Acest conflict a început odată cu mișcarea sionistă la sfârșitul sec XIX, este mișcarea de

întoarcere a populației evreiești în țara strămoșească, numele acestei mișcări provine de la

Muntele Sion situat lângă Ierusalim. Momentul culminant al acestui conflict a fost reprezentat de
încheierea primului război mondial și primirea statutului de țară mandatară a teritoriilor
palestiniene de către Marea Britanie. Guvernul acesteia a precizat necesitatea creării unui stat
pentru poporul evreu, elaborând astfel Declarația Balfour de stabilire a acestora pe teritoriile
Palestiniene.

O mare problemă a fost și nespecificarea unui teritoriu exact în care să se stabilească

evreii, deoarece nu întreg teritoriul palestinian le era acordat. Temerile arabilor din zonă au
devenit foarte rapid o realitate, deoarece imigrația evreiască căpăta proporții neliniștitoare, cu
toate că numărul de imigranți era unul limitat.

Dacă inițial motivul principal al acestui conflict a fost cel de stabilire a evreilor pe
teritoriul Palestinei, o dată cu declararea independenței Israelului cauzele au început să se
extindă.

De partea palestiniană, au început să apară tot mai multe organizații teroriste care aveau
și au drept scop eliberarea teritoriilor de către evrei, ca Organizația pentru Eliberarea Palestinei
(care spre deosebire de celelalte organizații a renunțat la scopurile sale principale, fiind scoasă
inițial din lista de organizații teroriste, fiind la conducerea teritoriilor palestiniene, și reușind să
câștige dreptul de observator în cadrul ONU), Hezbollah, Septembrie Negru, dar cea mai
cunoscută în ziua de azi, Hamas-ul, care a câștigat alegerile din Fâșia Gaza. Atacurile teroriste
ale acesteia au început să devină o altă problemă între cele două părți. Lipsa negocierilor directe
dintre reprezentanții statului Israel și cei ai grupării Hamas face ca acest proces îndelungat să
stagneze.

De partea evreiască, Israelul nu recunoaște și nu va recunoaște Palestina ca și stat, dar

nici proiectele Guvernului israelian de extindere a teritoriilor israeliene prin construirea de case
evreiești pe teritorii tot mai extinse nu este un pas spre conciliere. O altă problemă este una de
înțelegere a unor termeni. Israelienii susțin că teritoriile pe care ei construiesc casele sunt teritorii
disputate, deoarece nu a fost stabilită o graniță între cele două, pe când palestinienii susțin că
sunt teritorii ocupate.
 Încercările de găsire a unor soluții atât prin negocieri bilaterale între cele două state, cât și
la nivel internațional prin reuniuni ale Organizației a Națiunilor Unite, a Ligii Arabe sau a
Cvartetului nu au reușit să aducă sub un numitor comun pretențiile ambelor părți ale conflictului.
Rezoluțiile, acordurile, Foaia de Parcurs și declarațiile oficiale, cu toate că au fost acceptate de
părți, nu s-au implementat din diferite motive obiective.

În schimb, palestinienii încep să obțină tot mai multă susținere din partea a tot mai multor
state, cu toate că sunt state mai mici, tot mai multe recunosc Palestina ca și stat.

O altă problemă pentru care nu se va găsi în curând o soluție viabilă de obținere a unei
păci între cele două părți, care să fie acceptată de acestea, este implicarea internațională în acest
conflict. Conflictul dintre israelieni și palestinieni s-a extins însă, implicându-se și statele vecine.
Mari puteri se află în sprijinul ambelor cauze, Statele Unite care sprijină cauza evreiască, și
Iranul, care susține cauza palestiniană (gruparea Hezbollah fiind susținută financiar și de Iran,
care în mod indirect poate fi răspunzător de acțiunile îndreptate împotriva evreilor). Mass-media
are și ea un rol foarte important, deoarece prin informațiile emise se vor creea diferite susțineri la
nivelul țărilor mai mici, care cu cât sunt mai multe, cu atât au un cuvânt mai important în cadrul
ședințelor Adunării Generale.

Diferențele culturale și spirituale dintre cele două popoare, israelian și palestinian, fac din
găsirea de compromisuri o misiune imposibilă, deoarece, dacă o anumită parte cedează, acest
lucru va fi văzut ca o negare a unor valori primordiale ale acelei părți. Din această cauză,
discuțiile și negocierile, de cele mai multe ori, se organizează foarte greu, iar când se
organizează, ele se poartă sub o imensă presiune, ducând deseori la rezultate dezastruoase,
urmate de amenințări și de luarea unor decizii extreme.

Conflictul izbucnit între palestinieni și evrei a evoluat, motivele care stau la baza
conflictului s-au înmulțit simțitor, iar răspunsurile la politicile aplicate au dus la crearea de
panică în rândul populației civile atât la nivel național, regional, dar și la nivel internațional, unde
apare problema cea mai gravă, cea de extindere continuă a terorismului.

Problema israelo-palestiniană a fost și continuă să fie una dintre cele mai spinoase teme
în domeniul dreptului și relațiilor internaționale. Din prisma poziționării geografice, în Orientul
Mijlociu, adică o zonă în care predomină Islamul de o mare perioadă de timp, cauza evreiască
părea a fi încă de la început sortită eșecului.

Atâta timp cât se găsesc noi motive pentru a nu se pune în practică acordurile și
rezoluțiile oferite acestor părți, cât sprijinul financiar va veni din exterior atât pentru israelieni,
câi și pentru palestinieni, iar marile puteri vor avea cuvântul decisiv, nu este în interesul nimănui
să se găsească prea curând o soluție de stabilire a unei păci viabile și durabile între israelieni și
palestinieni.