'romane' fantastice. (rima pro"! literar! publicat! se intitula

)um amdesco"erit $iatra 8ilo#ofală.

)m e%ocat în alt! parte aceast! întâmplare

. )ntoamna anului ?@?,

 3iarul Ştiinţelor $o"ulare

anunţase un concurs printreele%ii de liceu0 o 'compo"iţie literar!' cu subiect ştiinţific.+-am apucat s!

scriu într-o duminic!* a%eam toat! "iua şi noaptealibere în faţa mea. Îmi amintesc înc! începutul şi
sfârşitul po%estirii0 m!aflam în laborator în acel an eram pasionat de chimie şi îmi alc!tuisem unmic
laborator, în pod şi nu ştiu datorit! c!rei împrejur!ri am adormit

 —

dar, e%ident cititorul nu ştia asta* nu i-o spusesem. )pare un personajciudat, care-mi %orbeşte
despre (iatra 8ilo"ofal!, m! asigur! c! nu e olegend!, c! (iatra se poate dobândi dac! cunoşti o anumit!
formul!. Îmipo%esteşte o seam! de operaţii, cu alchimişti celebri, şi-mi propune s!refacem împreun!
e/perienţa. u m! con%insese, dar am acceptat. Str!inulamestec! di%erse substanţe într-un creu"et,
îl pune la foc, apoi presar! unpraf şi e/clam!0

$riveşte bine acum( $riveşte(

... Într-ade%!r, substanţele dincreu"et se transformau sub ochii mei în aur. moţionat, fac un gest
brusc şir!storn creu"etul, care cade cu "gomot pe podea. În acea clip! m! tre"esc.ram singur
în laborator. Dar o clip! am cre"ut c! %isul fusese aie%ea. (epodea, al!turi de creu"et, "!cea un bulg!
re de aur. De abia când l-am luat în mân! mi-am dat seama c! era o bucat! de pirit!, minereu care,
aparent,seam!n! cu aurul.(o%estirea a câştigat premiul întâi

 — ?BB de lei — 

 şi a fost publicat! înultimul num!r, din K decembrie B>KB, al

 3iarului Ştiinţelor $o"ulare.

#uera

, de altfel, prima încercare literar!. Înc! din prim!%ara acelui an începusem s! scriu o seam! de po
%estiri fantastice. Îmi aduc %ag aminte desubiectele lor. <na din ele începea cam aşa0 )"i m-am
întâlnit cu Dumne"eupe drum. 5oia s!-şi fac! o nuia. ) rupt o ramur! şi m-a întrebat0 'u cum%aai un
briceag&...' Dar nu mai ştiu ce s-a întâmplat dup! aceea. (ersonajulunei alte po%estiri era un modest
funcţionar într-un mic oraş de pro%incie.:ncult, aproape agramat, într-o "i simte ne%oia de a scrie, şi
scrie, una dup!alta, câte%a c!rţi. )poi duce manuscrisele profesorului de literatur! de laliceul din
localitate. (rofesorul le r!sfoieşte, citeşte, ici-colo, câte unparagraf, apoi îl întreab!0 Dar ce ţi-a %enit
s! transcrii cu mâna tot operecelebre0

1iaţa la ţară
a lui Duiliu 5amfirescu,

Madame =oary, 2onata>reut:er6

 7ân!rul se jur! c! habar n-a%ea de aceste c!rţi, c! lui nu-i places! citeasc! literatur!, c! a scris toate
aceste caiete f!r! s! înţeleag! ce se întâmpl! cu el. (rofesorul pare sceptic. Îl sf!tuieşte s! mai încerce
şialtce%a0 bun!oar! o pies! de teatru. Dup! câte%a s!pt!mâni, omul se întoarce cu dou! manuscrise.
rau

4ărbierul din evilla

şi

Apus de soare...

 2ot în acei ani, ?@?"?@, am scris, în c'tea caiete,

)ălătoria celor cincicărăbuşi în ţara furnicilor roşii,

un fel de roman de a%enturi în careamestecam entomologia alt! pasiune a adolescenţei mele,

umorul şifantasticul. Ceea ce m! pasiona mai mult scriindu-l era descriereadi%erselor lucruri aşa cum
le %edeau c!r!buşii, str!b!tându-le pe îndeletesau "burând pe deasupra lor. ra, de fapt, o
microgeografie imaginar! pecare o organi"am pe m!sur! ce o in%entam* descopeream o lume oniric!
şiparado/al!, c!ci era totodat! mai mare şi mai mic! decât lumea noastr! detoate "ilel

e.

u mi-aduc aminte dac! am apucat s! termin po%estirea

)ălătorie înţara furnicilor roşii.

Curând dup! aceea am început un roman fantastic,pl!nuit pe dimensiuni ciclopice0

Memoriile unui soldat de plumb.

Am tot scris

Amintiri, ?, Mansarda,

Madrid, ?

JF, Colecţia Destin, pp. FL şi urm.

la cartea aceasta reo doi ani, în

 clasa a 5-a şi a 5:-a, şi, când am întrerupt-odefiniti%, transcrisesem în mai multe caiete acele p!rţi
care mi se p!ruser!mai reuşite şi le d!dusem câtor%a prieteni s! le citeasc!. ra un roman denes!buite
proporţii, înglobând nu numai istoria uni%ersal!, ci întreagaistorie a Cosmosului, de la începuturile
gala/iei noastre la alc!tuirea(!mântului, la originea %ieţii şi la apariţia omului.Dup! câte îmi aduc
aminte, începea cam aşa0 <n cercetaş adic!, euse afla în trenul care suferise groa"nica ciocnire de
la 5alea ?arg!. În clipaciocnirii, cercetaşul îşi înfund! speriat capul în sacul lui şi, datorit! acestuigest
instincti%, n-a fost decât uşor r!nit. În sac a%ea şi un soldat de plumb,unul din numeroşii soldaţi de
plumb cu care se jucase copil şi pe care-lpurta acum, adolescent, ca un fel de

 porte-bonheur.

În clipa aceea nesfârşit!a ciocnirii, cercetaşul ascult!, chiar din gura soldatului de plumb, inepui"a-bila
lui po%este. C!ci fragmente din plumbul din care fusese alc!tuitfuseser! martore la cele mai
importante e%enimente din istoria omenirii0cucerirea :ndiei de c!tre arieni, distrugerea ini%ei,
moartea Cleopatrei,r!stignirea lui :sus, de%astarea =omei de c!tre )laric, fuga lui +ahomed la+edina,
primele dou! cruciade şi aşa mai departe, pân! în "ilele noastre,când introduceam şi e%enimente
recente* bun!oar!, b!t!lia de la+!r!şeşti. Dar înainte de istorie, plumbul se aflase

 — 

 sub form! de ga"

 —

 în felurite conflagraţii cosmice care au dus la alc!tuirea sistemului solar şi a(!mântului şi îşi amintea
de milioanele de ani f!r! %iaţ!, îşi amintea deapariţia primelor %ieţuitoare, de luptele între monştrii
epocii terţiare şi aşa,pân! la apariţia omului şi "!mislirea primelor ci%ili"aţii...ra un fel de fresc!
ameţitoare, lucrat! ca un mo"aic, în care %oiam s!includ tot ce mi se p!rea c! ştiu, tot ce în%!ţasem, f!
r! a le fi digerat întotdeauna, din lecturile mele de"ordonate. 7rebuie îns! s! adaug c! în acelaşi timp
scriam multe alte lucruri. Înprimul rând, o serie de 'Con%orbiri entomologice' şi articole
de populari"arepentru

 3iarul Ştiinţelor $o"ulare,

precum şi impresiile din lungile c!l!toriipe care le f!ceam în toat! ţara cu prietenii mei cercetaşi. (e de
alt! parte, începusem s! redacte" un foarte am!nunţit

urnal,

în care n

otam nu numailecturile şi întâmpl!rile de fiecare "i, ci şi discuţii cu colegii mei, silindu-m!s! reproduc
cât mai e/act %ocabularul fiec!ruia. )ceste 'documente', cumle numeam, mi-au fost de mare folos
când, în ultimii ani de liceu, am început

3omanul adolescentului miop.

ra o întreprindere ambiţioas!, c!ci îmi propusesem s! pre"int şi alte aspecte ale adolescenţei decât
cele atâtde duios e%ocate de :onel 7eodoreanu. 5oiam s! scriu o carte 'ştiinţifice/act!' asupra acestei
misterioase perioade de trecere de la copil!rie latinereţe. ram con%ins c! adolescenţa constituie
o e/perienţ! e/cepţional!,ale c!rei posibilit!ţi creatoare sunt rareori înţelese şi încurajate. $i mi sep!
rea c! singurul mijloc de a ilustra aceste posibilit!ţi era s! descriu, câtputeam mai sincer şi mai e/act,
ce ni se întâmpla nou!, în primul rând mie,dar şi prietenilor şi colegilor mei.)stfel c!, la
sfârşitul liceului, înţelesesem c! sunt solicitat concomitentde dou! sau chiar trei '%ocaţii'0 pe
deoparte de cercet!rile obiecti%e de laştiinţele naturale trecusem la orientalism, la istoria religiilor
şi la filo"ofie,iar pe de alt! parte de imaginaţia literar!0 fie pro"a fantastic!, fie literaturaepic! sau de
anali"! psihologic!, aşa cum o practicasem în câte%a nu%eleşi, mai ales, în

3omanul adolescentului miop.

)ceast!, i-aş spune, '%ocaţie tripartit!' a incitat întreaga meaproducţie, de la primele c!rţi din tinereţe
pân! în pre"ent. În cei trei ani

petrecuţi în :ndia B>KJ-B>GB am publicat multe studii în leg!tur! cufilo"ofiile şi ştiinţele indiene şi
am preg!tit te"a de doctorat despre Aogaap!rut! în B>GF, dar am scris şi un roman pe jum!tate
autobiografic

9'sabel şi a"ele diavolului,

B>G şi altul mai mult sau mai puţin fantastic,

Lumina ce se stinge

pu

blicat în B>GL. Dup! întoarcerea mea în ţar! şi pân!la plecarea la ?ondra, în prim!%ara anului B>L,
au ap!rut, al!turi delucr!rile ştiinţifice

9!lchimia asiatică, :oga, )osmologie şi alchimiebabiloniană,

reista

@almo*is

şi mai multe culegeri de art

icole

B4ndia,9ceanografie, Cragmentarium

etc<, c'tea romane realiste

9Maitre;i,2ntoarcerea din rai, <uliganii, 5untă în cer=

, dar şi trei c!rţi de literatur!fantastic!

96omnişoara )hristina, Şar"ele, ecretul doctorului<onigberger=.

Eident, cursur

ile pe care, începând din B>LH, le-am ţinut la

cole des9autes 

tudes Sorbona şi, dup! B>HJ, la <ni%ersitatea din Chicago, m-ausilit s! reduc simţitor acti%itatea
mea literar!* mai ales pentru c!hot!râsem s! scriu literatur! ca şi

urnal

şi, mai târ"iu, )utobiografia înlimba român!. De data aceasta, dup! încheierea romanului-fresc!

!oapteade 2/n:iene

ap!rut întâi în traducere france"!0

CDret interdite,
4allimard,B>HH, n-am mai scris decât mici romane şi nu%ele fantastice majoritateareproduse în
%olumul de faţ!.)r fi multe de spus în leg!tur! cu aceast! concentrare, aproapee/clusi%!,
asupra pro"ei fantastice. În

urnal,

ca şi în câte%a te/te

, amcomentat ceea ce aş îndr!"ni s! numesc concepţia mea despre literaturafantastic!.

$i care se deosebeşte, bun!oar!, de cea a romancierilorgermani, a lui dgar )llan (oe sau a lui 3. ?.
1orges. )r fi inutil s! încerc a ore"uma aici. Destul c! amintesc c! e solidar! de concepţia mea
despregândirea mistic! şi uni%ersurile imaginare pe care le fundea"!, uni%ersuriparalele lumii de
toate "ilele şi care se disting în primul rând printr-o alt!e/perienţ! a timpului şi a spaţiului. Ceea ce nu
înseamn!, e%ident, c!pro"ele fantastice pe care le scriu sunt inspirate de cercet!rile mele deistorie
comparat! a religiilor, nici c! n-ar putea fi înţelese decât de cititoriifamiliari cu asemenea studii. u-mi
aduc aminte s! fi folosit %reodat!documentele mitologice sau semnificaţia lor simbolic! scriind
literatur!. Defapt, descopeream subiectul romanului sau al nu%elei pe m!sur! ce scriam.<ni%ersurile
paralele pe care le de"%!luia po%estirea erau rodul imaginaţieicreatoare, nu al erudiţiei, nici al
hermeneuticii pe care o st!pânea istoriculreligiilor comparate.

&aris, EF septembrie ?GHI