. zbor qi se ageza pe vreo creanga. $i ori de cAte ori se
I'ildcemacar $i pentru ca era
lilrottlmpul
rnurdara de cenugi, au poreclit-o in gflndea Cenugf,reasa la o dorin:fA, pasArea indatl i- o
,fil,nCroogtttusa' $i a,sa i-a rrmas de-atunci implinea.
li'''t- intr-o bund zi, impdratul acelor meleaguri s-a
rlinrr.ohune zi. tatdllor se pregatea sr plece la tArg gAndit sr faci un mare hal care sa lin5 trei zile gi
rraintrebat
pe cele doua fete vitrege ce daruri ar trei nop{i. Pofti la bal toate fetele frumoase din
lu'

i,lUleadricS' imparlfie, pentru ca fiul slu s5*Ei poat5 alege

, rAspunse una mireasa. CAnd au aflat cele douS surori ca fuseserA
flnrhiifru/noase. dintre ele.
,Cruvaiere ,
zise cealalta. gi ele poftite lapetrecere, pe datl s-au inveselit, au
,fu1ie,fata
tatei, ce s5-{i aduc? chemat*o pe Cenuglreasi gi i-au poruncit:
 Fra!ii Grimm

, - Vino iute de ne piaptenA! $i nu uita se ne

lustruiegti pantofii, cA nsi mergem la palat gi o si
ne vade prinlul!
Cenugf,reasa facu intocmai cum ii
porunciserf,
surorile, dar plAnse de necaz, clci tare mai dorea sd
se ducA Ei ea Ia bal, se danseze. Se ruge de maici-sa
vitreg[ s-o lase gi pe ea, insl baborni{a zise:
- Crezi tu ca te-aq putea lasa sa mergi la bal aqa
murdarl de cenuga? $-apoi n-ai nicio rochie mai
acdtdrii, de pantofi nici nu mat zic, iar !ie-!i arde
de dans?
Dar cum fata, cu lacrimi in ochi, nu mai contenea
cu rugimin{ile, mama vitrega parca se invoi,
zicAndu-i felarnic:
- Uite, am vf,rsat un hlid de linte in cenu,sf, gi,
daca ln dou{ ceasuri o aiegi toat4, atunci o s4-{i dau
voie sA te duci.
Auzind acestea, CenuEAreasa o zbughi in gradin4
pe uga din dos qi strigd:
- Voi, porumbi{elo(, voi, turturelelor, si voi,
pisdri ale cerului, veni{i cu toatele gi ajuta{i-mf !
Ce -i mai bun, in cd,ldd,ru,sd,,
Iar ce nu, bd,ga[itn guqd,.
N-apucf, Cepugareasa s6-qitermine cdntecelul, cI
giintrarl pe fereastrd in bucltlrie doul porumbi{e
albe, dupi ele cAteva furturele, iar apoi venirl in
zbor Ei alte pasf,ri ale cerului. BetAnd ugurel din
aripi, se agezarf, lAnga vatrtr. Porumbilele incepurd
 Basme ll

1
ri

piaptenA! Si nu uita sA ne
de
\Lnoiute ne sa ciuguleasca: pic-pic-pic; dupa ele prinser[ gi

,uesripantofii'
ca noi mergem
la palat qi o si celeialte plsiri sI piguleasci: pic-pic-pic. Si a$a au
,r'lolprintul!
intregi gi au umplut blidul.
ales ele toate boabele cele
facu intocmai cum ii poruncisera Nu trecuse nici mlcarun ceas, gi ele ispravira treaba,
l,ll*,,,rrtt"
',1,,621plAnss de necaz, c1ci tare mai dorea sa Apoi igi luara zborul care-ncotro.
I" bal, sa danseze. Se rugd de maici- sa Tare se mai bucurA Cenuqf,reasa! Duse de*ndat5
,lif,,,qi*

,i'4rrolase
qi pe ea. insa baborni{a zise: blidul mamei vitrege, trlgAnd nAdejde cA aceasta ii
tri cA te - aE putea lAsa si mergi la bal aga va lngrdui si meargi la bal.
hezi
,rl'

imde
cenuqa? S-apoi n-ai nicio rochie mai - Nici vorb5, i-o retezi babornifa. N-ai nici
rr{prr,
de pat
tofi nici nu mai zic, iar !ie-{i arde rochie frumoasi Ei nici sd dansezi ca lumea nu gtii.
,1,
Vrei
n

lilmit faci de rAs?

sa ne
liiurumfata, cu lacrimi in ochi, nu mai contenea Biata fatd incepu iar sA plAnga. Cdnd vf,zu asta,
pglminlile, mama vitrege parca se invoi, mama vitrega zise:
il,rrdLr.ilalarnic' - DacA intr-un ceas alegi doul blide de linte din
l''f,t*,,rt blid de linte in cenug5
,rattrt un cenuge, sa qtii ci te iau la bal. in sinea ei lnsl se
Ei,
ceasuri o alegi toati, atunci o sA-{i dau gdndi' ,,Asta chiar cA-i peste putin{d!"
iindoui

!''.rreduci. ResturnS ln cenugi doua blide de linte, iar fata

(enuqAreasa
rJ,.,ild2sest€a, o zbughi in gradin[ iegi in grAdind pe uga din dos 9i striga:
,ludrndos
9i striga' - Voi, porum"bilelor, voi, turturelelor, si voi,
lr,lol,porumbitelor, vsi, turturelelor, si voi, pislri ale cerului, veni{i cu toatele Ei ajutali-ma!
veniti cu toatele qi ajuta{i-me!
Ce -i mai bun, tn cd,ld,d,ruqd,,
i,,rnilrcerului,
S,.i cald,arusa, Iar ce nu, bd,galitn guqa.
^oibun,in
!6ca nu, bdgatitn gusd,. termine c0ntecel ul, cI
N - apuca CenugAreasa sd - qi

l.rymCenus,dreasa
sd-,si termine cAntecelul, cl gi intrari pe fereastri in bucatlrie douA porumbile
,1ruap
bucitlrie d"oui p orumbi{e
fe reastrA in albe, dupa ele cAteva turturele, iar apoi venirl in
llrdupaele cdtevaturturele,
iar apoi venirl in zbor ,si alte plsdri ale cerului. BetAnd uEurel din
l,lsialtepasari ale cerului.
BatAnd ugurel din aripi, se asezari lAnga vatrd. Porumbilele incepuri
lAngi vatra. Po rumb ilele incepura s5 ciuguleascA: pic-pic-pic; dupA ele prinsera Ei
'1,',,,nrtt
I
 Fratii Grimm

celelalte pf,sdri si piguleascS: pic-pic-pic. $i a$a au

ales ele toate boabele cele intregi gi au umplut cele
doue blide. Nu trecu nici jumitate de ceas gi ele
isprivirr treaba. Apoi iqi'luara zborul care-ncotro.
CenuEareasa, bucuroasi nevoie mare, duse
repede mamei vitrege blidele, crezdnd ca mecar de
data asta se va line de cuvdnt. Dar baborni{a cea rea
zise gi scllrn:
*- Degeaba te lii scai de mine, ci tot n- o sd te lulm
labal. Nici rochie frurnoas5 n-ai, nici sI dansezi nu
poli. O s[ ne faci de r$sul lumii!
ii intoa.se spatele Ei se grabi sa plece cu fiicele
sale impopolonate la bal.
VezAnd atdta nedreptate, Cenugdreasa se duse
grabnic la mormdntul mamei sale. imbr5{iga
trunchiul vAnjos al alunului gi grai aga:
-Alunel, d,rag alune|,
Tute scuturdnipel,
$i add,-rniun strai, vrd,jit,
Numai aur Ei argint.
Pasirea scuturf, o rdmurea gi din alun cf,zu o rochie
cusuti cu fire de aur qi de argint qi niqte pantofiori de
nrf,tase cu ciucuri din argint. Cenugireasa imbrdcl
iute rochia gi plece si ea la petrecere.
De cum intra in sala de bal, lumea inmirmuri
vf,zAnd - o atAt de frumoasa. O zf,riri 9i mama vitregA
cu fetele sale, dar n- o recunoscur5. Gata s5 crape de
invidie, igi spuneau ctr este, pesemne, vreo domni{e
 Fratii Grimm
celelalte pdsari si piguleascd: pic-pic-pic. $i aga au
ales ele toate boabele cele lntregi
Ei au umplut cele
doua hlide. Nu trecu nici jumrtate de ceas qi ele
isprevira treaba. Apoi iqi,luari zborul care-ncotro.
Cenusereasa, bucuroasd nevoie mare, duse
repede mamei vitrege blidele, crezAnd cI mdcar de
data asta se va
line de cuvAnt. Dar babornita cea rea
zise $i acum,
- Degeaba te lii scai de mine, c5 tot n- o sa te lu[m
labal. Nici rochie frumoasa n-ai, nici sr dansezi nu
poli.0 str ne faci de rAsul lumii!
Ii intoarse spatele qi se grabi si plece cu fiicele
sale irripepelonate la bal.
Vezand atdta nedreptate, Cenuqlreasa se duse
grabnic la mormAntul mamei sale. imbritisa
trunchiul vAnjos al alunului gi grdi aga:
-Alunel, d,ragalunel,
Tu te scuturd, ni,pel,
Si ad,a-mi un strai vrd,jit.
Numai aur qi argint.
Paslrea scuturd o rdmurea
Ei din alun cuzu oro chie
cusuti cu fire de aur
Ei de argint gi nigte pantofiori de
pitase cu ciucuri din argint. Cenuglreasa imbrdci
iute rochia gi pleca si ea la petrecere.
De cum intra in sala de bal, lumea inmf,rmuri
vizAn4*. atAt de frumoasf,. O zrrirr si mamavitregl
cufetele sale, dar n-o recunoscurd. Gata sd crape de
invidie, lqi spuneau ca este, pesemne, vreo domnitl
Basme r3
venitA de pe alte meleaguri, atAt de tncAnt[toare era
in rochia ei, toatd numai aur gi argint. Nici prin cap
nu le trecea si se gdndeascl Ia Cenuqlreasd, cdci o
lasaserr acasf,, l6nga vatrr, alegAnd boabele de linte
din cenugi.
Feciorul de lmparat insa, de cum vdzu mdndre{ea
aceea de fatA, ti ieqi in intAmpinare, o lu5 galant de
bra{ qi o pofti la dans. $i toate seara o {i.nu de mdna
gi cu alta fata nici ci mai dansa. $i cAnd venea cineva
s*o pofteasci la dans, el ii a{inea calea, zicdnd'
-_ Domni{a danseaztr doar cu mine!
O linura tot intr-un dans pAndL cAnd, pe la miezul
nopfii, fata voi sa plece.
- Merg gi eu cu tine, zise prin{ul, sA te conduc.
De fapt, voia sA afle unde locuieqte Ei a cui este
fata asta aga de frumoasd. CenuEireasa insl nu
se lase condusS gi, intr-o fuga, se
ajungAnd acasd tot
ascunse in porumbar. Feciorul de imp[rat agteptl
acolo pdnA cAnd veni tat5l ei 9i ii spuse cI fata cu
care el dansase toatl noaptea se ascunsese $us, in
porumbar. Betrenului nu-i veni si creade, ,,Se fie
oare CemrEf, reasa mea? " Sparsere uEa porumbarului,
dar nu gisird pe nimeni inAuntru.
CAnd intrari cu to{ii in casf,, o v5zur5 pe
Cenugireasi cuibiriti in cenuqf,, tot in rochia
cea ponosite, iar lAngA vatrl p6lpAia o lumAnare.
Pesemne, CenuElreasa sf,rise jos de cealalte parte,
fugise iute la alun, scoase rochia cea frumoasA qi
L4 Fra!ii Grimm

o aqeze pe mormAnt, iar pasArea cea albe o luf, de

acolo. Apoi fata imbrlcd iar rochia ponosita gi se
in cenuq*.
agezf, curninte
A doua zi, iar a fost bal ta curtea implrafului gi
dupi ce mama Ei surorilevitrege plecardintr-acolo,
Cenugareasa se duse in graba la alunsi zise:

-Alunel, dlag alunel,

Tute scuturd,niyel,
$i add,-miun strai vrd,jit,
Numai aur qi argint.
$i atunci pastrrea lase lunece dintre crengi o
se
rochie gi mai frumoasf, decAt cea din seara trecuti.
CAnd sosi la bal aga imbricati, to{i se minunara din
nou d.e frumuse{ea ei. Feciorul de irnparat, care
ardea de nerlbdare s-o revade, ii iesi indata in
intAmpinare, o prinse gingag de bra{ gi dansi toatA
seara numai clr ea. Iar cAnd allli o pofteau la jcic, el
le alinea calea, zicAnd,
Domnila danseaztr doar cu mine!
-
, Pelamiezulnopfii, fatasefurigAiarspre cas5. Dar
acum feciorul de imparat n*o slebea din ochi, ca sf,
vada unde se duce. Ea, 1ns5, Ei de data asta reugi sl
fuga, lndreptdndu-se spre gradina dinspatele casei
p6rintegti. Acolo creEtea un par inalt, incircat cu
pere minunate. CenuElreasa se cA$er[ in copac iute
ca o veveri{a, iar fecionrl de irnparat ii pierdu urma.
A$tepte p6ni ce veni tat5l ei gi li zise:
 lrralii Grimm Basme r5
,f-
l/
morment, iar pasArea cea aih[ o luA
fqr:'n|e d"e -Am pierdut iar urma preafrumoasei domnife,
,,olo Apoi fata imbrica iar rochia ponosita gi se dar mi se pare ci s-a urcat in pdrul acesta.
l'
1il cu/ninte in cenusa, BatrAnului nu-i venea sd creaddr ,,Chiar s[ fie
1rXdoua zi, iar a fostbal la curtea impiratului si CenuEereasa mea?" Aduse o scare, urcd in par pdnd
rxlama si surorilevitre ge plecard intr-acolo, in vArf gi scotoci prin frunzigul des, dar nu gisi pe
,,rpice
se duse in graba la alun qi zise, nimeni. CAnd intrarA cu to{ii in buc1tbrie, o vdzur5
l,nuuotrt.
' -Alunel. drag 61unu7, pe Cenugareasi cuibArit5, ca gi data trecutd, in
Tute scwturfiniXrl, cenuEf,; gi acum sirise iute din copac, pe alte par1e,
gi ad,d,-niun sfiai alergase intr*un suflet la alun si inapoiase pasArii
vrd,ii,t,
Numai aur gi qygint.
rochia cea frumoasA, apoi o imbracA la loc pe cea
paslrea lisi ponosit5.
[iaturrci sa lunece dintre crengi o
A treia zi, mama vitregi cu fiicele ei plecara din
qimai frumoase decdt cea din seara trecutd.
nou la balul tmperatului. Cenugareasa alergf, iar la
pchre

bal a$a imbrAcata, toli se minunari din

flndsosila mormdntul maicii sale si-i zise alunului'
p..iorul de imparat, care
,oudefiumuse{eaei. d,rag alunel.
nerAbdale s-6 revadd, ii ieEi indatd in -Alunel,
,deade Tu te scuturd, ni[el,
o prinse gingag de
bra{ gi dansf, toati
ilillmpirrare,
cu Iar sin6 allii o pofteau la joc, el
$i ad,d,-mi un strai vrd'jit,
dannuflai
ea.
Numai aur qi argi,nt.
zicAnd'
lialIteacalea'
Pas5rea ii dadu acum o rochie atAt de strf,lucitoare
-Donrnifa danseaza doar cu mine!
Ei defrumoase, cum nu se maivnzuse aita sub soare,
hlauriezul nop{ii,fatase furigA iarspre casf,. Dar
iar pantofiorii erau de data asta din aur curat. Se
prLmfeciorul de imparxl
n-o sldbea din ochi, ca sI tmbrica degraba CenuEdreasa gi merse la bal. CAnd
se duce. inse, Ei de data asta reusi st
Ea,
se ivi acolo, toli rdmasera mu{i de uimire. Iarfiul de
'1ftunde
indreptAndu - se spre gradina din spatele casei
{rrga imparat dansf, tot numai cu ea si, de-o poftea altul
Acolo creqtgx un p5r inalt, incArcat cu
prLntesii, Ia dans, el li alinea calea, zicAnd,
ltnrrriilrrnate.
Cenugirsxsx se cAlera in copac iute * Domni{a danseazi doar cu mine!
,norelerild,
iar feciorul de implrat ii pierdu urma. Pe ia miezul nopfii, CenuEireasa dedu iar sa plece.
Feciorul de implrat iar incercd sA o conduci, dar ea
t6 Fratii Grimm

se strecure cu atAta dibdcie, incdt el ii pierdu Ei acum

urma. De data asta insf,, el pusese la cale un Eiretlic:
poruncise si fie unse cu $moald scf,rile palatului gi,
cAnd CenusSreasa cobori in fugd, pantofiorul de
aur din piciorul stAng ii rf,mase iipit de o treapti.
Feciorul de impirat tl lue inpalma gi se minunA. cAt
de micu{ gi de frumos era!
A doua zi, cu noaptea in cap, prinlul se infaliga la
tatAl Cenugdresei, scoase pantofiorul si zise:
- Voi lua de nevasti numai pe fata pe*al cf,rei
picior se va potrivi pantofiorul acesta. De nimeni
alta, tn afara de ea, n-am nevoie!
Tare s-au mai bucurat cele doui surori vitrege
auzindvorbele feciorului de implrat, clci amdndoua
se laudau ca au piciorul mic. iea mai mare merse
in iatac sa-l inca$e, iar maic5*sa o urm5. Dar ce si
vezi! Pantofiorul era atAt de mic, incAt degetul
cel mare nu inclpea deloc. Atunci maica-sa
ii intinse un cufit, zicdndu-i'
- Taie -{i de getul gi gata ! Cdnd vei fi imp5rateasa,
n*o sd mai mergipe jos!
Fata igi trie degetul cel mare, incal{a cu greu
pantofiorul cel de aur qi, mugcAndu-gi buzele de
durere, veni in fala feciorului de implrat. El n-avu
incotro gi o lu5 de mireas5. O urci aleturi pe cal
Ei pornir[ impreunE la palat. Drumul lor trecea
chiar pe lAnge alunul de lAnge mormAnt, unde pe o